Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
1
CUPRINS
1. INTRODUCERE................................................................................................4
1.1. Date de recunoastere a documentatiei............................................................5
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului ..........8
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI.......................................................................................................... 42
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului ........................................................... 43
2.1.1. Elemente de geologie ............................................................................ 43
2.1.2. Solul...................................................................................................... 47
2.1.3. Elemente de hidrologie.......................................................................... 48
2.1.4. Clima si calitatea aerului ....................................................................... 53
2.1.5. Biodiversitatea ...................................................................................... 58
2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public................................... 63
2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice.................................................... 64
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului............. 69
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE MEDIU PE AMPLASAMENT ....... 73
4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI............................................... 103
4.1. Generalitati ............................................................................................... 104
4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan...... 105
5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI............. 116
6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ......................... 137
7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI
COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ................. 138
7.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
2
adverse asupra factorului de mediu apa............................................................ 139
7.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu aer ............................................................ 142
7.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu sol/subsol ................................................. 143
7.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra biodiversitatii........................................................................... 145
7.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ................................. 147
7.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural 148
8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
ALTERNATIVELOR ALESE ........................................................................... 150
9. MONITORIZARE.......................................................................................... 158
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .................................................. 163
11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE ............................................................. 183
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
3
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA PE BAZA
DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR
RESPONSABILITATEA PENTRU CORECTITUDINEA
DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI
REVINE BENEFICIARULUI.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
4
1. INTRODUCERE
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
5
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
Evaluarea de mediu este parte integranta in procedura de adoptare a
planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului,
procedura de realizare a acesteia fiind reglementata prin H.G. 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe. Aceasta hotarare transpune in legislatia nationala prevederile
Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din
27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra
mediului (“Directiva SEA”).
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr.
1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea evaluarii de mediu
pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru
aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si
programe aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor,
nr. 117/2006.
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice,
descrie si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale
implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale
acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau
programului. Lucrarea reprezinta Raportul de Mediu pentru Actualizarea
Planului Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu din jud.
Constanta.
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea
Strategica de Mediu a Planului Urbanistic General. Raportul de mediu a fost
intocmit în conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotararii
de Guvern nr. 1076/2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri si programe .Procedura SEA presupune parcurgerea
etapei de incadrare, etapa de definitivare a proiectului de plan si de realizare a
Raportului de mediu, etapa de analiza a calitatii Raportului de mediu. Etapa
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
6
de incadrare a fost parcursa de autoritatea locala de mediu, respectiv APM
Constanta, iar etapele urmatoare au fost conduse de autoritatea regionala
pentru protectia mediului. Autoritatile interesate de efectele implementarii
planului au fost identificate de ARPM Galati si comunicate titularului prin
adresa nr. 1118/31.03.2010 in vederea convocarii sedintelor, studierii
alternativelor si finalizarii planului, realizarii Raportului de mediu.
De asemenea, Raportul de Mediu prezinta masurile de prevenire si
limitare a efectelor semnificative asupra mediului si evalueaza eficienta
acestor masuri cu scopul de a demonstra ca varianta de plan finala satisface
cerintele legislatiei nationale relevante.
Denumirea planului: Plan Urbanistic General al Comunei Mihail Kogalniceanu,
jud. Constanta - Actualizare
Beneficiar : Primaria Comunei Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta
Proiectant general : SC Decodesign SRL Constanta
Elaborator atestat Raport de mediu: Oprescu Daiana Madalina, elaborator
inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului – RM, RIM, BM, RA
Colaborator la elaborarea Capitolului Biodiversitate: S.C. BIOSYS GROUP
S.R.L. Constanta , elaborator inregistrat in Registrul
national al elaboratorilor de studii pentru protectia
mediului
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
7
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
8
1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde
programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de
Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG
se detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU).
Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile
planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare.
Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si
reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor
din cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiectivele:
-definirea teritoriului administrativ al comunei;
-optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul administrativ si
judetean;
-stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;
-stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a
teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatii;
-impartirea teritoriului in zone functionale in vederea utilizarii rationale
si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
-precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,
neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit
existent);
-evidentierea fondului construit valoros si a modului de valorificare a
acestuia in folosul localitatii;
-cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si
serviciilor;
-stabilirea si delimitarea zonelor construibile, precum si a modului de
utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor;
-stabilirea obiectivelor de utilitate publica si fundamentarea realizarii
acestora prin precizarea reglementarilor specifice privind regimul de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
9
construire, functional, regimul de inaltime, indicii de ocupare si de utilizare a
terenurilor;
-asigurarea suportului necesar pentru eliberarea certificatelor de
urbanism si autorizatiilor de construire;
-corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea
spatiului;
-evidentierea formei de proprietate, premisele si tendintele de circulatie
a terenurilor;
-evolutia tramei stradale majore, intersectii, trasee;
-organizarea si dezvoltarea cailor de telecomunicatii ;
-modernizarea si dezvoltarea sistemului de chipare tehnico-edilitara;
-protejarea si conservarea mediului, masurile de reabilitare;
-stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva
de construire;
-stabilirea si delimitarea zonelor protejate.
Materializarea propunerilor de amenajare si dezvoltare urbanistica,
reglementate prin PUG, se realizeaza in timp, functie de fondurile prevazute
in bugetul local, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul de stat sau al
unor intreprinzatori si/sau fonduri europene.
Regulamentul local de urbanism (RLU) este instrumentul principal
pentru aplicarea PUG. El intareste si detaliaza reglementarile PUG
(permisiuni, restrictii si interdictii). RLU se bazeaza pe impartirea teritoriului
in unitati teritoriale de referinta. Pentru fiecare unitate se redacteaza
reglementari referitoare la categoriile de interventie permise si la interdictiile
temporare sau permanente de dezvoltare : functiuni principale, organizarea
traficului, folosinte, arii protejate, indicatori admisi de dezvoltare, interdictii
temporare in zonele care necesita PUZ, interdictii permanente pentru zonele
de risc natural, servituti,etc.
Pentru actualizarea planului urbanistic general au fost preluate
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
10
propunerile si prevederile documentatiilor deja aprobate.
Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare în
context local si regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen
lung a zonei. Reglementarile privind dezvoltarea in teritoriu sunt corelate cu
aspecte economice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia
mediului.
Memoriul de prezentare al planului urbanistic cuprinde patru capitole
principale, dupa cum urmeaza:
1.Introducere
2.Stadiul actual al dezvoltarii
3.Propuneri de organizare urbanistica
4.Concluzii – Masuri in continuare
Regulamentul local de urbanism aferent PUG explica prevederile
cuprinse in Memoriul de prezentare al PUG.
Planul Urbanistic General impreuna cu Regulamentul Local de
Urbanism, dupa aprobarea lor, devin acte de autoritate ale administratiei
publice locale.
Date generale, starea actuala
Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului,
situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta.
Coordonatele geografice sunt 44º22’12”N si 28º27’35”E.
Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua
grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres.
Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:
-spre est - spre Nicolae Balcescu – Harsova : DN2A;
-spre sud-vest –spre Medgidia: DJ222;
-spre sud-est – spre Ovidiu, Constanta: DN2A;
-spre nord – spre Targusor, Cheile Dobrogei: DJ222;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
11
-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.
Relatiile localitatii Piatra cu localitatile invecinate se realizeaza pe
DC85 pana la DN22A si spre sud , Luminita si Corbu, iar spre est cu DC83
spre Vadu.
Satul Palazu Mic se leaga de DN22A spre est si spre Gura Dobrogei la
nord cu DC80.
In cursul anului 2007 s-a constituit asociatia de Dezvoltare
Intercomunitara „Zona Metropolitana Constanta”.
Zona Metropolitana Constanta are o populatie de cca 500.000 de
locuitori si reprezinta prima structura administrativa de acest tip din Romania,
fiind alcatuita din 14 localitati: Constanta, Navodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi,
Techirghiol, Mihail Kogalniceanu, Cumpana, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla,
Agigea, Corbu si Poarta Alba.
De asemenea, Zona Metropolitana Constanta doreste sa se constituie
intr-un instrument administrativ eficient în scopul promovarii unor proiecte
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
12
comune de dezvoltare integrata a zonei si de atenuare a discrepantelor de
dezvoltare dintre localitati, un facilitator privind atragerea investitiilor si a
Fondurilor Structurale, o platforma de colaborare între unitatile administrativ
– teritoriale componente si un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice.
Obiectivele constituirii acestei zone sunt:
- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport,
telecomunicatii si energie;
- reducerea disparitatilor dintre localitatile situate în zona
metropolitana;
- dezvoltarea de noi zone rezidentiale si cartiere de locuinte;
- dezvoltarea si îmbunatatirea serviciilor publice;
- protectia mediului si dezvoltarea durabila; dezvoltarea turismului si a
sectorului tertiar;
- dezvoltarea economica integrata;
- dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea
ecluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale;
- atragerea de noi investitii si cresterea accesului la resurse.
Populatia. Elemente demografice si sociale
Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie
2008, era de 10.109 locuitori, din care 5.099 femei si 5010 barbati.
Conform recensamantului populatiei din anul 2002 populatia rezidenta
era de :
Localitate Numar familii Numar
persoane
Mihail Kogalniceanu 2.755 7.736
Sat Piatra 270 1.351
Sat Palazu Mic 127 339
Grup Social Sibioara 125 200
Grup Social Ceres 135 446
TOTAL 3.412 10.072
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
13
Din punct de vedere al starii de santate, la aceeasi data a
recensamantului se inregistrau 985 de bolnavi in localitatea Mihail
Kogalniceanu, 172 in satul Piatra, 43 in satul Palazu Mic, 26 in GS Sibioara si
57 in GS Ceres.
Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2, inregistrand o tendinta
de scadere comparativ cu recensamantul din anul 1998.
Pe grupe de varsta structura populatiei este urmatoarea:
Grupe de varsta 0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani si
peste
Numar locuitori 2.023 6.621 1.428
Populatia activa este de 3.726 persoane, populatia ocupata este de 2.812
persoane, someri 914 si pensionari 1.656 .
Majoritatea populatiei ocupate lucreaza in agricultura-silvicultura (923
persoane) si in servicii (798). In celelalte sectoare ale economiei locale sunt
dupa cum urmeaza: 279 persoane in industrie, 120 in constructii, 362 in
comert, 290 in transport si depozitare, 87 in hoteluri si restaurante.
Sunt evidentiate disfunctionalitati in evolutia si structura populatiei si
in modul de ocupare a resurselor de munca: indici demografici in regresie,
imbatranire a populatiei, procent scazut al populatiei cu studii superioare,
migratia temporara a fortei de munca, slaba insertie de piata muncii, etc.
Activitati economice
Prin conditiile naturale si socio-economice pe care le prezinta comuna
Mihail Kogalniceanu, prin structura si gradul de ocupare a populatiei,
agricultura si industria de prelucrare a produselor agricole vor constitui si in
viitor principalele activitati care vor contribui la dezvoltarea economica a
localitatii. De asemenea, existenta Aeroportului International Mihail
Kogalniceanu si a bazei militare NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o
crestere economica la nivelul comunei.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
14
Profilul dominant al agriculturii este dat de productia vegetala si
animala, 75% din suprafete fiind arabile, viile si livezile ocupand o suprafata
foarte mica, cca. 0,9% din total suprafata. In anii 1975-1980 a fost realizat
sistemul de irigatii al vaii Carasu pe o suprafata de 294 mii ha din care facea
parte si cea mai mare parte a teritoriului agricol al comunei.
Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu exista zacaminte de
minereuri , in special calcar aflat in exploatare.
Pornind de la ponderea populatiei ocupate, se constata ca sectoarele
economice semnificative sunt agricultura si serviciile. Populatia ocupata in
agricultura este de 33%, apropiata ca valoare de 31,9%.
Disfunctionalitatile evidentiate de plan sunt: incetarea functionarii
sistemului general de irigatii al Vaii Carasu, inexistenta grupurilor de
producatori agricoli, organizarea ineficienta a filierelor de produs, parc de
masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare ineficienta a
suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura, lipsa marketingului
produselor agricole, productivitate scazuta, distanta mare fata de resursa de
apa utilizata la irigare,etc.
Circulatia
Principalele cai rutiere care strabat localitatea M. Kogalniceanu sunt :
-drumul european E60 care face legatura cu Constanta;
-drumul national DN22 care face legatura cu municipiul Tulcea;
-drumul judetean DJ222 Mihail Kogalniceanu-Targusor;
-DC 80 Mihail Kogalniceanu- Palazu Mic;
-DC85 Mihail Kogalniceanu- Piatra;
-DC 86 Mihail Kogalniceanu- Sibioara.
In teritoriu, singura retea feroviara este de transport marfa si leaga
aeroportul de reteaua Constanta – Medgidia- Tulcea. La 9 km de comuna, in
localitatea Nicolae Balcescu, se afla o retea feroviara de transport calatori,
care asigura legatura cu municipiile Constanta, Medgidia, Tulcea.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
15
Pe raza localitatii se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu.
Acesta are legaturi la orase europene si functioneaza ca aeroport de rezerva
pentru Aeroportul Otopeni. Aeroportul are o capacitate de operare de 6
avioane/ora.
Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta (AIMK) este
amplasat pe DN 2A Constanta-Harsova-Bucuresti, la cca. 24 km N-NV fata
de municipiul Constanta, pe teritoriul administrativ al comunei Mihail
Kogalniceanu. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta este
amplasat intr-o zona plana, fiind înconjurat de suprafete agricole. Zona
aeroportului, se afla la o altitudine de 107,6 m fata de nivelul marii, iar din
punct de vedere al conditiilor meteo se caracterizeaza printr-un deficit de
umiditate, temperatura medie anuala de 10,6°C, vant cald si uscat asociat cu
secete prelungite. Conform avizului de principiu nr. 965/09/02.2010, eliberat
pentru Planul Urbanistic General de catre Autoritatea Aeronautica Civila
Romana, propunerile din planul trebuie sa tina cont de programul strategic de
dezvoltare a infrastructurii AIMK Constanta.
Lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de 42,1
km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra
lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
16
Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului
estival, cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail
Kogalniceanu trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu
autoturisme, cat si cu vehicule de mare tonaj.
Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta
imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost
reabilitate doua strazi (Primaverii – 1,1 km si Panduri – 0,4 km). Latimea
drumurilor, in medie 6 m, nu permite amenajarea unor benzi speciale de
circulatie pentru biciclete.
In ceea ce priveste transportul in comun, este dezvoltat numai cel rutier
(autobuze si microbuze), iar traficul se desfasoara in principal de DN22 si
DJ222.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
17
In vederea fluidizarii circulatiei rutiere, mai ales in sezonul estival, este
nevoie de amenajarea intersectiilor str. Tudor Vladimirescu cu str. Mircea cel
Batran si str. Dacia cu str. Mircea cel Batran.
Bilant teritorial al categoriilor de folosinta din teritoriul administrativ
al unitatii de baza
Localitatea de resedinta este comuna Mihail Kogalniceanu. Localitatile
componente sunt satul Piatra, satul Palazu Mic, dar si doua grupuri sociale:
GS Sibioara si GS Ceres.
Categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:
Teritoriu
administrativ
Categorii de
folosinta (ha)
Extravilan
Intravilan Total % din total
Arabil 11.335,07 - 11.335,07
Pasuni-fanete
1.280,80 1,83 1.282,63
Vii 7,96 - 7,96
Agricol
Livezi 139,82 - 139,82
83,06
Paduri 253,53 8,88 262,41
Ape 265,15 2,12 267,27
Drumuri 264,00 72,21 336,21
CC 711,01 649,68 1.360,69
Neagricol
Neprod. 377,54 - 377,54
16,94
Total 14.634,88 734,72 15.369,60 100,00
O serie de unitati economice sunt trupuri izolate si ocupa urmatoarele
suprafete:
Indicativ
trup
Denumire Suprafata
teren(ha)
Indicativ
trup
Denumire Suprafata
teren(ha)
S22 Horticola 1,98 S50 Avicola SA Padure 13,20
S23 Horticola F2 0,53 S51 Avicola SA 5,11
S24 Horticola F4 0,73 S52 Avicola SA 3,55
S25 Horticola F5 1,42 S70 IEELIF Statie 0,15
S26 Horticola F7 1,21 S93 MTTC Sitorman Cariera
59,11
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
18
S30 Agroindtur-sediu si birouri
30,83 S81 Ferma piscicola CC 209
1,16
S31 Ferma Agroindtur 8,77 S83 Ferma Palazu Mic CC 75
2,63
S32 Ferma Pomicola 3,61 S84 Sediu expl. Cariera CC 71
0,36
S33 SCH Sitorman 6,51 S110 Suinprod SA Bazine
2,76
S34 Fost CAP Piatra 4,45 S111 Suinprod SA Animale
4,75
S36 Ferma Puiu V. 1,20 S112 Ceres SA Valea M. 27,38
S40 Ceres SA sediu 38,94 S113 Ceres SA Ferma 2,32
S41 Ceres SA F4+F6 1,30 S114 Hala prefabricate 38,78
S42 Ceres SA F5 4,68 S115 Parc logistic 9,00
S43 Ceres SA F7 0,35 S116 Parc logistic 20,00
S117 Ciupercarie 1,00
S118 Exploatare Celco 3,60
Unitatile de gospodarie comunala si echipari edilitare (puturi captare
apa, gospodarii apa, etc.) :
Indicativ trup Denumire Suprafata teren (ha)
S74 Statie apa 0,86
S85 Cimitir musulman Piatra 1,00
O serie de suprafete sunt ocupate de echipamentele unitatilor hidro-
ameliorative (constructii specifice, statii pompe, etc):
Indicativ trup Denumire Suprafata teren
(ha)
S21 Statie pompare 0,44
S71 Statie pompare 0,16
S72 Statie pompare 0,30
S73 Statie pompare 0,16
S75 Statie pompare 0,59
S77 Statie pompare 0,54
S92 Statie pompare 0,12
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
19
Unitatile cu destinatie speciala ocupa urmatoarele suprafete la nivelul
comunei Mihail Kogalniceanu:
Indicativ trup Denumire Suprafata teren
(ha)
S100 MApN -Poligon 3,27
S101 MApN –Poligon incinta 34,23
S103 MApN 6,62
S104 MApN - AIC 321,29
S106 MApN - TDS 4,10
S107 MApN +TDS 11,56
S108 MApN +TDS- Releu 1,00
S109 MApN+ TDS 3,33
Ca unitati turistice si de agrement sunt inregistrate doua obiective:
Indicativ trup Denumire Suprafata teren
(ha)
S35 Popas Tasaul 0,67
S86 Hotel Tarom 1,30
Raportat la zonele functionale, suprafata (ha) ocupata pe fiecare asezare
in parte si cuprinse in intravilanul existent arata conform tabelului urmator:
Suprafata (ha) Zone
functionale Mihail
Kogalniceanu
Piatra Palazu
Mic
GS
Sibioara
GS
Ceres
Trupuri
izolate
Total
% din
total
intravilan
Locuinte si
functiuni complementare
117,43 25,64 11,61 0,64 0,57 - 155,89 11,38
Unitati
industriale si
depozite 5,15 - - - - 155,46 160,61 11,73
Unitati agro-
zootehnice 30,52 - 2,92 1,80 31,77 87,91 154,92 11,31
Institutii si
servicii de
interes public 11,07 2,25 0,61 - - 1,97 15,90 1,16
Cai de comunicatie si
transport 50,00 14,57 7,64 2,43 2,15 - 76,79 5,61
Spatii 38,44 5,10 - - - - 43,54 3,18
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
20
verzi,agrement, protectie
Constructii
tehnico-
edilitare 0,58 - - - - 8,64 9,22 0,67
Gospodarie
comunala,
cimitire
6,75 1,82 0,36 - - 1,86 10,79 0,79
Destinatie
speciala 34,23 - - - - 385,4 419,63 30,64
Terenuri libere 168,68 76,93 33,36 25,96 4,45 - 309,38 22,59
Ape 1,20 0,92 - - - - 2,12 0,15
Paduri 8,88 - - - - - 8,88 0,65
Pasune - 1,90 - - - - 1,90 0,14
Total intravilan
existent 472,93 129,13 56,50 30,83 38,94 640,24 1.369,57 100
Echiparea edilitara
1. Alimentarea cu apa
-din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind
exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona
locuintelor individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 – 0,5 mg/l;
-statia de pompare Cota 20 Ovidiu – utilizata pentru zona de blocuri,
platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem
de contorizare a debitelor care intra in localitate.
Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km.
In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de
catre RAJA SA Constanta.
De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare
(capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de
pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica
(insuficienta, nu asigura clorul remanent la capatul retelei).
Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din
azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
21
Conform datelor la nivelul anului 2008, volumul de apa distribuit la
nivelul comunei a fost de 468,06 mii mc, iar populatia deservita era de 7.150
persoane.
Disfunctionalitatile sistemului de alimentare cu apa constau in:
-subdimensionarea si uzura retelei existente;
-inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si
Palazu Mic);
-absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem
de irigatii).
2. Canalizare
Sistemul de canalizare existent se compune din:
-colectoare de canalizare Dn=250-300mm, in lungime de 4650 m,
pentru apele uzate menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor
publice invecinate;
-o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia
de epurare, cu debitul Qmax=16,7 l/s, aferent zonei colectate;
-o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de
Qmax=48 l/s, cu descarcare in Agi Cabul, aferenta zonei de locuinte, SC
Dorna SA, SC Adilaur, SC Cargoromena, SN Aeroportul International M.
Kogalniceanu, dispensar veterinar.
Apele pluviale se preiau de rigolele strazilor si apoi se scurg pe valea
existenta.
Disfunctionalitatile identificate constau in:
-retea de canalizare in stare avansata de uzura, care acopera doar 30%
din comuna;
-statie de epurare subdimensionata fizic si depasita moral.
3. Alimentarea cu energie electrica
Furnizarea energiei electrice este asigurata de SC Electrica Dobrogea
SA prin Sucursala Constanta. Lungimea retelei de joasa tensiune este de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
22
49km , iar numarul total de consumatori este de 3.200, din care 3.026
consumatori casnici. Reteaua de alimentare cu energie electrica are o lungime
de 51,27 km, fiind structurata dupa cum urmeaza:
-33,67 km retea aeriana clasica;
-15,6 km retea aeriana cu cablu torsadat;
-2 km retea subterana in cablu armat.
Reteaua de iluminat public are 1.345 corpuri de iluminat, cu un consum
de 404.388 Kwh/an.
4. Telefonie
Comuna este racordata la reteaua nationala de telefonie fixa
Romtelecom. Reteaua clasica a fost inlocuita cu cea digitala, prin introducerea
cablurilor de fibre optice pe o distanta de 30 km. In satele Piatra si Palazu Mic
nu exista retea de telefonie fixa.
Toti operatorii de telefonie mobila ce furnizeaza servicii la nivel
national au amplasate pe raza comunei statii fixe de amplificare semnal,
acoperirea zonelor fiind de 90%.
In ultima perioada s-a inregistrat o dezvoltare a serviciilor de
comunicare prin internet, institutiile publice locale beneficiind de aceste
servicii.
5. Alimentare cu caldura
Nu exista sistem centralizat de alimentare cu caldura. Se utilizeaza
centrale proprii cu combustibil lichid, solid sau gazos , iar in locuintele
individuale se utilizeaza sobe de teracota cu lemne.
6. Alimentare cu gaze naturale
In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu gaze se realizeaza de
catre SC Congaz SA. Lucrarile de alimentare cu gaze naturale au demarat in
anul 2004 si reteaua de distributie va deservi 80% din gospodarii.
Principalii indicatori ai sistemului sunt:
-4,8 km conducte de distributie gaze de presiune medie;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
23
-20 km conducte de distributie gaze de presiune joasa;
-3026 consumatori deserviti.
7. Gospodaria comunala
La nivelul localitatii deseurile generate sunt de tip menajer, provenite
din gospodariile populatiei si deseuri organice provenite din sectorul
zootehnic.
Deseurile din sectorul zootehnic sunt valorificate partial ca ingrasamant
natural pentru sol.
Localitatea nu dispune de sistem de colectare selectiva a deseurilor
menajere si nici de depozit de deseuri ecologic.
Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie
Comunala Locativa si Prestari Servicii.
Ca aspecte critice se mentioneaza absenta unei colectari selective a
deseurilor generate si a unui sistem integrat de gestionare a acestora.
Propuneri de organizare urbanistica
Strategia de dezvoltare durabila stabileste ca obiectiv general
dezvoltarea economica echitabila si echilibrata a localitatii, ca o componenta
a zonei metropolitane Constanta, prin folosirea responsabila a resurselor
materiale si crearea unui mediu social stabil. Se preconizeaza ca dezvoltarea
sectoarelor agro-zootehnic si industrial ale localitatii sa conduca la o crearea
de noi locuri de munca si, implicit, la reducerea somajului. Prin migratia spre
noile locuri de munca create se va mari numarul de locuitori si va creste
cererea de spatiu locativ.
Organizarea circulatiei
Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza
prin:
-modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu
necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
24
-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu
localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii;
-asigurarea spatiilor pentru parcaje;
-rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente
(amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator
valorii traficului, pasaje denivelate).
In ceea ce priveste circulatia aeriana, orice interventie de dezvoltare a
zonei aeroportului se va realiza prin Plan Urbanistic de Detaliu.
Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial
Se propune marirea intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere
intentioneaza sa acopere dorinta autoritatilor locale si ale locuitorilor de
dezvoltare a localitatii si pentru implementarea proiectelor identificate in
Agenda Locala 21 de dezvoltare durabila a comunei.
1. Locuinte si functiuni complementare
Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si
schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu :
-zona A- 22,59 ha;
-zona C- 16,83 ha;
-zona D- 64,05 ha;
-zona L- 2,16 ha.
2. Unitati industriale si depozite
Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea
intravilanului cu:
-zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si
functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de
vegetatie);
-zona E- 60,06 ha;
-zona H- 10,42 ha;
-zona F- 9,38 ha.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
25
3. Unitati agro-zootehnice
In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si
zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele:
-zona B – 22,93 ha;
-zona G – 57,50 ha;
-zona I – 84,21 ha;
-zona J – 202,20 ha;
-zona K – 9,97 ha.
Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de
activitatile de productie agricola si zootehnica.
Aceste extinderi se fac in scopul sprijinirii implementarii proiectelor
Axei 1- Cresterea competitivitatii sectorului agricol si anume:
-amenajarea si imbunatatirea pasunilor;
-amenajare sere, ferme de ciuperci si solarii;
-conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
-ferme de taurine;
-ferme de oi specializate pentru carne si lana;
-ferme de caprine pentru carne si lapte;
-constructie piata agro-alimentara;
-amenajare farmacie veterinara;
-unitate de colectare si prelucrare lana;
-unitate de colectare si prelucrare lapte;
-unitate de abatorizare si prelucrare carne;
-producere de biomasa pentru energie si biocombustibil;
-reabilitarea sistemului de irigatii.
4. Institutii si servicii de interes public
Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei
aeroportului se propune extinderea intravilanului cu:
-zona A -1,1 ha;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
26
-zona C – 0,03 ha;
-zona D – 1,00 ha.
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale si publice are in vedere:
-infiintarea Centrului de permanenta;
-constructie Azil de batrani Mihail Kogalniceanu;
-amenajare cabinet medical si punct farmaceutic Piatra;
-constructie stadion;
-extindere si modernizare cladire Primarie.
Pentru dezvoltarea infrastructurii educationale se propun:
-constructie Sala de sport Liceul Teoretic Mihail Kogalniceanu;
-reabilitarea terenului sportiv al Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu;
-extinderea cladirii Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu (cu sala de
festivitati, 4 Sali de clasa, 2 Sali de lectura, 2 ateliere);
-reabilitarea Gradinitei Piatra;
-reabilitarea Gradinitei Grup Social Sibioara.
5. Cai de comunicatie si transport
Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in
zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de
centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu
atat la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in
Axa 2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii
infrastructurii, in scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele
stabilite in Axa 2, se propune:
-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din localitatea Mihail Kogalniceanu;
-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din satul Piatra;
- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din satul Palazu Mic;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
27
-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole.
In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si
transport:
-zona A – 11,36 ha;
-zona B – 0,80 ha;
-zona C – 7,22 ha;
-zona D – 19,16 ha;
-zona E – 3,10 ha;
-zona G – 1,05 ha;
-zona I – 2,00 ha;
-zona J – 6,50 ha;
-zona L – 0,84 ha.
6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie
Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere
si zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile
verzi necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari
urbanistice zonale.
Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie
completat cu o zona destinata sportului.
Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate
spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului.
7. Constructii tehnico-edilitare
Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri
de constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau
nou propuse.
8. Gospodarie comunala, cimitire
Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni.
9. Destinatie speciala
Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
28
10. Terenuri libere
In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber
neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va
trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369.
Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse
Teritoriu
administrativ
Categorii de
folosinta (ha)
Extravilan Intravilan Total % din total
Arabil 10.688,19 - 10.688,19
Pasuni-fanete
1.277,80 1,83 1.279,63
Vii 7,96 - 7,96
Agricol
Livezi 139,82 - 139,82
78,83
Paduri 262,41 - 262,41
Ape 265,15 2,12 267,27
Drumuri 251,65 72,21 323,86
CC 711,01+
662,35
649,68 2.023,04
Neagricol
Neprod. 377,54 - 377,54
21,17
Total 14.634,88 734,84 15.369,72 100
Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus
Suprafata (ha) Zone
functionale Mihail
Kogalniceanu
Piatra Palazu
Mic
GS
Sibioara
GS
Ceres
Trupuri
izolate
Total
Locuinte si
functiuni
complementare
117,43+ 103,47
25,64 11,61 0,64+ 2,16
0,57 - 261,52
Unitati
industriale si
depozite
5,15+ 115,02
- - - - 155,46 275,63
Unitati agro-
zootehnice 30,52+ 376,81
- 2,92 1,80 31,77 87,91 531,73
Institutii si
servicii de
interes public
11,07+ 2,13
2,25 0,61 - - 1,97 18,03
Cai de comunicatie si
transport
50+
51,19 14,57 7,64
2,43+
0,84 2,15 - 128,82
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
29
Spatii verzi,agrement,
protectie
38,44+
10,73 5,10 - 0,65 - - 54,27
Constructii
tehnico-
edilitare 0,58 - - - - 8,64 9,22
Gospodarie
comunala,
cimitire
6,75 1,82 0,36 - - 1,86 10,79
Destinatie
speciala 34,23 - - - - 385,40 419,63
Terenuri libere 168,68 76,93 33,36 25,96 4,45 - 309,38
Ape 1,20 0,92 - - - - 2,12
Pasune - 1,90 - - - - 1,90
Total intravilan
existent 1123,40 129,13
56,50
33,83 38,94 641,24 2023,04
Masuri in zone cu riscuri naturale
Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general:
-interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice,
eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor;
-promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc:
consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc.
Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza
localitatea Mihail Kogalniceanu.
Dezvoltarea echiparii edilitare
Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii
pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si
cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea
echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa,
reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice.
1. Alimentare cu apa
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si
extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statii
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
30
de tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile
RAJA SA Constanta.
In acest domeniu se prevede:
a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu:
-inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20
Ovidiu cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315-
355 mm;
-suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva;
-construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc;
-reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km;
-extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489
km.
b) pentru sat Piatra:
-reabilitarea captarii din pestera de la Piatra prin echipare cu pompa
submersibila cu Q=7,4 l/s;
-executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc;
-realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat
echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu;
-executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m;
-realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km;
c) pentru sat Palazu Mic:
-put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu
Q=3,0 l/s;
- realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat
echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu;
-rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc;
-retea de aductiune cu lungimea de 3200 m;
-retea de distributie cu lungimea de 5,82 km;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
31
Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista
localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord.
MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de
poluanti :
-conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
-promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea
bilantului de azot in sol;
-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor
agricoli, a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in
zonele declarate vulnerabile;
-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si
respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in
colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola
Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;
-implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme
care sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din
gospodariile individuale.
2. Canalizare
Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea
sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea,
retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de
precizarile RAJA SA Constanta.
In acest domeniu se prevede:
-extinderea retelei de canalizare cu 31, 60 km in zona extinderii
intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta;
-executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de
pompare ape uzate la statia de epurare
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
32
De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de
epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din
localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de
modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu.
Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se
prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si
modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara
realizarea treptei tertiare de epurare.
3. Alimentarea cu energie electrica
Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent
electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii
de transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea
retelei de alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat
stradal se vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA.
Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in
intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un
total de 92,47 km de retea.
4. Telefonie
Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente
de centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de
servicii de telefonie fixa si mobila.
5. Alimentare cu caldura
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit,
la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu
combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective.
6. Alimentare cu gaze naturale
Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de
alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
33
(cca. 41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile
administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta.
7. Gospodarie comunala
Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea
deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate
si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit
Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.
Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor
depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui
investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din
gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la
nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in
extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la
utilizarea in agricultura.
Protectia mediului
Se propun o serie de prevederi in acesta directie:
a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin :
-reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si
tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa
freatica;
-gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale;
-utilizarea energiei eoliene;
- conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
-realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei.
b)depozitarea deseurilor menajere si industriale:
-se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare,
refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea
de pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea
unui punct de colectare selectiva a deseurilor;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
34
-conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail
Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta
Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in
PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa
fie amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri
de la Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor
umede se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1-
Constanta, in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in
gospodarii in mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale;
-pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se
vor amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru
reciclare in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta.
c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri,
plantari de zone verzi:
-se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin
impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei
de dezvoltare durabila;
-sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin
reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail
Kogalniceanu.
d)organizarea sistemelor de spatii verzi:
-se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile
Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale
grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic.
De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si
impadurirea a 40 ha de teren, astfel:
-12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in
vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse;
-12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
35
-15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul
privat al primariei.
Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au
obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de
minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum
26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform
Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii
verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de
locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de
locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de
vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii,
dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.
Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare
Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare
parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea
implementarii proiectelor specifice PUG propune:
-extinderea intravilanului;
-organizarea cailor de comunicatie;
-destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate;
-zonele protejate si limitele acestora;
-protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri
agricole valoroase.
Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de
destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de
amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza:
Zone centrale max. 50%
Zone comerciale max. 80%
Zone mixte max. 50%
Zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, max. 35%
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
36
P+2
Zona rezidentiala cu cladiri de mai mult de 3 niveluri
max. 20%
Zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente)
max. 40%
Zone industriale existente- nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului
Zone industriale propuse- procentul maxim de ocupare a terenului se va
stabili prin studiu de fezabilitate
Zone de recreere – nu este prevazut un grad maxim de ocupare a
terenului
Conditii de amplasare in cadrul terenului:
a)Constructii de invatamant: amplasamentul va fi organizat in patru
zone dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum
urmeaza: zona ocupata de constructie; zona curtii de recreatie(asfaltata); zona
terenurilor si instalatiilor sportive; zona verde, inclusiv gradina de flori.
Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata
minima de teren de 22 mp/copil, astfel:
-localitatea Mihail Kogalniceanu : 13.200 mp;
-satul Piatra : 1.188 mp;
-satul Palazu Mic : 264 mp;
-grup social Sibioara: 704 mp;
-grup social Ceres : 242 mp.
Pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli
profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev, astfel :
-localitatea Mihail Kogalniceanu : 19.640 mp;
-satul Piatra : 3.840 mp;
-satul Palazu Mic : 520 mp;
-grup social Sibioara: - ;
-grup social Ceres : 600 mp.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
37
Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru
zone mentionate: 25% teren ocupat de constructii; 75% teren amenajat (curte
recreatie, amenajari sportive, zona verde, etc.).
b)Constructii de sanatate: amplasamentul va fi organizat in trei zone
(constructii, accese- alei-parcaje, zona verde). Capacitatea dispensarului se
stabileste pe baza populatiei arondate:
-localitatea Mihail Kogalniceanu : 1.036,1 mp;
-satul Piatra : 181 mp;
-satul Palazu Mic : 45,40 mp;
-grup social Sibioara: 26,80 mp;
-grup social Ceres : 59,80 mp.
Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de
20%.
c)Constructii si amenajari sportive: terenul va trebui sa permita
amplasarea a trei zone fucntionale : zona pentru constructii, zona pentru spatii
verzi, zona pentru parcaje, alei acces, drumuri.
Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:
-50% pentru constructii si amenajari sportive;
-20% pentru alei drumuri si parcaje;
-30% pentru spatii verzi.
Interdictii temporare de construire pentru zonele care necesita studii si
cercetari suplimentare- planuri urbanistice zonale privind parcelari,
reparcelari, operatiuni de protectie
Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de
construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate
zonele de extindere a extravilanului existent.
Interdictii definitive de construire pentru zonele care prezinta riscuri
naturale, servituti de protectie
Se interzice construirea in zonele protejate specificate.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
38
Concluzii- Masuri in continuare propuse prin PUG
Amenajarea si dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu
Comuna se dezvolta ca parte integranta a zonei metropolitane
Constanta. In acelasi timp poate profita de surse de finantare pentru
dezvoltare durabila in mediul rural, de programe europene de actiune pentru
mediu.
Categorii principale de interventie, care sa sustina materializarea
programului de dezvoltare
Interventiile sunt propuse in patru directii principale:
-dezvoltarea sectorului agricol bazat pe initiativa privata;
-reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii comunei;
-dezvoltarea sectorului destinat industriilor bazate pe produse agro-
zootehnice si de depozitare legat de prezenta aeroportului;
-mentinerea calitatii mediului prin pastrarea unui echilibru intre
activitatile umane si conservarea resurselor naturale.
Prioritati de interventie, in functie de necesitati si de optiunile
populatiei
-extinderea si modernizarea retelei de distributie a apei potabile;
-reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si
de tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa
freatica;
-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din localitatea Mihail Kogalniceanu in vederea cresterii confortului urban si a
sigurantei traficului rutier pe raza localitatii;
- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din satul Piatra – reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale,
cresterea gradului de confort social;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
39
- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din satul Palazu Mic - reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale,
cresterea gradului de confort social;
Lucrari necesar a fi elaborate
-PUZ in zonele de extindere a intravilanului;
-PUZ in zonele centrale ale localitatilor Mihail Kogalniceanu, Piatra si
Palazu Mic;
-proiecte prioritare de investitii care sa sigure implementarea
obiectivelor, in special in domeniul interesului public.
1.3.Relatia cu alte planuri si programe
Planul urbanistic general elaborat si aprobat conform legii constituie un
instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localitatilor.
In elaborarea lui s-a tinut cont de Planul Urbanistic General elaborat in
anul 2001 de SC Prolif SA. De asemenea, s-au stabilit relatiile necesare cu
planurile urbanistice zonale si de detaliu elaborate anterior PUG, respectiv:
-PUZ Introducere in intravilan si lotizare, loc. Piatra;
-PUD Lotizare Padure;
-PUD Extindere Lotizare Padure;
-PUD Ansamblu rezidential Cartier Sud;
-PUD Lotizare zona cimitirului catolic;
-PUD Amenajarea zonei centrale a satului Piatra.
Planul Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu
relationeaza cu Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) , cu
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ), cu Agenda Locala 21.
Din Planul Urbanistic General intocmit de SC Decodesign A SRL Constanta
reiese ca pentru intocmirea documentatiei de urbanism au fost analizate aceste
planuri si programe.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
40
In sectiunea 1 a PATN este prevazuta realizarea unui drum expres sau
cu 4 benzi care va lega Ramnicu Sarat si implicit zona Moldovei de
Constanta, prin Harsova. In acest sens este propusa soseaua de centura care va
ocoli localitatea Mihail Kogalniceanu prin partea de vest, accesibil prin
intersectii amenajate cu sensuri giratorii.
In sectiunea 5 a PATN comuna este mentionata ca fiind inundabila pe
cursurile de ape.
Zona in care se afla teritoriul administrativ al comunei Mihail
Kogalniceanu este lipsita de orase pe o raza de cca. 25-30 km. Acest fapt
determina necesitatea de actiuni prioritare pentru dezvoltarea localitatii cu rol
de deservire intercomunala.
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Constanta (PATJ
Constanta): are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului
de dezvoltare socio-economica a judetului. Rolul PATJ este de a coordona si
armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul
întregului judet, asigurând un cadru global si unitar privind posibilitatile de
dezvoltare în context regional, national si european. Prevederile PATJ
constituie elemente obligatorii de tema pentru planurile de amenajare
teritoriala si urbanistica ce se întocmesc pentru unitatile teritorial
administrative din cadrul judetului.
Agenda Locala 21 propune un portofoliu de proiecte prioritare de care
s-a tinut cont la momentul realizarii propunerilor din PUG de dezvoltare
urbanistica si tehnico-edilitara ale comunei: extinderea si modernizarea retelei
de distributie apa potabila; reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea
sistemului de canalizare si tratare ape uzate; reabilitarea si extinderea
infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatile Mihail
Kogalniceanu, Piatra, Palazu Mic.
De asemenea , in PUG sunt prevazute obiective generale ce se regasesc
in Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor , in Planul
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
41
Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 SE. Obiectivele
specifice in domeniul gestionarii deseurilor vor trebui corelate cu prevederile
Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor aflat in curs de avizare din punct
de vedere al protectiei mediului. Astfel obiectivele propuse trebuie sa fie
conform cu planul judetean si sa tina cont de zonificarea realizata la nivelul
judetului Constanta prin acest plan.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
42
2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII
ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
43
2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului
2.1.1. Elemente de geologie
Cuprinsa între 27°15’05’’ si 29°30’10’’ longitudine estica si 43°40’04’’
si 49°25’03’’ latitudine nordica, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate
distincta in cuprinsul teritoriului Romaniei. Specificul este dat de
geomorfologia zonei, intregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena,
eroziunea fluviatila incetand să fie un factor modelator deosebit.
Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu apartine din
punct de vedere geomorfologic Platformei Dobrogei Centrale.
Podisul Dobrogei, cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra
(in est) si granita cu Bulgaria (in sud) este o unitate danubiano-pontica de o
deosebita originalitate geografica. Dobrogea se prezinta ca un podis relativ
rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare
mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor
modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ
reduse (200-300 m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350
- 400 m si chiar 467 m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii
Macinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maxima este de 204 m în
Deliorman).
Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea
de “mozaic” structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc
urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea
Centrala si Dobrogea de Sud.
Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de
formatiunile soclului. Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse.
Fundamentul cutat al Dobrogeia centrale este constituit dintr-o serie
sedimentara slab metamorfozata denumita seria sisturilor verzi. In unele zone,
peste sisturile verzi, apar petice de depozite epicontinentale jurasice si
cretacice, ce apartin unei cuverturi sedimentare, indepartate in mare parte de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
44
eroziune.
Sisturile verzi constituie fundamentul Dobrogei Centrale, in care este
situata si zona studiata. Aceste depozite constau dintr-o alternanta de
grauwache si pelite cloritice, de culoare verzuie, rar roscate.
Sisturile verzi sunt strabatute de filoane leticulare de cuart, dispuse
paralel cu stratificatia, abundente mai ales in partea nordica a zonei.
Caracterul petrografic, sortarea slaba si prezenta materialului grosier in partea
superioara a seriei, arata ca sisturile verzi reprezinta o formatiune orogena,
fiind considerata ca o formatiune de flis.
Cuvertura sedimentara este constituita din depozitele jurasice,
cretacice, miocene si cuaternare, in zona studiata fiind intalnite depozite
jurasice, cretacice.
Depozitele jurasice acopera un relief vechi al sisturilor verzi. Aria lor
de raspandire actuala este legata de unele zone structurale cu caracter de
sinclinorii ale formatiunilor de fundament din partea sudica a acestei regiuni,
cu o directie NV-SE. Se disting astfel trei fasii de depozitare jurasice separate
intre ele de situri verzi si anume: o zona spre Dunare cuprinsa intre Harsova-
Ghindaresti- Topalu- Crucea; a doua apare sub forma unor petice in lungul
faliei Capidava- Ovidiu in zona Dorobantu- Nicolae Balcescu- Mihail
Kogalniceanu, catre cariera Ovidiu; a treia zona urmareste valea Casimcea de
la este de localitatea Pantelimonu de Sus, pana la lacul Corbu.
Depozitele jurasice apartin intervalului Bathonian superior-
Kimmeridgian. Petrografic acestea sunt reprezentate prin conglomerate, gresii
si marne (Bathonian), calcare cu silexuri (Kallovian si Oxfordian), calcare,
calcare cu silexuri, calcare recifale. In general depozitele jurasice apar
constituite din depozite zoogene, uneori recifale de tip epicontinental.
Entitatile litofaciale care s-au delimitat in perimetrul cercetat, chiar pe
hartile cele mai detaliate, corespund urmatoarelor intervale cronostratigrafice:
Bathonian superior- Callovian inferior, Oxfordian, Kimmeridgian inferior,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
45
Kimmeridgian superior.
Intervalului cronostratografic Bathonian superior- Callovian inferior ii
corespunde o formatiune calcaroasa detritica cu o grosime de cca. 20m,
reprezentand primul termen al cuverturii care se dispune pe fundamentul de
sisturi verzi.
In baza forajelor executate in perimetrele localitatilor Mihail
Kogalniceanu,Piatra si Palazu Mic s-au intalnit, in general, urmatoarele
stratificatii:
a) localitatea Mihail Kogalniceanu:
-zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza
suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de
fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita;
-zone ce au in suprafata argile cafenii (in zona primariei, scolii,
gradinitei);
-zone de-a lungul derelei cu pamanturi aluvionare cenusii.
Conform forajelor F1-F9,F12-F23 , succesiunea litologica este: pamant
cenusiu cu grosimi intre 0,80- 1,00m ; strat de loess galben pana la adancimea
de cel putin 5,50m.
b) localitatea Piatra:
-zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza
suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de
fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita;
-zone in care calcarul apare la zi la adancimi de 1,50 – 3,00 m.
Conform forajelor F60-F63, succesiunea litologica este: pamant
cenusiu cu grosimi intre 0,80- 1,00m ; strat de loess galben pana la adancimea
de cel putin 6,00m.
c) localitatea Palazu Mic:
-zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza
suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
46
fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita;
-zone in care sistul apare la zi la adancimi de 1,50 – 3,00 m.
Conform forajelor F20, F30 , succesiunea litologica este: pamant
cenusiu cu grosimi intre 1,00- 1,10m ; strat de loess galben pana la adancimea
de cel putin 2,50- 3,00m; in continuarea forajele s-au oprit in formatiunea de
sist verde. In forajul F10, s-a pus in evidenta formatiunea de sist verde la
adancimea de 1,00m.
Relieful
Evolutia paleogeografică si actiunea factorilor modelatori din
Dobrogea au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura
de podis cu altitudine redusa. Podisul are un aspect tabular, usor inclinat spre
NV si are o panta mai inclinata in apropierea litoralului si a Dunarii,
altitudinile osciland intre 0 şi 100 m.
Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
47
intreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si
calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de
Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia, din punct de vedere
geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica
culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.
Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei
Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu, pe cursul inferior al vaii
Casimcea. In partea de nord se evidentiaza o erodare mai puternica, restul
teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou usor ondulat, cu inaltimi
maxime de 140 m in nord-vest si 100 in sud-est, relieful incluzand partial si
depresiunea complexului lacustru Corbu-Tasaul. Relieful teritoriului comunei
prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de
inaltime. Punctele mai inalte ale reliefului sunt in partea de est a teritoriului
localitatii.
2.1.2. Solul
Solurile intalnite pe teritoriul judetului Constanta sunt:
• Cernoziomurile -sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana si
ocupa cea mai mare parte din suprafata judetului;
• Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta
intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu. Aceste soluri formate pe
suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100 m
(150-250 m), pe loessuri, argile si aluviuni, unde stratul freatic se află la
adancimi sub 20 m.
Pe teritoriul judetului Constanta, pe suprafete foarte mici, insular,
izolat mai pot fi intalnite rendzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile.
Solul este constituit, in mare parte, din cernoziomuri caracteristice
stepei dobrogene (cernoziom carbonatic, castaniu, ciocolatiu si levigat).
Solurile au o dispunere etajata sub formă de fasii in directia vest-est, pe
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
48
fundalul carora s-au format local soluri intrazonale.
In zona studiata suportul parental al solurilor este reprezentat de roci
moi, loessoide, in mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina
a majoritatii solurilor cercetate. S-a constatat levigarea carbonatilor si aparitia
cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafata. Principalele
tipuri de soluri sunt cernozion, cernoziom cambic si subtipurile acestora.
Datorita insusirilor fizico-chimice aceste soluri au capacitati productive
relativ ridicate.
Cernoziomurile si cernoziomurile cambice apartin clasei cernisolurilor,
ce ocupa aproximativ 97,05% din suprafata totala a solurilor care constituie
arealul compact al comunei Mihail Kogalniceanu, fiind caracterizate printr-un
orizont de humus bine dezvoltat, inchis la culoare, cu textura mijlocie, fina,
avand carbonati fie la suprafata, fie levigati (in cazul cernoziomurilor
cambice). O caracteristica speciala a cernoziomurilor cambice de pe teritoriul
comunei Mihail Kogalniceanu, intalnita in teren, a fost readucerea catre
suprafata a carbonatului de calciu.
Clasa hidrosolurilor apare intr-un singur areal. Acestea sunt legate de
excesul puternic de umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului.
Clasa protosolurilor este intalnita in partea de est a localitatii, la hotarul
cu Sibioara, fiind formata pe substrat calcaros. Aceste soluri au potential
productiv scazut, sunt mai putin fertile.
Terenurile agricole din Mihail Kogalniceanu sunt afectate de o serie de
procese: regradarea carbonatilor (ceea ce determina o tendinta de formare a
crustei la suprafata solului), proces lent de salinizare slaba.
2.1.3. Elemente de hidrologie
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile
interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape subterane si
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
49
Marea Neagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul balailor (Balta
Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la
Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.
Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul
Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important
rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile
semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin
intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanta, varsarea
in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a
fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul Dunare -
Marea Neagra.Acest canal, în lungime de 64 km, leagă Dunarea de Marea
Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele două capete existand cate un
sistem de ecluze. A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia
(Canalul Poarta Alba-Midia).
Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol,
Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi laguna Razim - Sinoe
care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac,
Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa
semipermanenta din sudul Dobrogei.
In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este
semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca
din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului
administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul.
Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe
directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul
Dunare – Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea
lacului Tasaul.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
50
Zona Dobrogea este caracterizata printr-un regim sarac in ceea ce
priveste sursele de apa subterana, determinat de precipitatiile scazute si de
lipsa unor depozite care sa permita acumulari importante de ape subterane.
Intreruperea irigatiilor in cea mai mare parte a suprafetelor amenajate a
accentuat acest deficit al apelor subterane.
Pe baza datelor privind structura geologica se poate arata ca :
-sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de
inmagazinare a apei;
-depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare
redusa.
Sisturile verzi considerate ca roci impermeabile, fiind supuse la
degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor formatiuni apare
o zona de alteratie, in care se dezvolta pe grosimi reduse un sistem de fisuri
care permit circulatia apei.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
51
In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri
depuse la baza versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine
din spalarea loessurilor formeaza depozite cu permeabilitate ridicata in care
apa poate fi retinuta, formand acvifere cu dezvoltare locala. Depozitele
sedimentare jurasice si cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot
constitui acvifere mai importante deoarece au o dezvoltare redusa in
suprafata sau datorita unor particularitati structural-tectonice, situate la cote
superioare fata de reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre
acestea.
Forajele executate in Dobrogea Centrala (in care se situeaza si zona
studiata) care au investigat formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele
proluviale ale vailor au pus in evidenta depozite cu capacitati reduse de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
52
debitare, 30% din foraje evidentiind ape nepotabile. Aceste depozite au o
porozitate crescuta (peste 40%) reflectata in capacitatea crescuta de
inmagazinare, dar datorita elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de
cedare este foarte scazuta.
Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse
pe un relief preexistent. Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor
piezometrice, pentru ca majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar
aportul de apa din irigatii a contribuit, in perioada de functionare a
sistemelor de irigatii, la ridicarea nivelului apelor subterane.
In forajele executate in localitatile comunei Mihail Kogalniceanu s-au
pus in evidenta urmatoarele:
- in loc. Mihail Kogalniceanu nivelul panzei de apa freatica este in
jurul adancimii de 2,70m in forajul F1, in jurul adancimii de 0,70-1,00m in
forajele F10 si F11, la adancimea de 2,00-3,80 m in forajele F13 si F22, la
2,00-3,80 m in forajele F15 si F16;
- in localitatea Piatra in forajele executate nu s-a pus in evidenta panza
freatica;
- in localitatea Palazu Mic in forajele executate nu s-a pus in evidenta
panza freatica.
Conform datelor furnizate de Administratia Nationala a
Imbunatatirilor Funciare RA prin avizul nr. 186/26.01.2010, in zona
administrativa a comunei Mihail Kogalniceanu exista capacitate de irigatie
in Amenajarea 1336- Carasu Mihail Kogalniceanu si 184- Terasa Sinoe, pe
suprafata de 153.696.000,00 mp . Capacitatea de irigatii se afla in
administrarea ANIF RA Sucursala Teritoriala Dobrogea, Unitatea de
Administrare Constanta Nord.
Conform datelor detinute, cca. 90% din totalul apelor potabile utilizate
de locuitorii comunei provine din surse subterane. Conform determinarilor
efectuate de autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor, s-a
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
53
evidentiat poluare cu nitrati .
2.1.4. Clima si calitatea aerului
Meteoclimatic, judetul Constanta apartine in proportie de 80%
sectorului cu clima continentala si in proportie de 20% sectorului cu clima de
litoral maritim. CirculaŃia maselor de aer este influenŃată iarna de anticiclonul
siberian, care determină reducerea cantităŃilor de precipitaŃii, iar vara
anticiclonul Azorelor, provoacă temperaturi ridicate şi secete.
Regimul climatic in partea maritima se caracterizeaza prin veri a caror
caldura este alternata de briza marii si prin ierni blande, marcate de vanturi
puternice si umede dinspre mare.
Temperatura
Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu
temperaturi medii mari (10–11°C) si temperaturi medii ridicate vara (22 -
23°C). Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic,
brize diurne si insolatie puternica.Amplitudinea termica anuala este destul de
diferentiata: 23 - 24 °C in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21 - 22 °C în
jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la
10 - 20 zile tropicale, fata de 30 - 40 zile spre Campia Romana.
Temperaturile medii anuale si multianuale sunt prezentate in tabelul
urmator (cele mai apropiate statii meteo de amplasamentul studiat sunt cele de
la Constanta si Medgidia):
Temperatura aerului (ºC) Statia
meteo Media
multianual
a
Media
anuala
2008
Minima anuala
si data
Maxima
anuala si data
Adamclisi 10,9 12,2 -17,8/05.01.2008 36,8/16.08.2008
Cernavoda 11,4 12,3 -15,7/05.01.2008 38,9/16.08.2008
Constanta 11,7 13,2 -11,1/05.01.2008 31,6/05.07.2008
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
54
Harsova 11,0 12,5 -15,7/05.01.2008 38,9/16.08.2008
Mangalia 11,5 12,8 -13,8/05.01.2008 33,3/18.08.2008
Medgidia 11,1 12,3 -15,5/05.01.2008 36,1/16.08.2008
Sursa:APM Constanta, Starea factorilor de mediu in jud. Constanta-2008
Temperaturile medii anuale se inscriu in valori superioare mediei pe
tara, iar in jumatatea central –nordica a teritoriului valorile nu scad sub 10ºC.
Regimul climatic in zona comunei Mihail Kogalniceanu este temperat
continental, cu influente marine. Astfel, verile sunt secetoase si calde, iar
iernile reci. Aflata la altitudinea de +150m si la cca. 15 km de Marea Neagra,
comuna imbina caracteristicile unui climat temperat continental cu cele de
clima de litoral maritim, marea exercitand influenta pe cuprinsul unei fasii
litorale de 10-20km latime spre interiorul regiunii. Temperaturile minime si
maxime sunt cuprinse intre -15ºC si +35ºC, permitand diversificarea culturilor
agricole, in special a celor care sunt favorizate de interventii mecanizate si
irigatii.
Regimul precipitatilor
Din factorii naturali care influenteaza cel mai mult desfasurarea
activitatilor agricole, exceptand regimul termic propriu-zis, trebuie mentionat
si regimul precipitatiilor, care se inescrie in valori medii mici, in general
insuficiente pentru necesitatile unie agriculturi cu productivitate mare,
prezentand de multe ori perioade de seceta.
Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii
atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor
anuale este cuprins intre 3 – 400 mm/an. Cele mai reduse cantitati lunare se
constată in perioada februarie – aprilie si la sfarsitul verii si începutul
toamnei, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare
iunie) si in noiembrie – decembrie (cu predominare in decembrie). Zapada si
lapovita se produc in semestrul rece octombrie – martie si intamplator si din
septembrie pana in mai.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
55
Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la
Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand
judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Cu toate acestea, in
anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar
cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale.
In zona studiata precipitatiile reduse fac ca reteaua hidrografica sa
aiba o densitate scazuta. La aceasta contribuie si structura petrografica si
geologica. Teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu este situat la limita
vestica a zonei de influenta a climatului maritim cu un nivel scazut de
precipitatii atat in anotimpul cald cat si in anotimpul rece.
Umiditatea aerului
Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii
aerului care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii
15 – 25 km de la tarm.
Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente
intre umiditatea maxima la aceeasi temperatura. In zona considerata, mediile
anuale ale umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de 87
- 89,5% , iar in luna iulie de 70 – 72 %.
Zilele cu umiditate foarte scazuta sunt estimate la 2 pe an, când
umiditatea scade sub 30%. Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80
% este destul de ridicata, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate
mare avand un maxim in luna decembrie si un minim în luna august.
Presiunea atmosferică şi vânturile.
Valorile lunare si anuale ale presiunii atmosferice depasesc 1000mb,
acestea atingand si 1020mb in timpul iernii datorita invaziei de aer
continental.
Vanturile predominante bat dinspre N şi NE in zona litoralului si
dinspre NV in zona continentala. Pe aproape intreg teritoriul judetului
regimul climatic este afectat considerabil de influenta Marii Negre, atat sub
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
56
aspect termic cat si dinamic. In aceste conditii exista o mare variatie a
regimului circulatiei atmosferice, vanturile avand un grad ridicat de
instabilitate atat ca directie cat si ca viteza, neexistand vanturi regulate.
Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare. Cu
toate acestea se poate spune ca vanturile din sectorul nordic N, NE, NV
reprezintă 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe
aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s
pentru nord, 6,7 m/s pentru NE si 4,7 m/s pentru NV. Astfel, frecventele cele
mai mari le au vanturile din nord in februarie -22,2% , cele din sud si SE -
cate 19,4% - in mai si cele din vest- in august si noiembrie -15,9 % si
respectiv 24,4% .
Vanturile din nord-est au cea mai mare viteza medie in noiembrie iar
cele din nord in cele trei luni de iarna. In decursul unui an viteza medie a
vanturilor si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica. Viteza medie
lunara multianuala are un maxim in februarie 6,75 m/s si un minim in iulie
5,13 m/s. In august se inregistreaza cele mai multe situatii de calm 15,8% din
total, iar in februarie si decembrie cele mei puŃine 8,4%, adica aproximativ 56
si respectiv 62 ore.
Numarul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variaza intre 16
- 1990 si 37 - 1983, cu o medie anuala de 29. In marea majoritate - 75,1%
furtunile inregistrate in zona centrala si de sud a litoralului romanesc sunt
datorate vanturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE avand o
frecventa de numai 5,0%. Pe aceleasi directii se inregistreaza si cele mai mari
durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - din N, precum si durata maxima -138
ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.
Pe langă gruparea pe directii este evidenta gruparea furtunilor, 71,1%
din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-
martie.
Calitatea aerului
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
57
Calitatea aerului poate fi afectata de o paleta larga de poluanti si ,
urmare a faptului ca atmosfera este cel mai larg vector de propagare a
poluantilor catre om si celelalte componente ale mediului , se impune ca
prevenirea poluarii aerului sa se constituie in prioritate pentru toate
activitatile/ actiunile desfasurate .
Sursele de poluare pentru aer pot fi :
-surse fixe, dirijate, de ardere reprezentate de sistemele centralizate de
preparare a apei calde si agentului termic . In zona amplasamentului studiat
nu sunt astfel de surse, deci nu se considera ca se inregistreaza o presiune
asupra calitatii aerului din acest punct de vedere.
- surse mobile reprezentate de traficul auto pe drumurile de exploatare
spre obiectivul turistic din zona.
- surse de suprafata – reprezentate în principal de eroziunea vântului
asupra suprafetelor temporar lipsite de vegetatie (drumuri de pamant, gramezi
de pamant, terenuri necultivate).
In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii
aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate
in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia). Tinand
cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza prin activitati
agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se constituie ca
factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul lucrarilor agricole
pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament de la utilajele
agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul rutier si
aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele
variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier, tinand cont ca drumul
national traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu.
Pentru factorul de mediu aer s-au realizat masuratori in zona
aeroportului – determinandu-se concentratiile de SO2, NO2, NH3, pulberi
totale in suspensie, PM10, cu perioada de mediere de o ora pentru toate
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
58
determinarile. Fata de prevederile Ord. 592/2002 , cu modificarile si
completarile ulterioare, nu s-au constatat depasiri.
Din punct de vedere al Directivei 2002/49/EC privind evaluarea si
gestionarea zgomotului ambiental transpusa in legislatia romaneasca prin
Hotararea de Guvern nr. 321/2005, intra sub incidenta acestor prevederi si
realizeaza harta strategica de zgomot doar aeroporturile mari, cu mai mult de
50.000 de miscari aeronave/an.
In cazul AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat urmatoarele
valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei aeronave
B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia B737 s-a
inregistrat o valoare de 79,4 dB.
2.1.5. Biodiversitatea
Dobrogea se distinge prin anumite particularitati comparativ cu restul
tarii. Pozitia geografica, prezenta Marii Negre, structura solului si clima,
istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore si faune
caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic
biodiversitatii acestei regiuni. Vegetatia initiala se pastrează sub forma unor
mici areale de stepa, silvostepa si padure. Intrazonal apar plante halofile,
arenicole si hidrofile, legate de anumite conditii locale specifice.
Dupa cum s-a mentionat, vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea
stepica. Desi in momentul de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma
extinderii agriculturii si viticulturii, se poate spune - tinand seama de resturile
vegetatiei primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor
- ca pajistile stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a
Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice
si sudice.
Pentru Dobrogea este caracteristica astazi prezenŃa vegetatiei de
cultura pe cea mai mare parte a teritoriului (peste 90% din suprafata). Din
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
59
vegetatia naturala s-au pastrat doar o parte din paduri si o mica parte din
pajisti. Ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupa
suprafete extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara
erau acoperite de asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub
influenta antropica in agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest
proces sunt zonele de sud si zona centrala a Dobrogei.
In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului
Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, de o mare
varietate, incepand cu ecosistemele terestre de stepa, silvostepa si padure
sfarsind cu ecosistemele acvatice, marine si lacustre, din lungul litoralului si
Dunarii. Zona stepei, cu limita superioara de 50-100 m altitudine, cuprinde o
vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni
ori in rezervatiile naturale. Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata în
sud-vestul judetului, dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii
vailor abrupte. Zona de padure ocupa in judetul Constanta arealele cele mai
restranse: circa 3% din teritoriul acestuia.
Caracteristice pentru zona stepei sunt solurile balane si cernoziomurile
formate indeosebi pe loess, vegetatia caracteristica fiind cea stepica, aici
gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora
mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,
porumbari si tufe de paducei.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de
graminee ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron
cristatum, alaturi de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea
orientalis, Cleistogenes serotina, Thymus marschallianus, Asperula
cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau
calcare, apar alte specii caracteristice de graminee - Festuca callieri,
Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de specii de dicotiledonate
adaptate la conditii de seceta extrema.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
60
Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic
Dobrogei; numarul mare de specii de origine sudica prezente aici
conditioneaza de asemenea o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt
dominate fie de Quercus pubescens – stejar pufos, Carpinus orientalis -
carpinita, Fraxinus ornus – mojdrean – (paduri vestpontice) prezente in
Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau de specii ca
Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, Fraxinus
ornus, Cotinus coggygria.In zona comunei Mihail Kogalniceanu cea mai
mare suprafata de teren din teritoriul administrativ este utilizat pentru
agricultura (cca. 74%). Pasunile, fanetele ocupa cca. 8 %, iar padurile 1,7%.
Fondul forestier este proprietate publica de stat si se afla in administrarea
Directiei Silvice. Din totatlul suprafetei de fond forestier, cca. 189 ha sunt
ocupate de padure adulta, speciile de baza fiind: stejar (Quercus robur), frasin
(Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), salcam (Robinia
pseudacacia), gladita (Gleditschia triacanthos).
Vegetatia pasunilor si fanetelor din zona analizata este slab reprezentata
calitativ si cantitativ, fiind caracerizata de specii ierboase reduse ca inaltime,
adaptate solului si regimului hidric redus, dar deteriorate calitativ datorita
pasunatului, fiind observate suprafete in care vegetatia era aproape
inexistenta. S-au identificat scaiul dracului (Eryngium campestre), ciulin
(Carduus nutans), Teucrium polium, iarba sarpelui (Echium vulgare).
In zona satului Palazu Mic suprafetele de teren aflate pana la baza
dealului se caracterizeaza fie prin suprapasunat sau sunt terenuri exploatate
agricol. Incepand cu zona de deal, inclusa in zona de rezervatie naturala, apar
aspecte caracteristice zonei protejate.
Cu titlu general, in zona Dobrogei fauna este alcatuita din specii ponto-
mediteraneene, ce traiesc pe terenurile deschise, in timp ce in paduri
predomina elementele central-europene.
Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
61
varietate de vietuitoare. Datorita acestor raporturi de interdependenta,
raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de
vegetatie, fiind caracteristice zonelor antropizate in care se desfasoara
agricultura intensiva, cu utilizare de pesticide si ingrasaminte chimice,
totodata fiind si o zona expusa traficului si activitatilor de mica industrie si de
prestari servicii , precum si zona in extindere rezidentiala, interesanta si din
acest punct de vedere ca si parte componenta a Zonei metropolitane
Constanta.
In regiunea de stepa, cea mai extinsa in limitele judetului Constanta,
fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare
de camp care-si gasesc hrana din belsug (soareci de camp, iepuri). Dintre
elementele faunistice care sunt adaptate agrobiocenozelor, putem aminti
popandaul, harciogul, iar dintre pasari rate, gaste, grauri, ciori de
semanatura, cotofana.
In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate,
cu o suprafata totala de 19.617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata
judetului (suprafata de referinta de 707.129 ha) si 0,082% din suprafata tarii
(suprafata de referinta de 23.839.200 ha). Din totalul de 38 de arii naturale
protejate, 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente
ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiintifice (categoria I
IUCN). 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate
la nivel judetean, prin hotarâri locale.
Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata si
prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de
importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 în Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA),
declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
62
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în
Romania.
In figura de mai sus sunt prezentate siturile de protectie avifaunistica
desemnate ca arii naturale protejate prin programul european Natura 2000 pe
teritoriul Dobrogei.
Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail
Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in
ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.
Caracteristicile ariilor naturale protejate prin programul Natura 2000, prezente
in zone comunei, sunt descrise in capitolul 3 al prezentei lucrari, conform
datelor oficiale existente , a Formularelor standard, precum si a verificarilor
efectuate in zona.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
63
Figura: Siturile de importanta comunitara de pe teritoriul judetului Constanta
2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public
Comuna Mihail Kogalniceanu, fost Karamurat, este o localitate situata
la nord-vest de orasul Constanta, la o distanta de 25 km. Locul in care se afla
comuna a fost ocupata initial de triburile tatare emigrate din Crimeea, stabilite
in urma cu aproximativ 500-550 ani, perioada in care localitatea a purtat
numele unui conductator tatar. Teritoriul a fost stapanit de tatari pana in anul
1877. In perioada 1873- 1883 localitatea a fost populata cu colonisti de
origine germana, cunoscuti ca germani dobrogeni. Majoritatea au parasit
localitatea in 1940. Dupa terminarea razboiului de independenta, cand
Dobrogea intra in componenta Romaniei, apar primii locuitori romani. In
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
64
1940 foarte multi germani s-au intors in tara de origine, ramanand in localitate
doar 10-15 familii.
Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua
grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres. Legatura cu satele componente ale
comunei se realizeaza prin drumul comunal DC80 Mihail Kogalniceanu –
Palazu Mic, DC85 Mihail Kogalniceanu – Piatra.
Conform recensământului din 2002 în comuna Mihail Kogălniceanu
trăiesc 10114 locuitori, dintre care 8155 români, 1214 aromâni, 107 turci, 337
tătari, 283 romi, 18 germani. Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2,
inregistrand un trend descrescator comparativ cu recensamantul populatiei din
1998.
Pe teritoriul comunei se afla obiective de utilitate publica , de interes
local (scoli generale, caminul cultural, gradinitele, asezamintele de cult, etc.)
si obiectiv de interes national – Aeroportul International Mihail
Kogalniceanu.
Aşezare cu un bogat trecut istoric, comuna Mihail Kogalniceanu se
poate lauda cu obiective istorico-culturale importante, printre care: sistemul
de apeducte roman, asezarile neolitice Sitorman (cultura Hamangia şi
GumelniŃa), Biserica Romano-Catolica in stil gotic, Muzeul Etnografic
Aromân, etc.
Activitatea economica principala desfasurata in comuna este
agricultura, urmată de prestari servicii, comert, industrie. De asemenea,
existenta Aeroportului InternaŃional Mihail Kogalniceanu si a bazei militare
NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o crestere economica
semnificativa la nivelul comunei.
2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice
Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi
considerate , in anumite conditii , binevenite , proiectele pot avea efecte
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
65
asupra caracterului sau calitatii peisajului , precum si asupra modului in care
populatia apreciaza aceste schimbari .
In literatura de specialitate se face diferente intre peisaj si efecte vizuale
astfel :
-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului) ;
-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si
efectul asupra perceptiei vizuale , fiind analizate in relatie cu efectele asupra
populatiei ;
Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare
la 1 martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv
promovarea protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si
organizarea cooperarii europene in acest domeniu. Conventia este primul
tratat international consacrat exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului
european. Ea se aplica pe tot teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile
naturale, rurale, urbane si periurbane. Ea are în vedere nu numai peisajele ce
pot fi considerate remarcabile, dar si peisajele cotidiene sau cele
degradate.Statul roman a ratificat Conventia prin adoptarea Legii nr.
451/2002 .
Prin semnarea Conventiei Romania s-a angajat la respectarea
prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi în vederea unei mai bune
cunoaşteri a peisajelor proprii , respectiv : identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu , analizarea caracteristicilor acestuia , precum si
a dinamicii si a factorilor perturbanti , urmarirea transformarilor peisajelor .
De asemenea , un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel
national , Ńinând seama de valorile particulare atribuite lor de către părŃile
interesate şi de populatia implicată.
Peisajul in zona localitatii este definit de relieful teritoriului, care
prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
66
inaltime, de cursul de apa (paraul Agi Cabul) ce strabate localitatea Mihail
Kogalniceanu, de Lacul Tasaul aflat spre zona de est a teritoriului (satul Piatra
este cel mai apropiat de lac).
Spatiile verzi sunt o categorie functionala din cadrul localitatii care se
caracterizeaza prin existenta unui cadru vegetal natural (perdele forestiere in
administrarea Romsilva) si spatiu verde constituit, ce cuprinde amenajari si
dotari in intravilanul localitatii pentru activitati recreative, sportive.
In localitatea Mihail Kogalniceanu se afla un parc in suprafata de 3,2
ha , denumit Parcul Tineretului, amenajat cu locuri de joaca pentru copii,
plantatii de arbusti ornamentali, arbori, flori. De asemenea, in zona blocurilor
exista un teren de joaca pentru copii , in suprafata de 800 mp.
Din punct de vedere al patrimoniului, din lista monumentelor istorice a
Ministerului Culturii si Cultelor , la nivelul anului 2004, pe raza comunei se
afla urmatoarele valori de interes:
Nr.
crt.
Cod
LMI2004
Denumire Adresa Datare
1 CT-I-s-B-02725 Asezare Sat Palazu Mic, „La
pamantul galben”
Sec. I-IIIp. Chr.
Epoca romana
timpurie
2 CT-I-s-B-02731 Asezare Sat Piatra, „Ratarie” Sec. III a.
Chr.Epoca
elenistica
3 CT-I-s-B-02732 Asezare Sat Piatra, Insula Ostrov-
Tasaul
mil. IV a. Chr.
Eneolitic
4 CT-III-m-B-
02956
Basorelief Mihail Kogalniceanu 1957
In planul de dezvoltare al comunei sunt mentionate ca valori culturale
si asezarile neolitice de la Sitorman, apartinand culturilor Hamangia si
Gumelnita, vicus-ul roman de la Sitorman, biserica catolica (1897), biserica
ortodoxa (1934), biserica ortodoxa din Palazu Mic, geamia din satul Piatra,
etc.. In cadrul plansei desenate din cadrul documentatiei PUG ce vizeaza
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
67
incadrarea in teritoriu, sunt identificate un numar de 22 de puncte de interes
istoric si arheologic:
-asezari romana(sec II- IV);
-tumuli aplatizati;
-necropole tumulare;
-asezare medievala timpurie si asezare din epoca otomana;
-aglomerare de tumuli si un drum roman;
-asezare romana „La pamantul galben;
- asezare medievala si locuire romana;
-locuire din epoca fierului;
-grup de tumuli;
-asezare elenistica si romana;
-locuire antica.
2.1.8. Zone cu riscuri naturale
Conform prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului National –
Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, aprobat prin Legea nr. 575/2001,
zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul carora
exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot
afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot
produce pagube si victime umane. Acestea sunt reprezentate de cutremure de
pamant, inundatii si alunecari de teren. In sectiunea 5 a PATN comuna este
mentionata ca fiind inundabila pe cursurile de ape.
Riscul de inundabilitate se manifesta de-a lungul derelei ce strabate
localitatea.
Riscul de instabilitate nu a fost identificat in perimetrul comunei.
Actualmente nu sunt fenomene de alunecari sau prabusiri de terenuri.
Din punct de vedere seismic (riscul seismic), conform Normativului
P100-1/2006, zona in care sunt amplasate localitatile Mihail Kogalniceanu,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
68
Piatra , Palazu Mic prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului ag=0,16g
pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR=100 ani, cu perioada de
control a spectrului de raspuns Tc=0,7 sec.
Delimitarea geografica a zonelor de risc natural se bazeaza pe studii si
cercetari specifice elaborate de institutii specializate, materializate prin harti
de risc natural avizate de organele de specialitate ale administratiei publice
locale si centrale, competente potrivit legii. Declararea unui areal ca zona de
risc natural se face prin hotarare a consiliului judetean in baza hartilor de risc
natural. In zonele de risc natural, delimitate geografic si declarate astfel
conform legii, se instituie masuri specifice privind prevenirea si atenuarea
riscurilor, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor, care se cuprind în
planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, constituind totodata si baza
intocmirii planurilor de protectie si interventie impotriva dezastrelor.
Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei
Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu. In partea de nord se evidentiaza o
erodare mai puternica, restul teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou
usor ondulat, cu diferente mici de inaltime (cu inaltimi maxime de 140 m in
nord-vest si 100 in sud-est), relieful incluzand partial si depresiunea
complexului lacustru Corbu-Tasaul.
Inventarierea si delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se
stabileste prin Hotararea Consiliului Judetean pe baza studiilor de specialitate
avizate ale organelor administratiei publice . Zonele identificate si delimitate
se preiau in documentatia de urbanism si se inscriu in documentele cadastrale.
Planul Urbanistic General propune adoptarea masurilor necesare pentru
apararea impotriva inundatiilor, respectiv regularizarea cursului de apa Agi
Cabul, care traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu, prin reprofilarea si
dalarea albiei.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
69
2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului
Analiza evolutiei starii mediului in situatia neimplementarii planului
este o cerinta a Directivei SEA.
Analiza „alternativei 0” se realizeaza pe baza gradului actual de
cunoastere a starii mediului in zona vizata de planul urbanistic si este
structurata pe baza aspectelor relevante de mediu si sanatate a populatiei.
Analiza situatiei actuale privind starea mediului natural, precum si a
situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative
privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei
diferitelor aspecte ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un Plan
Urbanistic General creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei
prin mijloace specifice. Propunerile in cadrul unei astfel de planificari poate
genera, prin directiile de dezvoltare, presiuni suplimentare asupra factorilor de
mediu, iar pe de alta parte poate furniza solutii pentru rezolvarea anumitor
probleme de mediu caracteristice zonelor urbane. Intentia generala este de a
armoniza tendintele de dezvoltare ale unei localitati cu cerintele de protectie a
mediului si sanatatii populatiei, asigurandu-se premisele unei dezvoltari
durabile.
In continuare se prezinta argumente privind evolutia preconizata a
factorilor de mediu in cazul alternativei “0” (“nici o actiune”):
Factor de
mediu
Aspect identificat Evolutia probabila in cazul alternativei
“0”
Apa 1.Retea de alimentare cu apa subdimensionata si uzata din p.d.v.
tehnic in loc. M. Kogalniceanu si lipsa retelei centralizate de alimentare cu apa in satele arondate. 2.Retea de canalizare in stare avansata
de uzura si care acopera doar 30% din suprafata comunei. 2.Statie de epurare depasita din punct
de vedere tehnologic si subdimensionata.
Neimplementarea masurilor propuse de PUG va duce la continuarea degradarii
calitatii apelor subterane prin evacuari necontrolate de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, infiltratii in subteran a apelor uzate urmare a conductelor de
canalizare degradate, utilizarea unor surse necorespunzatoare d.p.v. calitativ ca surse de apa potabila (cu efecte asupra sanatatii
umane).
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
70
3. Continut de nitrati ai apei subterane; populatia utilizeaza in procent major
apa subterana ca sursa de apa potabila.
Aer 1.Infrastructura rutiera necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. 2.Trafic rutier amplificat in sezonul
estival pe drumul national ce traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu.
3. Utilizarea majoritara a combustibilului solid pentru necesarul gospodaresc de caldura si apa calda.
4.Eroziunea naturala a terenurilor neproductive/ degradate , cu antrenarea de pulberi in atmosfera (pe tot spectrul dimensional).
5.Slaba promovare a energiei din surse regenerabile.
Mentinerea presiunii asupra calitatii aerului urmare a traficului sustinut (in special in varianta drumului national ce strabate localitatea- cu efecte asupra
calitatii vietii) , a emisiilor rezultate din utilizarea combustibilului solid (emisii de pulberi mai mari decat la orice alt tip de
combustibil fosil utilizat). Va continua degradarea starii drumurilor. Consumul de combustibil va duce in continuare la
emisii de gaze cu efect de sera. Se va mentine aportul la poluarea atmosferica a surselor naturale (eroziune).
Sol/subsol 1.Lipsa unui sistem corespunzator de preluare si tratare ape uzate . 2.Lipsa unui sistem integrat pentru gestionarea deseurilor generate la
nivelul localitatii. 3.Procese lente de degradare a solului prin fenomene de salinizare si
regradare a carbonatilor. 4.Degradarea solului prin poluare si exploatare ineficienta; utilizarea nerationala a
ingrasamintelor naturale sau chimice.
Poluarea solului/subsolului urmare a evacuarilor de ape uzate neepurate sau epurate necorespunzator, continuarea degradarii solurilor, lipsa controlului
asupra modului de gestionare a deseurilor. Mentinerea starii actuale sau evolutia negativa a concentratiei de nitrati avand ca
sursa activitatile agricole.
Asezari
umane,
sanatatea
populatie
1.Calitate necorespunzatoare a surselor
de apa potabila, lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si preluare ape uzate.
2.Lipsa sistemului de gestionare a deseurilor produse la nivelul localitatii. 3.Inexistenta infrastructurii de sanatate
in satele arondate. 4.Nivel ridicat al traficului rutier prin centrul civic, lipsa unei variante
ocolitoare pentru drumul european E60. 5.Necesitatea amenajarii unor zone de spatii verzi si zone destinate
activitatilor sportive, a spatiilor de agrement si recreere. 6.Infrastructura pietonala cu grad
Se va mentine actuala situatie in ceea ce
priveste calitatea vietii in localitatile comunei, valoarea proprietatilor, accesul la servicii de sanatate. Lipsa serviciilor de
utilitate publica si a confortului este posibil sa conduca la migrarea populatiei.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
71
avansat de uzura fizica.
Biodiversitate 1.Pe teritoriul comunei se regasesc suprafete relativ mici din doua situri din reteaua Natura 2000 (ambele in
exteriorul zonei urbanistice a resedintei de comuna). Nu s-au inregistrat presiuni de dezvoltare urbanistica pe zonele declarate prin
legislatie ca fiind importante pentru conservarea biodiversitatii. Lipsesc organismele necesare competente
pentru asigurarea managementului acestor zone si , implicit, pentru asigurarea regulamentelor necesare
pentru asigurarea accesului turistilor in conditii de siguranta pentru capitalul natural valoros. In actuala sa forma, Planul urbanistic general elaborat in
anul 2001, in baza caruia functioneaza comuna in prezent, nu prevede masuri si tendinte de dezvoltare pentru
localitate care sa fie corelate cu necesitatile de protectie a ariile naturale valoroase. 2. Deficit de vegetatie forestiera in
unele zone ale localitatii. 3.Necesitatea amenajarii si imbunatatirii calitatii pasunilor.
Se va mentine situatia actuala, fara a fi excluse dezvoltari urbanistice neorganizate, care nu tin cont de zonele de
protectie ale ariilor naturale valoroase. Posibilitatea aparitiei unor dezvoltari economice care nu tin cont de necesitatea armonizarii propunerilor respective cu cea
a mentinerii integritatii ariilor naturale, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile a comunei..
Continuarea degradarii pasunilor.
Riscuri
naturale
1.Lipsa lucrarilor de regularizare a albiei paraului Agi Cabul care traverseaza localitatea.
.Se va mentine situatia actuala (mentinerea ca sursa de risc in caz de inundatii).
Peisaj, zonare
teritoriala
1.Dezvoltarea zonelor rezidentiale fara aplicarea prevederilor unui regulament
local de urbanism, fara asigurarea unor spatii verzi suplimentare raportat la noile locuinte.
2.Disproportionalitati intre diferitele tipuri de utilizari ale terenului si cadrul natural. 2.Constructie de noi obiective fara
posibilitatea racordarii la retelele de utilitati publice. 3. Insuficienta cantitativa si calitativa a
spatiilor de agrement si recreere, a spatiilor pentru practicarea sportului, a parcurilor. 4.Lipsa delimitarilor si restrictiilor
generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit.
Se va mentine tendinta de dezvoltare a fondului construit fara aplicarea unor
regulamente unitare de urbanism pe unitati teritoriale de referinta. Realizarea pe aceleasi zone a unor
constructii cu destinatii/folosinte intre care nu exista concordanta : locuinte cu unitati de mica industrie sau cu obiective de gospodarie comunala.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
72
Mediul social
si economic
1.Lipsa competitivitatii produselor agricole pe piata, productivitate
scazuta, perspective nefavorabile privind ocuparea in agricultura. 2.Investitii insuficiente in agricultura,
lipsa unui sistem de irigatii functional. 3.Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare nu incurajeaza
investitiile in agricultura, in industria de prelucrare a produselor agricole, etc. 4.Necesitatea reabilitarii si dezvoltarii
infrastructurii educationale.
Se vor mentine disfunctionalitatile constatate, se va diminua in continuare
standardul de viata al cetatenilor urmare a lipsei locurilor de munca, a utilitatilor publice,etc. Lipsa retelelor de utilitati
publice si a infrastructurii va descuraja investitiile in zona.
Conform disfunctionalitatilor inventariate, alternativa „zero – nici o
actiune ” determina evolutii negative sau mentinerea tendintelor negative de
evolutie a aspectelor de mediu inventariate, generand pe ansamblu mentinerea
unui standard de viata scazut pentru populatie, trend descendent pentru
economia localitatii, neimplementarea obligatiilor si legislatiei postaderare la
UE, lipsa corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea
spatiului.
De asemenea, neimplementarea prevederilor din Regulamentul de
urbanism aferent unui Plan Urbanistic General poate genera:
- o cheltuire ineficienta a fondurilor prin suprapunerea unor
cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivelul unor planuri
urbanistice inferioare (PUZ, PUD);
- directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni
unitare;
- poate conduce la pierderea unei oportunitati importante de
considerare a aspectelor de mediu in politica urbanistica locala.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
73
3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE
ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE
MEDIU PE AMPLASAMENT
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
74
Acest capitol se axează asupra zonelor care prezinta un interes special
pentru evaluarea de mediu şi anume, zonele care pot fi afectate semnificativ
de planul urbanistic, furnizand si informaŃii asupra oricaror probleme de
mediu existente in zona care sunt relevante pentru plan. Prin aceste informatii
se dau date asupra modului in care problemele relevate pot afecta planul, dar
si asupra modului in care implementarea planului se intersecteaza cu aceste
probleme de mediu (putand sa agraveze, reduce sau afecta in orice alt mod
aceste probleme).
Pentru realizarea obiectivelor si promovarea directiilor de dezvoltare
ale comunei, planul urbanistic general va interveni asupra teritoriului
administrativ al comunei, deci se apreciaza ca efectele se vor resimti numai la
nivel local si in imediata vecinatate a comunei in cazul lucrarilor de
constructie ce se vor desfasura pentru realizarea obiectivelor propuse.
Pot fi evidentiate o serie de aspecte cu privire la caracteristicile de
mediu ale zonei studiate si a celei imediat invecinate.
1. Calitate sol-subsol
Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport
al intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin
presiuni antropice, cat si ca urmare a unor fenomene naturale. Sursele de
poluare a solului sunt cele datorate utilajelor si tehnologiei de cultivare a
solului, exploatarea ineficienta, utilizarea pesticidelor, dar si utilizarea
ingrasamintelor naturale in concentratii nepotrivite tipului de sol si tipului de
cultura (fara o caracterizare anterioara pedologica si agrochimica a terenului).
Suportul parental al solurilor este reprezentat din roci moi, loessoide, in
mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina (lutoargiloasa) a
majoritatii solurilor cercetate. Expertizele biologice asupra probelor de sol nu
au relevat modificari importante pentru indicatorii: activitate catalitica,
respiratia solului, putere amonificatoare. Solurile agricole din zona comunei
Mihail Kogalniceanu sunt afectate de un proces regradare a carbonatilor
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
75
(aducerea catre suprafata a carbonatului de calciu, ceea ce determina o
tendinta de formare a crustei la suprafata solului) si de un proces lent de
salinizare slaba.
De asemenea, comuna se regaseste intre localitatile in care exista surse
de nitrati din activitati agricole (Ord. 1552/2008). Legislatia pentru zonele
vulnerabile la poluare cu nitrati fixeaza limite pentru incarcarile cu
ingrasaminte organice (de exemplu, 250 kg/ha de Ntotal pe fanete, 210 kg/ha
de Ntotal pe terenuri arabile, inclusiv scaderi ale limitelor dupa 4 ani de
aplicare a planurilor de actiune).
In ceea ce priveste potentialul natural, formatiunile geologice
dominante in partea de nord-est a Dobrogei sunt sisturile verzi, care apar la
suprafata in zona localitatii Palazu Mic si malul de sud al lacului. De
asemenea, in zona de nord sunt calcare. Existenta minereurilor utile din zona
au determinat de-a lungul timpului exploatari pentru utilizarea acestora la
digurile de extindere a portului maritim (calcarul dur) sau consolidarea
falezelor din zona costiera, precum si pentru lucrari civile.
2. Calitatea apei
In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este
semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca
din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului
administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul.
Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe
directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul
Dunare – Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea
lacului Tasaul.
Determinarile fizico-chimice efectuate de autoritatile competente,
conform Ord. 1146/2002 incadreaza paraul Agi Cabul in clasa aV-a de
calitate. Paraul se constituie in receptor pentru efluentul Statiei de epurare
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
76
Mihail Kogalniceanu. La nivelul anului 2008 volumul de ape uzate epurate
evacuate din statia de epurare in emisar a fost de 0,61 mil. mc. Gradul de
epurare pentru poluantii specifici a fost de 47,87% pentru MSS, 36,31%
pentru CBO5, 35,68% pentru CCOCr.
Stabilirea starii ecologice si a starii chimice pentru lacuri se realizeaza
in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006– pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea apelor de suprafata. Stabilirea starii
ecologice se face pe baza elementelor de calitate biologice, tinandu-se cont si
de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici
care influenteaza indicatorii biologici.
Pentru lacul Tasaul clasele de calitate pe grupe de indicatori pentru anul
2008 au relevat urmatoarea situatie:
Grupe de
indicatori
RO SAL NUTR AICR PTSON Clasa generala
Stadiul trofic
Stare ecologica
Clasa de
calitate III III II II I III hipertrof moderata
unde:
RO- regim de oxigen;
NUTR- regim de nutrienti;
SAL- grad de mineralizare (salinitate);
AICR- alti indicatori chimici relevanti (fenoli,detergenti);
PTSON- poluanti toxici specifici de origine natarala.
In ceea ce priveste starea apelor subterane, fata de standardul national,
in zona comunei Mihail Kogalniceanu s-au inregistrat depasiri la nitrati in
cursul determinarilor efectuare in anul 2008 din forajele de observatie, de
catre autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor.
Principalele surse de producere a unor poluari cu caracter local a apelor
de suprafata si subterane sunt reprezentate de:
- activitatile agrozootehnice desfasurate in zona, care pot genera ape
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
77
uzate cu incarcatura bacteriologica;
- administrarea in mod necorespunzător a ingrasamintelor si a
pesticidelor pe terenurile agricole poate determina antrenarea acestora in
apele pluviale;
- lipsa unui gestionari corespunzatoare a deseurilor (depozite
neorganizate de deseuri);
- lipsa retelei de canalizare in unele zone (care determina utilizarea
WC-urilor uscate in gospodarii) sau starea avansata de uzura a retelei de
canalizare functionale.
Asa cum s-a mentionat anterior, comuna Mihail Kogalniceanu se afla
pe lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati
agricole. Pentru aceste programele de actiune contin masuri obligatorii
privind controlul gestionarii si aplicarii ingrasamintelor naturale pe terenurile
agricole. Ansamblul de masuri vizate de normele legislative au ca scop final
imbunatatirea calitatii apelor subterane si de suprafata din zonele vizate.
3. Calitatea aerului
Principalele surse de impurificare/poluare a aerului in zona studiata
sunt reprezentate de:
- autovehiculele ce tranzitează teritoriul comunei;
- surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazosi,
lichizi, solizi pentru incalzirea locuintelor si activitatile economice
desfasurate pe teritoriul comunei ;
- zone predispuse la eroziuni ale solului ( rezultand pulberi in
suspensie);
- activitatea carierelor de piatra ;
In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii
aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate
in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia).
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
78
Tinand cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza
prin activitati agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se
constituie ca factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul
lucrarilor agricole pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament
de la utilajele agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul
rutier si aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele
variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier (drumul national traverseaza
localitatea Mihail Kogalniceanu).
Conform Ordinul nr. 1269/2008 privind incadrarea localitatilor in
cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor urbane si
clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in
Romania, comuna Mihail Kogalniceanu se regaseste in Lista 2 si Lista 3 (liste
provizorii) pentru anumiti poluanti, dupa cum urmeaza:
- in Lista 2 - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai
multor poluanti sunt intre valoarea-limita si valoarea-limita plus marja de
toleranta – pentru dioxid de azot (NO2);
- in Lista 3. (alcatuita din 3 subliste)- cuprinzand zonele unde
nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat
valoarea-limita (comuna se regaseste in 2 din cele 3 subliste):
a) in Sublista 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia
sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se
situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare – pentru dioxid de
sulf (SO2) si pulberi in suspensie (PM10) ;
b) in Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia
sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu
depasesc pragul inferior de evaluare – pentru plumb (Pb), monoxid de
carbon (CO) si benzen (C6H6).
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
79
In ceea ce priveste oxizii de azot, acestia rezulta din procesele de ardere
a combustibililor in surse stationare si mobile sau din procese biologice. In
mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorata în special traficului rutier.
Dioxidul de azot este un gaz de culoare bruna, rezultat din oxidarea
monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa, se
formeaza acid azotic sau azotos, care confera ploilor caracterul acid.
Totodata, impreuna cu monoxidul de carbon si cu compusii organici
volatili , oxizii de azot formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei
solare.
Activitatea carierei de la Sitorman este reglementata din punct de
vedere al mediului de catre autoritatea locala, aplicandu-se programul de
monitorizare a factorilor de mediu in zona de incidenta a activitatii conform
autorizatiei.
4. Zgomot si vibratii
In prezent, principala sursa de zgomot si de vibratii din zona este
reprezentată de traficul rutier existent pedrumul national si de activitatea
Aeroportului International Mihail Kogalniceanu.
Dintre cele sase caracteristici ale sunetului perceput de un ascultator
(intensitate, frecventa, durat, tarie sonora, discordanta si iritabilitate), cele
care pot fi masurate fizic sunt intensitatea, frecventa si durata. Taria sonora,
discordanta si iritabilitatea sunt caracteristici subiective care difera de la un
subiect la altul, functie de perceptia ascultatorului.
Pentru activitatea AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat
urmatoarele valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei
aeronave B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia
B737 s-a inregistrat o valoare de 79,4 dB.
De asemenea, din punct de vedere al intensitatii traficului rutier
coroborat cu prevederile HG 321/2005 ce transpune Directiva 2002/49/EC
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
80
privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, in apropiere de zona
studiata, autoritatea competenta a luat in studiu tronsonul km 185 +700 –
196+200 al DN2A (acesta se suprapune prevederilor Directivei).
Ca sursa de zgomot se constituie si activitatea explotarilor de suprafata,
in special in perioadele de puscare (desi conditiile economice actuale au redus
considerabil activitatea in astfel de obiective).
5. Biodiversitate
Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail
Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in
ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.
Pe parcursul procedurii de definitivare a planului urbanistic,
administratia publica locala nu a inaintat propuneri de dezvoltare
urbanistica in zonele importante pentru conservarea biodiversitatii.
Astfel, cele doua sate, Piatra si Palazu Mic pastreaza actuala configuratie
a intravilanului. Se propun doar lucrari in vederea cresterii calitatii vietii
locuitorilor: extindere retea alimentare cu apa potabila, modernizare cladiri
publice (gradinite), amenajare spatii pentru sport, modernizare drumuri.
In acest caz, aceste zone prezinta interes pentru evaluarea de mediu nu
pentru ca pot fi afectate negativ de propunerile planului (planul nu propune
dezvoltari urbanistice in zonele respective), dar prezenta lor este relevanta
pentru modelarea planului in zonele respective si in vecinatatea lor.
Abordarea teoretica implica analizarea modului in care implementarea
planului poate agrava sau dimpotriva, reduce problemele de mediu relevate.
Din acest motiv s-a realizat cercetarea zonei si prezentarea pe larg a siturilor
naturale ce detin statut de protectie, astfel incat aceste caracteristici sa fie
parte din analiza efectuata pentru definitivarea planului.
Astfel, cele doua sate ce apartin din punct de vedere administrativ de
comuna Mihail Kogalniceanu sunt in imediata apropiere a acestor arii
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
81
protejate. Localitatile sunt: satul Piatra, aflat pe malul lacului Tasaul, Arie
speciala de protectie avifaunistica si satul Palazu Mic, aflat in vecinatatea
estica a Sitului de importanta comunitara Recifii Jurasici Cheia si a Ariei de
protectie speciala avifaunistica Cheile Dobrogei. Sunt amplasate relativ
dispersat de resedinta de comuna, ambele la distante mai mari de 9 km in linie
dreapta, unul spre nord-est si celalat spre nord-vest.
ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu
Conform Formularului standard Natura 2000, suprafata sitului este de
2701,1 ha, iar coordonatele sitului sunt N44º21’53” si E28º36’17”. Se gaseste
in totalitate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta.
Lacul Tasaul este unit cu lacul Corbu, formand impreuna un complex
lacustru.
Lacul Corbu are malurile constituite majoritar din depozite loessoide,
sub forma unei faleze cu inaltimi mai mici.
Lacul Tasaul este un liman maritim tipic, neavand legatura directa cu
Marea Neagra(despartit de mare printr-un perisip de 1500m), fiind situat la
sud de Capul Midia si la nord de localitatile Sibioara si Navodari. Lacul se
afla in prelungirea vaii paraului Casimcea, tarmurile sale prezentand
promontorii si golfuri. Aceste tarmuri sunt inalte (3 m – 12 m) si sunt
constituite din calcare jurasice si sisturi verzi. Lacul are luciul de apa situat la
altitudinea de 1 m si are o suprafata de 2335 ha (alti autori dau cifra de 22,8
km2). Apa este usor salmastra, cu un nivel ce se mentine constant datorita
aportului de apa al paraului Casimcea si are o adancime maxima de 5,4 m.
Exista si doua insule, insula Ada cu o suprafata de 30,3 ha si o altitudine
maxima de 12,8 m si insula La Ostrov, cu o suprafata de 3,0 ha si o altitudine
maxima de 4,6 m. De-a lungul tarmurilor exista putina vegetatie palustra,
datorita falezelor inalte si a salinitatii apei. Tinuturile din jur sunt deluroase,
acoperite cu vegetatie stepica, ierboasa, si de culturi agricole, in special
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
82
graminee.
Figura: Ariile naturale protejate prin programul Natura 2000 din vecinatatea zonei
In estul lacului, pe perisipul ce-l margineste de mare, se afla un urias
Combinat Petrochimic, in extremitatea sa vestica exista o ferma piscicola, iar
in dreptul localitatilor Sibioara si Luminita sunt doua cariere pentru
exploatarea calcarului si a pietrei. Pasunatul, vanatoarea si pescuitul
completeaza tabloul activitatilor umane din zona. Cea mai importanta
localitate este Navodari, din partea sud-estica a lacului (Breier, Ariadna. 1976,
Dragan, M. 2002, Radulescu, I., Herbst-Radoi, Athena. 1974).
Desi lacul Tasaul este relativ usor accesibil, exista foarte putine date
publicate despre avifauna sa. Una din primele mentionari asupra pasarilor de
aici este facuta de ornitologul belgian J. van Impe (Impe, J. 1970), care s-a
ocupat in special de limicole si pescarusi. Cu ocazia recensamintelor
pasarilor acvatice (mai ales asupra gastelor si ratelor salbatice), din timpul
iernii, este amintit si lacul Tasaul, cum ar fi in lucrarile scise de Banica, G.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
83
(1998), Ciochia, V., Hafner, H. (1960), Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P.,
Szabo, J., Marinov, M. (1989) si Talpeanu, M. (1971).
Studiile recent efectuate asupra gastei cu gat rosu amintesc si lacul
Tasaul: Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E.., Ballon, E., Marinov, M. (1997) si
Talpeanu, M., Paspaleva, M. (1971).
Aceasta gasca salbatica cuibareste in tundra Siberiei de vest, mai ales in
Peninsula Taimyr. Odata cu sosirea asprei ierni polare, pasarile migreaza spre
sud, si dupa un lung drum (6 000 Km), ajung in Dobrogea, unde ierneaza.
Trebuie precizat ca pana in anii 1968-1970 principalul cartier de iernare al
acestor pasari era golful Kirov din Marea Caspica. Probabil ca distrugerea
surselor de hrana a fost principala cauza a acestei radicale schimbari a
locurilor de iernare. Gastele au nevoie pentru noapte de suprafete de apa
intinse, unde nu pot fi deranjate de pradatori sau de vanatori. Unul dintre
aceste locuri este si lacul Tasaul.
Desigur, nu este singura specie de pasare acvatica care ierneaza aici.
Corcodeii (Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis), lebedele (Cygnus olor,
Cygnus cygnus), garlitele mari (Anser albifrons), califarii albi (Tadorna
tadorna), ratele salbatice (Anas crecca, Anas platyrhynchos, Aythya ferina,
Aythya fuligula, Mergus albellus), lisitele (Fulica atra) si pescarusii (Larus
minutus, Larus ridibundus, Larus canus, Larus cachinnans) sunt principalele
specii de pasari acvatice care ierneaza in mod curent pe apele acestui lac, in
efective mari (Banica, G. 1998). Au fost recenzate pana la 206 exemplare de
corcodei mari (Podiceps cristatus), 300 de exemplare de cormorani mari
(Phalacrocorax carbo sinensis), 3 000 de exemplare de garlite mari (Anser
albifrons), 14 exemplare de lebede de vara (Cygnus olor), 50 exemplare de
califari albi (Tadorna tadorna), 10 000 de exemplare de rate cu cap castaniu
(Aythya ferina), 500 de exemplare de rate motate (Aythya fuligula), 3 000 de
exemplare de rate mari (Anas platyrhynchos), 600 exemplare de lisite (Fulica
atra), 4 000 exemplare de pescarusi razatori (Larus ridibundus) si 400 de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
84
exemplare de pescarusi suri (Larus canus).
Primavara si toamna, perioade de pasaj, limicolele si laridele domina
avifauna lacului. Au fost observate, in grupuri de mai multe zeci de
exemplare, nagati (Vanellus vanellus), prundarasi (Charadrius sp.), fluierari
(Tringa sp.), batausi (Philomachus pugnax), pescarusi (Larus sp.), pescarite
razatoare (Gelochelidon nilotica), chire (Sterna sp.) si chirighite (Chlidonias
sp.). Desigur, sunt prezenti si cormoranii mari (Phalacrocorax carbo
sinensis), lebedele (Cygnus olor), califarii albi (Tadorna tadorna) si ratele
salbatice (Anas sp., Aythya sp.).
Si vara lacul Tasaul adaposteste populatii interesante de pasari. In
partea sa vestica si in cea estica, unde stufarisul are o extindere mai mare,
cuibaresc corcodelul mare (Podiceps cristatus), starcul pitic (Ixobrichus
minutus), rata mare (Anas platyrhynchos), rata pestrita (Anas strepera),
gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), lacarul de stuf
(Acrocephalus scirpaceus) si lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus). In
cateva vizuini sapate in dealurile din jurul lacului mai poate fi gasit clocind
califarul alb (Tadorna tadorna) (Banica, G. 1995), iar pe micile portiuni de
plaja se poate intalni cuibarind si prundarasul gulerat mic (Charadrius
dubius). Stepele si culturile de pe malurile lacului sunt folosite pentru cuibarit
de diverse specii de ciocarlii: Melanocorypha calandra, Galerida cristata si
Alauda arvensis. Un alt habitat important pentru cuibaritul pasarilor este
constituit din falezele si malurile inalte ce strajuiesc lacul.
Iata care sunt speciile de pasari ocrotite prin Conventii Internationale
(la care Romania a aderat), care sunt semnalate de studii si in zona lacului
Tasaul:
Conventia de la Bonn: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus
minutus, Fulica atra, Anatidae sp., Falconidae sp., Charadriidae sp.,
Scolopacidae sp., Larus melanocephalus, Sterna sandvicensis, Sterna
hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger, Merops apiaster.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
85
Conventia de la Berna: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Podiceps
nigricollis, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Cignus cygnus, Branta
ruficollis, Tadorna tadorna, Mergus albellus, Falco tinnunculus, Falco
subbuteo, Charadrius dubius, Tringa ochropus, Calidris minuta, Larus
melanocephalus, Larus minutus, Chlidonias niger, Chlidonias hybridus,
Gelochelidon nilotica, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Sterna sandvicensis,
Athene noctua, Merops apiaster, Upupa epops, Melanocorypha calandra,
Motacilla alba, Motacilla flava, Lanius collurio, Lanius minor, Hirundo
rustica, Delichon urbica, Riparia riparia, Oenanthe oenanthe, Parus
caeruleus, Emberiza schoeniclus, Carduelis cannabina, Sturnus roseus.
Acordul de la Haga: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus
minutus, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser albifrons, Branta ruficollis,
Tadorna tadorna, Anas strepera, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas
querquedula, Aythya ferina, Aythya fuligula, Mergus albellus, Fulica atra,
Charadrius dubius, Vanellus vanellus, Tringa totanus, Tringa ochropus,
Tringa nebularia, Calidris minuta, Larus melanocephalus, Gelochelidon
nilotica, Sterna sandvicensis, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias
niger.
Lacul Tasaul, prin suprafata sa mare, constituie un refugiu pentru
pasarile acvatice aflate in migratie. Pasari care cuibaresc in Delta Dunarii,
primavara si toamna, trec in zbor peste acest lac sau se odihnesc pe apele sale.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
86
Foto: Lacul Tasaul
Formularul standard mentioneaza 35 din speciile de pasari enumerate in
anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, majoritatea populatiilor fiind
identificate pe segmentul de pasaj.
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Falco cherrug
Anser erytropus Pelecanus crispus Aytya nyroca Falco peregrinus Platalea leucorodia Sterna sandvicensis Circus cyaneus Sturnus roseus Podiceps grisegena
Branta ruficollis Cygnus cygnus Nycticorax nycticorax Chlidonias niger Chlidonias hybridus Cygnus bewickii Gelochelidon nilotica Saxicola rubetra
Sturnus vulgaris
Oxyura leucocephala Pelecanus onocrotalus Ardeola ralloides Egretta garzetta Falco vespertinus Egretta alba Ciconia ciconia
Miliaria calandra
Podiceps nigricollis
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
87
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:
- Pelecanus crispus ; - Aytya ferina;
- Fulica atra ; - Larus ridibundus;
- Larus cachinnans .
In vecinatatea sitului se desfasoara activitati industriale ce reprezinta
vulnerabilitati pentru aria naturala protejata: exploatare piatra, rafinarie,
complex zootehnic (crestere porci-obiectiv IPPC). Consecintele activitatile
din interiorul sitului au fost cuantificate de catre Formular dupa cum urmeaza:
Cod Activitate Intensitate % Infl.
210 Pescuit profesionist(industrial) B 40 -
301 Cariere A 5 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -
410 Zone industriale sau comerciale A 25 -
420 Descarcari A 10 -
In prezent nu au fost inca definite obiectivele de conservare prin Planul
de management al sitului , conform prevederilor legislative in vigoare.
Evaluarea prezentei speciilor de pasari din anexa I – Directiva
Pasari, listate pentru ROSPA 0060 Lacul Tasaul in vecinatatea satului
Piatra s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului,
observatiile fiind valabile pentru zona respectiva:
Alcedo atthis – Specie dependentă de luciul de apa, se poate intalni pe
lac, nu are cum sa apara in impejurimile satului.
Anser erythropus – O gasca rara in Dobrogea, poate ierna uneori pe
lacul Tasaul in numar mic. Nu are cum sa apara in jurul localitatii.
Anthus campestris – Fâsă prezenta in imprejurimi, are habitat favorabil.
Ardeola ralloides – Specie acvatica, nu apare in jurul localitatii.
Aythya nyroca – Doar in migratie, exceptional iarna, nu cuibareste aici.
Branta ruficollis – Gasca cu gat rosu ierneaza uneori in cateva mii de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
88
exemplare pe apele lacului Tasaul. Nu este influentata de activitatile din sat,
atata timp cat nu se braconeaza sau se vaneaza.
Charadrius alexandrinus - Un prundaras care se poate intalni din ce in
ce mai rar pe malurile lacului. Nu are plaje care sa-i fie favorabile.
Chlydonias hybridus – In migratie, nu cuibareste aici.
Chlidonias niger - In migratie, nu cuibareste aici.
Ciconia ciconia – Pot cuibari 2-3 perechi in jurul lacului, specia nu
poate fi influentata de activitatile antropice din sat.
Circus cyaneus – Oaspete de iarna, comun in Dobrogea, inclusiv in
zona studiata. Poate vana pe pajistile din jurul satului.
Cygnus cygnus – Ierneaza in numar variabil pe apele lacului Tasaul. Nu
va ajunge in imprejurimile satului.
Casmerodius albus – Rara aici, doar in migratie si uneori iarna.
Egretta garzetta – O prezenta obisnuita, dar in numar mic, nu
cuibareste in zona lacului Tasaul.
Falco cherrug – Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare.
Falco peregrinus - Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare .
Falco vespertinus – Mai ales in migratie, uneori poate cuibari in cuiburi
de ciori de semanatura, in copacii de pe marginea drumurilor.
Gavia arctica – Cufundarul poate fi intalnit iarna pe apele lacului
Tasaul, in numar mic de exemplare.
Gelochelidon nilotica – Numai in timpul migratiei, specie acvatica
tipica.
Ixobrychus minutus – Specie comuna in stufarisuri, cateva perechi
clocitoare in vestul lacului. Specie acvatica, nu are legatura cu zona satului.
Lanius collurio – Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt
tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului.
Lanius minor - – Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt
tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
89
Melanocorypha calandra – Specie foarte raspandita in Dobrogea, in
campiile cultivate cu cereale. Prezenta si in jurul lacului Tasaul.
Nycticorax nycticorax – Intalnit doar in migratie, in putinele zone cu
stufaris de pe malurile lacului.
Oenanthe pleshanka – Se poate intalni in special in migratie, rareori
cuibareste, in putine perechi, pe malurile lacului.
Oxyura leucocephala – Rar intalnita pe apele lacului Tasaul, ierneaza
in Dobrogea in putine exemplare. Nu este o specie comuna aici.
Pandion haliaetus – O aparitie foarte rara in zona.
Pelecanus crispus – Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie,
poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.
Pelecanus onocrotalus - Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie,
poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.
Phalacrocorax pygmaeus – Specie obisnuita in migratie si iarna pe
apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.
Platalea leucorodia – Se poate intalni in migratie, dar nu are un habitat
favorabil pe acest lac.
Sterna albifrons,Sterna caspia,Sterna hirundo,Sterna sandvicensis -
Toate aceste specii de chire se pot intalni frecvent si in numar mare pe apele
lacului Tasaul in perioada migratiilor, nu sunt influentate de activitatile din
satul Piatra.
Cheile Dobrogei
Remarcam in primul rand ca aceata arie este atat o Rezervatie naturala,
cat si un Sit de importanta comunitara si, de asemenea, si o Arie speciala de
protectie avifaunistica. In mare parte, granitele acestor arii protejate se
suprapun, cea mai intinsa ca si suprafata fiind ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.
Rezervatia Cheile Dobrogei (sau Masivul Geologic Cheia) se intinde
pe 170 de hectare in apropierea localitatii Cheia si cuprinde un canion
spectaculos sapat in Podisul Casimcei de paraul Cheia, care strabate Valea
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
90
Seaca. Rezervatia este de tip complex: geologica, paleontologica, botanica si
peisagistica si nu interfereaza din punct de vedere al suprafetei ocupate cu
teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu.
ROSPA 0019 Cheile Dobrogei
Suprafata sitului este de 10929 ha, iar coordonatele sitului sunt
N44º31’14” si E28º24’32”. Se gaseste in proportie de 99% pe teritoriul
administrativ al judetului Constanta si 1% in judetul Tulcea. Altitudinea
maxima inregistrata este de 200m, iar cea minima 2m.
Situl este caraterizat de urmatoarele clase de habitat :
Cod % CLC Clase de habitat
N09 13 321 Pajisti naturale, stepe
N12 41 211-213 Culturi (teren arabil)
N14 29 231 Pasuni
N15 10 242,243 Alte terenuri arabile
N16 2 311 Paduri de foioase
N23 3 1xx Alte terenuri artificiale(localitati, mine)
N26 2 324 Habitate de paduri(paduri in tranzitie)
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare,
la iernat pentru Branta ruficollis, precum si pentru populatiile cuibaritoare ale
urmatoarelor specii:
Burhinus oedicnemus
Circaetus gallicus
Circus pygargus
Coracias garullus
Melanocorypha calandra
Calandrella brachydactyla
Antus campestris
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
91
Conform datelor din literatura acest sit gazduieste:
a) 43 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari;
b) 43 de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn);
c) 8 specii periclitate la nivel global .
Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei
adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg
sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile
geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice, ci si prin elementele
de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere.
In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere
speologic si paleontologic. S-au determinat numeroase specii de mamifere
cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost
scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens
fossilis.
Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel
european, printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura
Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante.
Vegetatia din zona de protectie exterioara si din limita pesterii este
caracteristic stepic dobrogeana. Distanta in linie dreapta intre satul Palazu
Mic si pestera este mai mare de 5 km, dar trebuie tinut cont ca intre sat si
acest obiectiv sunt forme de relief pozitive , dealuri si vegetatie forestiera.
Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 ha,
conform Legii 5/2000, se afla in fond forestier de stat, conform
Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova.
Formularul standard mentioneaza urmatoarele specii si populatii de
pasari enumerate in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, dupa cum
urmeaza:
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
92
Evaluarea prezentei speciilor de pasari in vecinatatea satului Palazu
Mic s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului,
observatiile fiind valabile pentru zona respectiva:
Accipiter brevipes – Un uliu rar intalnit in Dobrogea, poate ajunge aici
intamplator, in cautare de hrana.
Alcedo atthis – Legat de zonele umede, nu are cum sa traiasca in
aceasta zona.
Anthus campestris – O fâsă care poate fi intalnita in imprejurimi, dar va
fi deranjata de pasunatul intens din jurul satului.
Aquila heliaca – O acvila rar intalnita in Dobrogea; poate ajunge cu
totul intamplator in cautare de hrana.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
93
Aquila pomarina – Poate fi intalnita in Dobrogea in timpul migratiei,
inclusiv in locatii din jurul satului.
Branta ruficollis – Specie timida, nu va stationa niciodata in
imprejurimile satului.
Bubo bubo – Nu are habitat favorabil, nu sunt sanse sa fie observata
aici.
Burhinus oedicnemus – Poate fi intalnita in rezervatia propriu-zisa,
datorita deranjului antropic nu are cum sa apara in imprejurimile satului.
Buteo rufinus – Poate apare doar in zbor, in cautare de hrana, nu
cuibareste in zona.
Calandrella brachydactyla – Destul de rara, dar poate apare uneori in
zona satului, dar in general este deranjata de pasunat.
Caprimulgus europaeus – Cu totul intamplator in zona satului.
Ciconia ciconia – Un singur cuib gasit in sat, cu trei pui in el. Specie
antropofila, cuibareste si isi cauta hrana in jurul satului.
Circaetus gallicus - serparul poate fi intalnit numai intamplator, in
cautare de hrana.
Circus aeruginosus – Cu totul intamplator, in cautare de hrana.
Circus cyaneus – Intalnit iarna, vaneaza in toata Dobrogea.
Circus macrourus – Specie rara in Dobrogea, greu de intalnit.
Circus pygargus – Doar in migratie, trecand in zbor.
Coracias garrulus – Comuna in Dobrogea, dar nu are habitat favorabil
de cuibarit in jurul satului.
Crex crex – Nu are habitat favorabil in jurul satului. Nu se poate intalni
aici.
Dendrocopus medius – O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona.
Dryocopus martius - O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona.
Emberiza hortulana – Poate fi intalnita in special iarna, cand colinda
stepa dobrogeana in cautare de hrana.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
94
Falco cherrug - soimul dunarean este o specie foarte rara in Dobrogea,
cu totul intamplator aici.
Falco columbarius – Specie comuna iarna.
Falco peregrinus - soimul calator este extrem de rar in Dobrogea.
Falco vespertinus - soimuletul de seara poate trece pe aici in migratie.
Nu are locuri potrivite pentru reproducere in jurul satului.
Ficedula albicollis – Doar in migratie.
Ficedula parva – Doar in migratie.
Glareola pratincola – Nu are aici habitat favorabil.
Grus grus – Cocorul este din ce in ce mai rar intalnit in Romania. Aici
poate fi doar o aparitie exceptional de rara.
Haliaeetus albicilla – Codalbul nu prefera acest habitat.
Hieraaetus pennatus – Doar in cautare de hrana, intamplator.
Lanius minor – Poate fi intalnit doar pe dealurile din vestul satului.
Lullula arborea – Nu are habitat favorabil aici.
Melanocorypha calandra – Se poate intalni aici, dar nu prefera acest
gen de habitate.
Milvus migrans – Exceptional de rar intalnita aici.
Neophron percnopterus – Un vultur aproape disparut din fauna
Romaniei.
Oenanthe pleschanka – In apropierea satului nu are habitat favorabil.
Picus canus – O ciocanitoare care nu se poate intalni aici .
Se inregistreaza vulnerabilitate crescuta a ariei naturale protejate
datorita turismului neorganizat din rezervatie. Influenta antropica se manifesta
si prin activitatile de pasunat, vanatoare/braconaj, iar in imediata vecinatate a
ariei se afla o exploatare de sisturi verzi. Trebuie mentionat ca activitatile
enumerate nu sunt activitati noi, ele se desfasurau la momentul la care s-a
propus acest sit pentru desemnare.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
95
Consecintele activitatilor din interiorul sitului sunt identificate ca fiind
negative, dupa cum urmeaza:
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Pasunatul A 20 -
230Vanatoare A 0 -
502 Drumuri, drumuri auto A 1 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -
100 Cultivare
In prima sesiune de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate
(ianuarie-februarie 2010), atat ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, cat si ROSCI
0215 Recifii Jurasici Cheia au fost preluate de RNP- Directia Silvica
Constanta, care, in urma analizei prevederilor PUG, a emis aviz favorabil in
calitate de custode.
ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia
Suprafata sitului este de 5.134 ha, iar coordonatele sitului sunt
N44º30’0” si E28º26’4”. Se gaseste in totalitate pe teritoriul administrativ al
judetului Constanta. Altitudinea maxima inregistrata este de 188m, iar cea
minima 7m.
Situl este caracterizat de urmatoarele habitate :
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica 10 B C B B
cu stejar pufos
8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,2 B C B B
40CO* Tufisuri de foioase ponto-sarmatice 5 A C A A
62CO* Stepe ponto-sarmatice 70 A B A A
Caracteristici generale ale sitului :
Situl este rezervatie naturala cu importanta botanica si geologica.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
96
Cuprinde stanci de vârsta jurasica, slab vegetate sau chiar lipsite de vegetatie.
Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei
adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg
sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile
geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice, ci şi prin elementele
de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari şi chiroptere.
In perimetrul sitului se afla doua peşteri importante din punct de vedere
speologic şi paleontologic.
Vegetatia este reprezentata de pajisti uscate si cativa arbusti, precum:
Crataegus monogyna, Jasminum fruticans, Spiraea crenata, Rosa canina,
Fraxinus ornus si Cotoneaster sp.
Dintre speciile mentionate in Lista Rosie Nationala au fost identificate
aici: Achillea clypeolata (codita soricelului), Dianthus nardiformis (garoafa),
Rumex tuberosus (macris), Paeonia tenuifolia (bujor), Campanula romanica
(clopotelul dobrogean), Dictamnus albus (frasinel), Convolvulus lineatus
(volbura), Hyacinthella leucophaea (zambila), Jasminum fruticans (iasomie),
Crocus chrysanthus (brandusa aurie), Allium saxatile, Alyssum caliacrae,
Anchusa thessala, Asparagus verticillatus, Astragalus corniculatus,
Astragalus cornutus, , Bufonia tenuifolia, Bupleurum apiculatum, Bupleurum
asperuloides, Carduus uncinatus, Carex halleriana, Carex liparocarpos ssp.
liparocarpos, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta, Colchicum fominii,
Coronilla scorpioides, Plantago cornuti, Polycnemum heuffelii, Potentilla
astracanica, Prunus tenella, Ranunculus oxyspermus, Satureja caerulea,
Scutellaria orientalis, Sedum caespitosum, Sempervivum ruthenicum,etc.
Conform literaturii de specialitate, in zona sunt citate circa 600 de
specii de plante, dominante fiind formele de stepa si de specii caracteristice
biotopurilor calcaroase. Dintre arbori se remarca speciile de stejari xerofili:
Querqus pedunculiflora, Quercus pubescens alături de Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, care formeaza cateva palcuri de padure. Specii de subarbusti
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
97
ca Celtis grabata (specie rara, prezenta la noi numai in Dobrogea), Cotinus
coggygria, Padus mahaleb, Cotoneaster melanocarpa, Jasminum fruticans,
Ficus carica.
Pe stancariile expuse se pot intalni cateva specii rare: Alysum saxatile,
Dianthus nardiformis, Allium saxatile, iar in zonele umbrite, cu umiditate mai
mare apar Asplenium trichomanes, Parietaria serbica, Moehringia jankae.
Pe pantele acoperite cu vegetatie stepica sau in zonele impadurite apar
Paeonia tenuifolia, Convolvulus lineatus, Colchicum bieberstenii, Colchicum
fominii, Dianthus nardiformis, Crocus pallasii, Crocus chrysanthus, Galium
verticillatum, Gagea bulbifera, Gagea callieri, Gagea granatelii, Festuca
callieri, Koeleria degeni, Minuaritia adenotricha, Moehringia grisebachii,
Moehringia jankae, Satureja caerulea, Thymus zygioides, etc.
Speciile endemice ce se intalnesc pe teritoriul rezervatiei sunt
Campanula romanica si Ornithogalum amphibolum.
In ceea ce priveste fauna rezervatiei, studii entomofaunistice nu s-au
realizat inca.
Dintre reptile sunt mentionate Testudo graeca ibera, Podarcis taurica,
Dolichopis caspius.
In pesterile din interiorul rezervatiei au fost insa identificati o serie de
specii de lilieci: Rhinolophus ferumequinum, Rhinolophus hiposideros,
Rhinolophus mehelyi, Myotis myotis, Myotis blythi, Myotis aubentoni, Myotis
bechsteini, Myotis emargiantus, Myotis nattereri, Myotis mystacinus,
Eptesicus serotinus, Vespertillo murinus, Pipistrellus nathusii, Plecotus
austriacus, Miniopterus schreibersi, dintre care unele sunt intr-o scadere
evidenta a efectivelor populatiilor.
Conform Formularului standard, in sit sunt prezente specii de mamifere
(spermophilus citellus, rhinolophus mehelyi, rhinolophus hipposideros,
rhinolophus ferrumequinum, myotis emarginatus, myotis myotis, mesocricetus
newtoni, miniopterus schreibersi), amfibieni si reptile (emys orbicularis,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
98
testudo graeca, elaphe quatuorlineata), specii de plante (moehringia jankae,
campanula romanica,centaurea jankae), enumerate in anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE.
Alte specii importante de flora si fauna mentionate in Formularul standard:
Silene csereii Campanula romanica
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
99
In interiorul sitului au fost identificate urmatoarele consecinte ale
activitatilor prezente:
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Pasunatul A 30 -
230 Vanatoare A 25 -
502 Drumuri, drumuri auto A 10 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -
Raportat la caracteristicile sitului , imprejurimile satului Palazu Mic
spre zona protejata se caracterizeaza prin pasunat intens, ca de altfel
toata zona din jurul satului. Prin Planul urbanistic general nu se propune
extinderea suprafetei intravilanului satului, deci zona de extravilan in
care s-ar putea resimti influente antropice printr-o eventuala dezvoltare
spatiala a localitatii, ramane neschimbata ca functiune si destinatie in
bilantul teritorial, conform Planului urbanistic general. Astfel sunt create
conditii care sa nu aduca presiuni suplimentare asupra ariei naturale
protejate, fata de cele deja identificate prin Formularul standard.
Aceeasi situatie se inregistreaza si in zona satului Piatra, unde
autoritatea locala pastreaza intravilanul existent
In procedurile de realizare ale planurilor de management pentru
cele trei situri, administratiile publice locale interesate, ce detin din punct
de vedere administrativ terenuri in zonele respective, vor participa activ
si vor colabora cu custozii desemnati, astfel incat sa se poata asigura
premisele dezvoltarii durabile a zonelor respective si pastrarea
integritatii ariilor naturale.
De asemenea, pe parcursul etapei de definitivare a planului si
realizare a raportului, s-a solicitat si s-a obtinut avizul custodelui celor
doua arii naturale protejate (RNP Romsilva – Directia Silvica
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
100
Constanta), aviz ce mentioneaza ca propunerile PUG nu afecteaza
siturile, un reprezentant al Romsilva fiind prezent la grupul de lucru.
6. Peisaj
Mentinerea calitatii mediului in limitele acceptabile, cu tendinta de
aducere la parametrii normali acolo unde este cazul, constituie o linie de
dezvoltare a unui program de management al mediului cu efecte benefice
asupra sanatatii poluatiei.
Unul din obiectivele PUG este dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi
din comuna prin modernizarea spatiilor verzi existente si prin infiintarea de
noi zone verzi, inclusiv in acele zone propuse pentru dezvoltare rezidentiala.
Conform bilantului teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilan, pe
teritoriul comunei suprafetele ce au ca destinatie functionala spatii verzi,
sport, agrement, protectie ocupa 43,58 ha din total intravilan, fiind propusa
prin plan o suprafata de 121,32 ha.
In conformitate cu Art. 2 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea
O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, administratia locala are
obligatia de a asigura pana la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20
mp spatiu verde pe cap de locuitor si de minimum 26 mp/locuitor, pana la
data de 31 decembrie 2013.
Tinand cont de numarul de locuitori din comuna, suprafata de spatii
verzi, agrement, sport propuse prin planul urbanistic asigura tintele impuse de
legislatia in vigoare.
Alte probleme de mediu pe amplasament
Probleme de mediu pe teritoriul administrativ al comunei sunt
determinate in general de disfunctionalitati identificate in sfera echiparilor
edilitare, a modalitatilor de exploatare a terenurilor agricole, a traficului
rutier, etc.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
101
Probleme de mediu in zona, cu influenta asupra calitatii factorilor de
mediu, sunt generate de lipsa unui sistem corespunzator de gestionare a
deseurilor la nivelul comunei, lipsa colectarii selective. Respectarea
Angajamentelor asumate de Romania la data aderarii la Uniunea Europeana a
impus sistarea depozitarii si reabilitarea suprafetelor ocupate de gropile de
gunoi neconforme din zonele rurale pana la data de 16 iulie 2009. Pentru
asigurarea eficientei masurii este necesar insa ca aceasta etapa sa fie urmata
de implementarea investitiilor necesare functionarii unui sistem de colectare,
transport eliminare a deseurilor generate, in concordanta cu prevederile
Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta.
Sistemul de canalizare insuficient si uzat , precum si utilizarea in
gospodarii a unor sisteme tip latrina neimpermeabilizate contribuie atat la
contaminarea solului si subsolului, cat si a apei freatice.
Subdimensionarea statiei de epurare, precum si starea tehnica precara
duce la evacuarea in emisar a unui efluent necorespunzator din punct de
vedere al indicatorilor de calitate.
In acest moment situl Natura 2000 ROSPA Lacurile Tasaul-Corbu (1%
pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu) nu are
custode/administrator. In prima sesiune de atribuire desfasurata in ianuarie-
februarie 2010, conform prevederilor din Ord. MMDD 1533/2008- privind
aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate
care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de
structuri de administrare, s-au preluat in custodie ROSPA 0019 Cheile
Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, ambele situri de catre RNP-
Directia Silvica Constanta. Lipsa pana in prezent a unui custode pentru ariile
naturale protejate a amanat realizarea unui plan de management adecvat
pentru orice sit si, implicit, stabilirea obiectivelor de conservare a acestora sau
stabilirea relatiilor de colaborare cu administratiile publice locale interesate
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
102
(ceea ce ar fi dus la constientizarea valorilor naturale respective la nivelul
comunitatilor). Chiar daca pe teritoriul comunei se afla procente mici din
suprafata acestor situri, propunerile de dezvoltare si modernizare a localitatii
trebuie sa tina seama de regimul de conservare a arealelor respective.
Alte disfunctionalitati identificate la nivelul comunei prin PUG:
-inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si
Palazu Mic);
-absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem
de irigatii); parc de masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare
ineficienta a suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura ;
-calitate necorespunzatoare a apelor subterane si de suprafata;
-proces lent de degradare a solurilor prin fenomente de salinizare si
regradare a carbonatilor;
-lipsa unei variante ocolitoare a drumului european ce strabate centrul
civic al localitatii;
-infrastructura pietonala cu grad avansat de uzura fizica.
Trebuie mentionat ca multe din propunerile planului urbanistic general
se situeaza in zona beneficiilor ecologice , iar din aceasta perspectiva,
implementarea planului va fi unul dintre instrumentele importante în
ameliorarea semnificativa a conditiilor actuale de mediu si in implementarea
legislatiei de mediu.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
103
4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
104
4.1. Generalitati
Obiectivele de mediu stabilite la nivel comunitar si international sunt in
general preluate in obiectivele de mediu stabilite prin documentele strategice
la nivel national. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat
atat la nivelul natiunilor, cat si cel al organismelor internationale.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a condus la armonizarea
legislatiei romanesti cu cea comunitara.
Planul National de Dezvoltare al Romaniei coreleaza prevederile
documentelor ce vizeaza diferite sectoare ale economiei romanesti: Planul
National pentru Transport, Planul Regional de Dezvoltare, Planul National
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Planul National de Actiune pentru
Protectia Mediului , Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane.
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, revizuit si
actualizat in concordanta cu acquis-ul comunitar, asigura integrarea politicilor
de mediu in celelalte sectoare de activitate (industrie, agricultura, sanatate,
etc.). Reprezinta o abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia
mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa
corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile.
In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea
conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se
realizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru
Mediu, care se dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.
Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de
principii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor
de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri
preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor
culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor
naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
105
prevederile Conventiilor si Programelor internationale privind protectia
mediului.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in
determinarea formelor de impact asupra mediului ale planului analizat.
Aceasta se realizeaza prin evaluarea performantelor procesului de Actualizare
a PUG in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului.
4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan
Obiectivele de protectie a mediului la nivel local deriva din obiectivele
stabilite la nivel national, prin legislatia si strategiile/planurile de actiune
adoptate.
Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate
de implementarea Planului Urbanistic General au fost selectate si analizate
mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:
• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;
• Problemele de mediu relevante rezultate în urma analizarii starii
actuale a mediului;
• Obiectivele si masurile propuse prin planul urbanistic.
Un obiectiv de mediu stabilit trebuie sa exprime starea finala dorita sau
directia dorita de evolutia atasata unui impact/efect.
Obiectivele de mediu prezentate in cadrul acestei lucrari iau în
considerare si reflectă politicile de mediu nationale si ale UE, precum si
obiectivele de mediu la nivel local si regional. Acestea sunt focalizate pe
factorii / aspectele de mediu asupra carora planul analizat poate avea un
impact semnificativ:
-obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel
national,comunitar sau international;
- obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru
plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
106
local si regional.
In continuare prezentam principalele documente ce stabilesc obiective si
tinte de atins in ceea ce priveste protectia mediului.
Calitatea aerului
In legislatia romaneasca au fost transpuse directivele europene care au ca
obiective:
- evaluarea calitatii aerului in baza unor metode si criterii comune cu cele ale
Uniunii Europene;
-stabilirea unei baze de date cu informatii adecvate privind calitatea aerului si
a cadrului legal prin care aceasta informatie sa fie pusa la dispozitia
publicului;
-mentinerea calitatii aerului acolo unde aceasta corespunde standardelor sau
imbunatatirea acesteia acolo unde se constata o calitate necorespunzatoare.
Transpunerea Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluarea si
managementul calitatii aerului si a directivelor fiice (Directiva Consiliului
1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si
oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva
Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen si monoxid de
carbon in aerul înconjurător si Directiva Consiliului 2002/3/CE privind
poluarea aerului cu ozon) s-a realizat prin urmatoarele acte normative: OUG
nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, modificata si aprobata prin Legea
nr. 655/2001, HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale pentru
Protectia Atmosferei, HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului National
de Actiune pentru Protectia Atmosferei, Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind
stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru
evaluarea calitatii aerului in Romania, Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru
aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag
si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si
oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10, PM2,5), plumbului,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
107
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, HG nr.
586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului Integrat de Evaluare si
Gestionare a Calitatii Aerului, HG nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea
in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului in
vederea atingerii valorilor limita sau a valorilor tinta intr-o anumita perioada
de timp.
Implementarea acestor prevederi implica parcurgerea anumitor etape
de actiune: evaluarea preliminară a calitatii aerului pe regiuni realizarea
retelelor pentru monitorizarea calitatii aerului, crearea Sistemului National de
Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii (dotarea autoritatilor de mediu cu
echipamente de monitorizare a calitatii aerului), monitorizarea calitatii aerului
si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor prevazute in
legislatia in vigoare, colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in
vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei,
identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor
si programelor de gestionare a calitatii aerului.
Obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul protectiei calitatii
aerului sunt stipulate in OUG 195/2005, aprobata de Legea265/2006, cu
modificarile si completarile ulterioare (sa doteze instalatiile tehnologice, care
sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor
functionare, sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii
emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile care depasesc limitele maxime
admise prevazute in legislatia in vigoare , etc).
Calitatea apei
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost
transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 188/2002, modificata si
completata prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate. Conform directivei
trebuie atinse urmatoarele tinte:
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
108
≈ colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari, precum si a
celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale;
≈ aglomerarile umane trebuie sa fie prevazute cu retele de canalizare, astfel:
ºpana la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerari umane cu
mai mult de 10.000 l.e.;
ºpana la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerari umane
cuprinse intre 2.000 -10.000 l.e.
Apele uzate urbane care intra in retelele de canalizare ale localitatilor
trebuie ca, inainte de a fi evacuate in receptorii naturali, sa fie supuse unei
epurari corespunzatoare, dupa cum urmeaza
≈ epurare tertiara, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane cu
peste 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2015;
≈ epurare biologica, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane
cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2018.
Pentru comuna Mihail Kogalniceanu, Planul de implementare pentru
Directiva 91/271/CEE prevede ca actiuni necesare extindere si reabilitare
retea de canalizare (pana in 2013) si modernizare statie de epurare (pana in
2015). Ca lungime pentru reteaua de canalizare se prevede un necesar de 10
km.
Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman a
fost transpusa prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu
modificarile si completarile ulterioare.Obiectivele directivei sunt:
≈ protejarea sanatatii populatiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei
destinate consumului uman;
≈ asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.
Domeniile de actiune pentru implementarea Directivei sunt:
≈ monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara;
≈ reabilitarea tehnologiilor de tratare;
≈ reabilitarea retelelor de apa existente;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
109
≈ schimbarea instalatiilor interioare.
Pentru nitrati (valoarea maxima admisa este de 50 mg NO3/l) planul de
implementare al Directivei prevede conformarea sistemelor publice de
alimentare cu apa potabila pentru 142 de localitati la trei termene limita: pana
la 31.12.2006 pentru 51 de localitati, pana la 31.12.2010 pentru 48 de
localitati, pana la 31.12.2005 pentru inca 43 de localitati.
Judetul Constanta numara 48 de localitati cu 109.640 locuitori in
mediul rural cu apa furnizata prin sistem public si poluata cu nitrati.
Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole prevede masuri care sa evite poluarea apei subterane
si de suprafata. Prin HG 964/2000 s-a aprobat Planul de actiune pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Principalele obiective cuprinse in Planul de actiune sunt reducerea si
prevenirea poluarii apelor produsa sau indusa de nitrati din surse agricole,
rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.
Prin Ord. MMDD 1552/2008 a fost aprobata lista localitatilor pe judete
unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Pentru aceste zone se
stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul
aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.
Conform Planului de implementare pentru Directiva 91/676/EEC,
administratia publica la nivel de comuna este factorul implicat in realizarea si
administrarea platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd,
precum si in aplicarea reglementarilor de gospodarire, manipulare si aplicare
a gunoiului de grajd. De asemenea, autoritatile locale participa la realizarea si
implementarea programelor de actiune.
Managementul deseurilor
In conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC in
anul 2004 au fost elaborate si aprobate prin HG 1470/2004 Strategia
Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
110
cadrul necesar si tintele pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem
integrat de gestionare a deseurilor, ele constituind instrumentele de baza prin
care se asigura implementarea politicii UE in acest domeniu. In prezent aceste
documente se afla in curs de revizuire.
Directiva cadru a fost transpusa in legislatia romaneasca prin OUG
78/2000, aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare si prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.
Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in
legislatia romaneasca prin prin HG nr. 349/2005, iar Directiva 2000/76/CE
privind incinerarea deseurilor a fost transpusa prin HG nr. 128/2002 privind
incinerarea deseurilor, completată si modificată de HG nr. 268/2005.
Obiectivele de mediu in acest domeniu trebuie sa tina cont de
prevederile documentelor nationale, de Planul Regional de Gestionare a
Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E, precum si de Planul Judetean de
Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta. Acesta din urma are rolul
de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem de gestionare a deseurilor la
nivel judetean care sa asigure actiunile necesare pentru indeplinirea
obiectivelor si tintele prevazute de planurile aprobate la nivele superioare,
regional si national. In prezent PJGD parcurge procedura SEA pentru
obtinerea avizului de mediu de la autoritatea de mediu competenta, respectiv
ARPM Galati.
Conform propunerilor din PJGD privind zonarea judetului in vederea
promovarii actiunilor necesare in domeniul gestionarii deseurilor, comuna
Mihail Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile
Poarta Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si
Constanta. Totalul populatiei pe acesta zona este de 398.070 locuitori.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
111
Sursa: PJGD
Pentru atingerea obiectivelor tinta de reciclare din PJGD se propune ca
pentru Zona 1, statia de sortare sa fie amplasata in zona localitatii Lumina (in
legatura cu Depozitul de deseuri de la Ovidiu).
Pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede se propun statii
de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta, in zona
localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in mediul
rural a cca. 35% din deseurile vegetale.
In ceea ce priveste deseurile biodegradabile, tintele ce trebuie atinse in
vederea reducerii cantitatilor depozitate sunt: reducerea la 75% pana in 2010,
reducerea la 50% pana in 2013 si reducerea cu 35% pana in 2016 (tintele au
ca referinta anul 1995). De asemenea, gradul de acoperire cu servicii de
salubrizare trebuie sa fie de 100% pentru judet pana in anul 2013, atat pentru
mediul urban cat si pentru mediul rural.
Protectia naturii
Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor
naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica (Directiva habitate),
modificată de Directiva97/62/CE are ca obiect mentinerea biodiversitatii prin
conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de pe
teritoriul statelor. In conformitate cu această directiva, se adopta masuri de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
112
mentinere sau readucere la un stadiu corespunzator de conservare a
habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de importanta
comunitara, acesta fiind si scopul retelei europene Natura 2000. Transpunerea
Directivei in legislatia romaneasca s-a realizat prin OUG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice, care transpune si Directiva 79/409/CEE privind conservarea
pasarilor salbatice. Reteaua ecologica Natura 2000 se opune tendintei actuale
de fragmentare a habitatelor naturale si are ca fundament faptul ca dezvoltarea
sistemelor socio-economice se face pe baza sistemelor ecologice naturale si
semi-naturale.
Conform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Conventiei privind
diversitatea biologica, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, "conservarea
si utilizarea durabila a diversitatii biologice se vor integra, in masura
posibilitatilor si in functie de necesitati, in planurile, programele si politicile
sectoriale si intersectoriale pertinente".
In prezent este in curs de realizare la nivelul autoritatii centrale de
mediu si aprobare Strategia Nationala pentru Biodiversitate si Planul de
Actiune, in cadrul proiectului UNDP-GEF de asistenta pentru Guvernul
Romaniei, strategie care se adreseaza perioadei 2010-2020.
In momentul de fata au fost asumate la nivel comunitar si national
urmatoarele concepte cheie privind conservarea biodiversitatii:
-dezvoltarea durabila; protectia si conservarea biodiversitatii sunt strans
legate de satisfacerea nevoilor economice si sociale ale oamenilor;
-abordarea ecosistemica;
-integrarea biodiversitatii in toate politicile sectoriale.
Pentru indeplinirea scopurilor in domeniul conservarii biodiversitatii au
fost stabilite obiective strategice: asigurarea coerentei si managementului
ariilor naturale protejate, asigurarea unei stari de conservare favorabila pentru
speciile protejate, utilizarea durabila a componentelor biodiversitatii, etc.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
11
3
4.3.Obiective de mediu pentru evaluarea planului urbanistic
Factor/
Domeniu
Obiective de mediu relevante
Indicatori
Tinte
Apa
OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri
care sa nu dauneze sistemelor naturale
OR2.Limitarea poluarii apelor subterane,
inclusiv a poluarii cu nitrati din surse
agricole
-indicatorii de
calitate pentru apele
de suprafata;
-indicatorii de
calitate pentru apele
subterane
-imbunatatirea starii ecologice
si chimice a apelor de
suprafata;
-incadrarea in NTPA 001 a
efluentului statiei de epurare
inainte de evacuarea in receptor
natural;
-nr. locuitori racordati la retea
de canalizare;
-indicatorul nitrati pentru apele
subterane;
-nr. de exploatatii agricole care
aplica Codul bunelor practici;
-nr. de gospodarii individuale
ce gestioneaza corespunzator
gunoiul de grajd;
Aer /
Clima
OR3.Imbunatatirea calitatii aerului
atmosferic
OR4.Reducerea impactului transporturilor
asupra calitatii aerului la nivel rural
-standardele de
calitate pentru aer
(imisii)
-incadrarea valorilor
poluantilor specifici in
standardele de calitate: NO2,
SO2, PM10, C6H6, CO, Pb;
Sol/subsol/utilizarea terenurilor OR5.Imbunatatirea calitatii solului,
recuperarea terenurilor degradate,
exploatarea resurselor in limita capacitatii
de suport
OR6.Depozitarea corespunzatoare a
deseurilor generate la nivelul comunei
-clasa de calitate
pentru suprafetele
agricole
-schimbari pozitive
in calitatea
terenurilor
-indicatori specifici pentru
terenurile arabile;
-suprafetele de terenuri
degradate recuperate;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
11
4
Managementul deseurilor
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri
biodegradabile ce necesita depozitare
OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri
reciclabile colectate selectiv
-evolutia cantitatii
de deseuri generate
si transportate
pentru depozitare;
-atingerea tintelor
din PJGD privind
cantitatea de deseuri
reciclate;
- cantitatea de deseuri
bidegradabile generate anual;
- cantitatea de deseuri reciclate;
Biodiversitate, fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite
OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru
ariile naturale protejate
-evolutia
suprafetelor
impadurite la
nivelul localitatii
-actiuni de protejare
a zonelor valoroase
din punct de al
biodiversitatii
-suprafete noi impadurite;
-colaborari cu custozii ariilor
naturale protejate;
-asigurarea premizelor
favorabile, d.p.d.v. al
dezvoltarii urbane, pentru
mentinerea si/sau imbuntatirea
starii de conservare a speciilor
din ariile naturale protejate din
vecinatate;
Peisaj, valori arhitectonice si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor
de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului
OR12. Protejarea si punerea in valoarea a
obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu
-suprafete noi de
spatiu verde
amenajate si
reabilitate
-asigurarea zonelor
de protectie conform
legislatiei in vigoare
pentru valorile
arhitectonice si de
patrimoniu
-suprafata de spatiu verde(mp)
/locuitor, conform prevederilor
OUG 114/2007;
-nr. de obiective pentru care s-
au instituit zone de protectie
conform cerintelor institutiilor
de profil
Populatie si sanatate publica,
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata
-locuri noi de
-evolutia nr. de locuitori ce
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
11
5
mediul social si
economic,riscuri naturale
ale populatiei.
munca;
-racordarea la
retelele publice de
utilitati;
-accesul la servicii
de sanatate si
invatamant de
calitate;
-accesul la dotari de
agrement si
recreere;
-calitatea apei
potabile si calitatea
aerului in zonele
rezidentiale;
- cresterea
sigurantei prin
eliminare risc de
inundatii;
beneficiaza de serviciile publice
de utilitati
-evolutia gradului de pregatire
a fortei de munca si migratia
fortei de munca;
-nr. persoane cu acces la servicii
de sanatate;
-realizare actiuni necesare de
regularizare parau Agi Cabul.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
116
5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE
ASUPRA MEDIULUI
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
117
5.1. Metodologia de evaluare
Evaluarea planului urbanistic se realizeaza la nivelul obiectivelor si
masurilor propuse, la nivelul disponibil de detaliere a planului. Evaluarea implica
analiza modului in care obiectivele planului intersecteaza obiectivele de mediu
relevante.
Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei
Mihail Kogalniceanu va avea efecte benefice asupra dezvoltarii comunei din
punct de vedere socio-economic, al protectiei calitatii mediului si sanatatii
populatiei. PUG stabileste directiile de dezvoltare de dezvoltare a comunei in
corelare cu prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului la nivel
national si judetean, precum si a obiectivelor de protectie a mediului.
Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a
implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre
obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat
neconcordantele posibile, cat si sinergiile. Se vor sublinia atat efectele directe,
cat si cele indirecte sau cumulative.
Se va utiliza un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate
de implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator:
Scala evaluare efecte
Valoare Semnificatie
+2 -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant
+1 -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
0 -Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat
-1 -Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
-2 -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
118
Principalele obiective/masuri din PUG ce vor fi evaluate in raport cu
obiectivele de mediu relevante sunt urmatoarele:
Nr.crt. Masuri/obiective din PUG
M1 Modificare limite intravilan, prin marirea suprafetei cu 654,57 ha
M2 Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal,
realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole
M3 Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de
canalizare si tratare ape uzate
M4 Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statie de tratare, retea de distributie
M5 Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural
M6 Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor
generate la nivelul comunei
M7 Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate, exploatarea rationala a terenurilor agricole
M8 Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit
M9 Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul
5.2. Evaluarea efectelor generate de implementarea PUG
Pentru fundamentarea corecta a evaluarii se prezinta principalele
rezultate ale obiectivelor Planului Urbanistic General.
Extinderea intravilanului localitatii genereaza urmatoarele utilizari ale
terenului, raportat la bilantul teritorial existent:
-cresc de cca. 1,6 ori zonele ocupate de locuinte si functiuni
complementare;
-creste de cca. 1,7 ori suprafata destinata unitatilor industriale si
depozitelor;
-creste de cca. 3,3 ori suprafata utilizata de unitatile agrozootehnice;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
119
-se inregistreaza cresteri foarte mici la suprafetele destinate institutiilor
si serviciilor de interes publica (cu cca. 1,5% fata de situatia existenta);
-suprafetele destinate cailor de comunicatie si transport cresc de
aproximativ 1,7 ori;
-cresc de cca. 1,25 ori zonele destinate spatiilor verzi, dotarilor pentru
agrement si sport;
-se mentin suprafetele pentru constructii tehnico-edilitare, gospodarie
comunala, destinatie speciala.
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
Situatie existenta Situatie propusa
ha
Ape si paduri
Terenuri libere
Destinatie speciala
Gospodarire comunala, cimitire
Constructii tehnico-edilitare
Spatii verzi, sport, agrement,
protectie
Cai de comunicatie si transport
Institutii si servicii de interes public
Unitati agro-zootehnice
Unitati industriale si depozite
Locuinte si functiuni complementare
Modificarea bilantului teritorial, in raport cu functiunile propuse, va
determina o serie de corespondente in aspectele de mediu inventariate:
-cresterea consumului de apa potabila si a volumelor de ape uzate
generate;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
120
-cresterea cantitatii de combustibil utilizat in cadrul activitatilor
productive, cu influenta asupra calitatii aerului;
-cresterea cantitatilor de deseuri generate.
Aceste rezultante vor fi raportate la masurile de imbunatatire a mediului
de viata propuse de PUG:
-reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate;
-reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila;
-imbunatatirea infrastructurii rutiere si realizarea soselei de centura;
-implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor.
Masura M1- Modificare limite intravilan- marirea suprafetei cu 654,57 ha
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor
la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii
apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
-1
- cresterea volumului de ape
uzate generate; -cresterea consumului de apa din resursa naturala;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului
transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
-1
-cresterea valorilor de
trafic; -cresterea volumului activitatilor economice;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii
solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in
limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
-2
-schimbarea tipului de
folosinta al terenului; -reducerea functiilor ecologice ale terenului
agricol;scoaterea terenului din circuitul naturala unor suprafete de teren, indiferent de masurile propuse pentru diminuarea efectelor (efect rezidual);
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare
OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 - nu are efect asupra OR;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
121
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite
OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate
0
-nu are efect asupra OR; extinderea intravilanului nu se face spre zonele
naturale protejate;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
+1
-amenajarea de spatii verzi in zonele propuse pentru
introducere in intravilan cu folosinta de zone rezidentiale si mixte;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si
economic,ris-
curi naturale
OR13.Imbunatatirea
standardelor de viata ale populatiei.
+2
-urmare a oportunitatilor de dezvoltare economica ce apar si a imbunatatirii fondului construit al
localitatii;
TOTAL -1
Observatii: Extinderea intravilanului localitatii raspunde cerintelor de dezvoltare
ale comunitatii si tendintei de migratie a locuitorilor din municipiile/orasele
aglomerate spre localitati aflate in proximitatea acestora, inclusiv pentru
dezvoltarea unor initiative economice, tinand cont de accesibilitatea terenurilor,
atat din punct de vedere financiar, cat si ca suprafete disponibile. Din acest punct
de vedere, dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu poate profita de includerea
in Zona Metropolitana Constanta si de distanta relativ mica fata de municipiu (25
km).
Masura M2- Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea
drumurilor de acces spre fermele agricole
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze
sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
0 - nu are efect asupra OR;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
122
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic
OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
+2
-fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de gaze
de esapament; -decongestionarea centrului civic al localitatii
prin defluirea traficului spre soseaua de centura
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii
solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in
limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor
generate la nivelul comunei
-1
-impact direct, pe termen
lung (pe durata de viata a investitiilor in infrastructura) prin
schimbarea tipului de folosinta al terenului in vederea extinderii si
modernizarii arterelor de circulatie;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor
de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de
deseuri reciclabile colectate selectiv
0 - nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor
impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale
protejate
0
-nu are efect asupra OR; in
cele doua sate din apropierea ariilor naturale rotejate suprafata ocupata
de infrastructura rutiera si pietonala ramane aceeasi, conform bilantului
teritorial; nu se prevede ocuparea de noi terenuri, spre zonele de interes pentru conservarea
biodiversitatii;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea
in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu
0 - nu are efect asupra OR;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
+2
-impact direct pozitiv, pe termen ling, prin cresterea gradului de confort,
imbunatatirea calitatii aerului in zona centrala; -optimizarea accesului populatiei la servicii si
cresterea potentialului de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
123
dezvoltare al zonei;
TOTAL +3
Masura M3- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si
tratare ape uzate
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale
OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
+2
Efect pozitiv direct urmare a: -incadrarea in NTPA 001 a efluentului statie de epurare,
inainte de evacuare in receptor natural; -reducerea poluarii din surse punctiforme urmare a
evacuarii apelor uzate din gospodariile neracordate la reteaua de canalizare;
-crearea premiselor imbuna- tatirii starii ecologice a apei de suprafata, inclusiv d.p.d.v. al vietii acvatice din emisarul
natural;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii
aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
0 -nu are efect asupra OR;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea
terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport
OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
+1
-efect pozitiv indirect urmare
a eliminarii evacuarilor de apa uzata in sol/subsol;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare
OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 - nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei
necesare pentru ariile naturale protejate
0 -nu are efect direct asupra OR;
Peisaj, valori OR11.Extinderea spatiiilor 0 -nu are efect asupra OR;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
124
arhitectonice
si de
patrimoniu
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale
populatiei.
+2
-urmare a imbunatatirii conditiilor de viata,reducerea riscului asupra sanatatii
umane; - posibilitati de dezvoltare economica
TOTAL +5
Observatii : dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare trebuie sa tina cont de
perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si de prestari servicii preconizate prin
PUG, respectiv trebuie sa asigure debitele si calitatea necesare pentru alimentarea
cu apa potabila si echipamente suficiente pentru preluarea si tratarea apelor uzate
in sistem centralizat.
Masura M4- Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apa- surse
de apa, statie de tratare, retea de distributie
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze
sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse
agricole
+1
- efect pozitiv indirect urmare
a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii sursei de apa subterana (de ex. masuri pentru reducerea aportului de nitrati);
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii
aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
0 - nu are efect asupra OR;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea
terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport
OR6.Depozitarea
0 - nu are efect asupra OR;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
125
corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce
necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 - nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite
OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate
0 -nu are efect asupra OR;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
0 - nu are efect asupra OR;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale
populatiei.
+2
Efecte pozitive pe termen lung, prin:
-reducerea riscurilor asupra sanatatii umane; -accesul la reteaua de apa
potabila centralizata; -dezvoltarea mediului economic, urmare a
accesibilitatii echiparilor tehnico-edilitare.
TOTAL +3
Masura M5- Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor
la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii
apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
0 - nu are efect asupra OR;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului
+1 - efect pozitiv indirect, urmare a rolului de absorbanti naturali al
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
126
transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
plantelor;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea
terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea
corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
+1
- efect pozitiv indirect urmare a utilizarii superioare si benefice a solului in interiorul localitatii;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare
OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 - nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei
necesare pentru ariile naturale protejate
0 -nu are efect asupra OR;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului
OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu
+2
- efecte directe urmare a
cresterii calitatii peisajului urban in beneficiul comunitatii;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.
+1
-cresterea gradului de confort al rezidentilor; -crearea conditiilor de
imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin utilizarea zonelor sportive si
de agrement.
TOTAL +5
Masura M6- Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze
sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii
+1
-impact pozitiv indirect prin eliminarea depozitarii
neconforme a deseurilor si infiltrarii levigatului in apa subterana; gestionare
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
127
cu nitrati din surse agricole corespunzatoare a gunoiului de grajd in fermele
zootehnice si in gospodariile individuale
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii
aerului la nivel rural +1
- impact pozitiv indirect urmare a eliminarii emisiilor de poluanti rezultati (in special metan) din
fermentarea deseurilor in depozitul neconform, precum si a riscului de aprindere;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea
terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea
corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
+1
- asigurarea dotarilor necesare care sa elimine
depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, cu afectarea solului/subsolului;
-recuperarea terenului utilizat anterior pentru depozitarea deseurilor la nivelul
localitatii;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce
necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate
selectiv
+2
-urmare a implementarii sistemului de gestionare a
deseurilor la nivelul comunei si a facilitatilor de sortare si compostare ce se prevad in
PJGD pentru Zona 1, din careface parte si comuna Mihail Kogalniceanu;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei
necesare pentru ariile naturale protejate
0 -nu are efect asupra OR;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului
OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu
0 -nu are efect asupra OR;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale
populatiei.
+2
-cresterea gradului de confort al rezidentilor;
-crearea conditiilor de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin imbunatatirea stari de calitate
a apelor subterane; -urmare a reciclarii deseurilor
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
128
refolosibile se asigura participarea la efortul comun
de conservare a resurselor naturale; -posibile dezvoltari
economice in domeniul reciclarii deseurilor.
TOTAL +7
Masura M7- Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate,
exploatarea rationala a terenurilor agricole
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor
subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
+1
- efect indirect pe termen lung urmare a exploatarii rationale a terenurilor agricole prin aplicarea Codului de bune
practici; minimizarea transferului de nitrati din activitati agricole spre apele
subterane si de suprafata;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii
aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
+1 -impact pozitiv direct urmare a rolului padurii de absorbant natural;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea
terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea
corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
+1
- utilizarea terenurilor degradate, imbunatatirea calitatii solului; evitarea
aportului in exces de nutrienti (azot), peste limita necesara tipurilor de teren si de cultura agricola;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare
OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 -nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei
necesare pentru ariile naturale protejate
+2
-impact pozitiv indirect prin
extinderea suprafetelor propice pentru instalarea faunei si florei salbatice;
Peisaj, valori OR11.Extinderea spatiiilor +1 -cresterea calitatii peisajului din
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
129
arhitectonice
si de
patrimoniu
verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
extravilanul localitatii;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale
populatiei.
+1
-efect indirect pozitiv urmare a efectelor pozitive asupra calitatii apei subterane;
-posibilitatea eficientizarii culturilor prin aplicarea Codului de bune practici agricole
TOTAL +7
Masura M8- Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor
la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor
subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
0 -nu are efect asupra OR;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii
aerului la nivel rural
0 -nu are efect asupra OR;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii
solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport
OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei
0 -nu are efect asupra OR;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce
necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv
0 -nu are efect asupra OR;
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite
OR10.Asigurarea protectiei
+2 -efect direct prin stabilirea normelor de protectie si a
conduitei necesare fata de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
130
necesare pentru ariile naturale protejate
patrimoniul natural;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere,
imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
+2
-efect direct prin stabilirea
normelor de protectie si punerea in valoarea, conform avizelor de specialitate a obiectivelor de patrimoniu;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea
standardelor de viata ale populatiei.
+1
-efect indirect prin asigurarea
implementarii conceptelor de dezvoltare durabila si beneficiile pe termen lung
asupra comunitatii, ca rezultat al conservarii patrimoniului.
TOTAL +5
Masura M9- Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul
Factor/
domeniu
Obiective de mediu
relevante (OR)
Nivel
impact
Justificare
Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale
OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole
0 -nu are efect asupra OR;
Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului
transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural
0 -nu are efect asupra OR;
Sol/subsol/
utilizarea
terenurilor
OR5.Imbunatatirea calitatii
solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in
limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor
generate la nivelul comunei
0 -nu are efect asupra OR;
Management
deseuri
OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce
necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate
selectiv
0 -nu are efect asupra OR;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
131
Biodiversitate
fauna, flora
OR9.Extinderea suprafetelor impadurite
OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate
0 - nu are efect asupra OR;
Peisaj, valori
arhitectonice
si de
patrimoniu
OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii
peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor
arhitectonice si de patrimoniu
+1
-efect indirect pozitiv prin cresterea calitatii peisajului urban in zona in care paraul
strabate localitatea;
Populatie si
sanatate
publica,
mediu social
si economic,
riscuri
naturale
OR13.Imbunatatirea
standardelor de viata ale populatiei.
+1 - efect direct prin cresterea sigurantei rezidentilor si a bunurilor materiale.
TOTAL +2
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
13
2
E
val
uar
ea ef
ecte
lor
cum
ula
te as
upra
fa
ctori
lor
de
med
iu al
e obie
ctiv
elor/
m
asuri
lor
pro
puse
pri
n P
UG
s-
a
real
izat
pri
n i
nsu
mar
ea n
ivel
ulu
i im
pac
tulu
i st
abil
it p
entr
u f
ieca
re m
asura
in p
arte
in r
aport
cu o
bie
ctiv
ele
rele
van
te d
e
med
iu.
Domeniu si
Obiectiv
relevant/
Masura din
PUG
M1
Cre
ster
e su
pra
fata
intr
avil
an
M2
Rea
bil
itar
ea
infr
astr
uct
uri
i
de
tran
sport
ruti
er s
i
pie
tonal
,
centu
ra
oco
lito
are
,
dru
muri
acce
s fe
rme
M3
Rea
bil
itar
ea,
moder
niz
area
si e
xti
nder
ea
sist
em
ulu
i de
canal
izar
e si
trat
are
ape
uza
te
M4
Imbu
nat
atir
ea
si e
xti
nder
ea
inst
ala
tiil
or
de
alim
enta
re
cu a
pa-
surs
e
de
apa,
sta
tie
de
trat
are,
rete
a de
dis
trib
uti
e
M5
Exti
nder
e sp
atii
ver
zi,a
gre
men
t
si s
port
,
val
ori
fica
re
cadru
nat
ura
l
M6
Imple
menta
rea
un
ui
sist
em
de
gest
ionar
e
moder
n a
des
euri
lor
gen
erat
e la
niv
elu
l
com
unei
M7
Impaduri
rea
a 40 h
a de
tere
nuri
,
incl
usi
v
degra
dat
e,
explo
atar
ea
rati
onala
a
tere
nuri
lor
agri
cole
M8
Del
imit
area
zonel
or
pro
teja
te s
i
rest
rict
ii
gen
eral
e pen
tru
con
serv
area
pat
rim
oniu
lui
nat
ura
l si
con
stru
it
M9
Rep
rofi
lare
a si
dal
area
albie
i
par
aulu
i A
gi
Cab
ul
TOTAL
Apa
OR
1
OR
2
-1
0
+2
+1
0
+1
+1
0
0
4
Aer/Clima
OR
3
OR
4
-1
+2
0
0
+1
+1
+1
0
0
4
Sol/subsol
OR
5
OR
6
-2
-1
+1
0
+1
+1
+1
0
0
1
Deseuri
OR
7
OR
8
0
0
0
0
0
+2
0
0
0
2
Fauna, flora
Bidoversitate
OR
9
OR
10
0
0
0
0
0
0
+2
+2
0
4
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
13
3
Peisaj,valori
patrimoniu
OR
11
OR
12
+1
0
0
0
+2
0
+1
+2
+1
7
Populatie,
Sanatate
publica,mediu
economic
OR
13
+2
+2
+2
+2
+1
+2
+1
+1
+1
14
TOTAL
-1
3
5
3
5
7
7
5
2
36
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
134
Analiza globala a efectelor este redata in figura urmatoare:
-4 -2 0 2 4 6 8
1
2
3
4
5
6
7
8
9Masuri PUG
efecte pozitive
efecte negative
Analiza rezultatelor permite identificarea faptului ca implementarea
planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ
manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6),
aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte pe componenta cantitativa
prin cresterea consumului de apa- ca resursa naturala).
Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de
folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele
construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective.
In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o
consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere
tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a
autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in
combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
135
dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o
scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic
din centrul civic al localitatii.
In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea
sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul
efect negativ al cantitatilor suplimentare generate.
Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea
forma :
efecte pozitive90,25%
9,75%
Rolul identificarii efectelor potentiale negative este de a evidentia
propunerile sensibile ale planului urbanistic. Evaluarea efectuata indica efectele
potentiale raportat la nivelul actual de cunoastere a datelor. Astfel, in etapa de
implementare, se pot adopta masurile necesare pentru minimizarea efectelor
negative. Parcurgerea etapelor de proiectare in cadrul viitoarelor proiecte va
permite optimizarea solutiilor tehnice cu efecte de rducere a impactului
potential.
Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi
preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor
ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
136
Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii
planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii
populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata,
urmare a :
-scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural,
prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta);
-asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in
conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa
potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate
rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a
terenurilor agricole, etc.).
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
137
6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN
CONTEXT TRANSFRONTIERA
Nu se vor inregistra efecte transfrontiera urmare a masurilor propuse prin
plan. Distanta in linie dreapta pana la granita cu Bulgaria este de cca. 68 km,
pana la granita cu Ucraina este de cca. 107 km, iar pana la granita cu Republica
Moldova de 124 km.
De asemenea, tipul de masuri continute de Planul Urbanistic General si
proiectele ce vor fi generate ulterior nu vor face obiectul Conventiei de la
Espoo.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
138
7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA,
REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
139
Analiza globala a efectelor generate de implementarea masurilor propuse
prin Planul Urbanistic Generala a relevat tendinta generala pozitiva asupra
calitatii factorilor de mediu. Unele din masurile propuse vor putea genera la
momentul implementarii presiune la nivel local asupra factorilor de mediu, in
special acele masuri care necesita lucrari de constructie/amenajare.
Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face
prin evaluarea impactului in etapa de pregatire si realizare a fiecarui proiect, in
special in cazul celor care se regasesc in anexele 1 si 2 ale HG 445/2009-
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului. Datele disponibile la nivelul respectiv de proiectare vor permite
identificarea:
- impactului potential asupra mediului in aria de interes a proiectului
propus;
- cele mai bune tehnici si tehnologii din punct de vedere al protectiei
calitatii factorilor de mediu.
- masurile si conditiile necesare pentru prevenirea, reducerea si
compensarea eventualelor efecte negative generate de proiectul in cauza.
In urma rezultatului analizei potentialelor efecte ale obiectivelor planului
urbanistic asupra obiectivelor de mediu relevante se propun o serie de masuri
care pot preveni deteriorarea calitatii mediului sau pot contribui la
imbunatatirea calitatii mediului.
7.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu apa
Presiunile actuale asupra acestui factor de mediu se concretizeaza in
evacuare necontrolata de ape uzate ce se infiltreaza in subteran, evacuarea unui
efluent al statiei de epurare, necorespunzator din punct de vedere al calitatii, in
receptor natural, utilizarea in exces a ingrasamintelor , etc., toate aceste
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
140
neconformitati fiind relevate pe larg in cadrul analizei situatiei actuale.
Fiind un factor de mediu fundamental ce confera suport vietii, se impune
supravegherea calitatii acesteia in scopul evitarii efectelor poluantilor si
adoptarii actiunilor necesare. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata
si a apelor subterane, a calitatii efluentilor evacuati in receptori naturali.
In general, implementarea masurilor propuse prin PUG vor determina
inregistrarea unor progrese a calitatii apelor de suprafata si subterane. Se vor
adopta urmatoarele masuri generale, urmand ca la faza de promovare a
proiectelor aceste masuri sa fie personalizate si adaptate corespunzator:
- se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea
sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate; este recomandat ca
bransarea consumatorilor de apa potabila sa se realizeze dupa punerea in
functiune a retelei de canalizare si a modernizarii statiei de epurare;
- se va adopta un sistem pentru verificarea periodica a integritatii
sistemului de canalizare;
- se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie
sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa;
- in vederea protejarii receptorului natural si asigurarii parametrilor
optimi de functionare dupa modernizarea statiei de epurare a localitatii, pentru
toate activitatile noi sau existente, potential poluatoare pe factorul de mediu
apa, se vor impune sisteme de preepurare; in acest fel se va asigura respectarea
NTPA 002 la evacuarile in canalizare si in statia de epurare;
- consumul de apa necesar localitatii va fi corelat cu capacitatea de
suport a resursei naturale subterane, tinand cont de variatiile sezoniere a
necesarului de apa; se vor contoriza debitele de ape preluate din subteran;
- se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca
activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la
canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate
vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila);
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
141
- de asemenea, ata utilizarea ingrasamintelor organice, cat si a celor
chimice in apropierea apelor de suprafata se va realiza cu asigurarea zonei de
protectie functie de panta terenului; pentru zonele in care se afla captari de apa
se va asigura banda de siguranta la aplicarea ingrasamintelor, atat in cazul
fractiilor lichide , cat si in cazul celor solide;
- -implementarea unui proiect conform din punct de vedere constructiv,
prin realizarea unei platforme care sa permita gestionarea unitara la nivelul
comunei a gunoiului de grajd din gospodariile individuale.
- pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se
va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea
echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de
constructie promovata;
- orice obiectiv care are legatura cu apele subterane sau cu apele de
suprafata va primi acordul/avizul autoritatii competente in domeniul
gospodaririi apelor;
-de asemenea, masurile propuse la subcapitolul 7.3 privind protectia
solului si care tintesc reducerea excesului de nitrati din activitati agricole, se
adreseaza in mod direct imbunatatirii calitatii panzei de apa freatica si a apelor
de suprafata;
In ceea ce priveste masurile generale pentru protectia factorului de
mediu apa in timpul construirii obiectivelor propuse prin PUG, acestea vor fi
stabilite prin actele de reglementare emise la urmatoarea faza de proiectare, dar
vor prevedea cel putin:
- depozitarea in siguranta a materiilor prime si/sau a materialelor de
constructii astfel incat sa se evite antrenarea catre apele de suprafata sau pe sol
de catre apele pluviale;
- adoptarea unui management corespunzator al organizarilor de santier,
astfel incat sa se asigure gestionarea in conditii de siguranta a apelor uzate
generate;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
142
- se va avea in vederea si gestionarea optima a deseurilor produse pe
perioada lucrarilor de investitie, pentru a evita formarea de depozite
neorganizate si migrarea unor eventual poluanti catre factorii de mediu apa, sol,
subsol.
7.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu aer
Analiza efectuata a identificat o serie de aspecte ale planului urbanistic
care vor crea presiune suplimentara asupra calitatii atmosferei. Aceasta va fi
creata in special urmare a cresterii valorilor de trafic generata de extinderea
intravilanului si de sursele fixe ce pot fi propuse prin proiectele rezultate din
implementarea masurilor din plan. Astfel, se vor lua in considerare urmatoarele
aspecte:
- asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea
si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de
prestari servicii, mica industrie, etc.;
- utilizarea in cadrul activitatilor economice a unor tehnologii cu
potential redus de poluare;
- utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei
calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in
vigoare;
- identificarea posibilitatilor de utilizare a energiilor din surse
regenerabile;
- extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de
intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de
urbanism aferent PUZ generate de zonele nou introduse in intravilan,
respectarea unor suprafete minime de spatiu verde, astfel incat la nivelul
localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de mediu in vigoare (OUG
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
143
114/2007);
- promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate
de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de
protectie constituite din perdele vegetale.
- utilizarea rationala a terenurilor libere, recuperarea terenurilor
degradate pentru a scadea aportul de poluanti atmosferici din surse naturale
(eroziunea vantului).
Masurile generale pentru protectia factorului de mediu aer in timpul
construirii obiectivelor propuse prin PUG vor prevedea cel putin:
- utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, prevazute cu
sisteme de retinere poluanti;
- transportul materialelor pulverulente se va realiza cu autovehicule
acoperite cu prelate;
- depozitele temporare de pamant vegetal sau materiale de constructii vor
fi protejate impotriva vantului si/sau stropite cu apa, dupa caz , astfel incat sa
se evite antrenarea particulelor de suprafetele depozitelor;
- se va avea in vedere utilizarea de trasee optime pentru transportul
materialelor, astfel incat sa se protejeze zonele rezidentiale.
7.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu sol/subsol
Prin extinderea intravilanului comunei suprafete de teren vor fi scoase
din circuitul natural si vor fi utilizate pentru dezvoltarea localitatii, indiferent
de masurile de reducere adoptate.
Pentru a reduce efectele generale asupra solului/subsolului se propun
urmatoarele masuri:
- utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al
primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se
vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
144
naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat
si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor
prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a
acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate,
astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile
prevazute de lege (OUG 114/2007);
- valorificarea pamantului vegetal rezultat din excavatii;
- minimizarea suprafetelor de teren tasate ca urmare a lucrarilor de
constructie, precum si a suprafetelor ocupate temporar;
- prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca
degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin
valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in
detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune;
-reabilitarea si extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare in vederea
valorificarii superioare a potentialului agricol si a contracararii climatului arid;
-avand in vedere propunerile de extindere a suprafetelor de teren
destinate unitatilor agro-zootehnice la nivelul comunei si tinand cont de
vulnerabilitatile zonei in ceea ce priveste poluarea cu nitrati din surse agricole,
sunt necesare actiuni de promovare, in cadrul comunitatii fermierilor si
producatorilor agricoli, a implementarii principiilor Codului de bune practici
agricole, stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si
respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in
colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu in vederea stabilirii
optiunilor de fertilizare : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si
Agrochimie, etc; dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere
utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale, aplicarea corecta a
ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in
sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
145
promovarea agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor
cuantifica si in calitatea panzei de apa freatica;
- promovarea cu prioritate a acelor masuri din PUG ce vor determina
eliminarea unor surse de poluare pentru sol/subsol (realizarea retelei de
canalizare, implementarea sistemului de gestionare a deseurilor, etc.).
7.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra biodiversitatii
In ceea ce priveste fauna si flora din zona comunei, aceasta este
caracteristica agroecosistemelor, 75% din terenuri fiind arabile. Prin
implementarea masurilor propuse de plan nu se reduc suprafetele impadurite,
zonele umede si nu se intervine asupra corpurilor de apa de suprafata, cu
exceptia lucrarilor de regularizare a paraului Agi Cabul. In cazul paraului, clasa
de calitate V, aportul de ape uzate insuficient epurate, etc., nu il recomanda ca
fiind propice unei vieti acvatice valoroase. Masurile din planul urbanistic vor
crea posibilitatea imbunatatirii calitatii cursului de apa.
De asemenea, nu se propune modificarea compozitiei speciilor sau
introducerea de noi specii in mediu sau modificari ale resurselor speciilor de
plante cu importanta economica.
Aspectele privind biodiversitatea vor fi favorizate de urmatoarele
actiuni/masuri:
-impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii
conditiilor pentru dezvoltarea florei si faunei specifice; se vor utiliza specii
locale, valoroase, intalnite si in celelalte corpuri de padure, evitandu-se
introducerea de specii invazive, alohtone; aceleasi principii se vor urmari si in
cazul amenjarii spatiilor verzi din localitate, a perdelelor de protectie, a zonelor
verzi din zonele propuse a fi introduse in intravilan;
- utilizarea de catre comunitate, in scop de agrement si recreere, a
suprafetelor impadurite din jurul comunei se va face in conditiile stabilite de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
146
administratorul acestora (RNP Directia Silvica Constanta);
- in timpul implementarii obiectivelor din plan se va evita ocuparea de
zone suplimentare celor necesare proiectului propus sau tasarea de zone
suplimentare.
In ceea ce priveste ariile naturale protejate prin reteaua ecologica
europeana Natura 2000, asa cum s-a prezentat anterior, pe teritoriul
administrativ al comunei se gasesc procente foarte mici din aceste situri. Ca si
amplasament, zonele de SCI si SPA incluse in teritoriul administrativ al
comunei sunt pe raza satelor care apartin de comuna, respectiv Piatra si Palazu
Mic. In aceste localitati obiectivele economice de prestari servicii si mica
industrie, precum si traficul rutier sunt mai slab reprezentate, deci presiunile
asupra factorilor de mediu sunt reduse in comparatie cu resedinta de comuna,
localitatea Mihail Kogalniceanu (distantele intre Mihail Kogalniceanu si cele
doua sate, in linie dreapta, sunt de cca 9 km fata de satul Piatra si de mai mult
de 10 km fata de Palazu Mic). Obiectivele industriale existente in zona si
percepute ca si presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate , respectiv
activitatea de exploatare a pietrei, erau functionale la momentul desemnarii
ariilor si nici nu se propune prin PUG modificari in sens negativ a situatiei
actuale.
In cele doua sate nu se propune extinderea intravilanului , masurile din
plan vizand alimentarea cu apa a satului, imbunatatirea calitatii drumurilor si
obiective sociale (reabilitare gradinita si amenajare cabinet medical).
Tinand cont de aceste aspecte, se propun urmatoarele masuri:
- implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe
teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de
management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000;
- desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind
statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje
in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
147
-limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale
localitatilor spre siturile Natura 2000, astfel incat sa se poata asigura o distanta
tampon pana la zonele de interes; interzicerea extinderii intravilanului in zona
satului Piatra catre lacul Tasaul este necesara si pentru asigurarea protectiei
malului luciului de apa, mal cu structura afectata in zona localitatii; de
asemenea, in cazul satului Palazu Mic, prin conservarea actualelor limite ale
intravilanului se evita cresterea presiunii antropice asupra zonelor valoroase din
punct de vedere al biodiversitatii;
-orice interventie in vecinatatea ariilor naturale protejate se va realiza cu
acordul favorabil al autoritatii de mediu si a custozilor desemnati.
7.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei
Propunerile din planul urbanistic general au ca scop general
imbunatatirea standardului de viata al populatiei, a confortului, accesul la
servicii medicale si sociale de calitate: asigurarea extinderii serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare în zona analizata; asigurarea alimentarii cu apa
la parametri de calitate în conformitate cu prevederile legale; asigurarea
extinderii serviciilor de colectare si colectare selectiva a deseurilor de la
populatie; imbunatatirea si extinderea infrastructurii rutiere, amenajarea si
reabilitarea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sport, etc.
De asemenea, reglementarea suprafetelor introduse in intravilan se va
realiza prin planuri de urbanism zonale si regulamentele aferente.
In perioadele de implementare a acestor masuri, cand vor fi necesare
lucrari de constructie, o serie de masuri vor fi necesare, adoptate functie de
proiectul promovat. Astfel :
- dezvoltarea unor noi zone rezidentiale numai in conditiile extinderii
corespunzatoare a capacitatilor echipamentelor tehnico-edilitare si a serviciilor
de salubrizare;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
148
- realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele de prestari
servicii/mica industrie si zonele rezidentiale;
- amenajarea unor piste pentru biciclete;
- transportul materialelor de constructie cu evitarea, pe cat posibil, a
zonelor rezidentiale;
- utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, cu sisteme de
retinere poluanti, astfel incat tranzitarea localitatii sa nu amplifice presiunea
asupra factorului de mediu aer .
7.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural
Mediul social si economic al localitatii va fi favorizat de masurile
propuse prin PUG. Sprijinirea initiativelor locale pentru realizarea unor
activitati economice la nivelul comunei, utilizarea fortei de munca disponibila
local, dezvoltarea infrastructurii rutiere si tehnico-edilitare sunt masuri ce vor
avea efecte pozitive, fara sa fie identificate efecte adverse prin implementarea
acestora.
In cazul implementarii sistemului de gestionare a deseurilor se vor
inregistra efecte pozitive si se vor implementa masurile necesare pentru
atingerea tintelor stabilite la nivel national si regional in domeniul depozitarii si
reciclarii deseurilor, a acoperirii localitatilor cu servicii de salubrizare. Avand
in vedere ca aceste actiuni vor implica anumite costuri, se va avea in vedere:
- incurajarea compostarii deseurilor in gospodarii individuale, conform
recomandarilor din PJGD;
- asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si
a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa.
In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor
propuneri urbanistice va fi necesar:
- interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie,
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
149
amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente
protejate;
- prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in
intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei,
optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor
peisagistice;
- se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt
compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si
exploatari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului
sau a vegetatiei forestiere.
In cazul obiectivelor de patrimoniu, se vor asigura zonele de protectie,
urmand ca orice interventie in proximitatea acestora sa se realizeze cu avizul
favorabil al autoritatii competente- Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si
Patrimoniu National Constanta.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
150
8. EXPUNEREA MOTIVELOR
CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
ALTERNATIVELOR ALESE
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
151
Elaborarea Actualizarea Planului Urbanistic General al localitatii
Mihail Kogalniceanu s-a realizat in perioada octombrie 2007 – decembrie
2009. Obtinerea variantei finale de plan s-a facut prin modelare succesiva,
functie de obiectivele comunitatii, de restrictiile si impunerile autoritatilor
publice ce emit avize pentru aceasta lucrare, tinand cont de studiile si proiectele
elaborate anterior PUG.
In formularea masurilor si obiectivelor propuse prin PUG s-a tinut cont
de:
- tendintele de dezvoltare ale localitatii, manifestate in ultimii ani;
- limitarile impuse de potentialul zonei si caracteristicile naturale;
- nevoile comunitatii;
- liniile de actiune ale planurilor si programelor din diverse domenii,
aplicabile la nivel local, judetean, regional, national.
Pentru actualizarea planului s-a tinut cont de conditiile impuse prin
avizele emise de autoritatile publice interesate de efectele implementarii
planului, raportat la zona lor de competenta.
Emitent Nr./data aviz Conditii/limitari/informatii
S.C. RAJA S.A. 1/17557/2010
-la intocmirea PUG sa se tina cont de faptul ca terenurile pe care sunt amplasate conductele de apa potabila si canalizare
apartin domeniului public; - zona de protectie sanitara cu regim sever ce cuprinde terenurile din jurul conductelor de
aductiune apa si de distributie este de 10m, respectiv 3m.
ROMTELECOM S.A. 646/31.12.2009
-in cazul lotizarii unor terenuri se va cauta pe cat posibil ca instalatiile de telecomunicatii sa ramana pe actualele amplasamente, in afara
viitoarelor limite de proprietate, evitand devierea sau mutarea acestora; -pentru zonele ce vor fi lotizate, inainte de
stabilirea limitelor de proprietate, se va solicita pichetarea instalatiilor de
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
152
telecomunicatii; -in cadrul studiilor pentru realizarea
instalatiilor edilitare si a tramei stradale a viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea
realizarii instalatiilor de telecomunicatii si racordarea viitoarelor obiective la reteaua telefonica publica.
SC CONGAZ S.A. 541B/11.01.2010
-respectarea distantelor de securitate intre retelele de distributie sau instalatiile de
utilizare subterane a gazelor naturale si diferite constructii sau instalatii invecinate, conform Normelor tehnice in vigoare;
-la intocmirea PUG in cazul unor noi lotizari, se va verifica in teren astfel incat sistemele de alimentare cu gaze sa ramana pe actualele amplasamente, in afara viitoarelor limite de
proprietate; - in cadrul documentatiilor pentru realizarea instalatiilor edilitare si a tramei stradale a
viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea realizarii si racordarii viitoarelor obiective la sistemele de alimentare cu gaze naturale.
S.C. TRANSGAZ SA MEDIAS
1616/42/15.02.2010
-respectarea Normelor tehnice pentru
proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale; -in cazul intersectiilor diverselor categorii de
drumuri cu conductele magistrale, acestea din urma trebuie introduse in tuburi de protectie.
AUTORITATEA
AERONAUTICA CIVILA ROMANA
965/47/09.02.2010
-sa se tina cont de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii AIMK- Constanta;
-introducerea in documentatiile PUG si PUZ a zonelor cu servituti aeronautice
ADMINISTRATIA NATIONALA A
IMBUNATATIRILOR
FUNCIARE R.A.
186/26.01.2010
-terenul studiat constituie capacitate de irigatii in Amenajarea 1336 Carasu Mihail Kogalniceanu si 184 Terasa Sinoe;
-lucrarile de imbunatatiri funciare limitrofe sau intersectate de obiectivele de investitii nu vor fi afectate functional.
S.R.I. Bucuresti
55.507/14.01.2010 -aviz favorabil.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
153
ADMINISTRATIA
BAZINALA DE APA DOBROGEA-
LITORAL
53/16.07.2010
-corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cua apa, inclusiv cele de extindere, cu cele de
canalizare si de epurare ape uzate; -contorizarea debitelor si volumelor de apa captate la toate sursele;
-corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare , atat pentru canalizare amenajera, cat si pentru cea pluviala, cu cota
corespunzatoare debitului maxim de calcul la clasa normala de aparare; -interzicerea amplasarii de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit, in zonele
cu pericol de inundatii, fara realizarea in prealabil a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor.
RNP- ROMSILVA DIRECTIA SILVICA
CONSTANTA 2625/29.06.2010
-aviz favorabil in calitate de custode al ROSPA 0019 Cheile Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia.
RNP-ROMSILVA DIRECTIA SILVICA
CONSTANTA
808/04.03.2010 -aviz favorabil in calitate de administrator al fondului forestier national.
INSPECTORATUL PENTRU SITUATII
DE URGENTA DOBROGEA
540773/02.02.2010
-se mentioneaza ca, in conformitate cu legislatia in vigoare , pentru PUG / PUZ nu se
emit avize pentru protectie civila si securitate la incendiu.
Obtinerea variantei finale de plan s-a realizat prin modelarea primei
versiuni a planului, functie de impunerile avizelor emise de autoritati, a
criteriilor de mediu, a criteriilor sociale si a eficientei solutiilor propuse.
Analizarea alternativei „0” a relevat ca in lipsa implementarii planului se
vor mentine tendintele de evolutie negative a calitatii factorilor de mediu, a
starii de sanatate si confort ale populatiei, fiind favorizata o dezvoltare
urbanistica haotica la nivelul localitatii, fara implementarea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel national/regional/judetean.
Pentru o serie de masuri propuse prin plan s-au identificat la faza de
analiza mai multe alternative de implementare, dupa cum urmeaza:
Masuri propuse prin PUG Domeniu
analizat Varianta 1 Varianta 2 Justificarea alegerii
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
154
Managementul deseurilor
-construire rampa de sortare si
platforma pentru compostare deseuri
biodegradabile
-utilizarea
facilitatilor zonale
ce se vor
implementa, conform
PJGD, langa
comuna Lumina,
pentru toata Zona1
(statie de sortare si
statie de
compostare)
S-a ales varianta 2: -distanta mica fata de comuna
Lumina nu ridica probleme in ceea ce priveste transportul deseurilor colectate;
-cresterea eficientei utilizarii terenurilor, implementarea unui sistem integrat la nivel judetean
in domeniul gestiunii deseurilor, respectarea obiectivelor stabilite prin PRGD – Regiunea 2 SE si
PJGD a jud. Constanta; -din punct de vedere economic, la nivelul localitatii investitiile
se vor putea concentra asupra dotarilor privind colectarea selectiva si a facilitatilor de transport.
Tratare apelor uzate
- construirea unei statii de epurare
noi, cu dotarile aferente
-modernizarea si
extindereacapacitatii
de tratare a statiei
de epurare existente
S-a ales varianta 2: -se evita ocuparea unor noi
suprafete de teren, se vor putea utiliza dotarile existente ale statiei, in urma modernizarii; - se armonizeaza varianta aleasa
cu intentia societatii judetene care administreaza infrastructura de apa de a
moderniza obiectivul existent;
Extinderea
planificata a intravilanului
-mentinerea
situatiei actuale, luandu-se in considerare doar
PUD/PUZ aprobate anterior actualizarii PUG
-extinderea
intravilanului ca
premisa pentru
dezvoltarea
economica si sociala
a localitatii
S-a ales varianta 2:
-se asigura o dezvoltare urbanistica planificata, conform unui regulament de urbanism
aprobat; -se evita astfel posibila aparitie a unor dezvoltari nepotrivite in
vecintatea zonelor naturale protejate sau a obiectivelor de patrimoniu; -se implementeaza tendinte de
dezvoltare durabila a comunitatii .
Traficul rutier -modernizarea principalelor cai de circulatie, imbunatatirea
calitatii infrastructurii
-realizarea centurii
de ocolire a
localitatii si
modernizarea
infrastructurii
rutiere si pietonale
S-a ales varianta 2: - decongestionarea centrului civic al localitatii va constitui un aport la imbunatatirea starii
de sanatate a populatiei.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
155
existente din localitatile
comunei;
Din punct de vedere al efectelor asupra mediului , conform scalei de
valori atribuite efectului si a justificarilor aduse in tabelul de mai sus, pentru
fiecare din solutiile studiate s-a obtinut urmatorul nivel de impact global:
Varianta 1 a solutiilor propuse:
Domeniu si
Obiectiv
relevant/
Masura din
PUG
Modificare
suprafata
intravilan
Reabilitarea
infrastructurii
de transport
rutier si
pietonal,
centura
ocolitoare ,
drumuri
acces ferme
Reabilitarea,
modernizarea
si extinderea
sistemului de
canalizare si
tratare ape
uzate
Implementare
a unui sistem
de gestionare
modern a
deseurilor
generate la
nivelul
comunei
TOTAL
Aer/Clima OR3
OR4 0 +1 0 0 1
Sol/subsol OR5
OR6 -1 0 -1 -1 -3
Deseuri OR7
OR8
0 0 0 +2 2
Fauna, flora
Bidoversitate OR9
OR10
-1 0 0 0 -1
Populatie,
Sanatate
publica,medi
u economic OR13
0 +1 +2 +2 5
TOTAL -2 2 1 3 4
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
156
Varianta 2 a solutiilor propuse:
Domeniu si
Obiectiv
relevant/
Masura din
PUG
Modificare
suprafata
intravilan
Reabilitarea
infrastructurii
de transport
rutier si
pietonal,
centura
ocolitoare ,
drumuri acces ferme
Reabilitarea,
modernizarea
si extinderea
sistemului de
canalizare si
tratare ape
uzate
Implementare
a unui sistem
de gestionare
modern a
deseurilor
generate la
nivelul
comunei
TOTAL
Aer/Clima OR3
OR4 -1 +2 0 0 1
Sol/subsol OR5
OR6 -2 -1 0 0 -3
Deseuri OR7
OR8
0 0 0 +2 2
Fauna, flora
Bidoversitat
e OR9
OR10
0 0 0 0 0
Populatie,
sanatate
publica,medi
u economic OR13
+2 +2 +2 +2 8
TOTAL -1 3 2 4 8
Figurate din punct de vedere grafic, efectele celor doua tipuri de solutii
propuse arata in modul urmator :
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
157
-5 0 5 10
1
2
3
4
5
varianta 2
varianta 1
Dupa cum se poate observa, efectele pozitive in cazul solutiilor propuse
de varianta 2 sunt mai pregnante decat in cazul primei variante.
In general, cele mai importante restrictii sau impuneri in ceea ce priveste
solutiile studiate au fost generate de planurile si programele pe diverse domenii
de mediu, de la nivel national, regional si judetean, precum si obligatiile ce
revin pentru implementarea, la termenele negociate, a Angajamentelor luate de
Romania la data aderarii la Uniunea Europeana.
In ceea ce priveste ariile naturale protejate din zona satelor Piatra si
Palazu Mic, prin variantele/ solutiile studiate nu s-au propus extinderi ale
intravilanului in zonele respective, terenul pastrandu-si functiunea actuala.
Interesul turistic pentru aceste situri (nu strict pe zona administrativa a
comunei, ci ca sit in ansamblu) se va putea reglementa prin planurile de
management ce urmeaza sa fie realizate prin grija custozilor.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
158
9. MONITORIZARE
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
159
Din punct de vedere al cerintelor HG 1076/2004, aceasta sectiune trebuie
sa descrie masurile necesare pentru monitorizarea efectelor semnificative
asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a Planului
Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu.
Programul de implementare a masurilor de monitorizare trebuie sa se
axeze pe componentele de mediu si sanatate publica si sa determine prin
rezultatele obtinute valabilitatea previziunilor privind efectele, masura in care
solutiile de reducere a impactului sunt realizate.
Tabloul masurilor prevazute pentru monitorizare propune o abordare
bazata pe obiective si stadiu indeplinire masuri prevazute de plan si pe baza
acestuia se poate controla daca au fost atinse obiectivele de calitate a mediului
sau tintele specifice si va cuprinde elementele din tabelul de mai jos.
Eficienta monitorizarii va depinde de modul de colaborare si furnizare a
datelor si informatiilor detinute de toate autoritatile interesate in efectele
implementarii planului sau care detin date statistice in diverse domenii de
interes pentru plan, urmare a competentelor pe care le detin.
Raportarea rezultatelor se va face catre autoritatea competenta pentru
protectia mediului care emite avizul, respectiv ARPM Galati.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
16
0
Nr.
crt.
Obiectivele de
mediu monitorizate
Indicatori
Sursa de informare
Frecventa
Responsabilitate
1.
Apa
OR
1.L
imit
area
polu
arii
apel
or
la
niv
eluri
car
e sa
nu
dau
nez
e si
stem
elor
nat
ura
le
OR
2.L
imit
area
polu
arii
apel
or
subte
rane
-indic
atori
de
cali
tate
ai
eflu
entu
lui
stat
ie d
e ep
ura
re l
a ev
acuar
ea i
n
rece
pto
r nat
ura
l;
-indic
atori
de
cali
tate
ai
apel
or
subte
rane
uti
liza
te c
a su
rsa
de
apa
pota
bil
a,
incl
usi
v c
ontr
olu
l in
dic
atoru
lui
nit
rati
; -e
volu
tia
nr.
de
rezi
den
ti r
acord
ati
la
rete
aua
centr
aliz
ata
de
pre
luar
e ap
e
uza
te;
-sta
diu
l im
ple
men
tari
i m
asuri
lor
de
moder
niz
are
si e
xti
nder
e ca
pac
itat
i de
pre
luar
e si
tra
tare
ape
uza
te;
- re
zult
atet
ele
anal
izel
or
la
eflu
entu
l st
atie
i de
epura
re, ca
re
vor
fi c
om
par
ate
cu p
revder
ile
HG
188/2
002,
cu m
odif
icar
ile
si
com
ple
tari
le u
lter
ioar
e
-rez
ult
atel
e an
aliz
elo
r ap
elor
subte
rane
uti
liza
te c
a ap
a su
rsa
de
apa
pota
bil
a – c
om
par
ativ
cu
no
rmel
e L
egii
458/2
002,
cu
modif
. si
com
ple
tari
le u
lter
ioar
e;
-auto
riza
tiil
e de
const
ruct
ie
emis
e pen
tru r
acord
ari
la r
etel
ele
edil
itar
e si
evid
ente
le
op
erat
oru
lui
sist
emu
lui
de
apa;
-confo
rm
auto
riza
tiil
or
de
gosp
odar
ire
a ap
elor
si d
e m
ediu
, a
pro
gra
mulu
i de
monit
ori
zare
a
surs
ei d
e ap
a
pota
bil
a al
DS
P
Const
anta
1)P
rim
aria
co
munei
M
ihai
l
Ko
gal
nic
eanu;
2)o
per
atoru
l si
stem
ulu
i de
apa
din
loca
lita
te
3)a
uto
rita
tea
publi
ca
resp
on
sabil
a d
e m
onit
ori
zare
a ca
lita
tii
apei
pota
bil
e
2.
Aer
OR
3.I
mbunat
atir
ea
cali
tati
i ae
rulu
i at
mosf
eric
OR
4.R
educe
rea
impac
tulu
i tr
ansp
ort
uri
lor
asupra
cali
tati
i ae
rulu
i la
niv
el r
ura
l
-sta
ndar
del
e de
cali
tate
pen
tru a
er (
NO
2,
SO
2, P
M10, C
6H
6, C
O, P
b;)
; -n
r. r
ezid
enti
rac
ord
ati
la s
iste
mul
de
alim
enta
re c
u g
aze
nat
ura
le;
-evolu
tia
traf
iculu
i pri
n c
entr
ul
civic
al
loca
lita
tii
Mih
ail
Ko
gal
nic
eanu;
-evolu
tia
boli
lor
sist
emulu
i re
spir
ator
in
loca
lita
te;
-rez
ult
atel
e an
aliz
elo
r ef
ectu
ate
confo
rm O
rd. 592/2
002;
-rez
ult
atel
e an
aliz
elo
r ef
ectu
ate
confo
rm O
rd. 462/1
993 p
entr
u
surs
e fi
xe;
-s
tati
stic
i al
e D
irec
tiei
de
San
atat
e P
ubli
ca
-pen
tru
oper
atori
i ec
onom
ici
frec
ven
ta v
a fi
ce s
tabil
ita
de
auto
riza
tiil
e de
med
iu;
-anual
pen
tru
cali
tate
a er
ulu
i in
zona
com
unei
;
1)
Pri
mar
ia
com
unei
Mih
ail
Ko
gal
nic
eanu;
2)O
per
atori
econom
ici
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
16
1
3.
Sol/subsol/utilizarea
terenurilor
OR
5.I
mbunat
atir
ea
cali
tati
i so
lulu
i,
recu
per
area
te
renuri
lor
deg
radat
e,
explo
atar
ea r
esurs
elor
in l
imit
a ca
pac
itat
ii
de
suport
O
R6.D
epozi
tare
a
core
spunza
toar
e a
des
euri
lor
gen
erat
e la
niv
elul
com
unei
-evolu
tia
clas
ei d
e ca
lita
te p
entr
u
supra
fete
le a
gri
cole
-t
eren
uri
deg
radat
e re
cuper
ate
-dat
e st
atis
tice
ale
Ofi
ciulu
i de
Ped
olo
gie
si
Agro
chim
ie
Co
nst
anta
; -e
vid
ente
le d
e la
niv
elul
Pri
mar
iei
pri
vin
d s
chim
bar
ea
cate
gori
ei t
eren
uri
lor
deg
radat
e ;
-anual
1)P
rim
aria
M
ihai
l K
ogal
nic
eanu;
2)O
per
atori
i
econom
ici
din
dom
eniu
l ex
plo
atar
ilor
agri
cole
;
4.
Managementul
deseurilor
OR
7. R
educe
rea
canti
tati
lor
de
des
euri
bio
deg
rad
abil
e ce
nec
esit
a dep
ozi
tare
O
R8. C
rest
erea
canti
tati
lor
de
des
euri
re
cicl
abil
e co
lect
ate
sele
ctiv
- ev
olu
tia
can
tita
tii
de
des
euri
gen
erat
e si
tra
nsp
ort
ate
pen
tru d
epozi
tare
; -a
tinger
ea t
inte
lor
din
PJG
D p
rivin
d
canti
tate
a de
des
euri
rec
icla
te;
-nr.
gosp
odar
ii c
are
imple
men
teaz
a co
mpo
star
ea;
-evolu
tia
achiz
itie
i d
ota
rilo
r nec
esar
e
pen
tru
co
lect
area
sel
ecti
va
a des
euri
lor
si a
dota
rilo
r pen
tru c
ole
ctar
ea s
i tr
ansp
ort
ul
des
euri
lor
catr
e fa
cili
tati
le
auto
riza
te l
a niv
el z
onal
; -n
r. G
osp
odar
iilo
r ce
au i
nch
eiat
co
ntr
acte
inch
eiat
e cu
oper
atoru
l d
e
salu
bri
tate
;
-dat
e fu
rniz
ate
de
oper
atoru
l de
salu
bri
tate
; -d
ate
pri
vin
d a
chiz
itii
le r
eali
zate
de
adm
inis
trat
ia p
ubli
ca;
-anual
1)
Pri
mar
ia
Mih
ail
Ko
gal
nic
eanu;
2)O
per
atoru
l de
salu
bri
tate
5.
Biodiversitate,
fauna, flora
OR
9.E
xti
nder
ea
-evolu
tia
supra
fete
lor
impad
uri
te l
a
niv
elul
loca
lita
tii;
-a
ctiu
ni
de
pro
teja
re a
zonel
or
val
oro
ase
-dat
e det
inute
de
Pri
mar
ie;
-anual
1)P
rim
aria
Mih
ail
Ko
gal
nic
eanu;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
16
2
supra
fete
lor
impad
uri
te
OR
10.A
sigura
rea
pro
tect
iei
nec
esar
e
pen
tru ar
iile
nat
ura
le
pro
teja
te
din
punct
de
al b
iodiv
ersi
tati
i; c
ola
bora
ri
cu c
ust
ozi
i ar
iilo
r nat
ura
le p
rote
jate
;
6.
Peisaj, valori
arhitectonice si de
patrimoniu
OR
11.E
xti
nder
ea
spat
iiil
or
ver
zi s
i a
zon
elor
de
recr
eere
, im
bunat
atir
ea c
alit
atii
pei
saju
lui
O
R12.
Pro
teja
rea
si
puner
ea i
n v
aloar
ea a
obie
ctiv
elor
arhit
ecto
nic
e si
de
pat
rim
oniu
-supra
fete
noi
de
spat
iu v
erde
amen
ajat
e si
rea
bil
itat
e;
- su
pra
fata
de
spat
iu v
erd
e(m
p)/
locu
itor,
confo
rm p
reved
eril
or
OU
G 1
14/2
007;
-asi
gura
rea
zonel
or
de
pro
tect
ie c
onfo
rm
legis
lati
ei i
n v
igoar
e pen
tru v
alori
le
arhit
ecto
nic
e si
de
pat
rim
oniu
: nr.
de
obie
ctiv
e pen
tru c
are
s-au
inst
ituit
zone
de
pro
tect
ie c
onfo
rm c
erin
telo
r in
stit
uti
ilor
de
pro
fil
-dat
e det
inute
de
Pri
mar
ie
-anual
1)P
rim
aria
M
ihai
l K
ogal
nic
eanu
7.
Populatie si sanatate
publica, mediul
social si
economic,riscuri
naturale
OR
13.I
mbunat
atir
ea
stan
dar
del
or
de
via
ta
ale
popula
tiei
.
-evolu
tia
nr.
de
locu
itori
ce
ben
efic
iaza
d
e se
rvic
iile
publi
ce d
e uti
lita
ti;
-evolu
tia
gra
dulu
i de
pre
gat
ire
a fo
rtei
de
munca
si
mig
rati
a fo
rtei
de
munca
; n
r. l
ocu
ri n
oi
de
munca
; -e
volu
tie
nr.
agen
ti e
conom
ici
la n
ivel
ul
com
un
ei;
-nr.
per
soan
e cu
acc
es l
a se
rvic
ii d
e sa
nat
ate;
-r
eali
zare
act
iuni
nec
esar
e de
regula
riza
re p
arau
Agi
Cab
ul.
-dat
e st
atis
tice
det
inu
te
de
auto
rita
tea
publi
ca
in
dom
eniu
l m
unci
i;
-dat
e st
atis
tice
al
e D
irec
tiei
de
San
atat
e P
ubli
ca;
-auto
riza
tii
de
funct
ion
are
emis
e
de
Pri
mar
ie
pen
tru
agen
ti
econom
ici;
-d
ate
ale
auto
rita
tii
de
gosp
odar
ire
a ap
elor
pri
vin
d
stad
iul
acti
unil
or
de
regula
riza
re
a par
aulu
i A
gi
Cab
ul.
-anual
1)P
rim
aria
M
ihai
l K
ogal
nic
eanu
in
cola
bo
rare
cu
au
tori
tati
le
publi
ce
men
tionat
e;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
163
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
164
Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde
programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de
Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG se
detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU).
Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile
planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare.
Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si
reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor din
cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiective.
Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie
si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale
implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale
acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau
programului.
Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului,
situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta. Comuna are
in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua grupuri sociale : GS
Sibioara si GS Ceres.
Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie 2008,
era de 10.109 locuitori.
Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:
-spre est - spre Nicolae Balcescu – Harsova : DN2A;
-spre sud-vest –spre Medgidia: DJ222;
-spre sud-est – spre Ovidiu, Constanta: DN2A;
-spre nord – spre Cheile Dobrogei, Targusor: DJ222;
-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.
Situatia existenta
In prezent, categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
165
Teritoriu
administrativ
Categorii de
folosinta (ha)
Extravilan
Intravilan Total % din total
Arabil 11.335,07 - 11.335,07
Pasuni-fanete
1.280,80 1,83 1.282,63
Vii 7,96 - 7,96
Agricol
Livezi 139,82 - 139,82
83,06
Paduri 253,53 8,88 262,41
Ape 265,15 2,12 267,27
Drumuri 264,00 72,21 336,21
CC 711,01 649,68 1.360,69
Neagricol
Neprod. 377,54 - 377,54
16,94
Total 14.634,88 734,72 15.369,60 100,00
Sursele de alimentare cu apa sunt:
-din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind
exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona locuintelor
individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 – 0,5 mg/l;
-statia de pompare Cota 20 Ovidiu – utilizata pentru zona de blocuri,
platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem de
contorizare a debitelor care intra in localitate.
Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km.
In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de
catre RAJA SA Constanta.
De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare
(capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de
pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica (insuficienta,
nu asigura clorul remanent la capatul retelei).
Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din
azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
166
Sistemul de canalizare existent se compune din:
-colectoare de canalizare, in lungime de 4650 m, pentru apele uzate
menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor publice invecinate;
-o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia de
epurare;
-o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de
Qmax=37,5 l/s, aferent zonei de locuinte, SC Dorna SA, SC Adilaur, SC
Cargoromena, SN Aeroportul International M. Kogalniceanu, dispensar
veterinar.
Gospodarie comunala : localitatea nu dispune de sistem de colectare
selectiva a deseurilor menajere si nici de depozit de deseuri ecologic.
Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie
Comunala Locativa si Prestari Servicii.
Trafic : lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de
42,1 km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra
lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km.
Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului estival,
cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail Kogalniceanu
trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu autoturisme, cat
si cu vehicule de mare tonaj.
Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta
imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost
reabilitate doua strazi (Primaverii – 1,1 km si Panduri – 0,4 km).
Situatia propusa
Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza
prin:
-modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu
necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
167
-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu
localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii;
-asigurarea spatiilor pentru parcaje;
-rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente
(amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator
valorii traficului, pasaje denivelate).
Zonificare functionala. Bilant teritorial : se propune marirea
intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere vrea sa acopere dorinta
autoritatilor locale si ale locuitorilor de dezvoltare a localitatii si pentru
implementarea proiectelor identificate in Agenda Locala 21 de dezvoltare
durabila a comunei.
1. Locuinte si functiuni complementare
Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si
schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu :
-zona A- 22,59 ha;
-zona C- 16,83 ha;
-zona D- 64,05 ha;
-zona L- 2,16 ha.
2. Unitati industriale si depozite
Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea
intravilanului cu:
-zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si
functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de
vegetatie);
-zona E- 60,06 ha;
-zona H- 10,42 ha;
-zona F- 9,38 ha.
3. Unitati agro-zootehnice
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
168
In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si
zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele:
-zona B – 22,93 ha;
-zona G – 57,50 ha;
-zona I – 84,21 ha;
-zona J – 202,20 ha;
-zona K – 9,97 ha.
Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de
activitatile de productie agricola si zootehnica.
4. Institutii si servicii de interes public
Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei aeroportului
se propune extinderea intravilanului cu:
-zona A -1,1 ha;
-zona C – 0,03 ha;
-zona D – 1,00 ha.
5. Cai de comunicatie si transport
Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in
zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de
centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu atat
la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in Axa
2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii infrastructurii, in
scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele stabilite in Axa 2, se
propune:
-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din
localitatea Mihail Kogalniceanu;
-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din
satul Piatra;
- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal
din satul Palazu Mic;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
169
-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole.
In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si
transport:
-zona A – 11,36 ha;
-zona B – 0,80 ha;
-zona C – 7,22 ha;
-zona D – 19,16 ha;
-zona E – 3,10 ha;
-zona G – 1,05 ha;
-zona I – 2,00 ha;
-zona J – 6,50 ha;
-zona L – 0,84 ha.
6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie
Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere si
zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile verzi
necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari
urbanistice zonale.
Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie
completat cu o zona destinata sportului.
Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate
spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului.
7. Constructii tehnico-edilitare
Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri de
constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau nou
propuse.
8. Gospodarie comunala, cimitire
Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni.
9. Destinatie speciala
Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
170
10. Terenuri libere
In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber
neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va
trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369.
Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse
Teritoriu
administrativ
Categorii de
folosinta (ha)
Extravilan Intravilan Total % din total
Arabil 10.688,19 - 10.688,19
Pasuni-fanete
1.277,80 1,83 1.279,63
Vii 7,96 - 7,96
Agricol
Livezi 139,82 - 139,82
78,83
Paduri 262,41 - 262,41
Ape 265,15 2,12 267,27
Drumuri 251,65 72,21 323,86
CC 711,01+
662,35
649,68 2.023,04
Neagricol
Neprod. 377,54 - 377,54
21,17
Total 14.634,88 734,84 15.369,72 100
Masuri in zone cu riscuri naturale
Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general:
-interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice,
eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor;
-promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc:
consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc.
Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza
localitatea Mihail Kogalniceanu.
Dezvoltarea echiparii edilitare
Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii
pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
171
cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea
echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa,
reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice.
1. Alimentare cu apa
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si
extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statii de
tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile RAJA
SA Constanta.
In acest domeniu se prevede:
a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu:
-inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20 Ovidiu
cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315-355 mm;
-suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva;
-construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc;
-reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km;
-extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489
km.
b) pentru sat Piatra:
-reabilitarea captarii din pestera (inundata acum) de la Piatra prin
echipare cu pompa submersibila cu Q=7,4 l/s;
-executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc;
-realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat
echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu;
-executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m;
-realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km;
c) pentru sat Palazu Mic:
-put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu
Q=3,0 l/s; amplasarea in teritoriu se va realiza in baza studiilor hidrogeologice
viitoare, astfel incat sa se poata asigura debitul necesar localitatii;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
172
- realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat
echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu;
-rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc;
-retea de aductiune cu lungimea de 3200 m;
-retea de distributie cu lungimea de 5,82 km;
Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista
localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord.
MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de
poluanti :
-conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
-promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea bilantului
de azot in sol;
-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli,
a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele
declarate vulnerabile;
-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si
respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in
colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola
Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;
-implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme care
sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din
gospodariile individuale.
2. Canalizare
Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea
sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea,
retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de
precizarile RAJA SA Constanta.
In acest domeniu se prevede:
In acest domeniu se prevede:
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
173
-extinderea retelei de canalizare cu 31,60 km in zona extinderii
intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta;
-executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de
pompare ape uzate la statia de epurare
De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de
epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din
localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de
modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu.
Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se
prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si
modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara
realizarea treptei tertiare de epurare.
3. Alimentarea cu energie electrica
Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent
electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii de
transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea retelei de
alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat stradal se
vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA.
Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in
intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un
total de 92,47 km de retea.
4. Telefonie
Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente de
centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de
servicii de telefonie fixa si mobila.
5. Alimentare cu caldura
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
174
Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit,
la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu
combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective.
6. Alimentare cu gaze naturale
Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de
alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse (cca.
41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile
administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta.
7. Gospodarie comunala
Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea
deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate
si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit
Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.
Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor
depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui
investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din
gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la
nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in
extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la utilizarea
in agricultura.
Protectia mediului
Se propun o serie de prevederi in acesta directie:
a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin :
-reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si
tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa
freatica;
-gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale;
-utilizarea energiei eoliene;
- conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
175
-realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei.
b)depozitarea deseurilor menajere si industriale:
-se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare,
refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea de
pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea unui
punct de colectare selectiva a deseurilor;
-conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail
Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta
Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in
PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa fie
amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri de la
Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede
se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta,
in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in
mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale;
-pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se vor
amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru reciclare
in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta.
c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri,
plantari de zone verzi:
-se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin
impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei de
dezvoltare durabila;
-sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin reprofilarea
si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail Kogalniceanu.
d)organizarea sistemelor de spatii verzi:
-se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile
Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale
grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
176
De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si
impadurirea a 40 ha de teren, astfel:
-12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in
vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse;
-12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra;
-15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul
privat al primariei.
Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au
obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de
minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum
26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform
Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii
verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de
locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de
locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de
vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii,
dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.
Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare
Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare
parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea
implementarii proiectelor specifice PUG propune:
-extinderea intravilanului;
-organizarea cailor de comunicatie;
-destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate;
-zonele protejate si limitele acestora;
-protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri
agricole valoroase.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
177
Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de
destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de
amplasare in cadrul terenului, conform Regulamentului de urbanism aferent
PUG.
Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de
construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate
zonele de extindere a extravilanului existent.
Evaluarea efectelor propunerilor urbanistice asupra calitatii mediului
Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a
implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre
obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat
neconcordantele posibile, cat si sinergiile.
S-a utilizat un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate de
implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator:
Scala evaluare efecte
Valoare Semnificatie
+2 -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant
+1 -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
0 -Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat
-1 -Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant
-2 -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant
Analiza rezultatelor a permis identificarea faptului ca implementarea
planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ
manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6),
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
178
aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte asupra componentei
cantitative prin cresterea consumului de apa- apa ca resursa naturala).
Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de
folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele
construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective.
In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o
consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere
tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a
autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in
combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de
dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o
scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic
din centrul civic al localitatii.
In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea
sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul
efect negativ al cantitatilor suplimentare generate.
Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea
forma :
efecte pozitive90,25%
9,75%
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
179
Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi
preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor
ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana.
Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii
planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii
populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata,
urmare a :
-scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural,
prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta);
-asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in
conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa
potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate
rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a
terenurilor agricole, etc.).
Pentru reducerea potentialelor efecte negative asupra mediului urmare a
implementarii obiectivelor planului urbanistic au fost propuse o serie de
masuri, ce se adreseaza fiecarui factor de mediu. In continuare sunt prezentate
o parte din aceste masuri, masurile complete fiind disponibile in cadrul
raportului, pe fiecare factorde mediu in parte. Astfel:
- se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea
sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate;
- se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie
sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa;
- se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca
activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la
canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate
vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila);
- pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se
va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
180
echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de
constructie promovata;
- asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea
si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de
prestari servicii, mica industrie, etc.; utilizarea in cadrul activitatilor economice
a unor tehnologii cu potential redus de poluare;
- utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei
calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in
vigoare;
- extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de
intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de
urbanism aferent PUZ, respectarea unor suprafete minime de spatiu verde,
astfel incat la nivelul localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de
mediu in vigoare;
- promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate
de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de
protectie constituite din perdele vegetale.
- prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca
degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin
valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in
detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune;
- utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al
primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se
vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea
naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat
si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor
prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a
acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate,
astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
181
prevazute de lege (OUG 114/2007);
- utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale;
implementarea principiilor Codului de bune practici in activitatile agricole din
zona; aplicarea corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de
nutrienti in exces in sol/subsol/panza de apa freatica;
-dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere utilizarea
rationala a ingrasamintelor chimice si naturale; implementarea principiilor
Codului de bune practici in activitatile agricole din zona; aplicarea corecta a
ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in
sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata,
respectarea perioadelor de interdictie la aplicare, colaborarea cu autoritatile
competente in vederea stabilirii optiunilor de fertilizare (Directia Agricola
Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie Constanta); promovarea
agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor cuantifica si
in calitatea panzei de apa freatica;
-impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii
conditiilor propice pentru dezvoltarea florei si faunei specifice;
- implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe
teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de
management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000;
- desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind
statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje
in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate;
-limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale
localitatilor spre siturile Natura 2000;
- asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si
a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa.
In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor
propuneri urbanistice va fi necesar:
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
182
- interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie,
amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente
protejate;
- prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in
intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei,
optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor
peisagistice;
- se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt
compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si
explotari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului sau
a vegetatiei forestiere.
Aceste masuri, impreuna cu celelalte propuse in Raport, pot asigura
dezvoltarea durabila a localitatii , imbunatatirea starii actuale a mediului in
zona de interes.
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
183
11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
184
1. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, Raport privind starea factorilor de
mediu pe anul 2008;
2. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – judetul Constanta;
3. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 2 SE;
4. Planurile de implementare pentru Directivele- cadru Apa, Deseuri, Aer;
5. Anastasiu N., Fabian C., 1989: Dobrogea;
6. Bica Ioan, 2000 : Elemente de impact asupra mediului;
7. Bratianu, Gh., 1999 : Marea Neagra, Ed. Polirom, Iasi;
8. Bretotean Mihai, 1981 : Apele subterane, o importanta bogatie naturala;.
9. Bucovală Carmen, Henghiel Peter, 2001: Atlasul ariilor protejate din judetul
ConstanŃa ;
10. Conea, A, 1970, Formatiuni cuaternare in Dobrogea;
11. Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ;
12. Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ;
13. Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
14. Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;
15. Ujvari, I, 1972, Geografia apelor Romaniei;
16. Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II.
Site-uri utilizate:
www.birdlife.org -Birdlife Species Factsheet
www. animalia.go.ro - Enciclopedia animalelor din Romanaia
www.eukarya.ro - Enciclopedia florei si faunei din Romania
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
• OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 265/ 2006, cu modificarile si completarile
ulterioare;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
185
• HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri si programe ;
• Ordin nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind
aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe ;
• Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea 655/2001 -pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia
atmosferei , publicata in MO , Partea I , nr. 773/04.12.2001 ;
• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia
atmosferei;
• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de
prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;
• H.G. nr. 188 din 28 februarie 2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare
in mediul acvatic a apelor uzate ;
• Ordinul MAPPM nr.756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului, modificat prin H.G. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri
pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului
European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinŃarea Registrului
European al PoluanŃilor Emişi şi TransferaŃi şi modificarea directivelor
Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE
• STAS 1343/1:995 – Alimentarea cu apa a localitatilor;
• Ordinul M.S. nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si
completarile ulterioare ;
• OUG 78/2000 , aprobata de Legea 426/2001 privind regimul deseurilor,
cu modificarile si completarile ulterioare ;
• HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M.
Of. 394 din 10.05.2005;
• HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
186
• HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in
MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999;
• HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor ;
• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;
• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;
• O.U.G. nr. 57 / 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (M.Of.nr.442
din 29 iunie 2007), modificata prin O.U.G. nr. 154/25.11.2008 (M.Of.
nr. 787/2008);
• Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă
a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România (M.Of., Partea I nr.
98 din 07/02/2008);
• H.G. nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecŃie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene
Natura 2000 în România ( M. Of., Partea I nr. 739 din 31/10/2007);
• Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;
• Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare;
• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;
• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;
• ConvenŃia privind protecŃia habitatelor naturale şi a vieŃii sălbatice din
Europa (Berna, 19 septembrie 1979) ;
• ConvenŃia Europeană a Peisajului , adoptată la FlorenŃa (Italia) la 20
octombrie 2000 şi intrată în vigoare la 1 martie 2004 ;
• Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn).
Documentatie:
-memoriu general al PUG si planse desenate;
-studiu geotehnic;
-studiu hidrogeologic;
-avize emise de alte autoritati .
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
187
ANEXA
1. aviz custode arii naturale protejate RNP-Romsilva, nr.
2625/29.06.2010
Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta
RAPORT DE MEDIU
188