CURS 1. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN DEMOGRAFIE
Întrebări pe care le auzim zi de zi…
¨ Câte persoane vor mai trăi în România în 2050?¨ Vor fi mai mulți romi decât români în 2050?¨ Se căsătoresc oamenii mai rar decât în trecut?¨ Sunt mai multe femei sau mai mulţi bărbaţi?¨ Trăiesc bărbații mai mult sau mai puțin decât femeile?¨ Vor fi mai mulţi tineri sau mai mulţi bătrâni?
¨ Ce efecte au toate aceste schimbări asupra politicilor educaționale/sociale, asupra strategiilor firmelor, a partidelor politice etc?
Speranţa de viaţă la naştere pe sexe (2008)
82,3577,69Greece
82,4176,24Portugal
82,4778,43Netherlands
82,5975,53Slovenia
82,6777,63Germany
83,0678,11Luxembourg
83,0978,45Cyprus
83,0979,02Sweden
83,278,4Norway
83,2579,98Iceland
83,2876,47Finland
83,2877,75Austria
84,1878,49Italy
84,3278,01Spain
84,6179,83Switzerland
84,8377,6France
85,4379,99Liechtenstein
femeibărbaţi femeibărbaţi
76,5272,41Macedonia
77,0369,78Bulgaria
77,2269,71Romania
77,6366,29Lithuania
77,7766,97Latvia
78,2569,97Hungary
78,9870,84Slovakia
79,5168,7Estonia
79,6672,43Croatia
80,0271,26Poland
80,5274,06Czech Republic
80,9976,52Denmark
81,7977,56United Kingdom
82,377,53Ireland
82,3377,08Malta
Piramida vârstelor
Ce este demografia?
¨ ”Demografia este o știință socială care are ca obiect studiul populațiilor umane, privite din perspectiva dimensiunii lor numerice și a schimbărilor de volum.” (Rotariu, p 14)
Populație
¨ Sumă, agregat sau colectivitate de persoane care trăiesc pe un anumit teritoriu, delimitat corespunzător¤ Ex: populaţia României, populaţia Bucureştiului
¨ Grup de persoane constituit în raport cu o caracteristică oarecare, care nu este neapărat teritorial㤠Ex: populaţie școlară, populaţie în vârstă de muncă
¨ Populațiile din demografie - populații mari, conținând un număr de indivizi suficient de ridicat pentru a putea stabili regularități statistice
Evenimente ce afectează volumul populației
Există 4 evenimente primare ce influențează direct dimensiunea demografică:
¨ Nașterile și decesele ce determină mișcarea naturală a populației
¨ Imigrările și emigrările (ce sunt componente ale mișcării migratorii – teritoriale)
Intrări în populație: nașterile și imigrările
Ieșiri din populație: decesele și emigrările
Alte 2 evenimente secundare care influeneţează indirect:
¨ Căsătoriile și divorțurile au acțiune demografică indirectă (sau mediată) ce vizează constituirea și disoluția familiilor
Ecuația fundamentală a mișcării populației
¨ Populaţia T1 = Populaţia T0 + N - D + I- E
¨ N – numărul de născuți
¨ D – decese
¨ I – imigrări
¨ E - emigrări
¨ Dacă N>D atunci avem creștere naturală pozitivă
¨ Dacă D>N atunci avem creștere naturală negativă sau scădere naturală
Evenimente demografice – fenomene demografice
¨ Eveniment demografic – unitate statistică în demografie reprezentând cazul de naștere, deces, căsătorie, divorț¤ Prin extensie, se referă și la schimbarea domiciliului legal
(migrația), schimbarea statutului profesional etc.
¨ Fenomen demografic – ansamblul evenimentelor demografice de același tip
¨ nașterea este un eveniment demografic în timp ce natalitatea este fenomen demografic; în mod similar moartea și mortalitatea, căsătoria și nupțialitatea; divorțul și divorțialitatea
Evenimente demografice – fenomene demografice
Evenimente demografice – fenomene demografice
Evenimente demografice Fenomene demografice
Nașteri Fertilitate/natalitate
Decese Mortalitate
Imigrări ImigrațieEmigrări EmigrațieCăsătorii Nupțialitate
Divorțuri Divorțialitate
Fertilitatea și natalitatea nu sunt două fenomene demografice diferite, ci unul singur, ce se referă la nașteri. Cei doi termeni se folosesc pentru a desemna forme diferite de exprimare a acestui fenomen.
Variabile demografice - Structura populației
¨ Variabile demografice - acele caracteristici ale populației care intervin în mod diferențiat în producerea evenimentelor demografice. ¤ Variabile principale: sexul și vârsta
¤ Alte variabile (secundare sau sociale): stare civilă; nivel de școlaritate, ocupația, mediul de rezidență, etnia
¨ Structura populației reprezintă distribuția indivizilor la un moment dat
Procese demografice
¨ Schimbări ale valorilor indicatorilor demografici (modificări ale componentelor structurale, a natalității, mortalității etc.)
¨ Vorbim de procese demografice atunci când tendința este structurată și are consecințe vizibile saupra volumului populației sau asupra compoziției acesteia. ¤ Exemplu: Îmbătrânirea demografică
Caracteristicile și procesele sistemului demografic (după Trebici, p 48-49)
Trăsăturile elementului
Procesele elementului
Caracteristicile sistemului
Procesele sistemului
Calitatea de membru
Naștere, deces și migrație (imigrare și
emigrare)
Mărimea •Creștere, spor datorită natalității și
imigrației; •scădere datorită
mortalității și emigrației
Vârstă Îmbătrânire Structură pe vârstă Redistribuție a vârstelor
Sex - Structură pe sex Redistribuție după sex
Domiciliul stabil Migrație internă Repartiție după domiciliu
Redistribuție după domiciliu
Ocupație Mobilitate ocupațională
Structură după ocupație
Redistribuție după ocupație
Cohortă/generație/promoție
¨ Cohortă - totalitatea persoanelor care, în decursul unui anumit interval de timp, au trăit unul și același eveniment demografic (naștere, căsătorie etc.). ¤ Ex: cohorta celor care au divorţat în anul 2014
¨ Generație – cohortă specială, cuprinzând persoanele născuteîn același interval de timp (de obicei un an)¤ ”generația 1995”: totalitatea indivizilor născuți între 1 ianuarie și
31 decembrie 1995
¨ Promoție – cohortă specială cuprinzând persoanele care au încheiat căsătorii în aceeași perioadă de timp (în decursul unui an) ¤ promoţia celor căsătoriţi în 2014
Analiză transversală
¨ Modalitate de descriere și de analiză a unei mase de evenimente demografice (nașteri, decese, căsătorii) în decursul unei perioade de observare (an, de ex.), în care evenimentele respective sunt examinate din punctul de vedere al structurii lor, al variației în funcție de vârsta sau durata lor, nu însă în funcție de cohortele sau generațiile care au furnizat aceste evenimente ¤ Analiza masei de decese într-un an repartizată pe vârste
¤ Analiza masei de născuți vii repartizați pe anii de vârstă ai femeilor din populația în vârstă fertilă (15-49 ani),
¤ Analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației nupțiabile
Analiză longitudinală
¨ Analiză a evenimentelor demografice care au loc într-o cohortă sau generație în decursul întregii vieți a acesteia, de unde și expresia ”analiză pe cohorte”. ¤ Ex: urmărirea deceselor într-o generație concretă, de la vârsta de 0
ani până la vârsta i ani, când dispare ultimul reprezentant al acestei generații
¤ Analiza unei generații feminine de la vârsta de intrare în populația fertilă, până la ieşirea din vârstă fertilă (15-49 ani)
Risc demografic
¨ Risc – posibilitate obiectivă ca o persoană dintr-o populație sau subpopulație să sufere un anumit eveniment demografic
¨ În acest scop, populația trebuie riguros delimitată pe grupe omogene capabile să aibă evenimentul respectiv¤ Riscurile diferă de la o populație la alta, de la o subpopulație la alta
¤ Riscului de deces îi este expusă întreaga populație, riscului de divorț este expusă numai populația căsătorită
¨ “populația expusă riscului la căsătorie este formată de indivizii care nu sunt căsătoriți (celibatari, văduvi, divorțați) și care au atins vârsta minimă legală de căsătorie.”(Rotariu, 2003:48)
Indicatori
¨ Valori absolute / valori relative
¨ Mărime relativă – raport capabil să exprime un fenomen, înlăturând particularitățile acestuia legate de efectivul populației studiate
¨ Tipuri de indicatori (pe lângă cei clasici – medie, mediană, etc):¤ Raport¤ Rat㤠Probabilitate
Raport
¨ Valoare obținută prin împărțirea unei cantități la alta¨ Indică mărimea relativă a numărătorului față de numitor
Ex:¨ Raportul băieți/fete la naștere (numărul de nașteri de băieți la 100
de nașteri de fete). ¨ Raportul copii-femei (numărul de copii cu vârste între 0 și 4 ani
împărțit la numărul de femei cu vârste între 15 și 44 sau 14 și 49 de ani)
Rată
¨ Indicator statistic care măsoară frecvența unui eveniment în raport cu o populație sau subpopulație statistică din care provine evenimentul respectiv.
¨ rată = E / Pmediu*1000¨ Unde E = masa de evenimente demografice dintr-o perioadă
(un an, de obicei)¨ Pmediu=numărul populației medii (la mijlocul perioadei)
Ex: Rata de natalitate – numărul de născuți vii (evenimente petrecute în parcursul unui an calendaristic) la populația medie a anului respectiv
Tipuri de rate
¨ Rată specifică – rată sau indice ce se calculează pentru o subpopulație oarecare (de exemplu rata specifică de mortalitate a populației de 20-24 ani)
¨ Rată brută – rată sau indice ce se calculează pentru o populație generală, compusă din grupe, fără să se ia în considerare lipsa de comparabilitate, sau efectul unor fenomene de perturbare ¤ Ratele brute de mortalitate ale populațiilor A și B sunt determinate
nu numai de ratele specifice pe vârste, care sunt diferite, ci și de structura pe vârste, care este diferită de la o populație la alta
Tipuri de rate
¨ Rată standardizată – rată calculată pentru a anihila efectul denaturant al unor structuri diferite și pentru asigura comparabilitatea
¨ Rată de moment – rată calculată pe baza datelor curente, de obicei pe o perioadă de un an, pentru contemporani. Este rata asociată analizei transversale. În mod obișnuit, datele statistice oferă posibilități numai pentru calculul acestor rate
¨ Rată de cohortă sau generație – rată calculată pentru o cohortă (reală sau ipotetică), prin raportarea masei evenimentelor la o populație inițială. Este rata asociată analizei longitudinale, având în principiu caracter deprobabilitate
Probabilitate
¨ Raport în care numărătorul conține tot numărul evenimentelor petrecute (ca și la rată), în vreme ce la numitor apare populația la începutul intervalului (cea din care sunt recrutați indivizii participanți în evenimentele de la numărător).
¨ Probabilitatea este simiară cu ratele cu excepția faptului că ia în considerare numărul de persoane expuse riscului la începutul intervalului de timp în loc de numărul mediu de persoane (populația aflată la mijlocul intervalului).
Exemple
¨ Probabilitatea de deces – probabilitatea pe parcursul unui an calendaristic, a unei categorii de indivizi care existau la 1 ianuarie și din rândul cărora, în cursul anului, s-a produs o sumă de decese
¨ Probabilitatea de deces între naștere și vârsta de 5 ani
¨ Probabilitatea de a supraviețui între 20 și 25 de ani – probabilitatea ca o persoană de exact 20 de ani să trăiască până la 25 de ani împliniți
Probabilitate - Condiții
¨ Condiții pentru probabilități:1. populația este clar definită la începutul intervalului;
2. Pe parcursul perioadei respective nu există intrări în sau ieșiri din populație cu excepția celor contabilizate la numărător;
3. Toate evenimentele de la numărător implică indivizi existenți în populație la începutul intervalului;
4. Toți indivizii de la momentul inițial sunt supuși riscului la evenimentul demografic respectiv.
Rolul sociologiei în demografie (Rotariu, pg 9)
¨ Arsenalul metodologic mai bogat, prin transferul de metode specifice sociologiei spre zona demograficului
¨ Rigoarea paradigmelor explicative, necesară atunci când este vorba de a ieși din zona analizei demografice propriu-zise și de a privi componenta demografică ca un fragment al realității sociale complexe
Structura cursului
Lecţie TemăL1 Ce este demografie/De ce studiem demografia, noţiuni fundamentale. Structura cursuluiL2 Surse de date în demografieFenomene demograficeL3 MortalitateL4 MortalitateL5 Nupţialitate şi divorţialitateL6 FertilitateL7 Evaluare partialăL8 MigraţieL9 MigraţieStructură de populaţie şi caracteristiciL10 Structura pe sex şi vârstăL11 Structură în funcţie de alte variabile L12 Îmbătrânire demograficăEvoluţii demograficeL13 Proiecţii de populaţieL14 Politici de populaţie