Raport de Mediu PUG M. Kogalniceanu, jud. Constanta-draftapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/RaportdemediupentruP.U.G... · Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu,

Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Judetul Constanta

RAPORT DE MEDIU

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE................................................................................................4

1.1. Date de recunoastere a documentatiei............................................................5

1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului ..........8

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI.......................................................................................................... 42

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului ........................................................... 43

2.1.1. Elemente de geologie ............................................................................ 43

2.1.2. Solul...................................................................................................... 47

2.1.3. Elemente de hidrologie.......................................................................... 48

2.1.4. Clima si calitatea aerului ....................................................................... 53

2.1.5. Biodiversitatea ...................................................................................... 58

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public................................... 63

2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice.................................................... 64

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului............. 69

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE MEDIU PE AMPLASAMENT ....... 73

4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI............................................... 103

4.1. Generalitati ............................................................................................... 104

4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan...... 105

5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI............. 116

6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ......................... 137

7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI

COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ................. 138

7.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor


RAPORT DE MEDIU

2

adverse asupra factorului de mediu apa............................................................ 139


adverse asupra factorului de mediu aer ............................................................ 142


adverse asupra factorului de mediu sol/subsol ................................................. 143


adverse asupra biodiversitatii........................................................................... 145


adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei ................................. 147


adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural 148

8. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

ALTERNATIVELOR ALESE ........................................................................... 150

9. MONITORIZARE.......................................................................................... 158

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .................................................. 163

11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE ............................................................. 183


RAPORT DE MEDIU

3

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA PE BAZA

DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR

RESPONSABILITATEA PENTRU CORECTITUDINEA

DATELOR PUSE LA DISPOZITIA ELABORATORULUI

REVINE BENEFICIARULUI.


RAPORT DE MEDIU

4

1. INTRODUCERE


RAPORT DE MEDIU

5

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Evaluarea de mediu este parte integranta in procedura de adoptare a

planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului,

procedura de realizare a acesteia fiind reglementata prin H.G. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe. Aceasta hotarare transpune in legislatia nationala prevederile

Directivei Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din

27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra

mediului (“Directiva SEA”).

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele HG nr.

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea evaluarii de mediu

pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru

aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor,

nr. 117/2006.

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice,

descrie si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale

implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale

acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau

programului. Lucrarea reprezinta Raportul de Mediu pentru Actualizarea

Planului Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu din jud.

Constanta.

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea

Strategica de Mediu a Planului Urbanistic General. Raportul de mediu a fost

intocmit în conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotararii

de Guvern nr. 1076/2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii

de mediu pentru planuri si programe .Procedura SEA presupune parcurgerea

etapei de incadrare, etapa de definitivare a proiectului de plan si de realizare a

Raportului de mediu, etapa de analiza a calitatii Raportului de mediu. Etapa


RAPORT DE MEDIU

6

de incadrare a fost parcursa de autoritatea locala de mediu, respectiv APM

Constanta, iar etapele urmatoare au fost conduse de autoritatea regionala

pentru protectia mediului. Autoritatile interesate de efectele implementarii

planului au fost identificate de ARPM Galati si comunicate titularului prin

adresa nr. 1118/31.03.2010 in vederea convocarii sedintelor, studierii

alternativelor si finalizarii planului, realizarii Raportului de mediu.

De asemenea, Raportul de Mediu prezinta masurile de prevenire si

limitare a efectelor semnificative asupra mediului si evalueaza eficienta

acestor masuri cu scopul de a demonstra ca varianta de plan finala satisface

cerintele legislatiei nationale relevante.

Denumirea planului: Plan Urbanistic General al Comunei Mihail Kogalniceanu,

jud. Constanta - Actualizare

Beneficiar : Primaria Comunei Mihail Kogalniceanu, jud. Constanta

Proiectant general : SC Decodesign SRL Constanta

Elaborator atestat Raport de mediu: Oprescu Daiana Madalina, elaborator

inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de

studii pentru protectia mediului – RM, RIM, BM, RA

Colaborator la elaborarea Capitolului Biodiversitate: S.C. BIOSYS GROUP

S.R.L. Constanta , elaborator inregistrat in Registrul

national al elaboratorilor de studii pentru protectia

mediului


RAPORT DE MEDIU

7


RAPORT DE MEDIU

8

1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde

programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de

Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG

se detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU).

Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile

planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare.

Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si

reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor

din cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiectivele:

-definirea teritoriului administrativ al comunei;

-optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul administrativ si

judetean;

-stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;

-stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a

teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatii;

-impartirea teritoriului in zone functionale in vederea utilizarii rationale

si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

-precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,

neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit

existent);

-evidentierea fondului construit valoros si a modului de valorificare a

acestuia in folosul localitatii;

-cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si

serviciilor;

-stabilirea si delimitarea zonelor construibile, precum si a modului de

utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor;

-stabilirea obiectivelor de utilitate publica si fundamentarea realizarii

acestora prin precizarea reglementarilor specifice privind regimul de


RAPORT DE MEDIU

9

construire, functional, regimul de inaltime, indicii de ocupare si de utilizare a

terenurilor;

-asigurarea suportului necesar pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

-corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea

spatiului;

-evidentierea formei de proprietate, premisele si tendintele de circulatie

a terenurilor;

-evolutia tramei stradale majore, intersectii, trasee;

-organizarea si dezvoltarea cailor de telecomunicatii ;

-modernizarea si dezvoltarea sistemului de chipare tehnico-edilitara;

-protejarea si conservarea mediului, masurile de reabilitare;

-stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva

de construire;

-stabilirea si delimitarea zonelor protejate.

Materializarea propunerilor de amenajare si dezvoltare urbanistica,

reglementate prin PUG, se realizeaza in timp, functie de fondurile prevazute

in bugetul local, in corelare cu fondurile alocate de la bugetul de stat sau al

unor intreprinzatori si/sau fonduri europene.

Regulamentul local de urbanism (RLU) este instrumentul principal

pentru aplicarea PUG. El intareste si detaliaza reglementarile PUG

(permisiuni, restrictii si interdictii). RLU se bazeaza pe impartirea teritoriului

in unitati teritoriale de referinta. Pentru fiecare unitate se redacteaza

reglementari referitoare la categoriile de interventie permise si la interdictiile

temporare sau permanente de dezvoltare : functiuni principale, organizarea

traficului, folosinte, arii protejate, indicatori admisi de dezvoltare, interdictii

temporare in zonele care necesita PUZ, interdictii permanente pentru zonele

de risc natural, servituti,etc.

Pentru actualizarea planului urbanistic general au fost preluate


RAPORT DE MEDIU

10

propunerile si prevederile documentatiilor deja aprobate.

Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare în

context local si regional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen

lung a zonei. Reglementarile privind dezvoltarea in teritoriu sunt corelate cu

aspecte economice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia

mediului.

Memoriul de prezentare al planului urbanistic cuprinde patru capitole

principale, dupa cum urmeaza:

1.Introducere

2.Stadiul actual al dezvoltarii

3.Propuneri de organizare urbanistica

4.Concluzii – Masuri in continuare

Regulamentul local de urbanism aferent PUG explica prevederile

cuprinse in Memoriul de prezentare al PUG.

Planul Urbanistic General impreuna cu Regulamentul Local de

Urbanism, dupa aprobarea lor, devin acte de autoritate ale administratiei

publice locale.

Date generale, starea actuala

Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului,

situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta.

Coordonatele geografice sunt 44º22’12”N si 28º27’35”E.

Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua

grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres.

Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:

-spre est - spre Nicolae Balcescu – Harsova : DN2A;

-spre sud-vest –spre Medgidia: DJ222;

-spre sud-est – spre Ovidiu, Constanta: DN2A;

-spre nord – spre Targusor, Cheile Dobrogei: DJ222;


RAPORT DE MEDIU

11

-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.

Relatiile localitatii Piatra cu localitatile invecinate se realizeaza pe

DC85 pana la DN22A si spre sud , Luminita si Corbu, iar spre est cu DC83

spre Vadu.

Satul Palazu Mic se leaga de DN22A spre est si spre Gura Dobrogei la

nord cu DC80.

In cursul anului 2007 s-a constituit asociatia de Dezvoltare

Intercomunitara „Zona Metropolitana Constanta”.

Zona Metropolitana Constanta are o populatie de cca 500.000 de

locuitori si reprezinta prima structura administrativa de acest tip din Romania,

fiind alcatuita din 14 localitati: Constanta, Navodari, Eforie, Ovidiu, Basarabi,

Techirghiol, Mihail Kogalniceanu, Cumpana, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla,

Agigea, Corbu si Poarta Alba.

De asemenea, Zona Metropolitana Constanta doreste sa se constituie

intr-un instrument administrativ eficient în scopul promovarii unor proiecte


RAPORT DE MEDIU

12

comune de dezvoltare integrata a zonei si de atenuare a discrepantelor de

dezvoltare dintre localitati, un facilitator privind atragerea investitiilor si a

Fondurilor Structurale, o platforma de colaborare între unitatile administrativ

– teritoriale componente si un nucleu de dezvoltare a serviciilor publice.

Obiectivele constituirii acestei zone sunt:

- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport,

telecomunicatii si energie;

- reducerea disparitatilor dintre localitatile situate în zona

metropolitana;

- dezvoltarea de noi zone rezidentiale si cartiere de locuinte;

- dezvoltarea si îmbunatatirea serviciilor publice;

- protectia mediului si dezvoltarea durabila; dezvoltarea turismului si a

sectorului tertiar;

- dezvoltarea economica integrata;

- dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea

ecluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale;

- atragerea de noi investitii si cresterea accesului la resurse.

Populatia. Elemente demografice si sociale

Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie

2008, era de 10.109 locuitori, din care 5.099 femei si 5010 barbati.

Conform recensamantului populatiei din anul 2002 populatia rezidenta

era de :

Localitate Numar familii Numar

persoane

Mihail Kogalniceanu 2.755 7.736

Sat Piatra 270 1.351

Sat Palazu Mic 127 339

Grup Social Sibioara 125 200

Grup Social Ceres 135 446

TOTAL 3.412 10.072


RAPORT DE MEDIU

13

Din punct de vedere al starii de santate, la aceeasi data a

recensamantului se inregistrau 985 de bolnavi in localitatea Mihail

Kogalniceanu, 172 in satul Piatra, 43 in satul Palazu Mic, 26 in GS Sibioara si

57 in GS Ceres.

Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2, inregistrand o tendinta

de scadere comparativ cu recensamantul din anul 1998.

Pe grupe de varsta structura populatiei este urmatoarea:

Grupe de varsta 0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani si

peste

Numar locuitori 2.023 6.621 1.428

Populatia activa este de 3.726 persoane, populatia ocupata este de 2.812

persoane, someri 914 si pensionari 1.656 .

Majoritatea populatiei ocupate lucreaza in agricultura-silvicultura (923

persoane) si in servicii (798). In celelalte sectoare ale economiei locale sunt

dupa cum urmeaza: 279 persoane in industrie, 120 in constructii, 362 in

comert, 290 in transport si depozitare, 87 in hoteluri si restaurante.

Sunt evidentiate disfunctionalitati in evolutia si structura populatiei si

in modul de ocupare a resurselor de munca: indici demografici in regresie,

imbatranire a populatiei, procent scazut al populatiei cu studii superioare,

migratia temporara a fortei de munca, slaba insertie de piata muncii, etc.

Activitati economice

Prin conditiile naturale si socio-economice pe care le prezinta comuna

Mihail Kogalniceanu, prin structura si gradul de ocupare a populatiei,

agricultura si industria de prelucrare a produselor agricole vor constitui si in

viitor principalele activitati care vor contribui la dezvoltarea economica a

localitatii. De asemenea, existenta Aeroportului International Mihail

Kogalniceanu si a bazei militare NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o

crestere economica la nivelul comunei.


RAPORT DE MEDIU

14

Profilul dominant al agriculturii este dat de productia vegetala si

animala, 75% din suprafete fiind arabile, viile si livezile ocupand o suprafata

foarte mica, cca. 0,9% din total suprafata. In anii 1975-1980 a fost realizat

sistemul de irigatii al vaii Carasu pe o suprafata de 294 mii ha din care facea

parte si cea mai mare parte a teritoriului agricol al comunei.

Pe teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu exista zacaminte de

minereuri , in special calcar aflat in exploatare.

Pornind de la ponderea populatiei ocupate, se constata ca sectoarele

economice semnificative sunt agricultura si serviciile. Populatia ocupata in

agricultura este de 33%, apropiata ca valoare de 31,9%.

Disfunctionalitatile evidentiate de plan sunt: incetarea functionarii

sistemului general de irigatii al Vaii Carasu, inexistenta grupurilor de

producatori agricoli, organizarea ineficienta a filierelor de produs, parc de

masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare ineficienta a

suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura, lipsa marketingului

produselor agricole, productivitate scazuta, distanta mare fata de resursa de

apa utilizata la irigare,etc.

Circulatia

Principalele cai rutiere care strabat localitatea M. Kogalniceanu sunt :

-drumul european E60 care face legatura cu Constanta;

-drumul national DN22 care face legatura cu municipiul Tulcea;

-drumul judetean DJ222 Mihail Kogalniceanu-Targusor;

-DC 80 Mihail Kogalniceanu- Palazu Mic;

-DC85 Mihail Kogalniceanu- Piatra;

-DC 86 Mihail Kogalniceanu- Sibioara.

In teritoriu, singura retea feroviara este de transport marfa si leaga

aeroportul de reteaua Constanta – Medgidia- Tulcea. La 9 km de comuna, in

localitatea Nicolae Balcescu, se afla o retea feroviara de transport calatori,

care asigura legatura cu municipiile Constanta, Medgidia, Tulcea.


RAPORT DE MEDIU

15

Pe raza localitatii se afla Aeroportul International Mihail Kogalniceanu.

Acesta are legaturi la orase europene si functioneaza ca aeroport de rezerva

pentru Aeroportul Otopeni. Aeroportul are o capacitate de operare de 6

avioane/ora.

Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta (AIMK) este

amplasat pe DN 2A Constanta-Harsova-Bucuresti, la cca. 24 km N-NV fata

de municipiul Constanta, pe teritoriul administrativ al comunei Mihail

Kogalniceanu. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu-Constanta este

amplasat intr-o zona plana, fiind înconjurat de suprafete agricole. Zona

aeroportului, se afla la o altitudine de 107,6 m fata de nivelul marii, iar din

punct de vedere al conditiilor meteo se caracterizeaza printr-un deficit de

umiditate, temperatura medie anuala de 10,6°C, vant cald si uscat asociat cu

secete prelungite. Conform avizului de principiu nr. 965/09/02.2010, eliberat

pentru Planul Urbanistic General de catre Autoritatea Aeronautica Civila

Romana, propunerile din planul trebuie sa tina cont de programul strategic de

dezvoltare a infrastructurii AIMK Constanta.

Lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de 42,1

km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra

lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km.


RAPORT DE MEDIU

16

Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului

estival, cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail

Kogalniceanu trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu

autoturisme, cat si cu vehicule de mare tonaj.

Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta

imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost

reabilitate doua strazi (Primaverii – 1,1 km si Panduri – 0,4 km). Latimea

drumurilor, in medie 6 m, nu permite amenajarea unor benzi speciale de

circulatie pentru biciclete.

In ceea ce priveste transportul in comun, este dezvoltat numai cel rutier

(autobuze si microbuze), iar traficul se desfasoara in principal de DN22 si

DJ222.


RAPORT DE MEDIU

17

In vederea fluidizarii circulatiei rutiere, mai ales in sezonul estival, este

nevoie de amenajarea intersectiilor str. Tudor Vladimirescu cu str. Mircea cel

Batran si str. Dacia cu str. Mircea cel Batran.

Bilant teritorial al categoriilor de folosinta din teritoriul administrativ

al unitatii de baza

Localitatea de resedinta este comuna Mihail Kogalniceanu. Localitatile

componente sunt satul Piatra, satul Palazu Mic, dar si doua grupuri sociale:

GS Sibioara si GS Ceres.

Categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:

Teritoriu

administrativ

Categorii de

folosinta (ha)

Extravilan

Intravilan Total % din total

Arabil 11.335,07 - 11.335,07

Pasuni-fanete

1.280,80 1,83 1.282,63

Vii 7,96 - 7,96

Agricol

Livezi 139,82 - 139,82

83,06

Paduri 253,53 8,88 262,41

Ape 265,15 2,12 267,27

Drumuri 264,00 72,21 336,21

CC 711,01 649,68 1.360,69

Neagricol

Neprod. 377,54 - 377,54

16,94

Total 14.634,88 734,72 15.369,60 100,00

O serie de unitati economice sunt trupuri izolate si ocupa urmatoarele

suprafete:

Indicativ

trup

Denumire Suprafata

teren(ha)

Indicativ

trup

Denumire Suprafata

teren(ha)

S22 Horticola 1,98 S50 Avicola SA Padure 13,20

S23 Horticola F2 0,53 S51 Avicola SA 5,11

S24 Horticola F4 0,73 S52 Avicola SA 3,55

S25 Horticola F5 1,42 S70 IEELIF Statie 0,15

S26 Horticola F7 1,21 S93 MTTC Sitorman Cariera

59,11


RAPORT DE MEDIU

18

S30 Agroindtur-sediu si birouri

30,83 S81 Ferma piscicola CC 209

1,16

S31 Ferma Agroindtur 8,77 S83 Ferma Palazu Mic CC 75

2,63

S32 Ferma Pomicola 3,61 S84 Sediu expl. Cariera CC 71

0,36

S33 SCH Sitorman 6,51 S110 Suinprod SA Bazine

2,76

S34 Fost CAP Piatra 4,45 S111 Suinprod SA Animale

4,75

S36 Ferma Puiu V. 1,20 S112 Ceres SA Valea M. 27,38

S40 Ceres SA sediu 38,94 S113 Ceres SA Ferma 2,32

S41 Ceres SA F4+F6 1,30 S114 Hala prefabricate 38,78

S42 Ceres SA F5 4,68 S115 Parc logistic 9,00

S43 Ceres SA F7 0,35 S116 Parc logistic 20,00

S117 Ciupercarie 1,00

S118 Exploatare Celco 3,60

Unitatile de gospodarie comunala si echipari edilitare (puturi captare

apa, gospodarii apa, etc.) :

Indicativ trup Denumire Suprafata teren (ha)

S74 Statie apa 0,86

S85 Cimitir musulman Piatra 1,00

O serie de suprafete sunt ocupate de echipamentele unitatilor hidro-

ameliorative (constructii specifice, statii pompe, etc):

Indicativ trup Denumire Suprafata teren

(ha)

S21 Statie pompare 0,44








RAPORT DE MEDIU

19

Unitatile cu destinatie speciala ocupa urmatoarele suprafete la nivelul

comunei Mihail Kogalniceanu:


(ha)

S100 MApN -Poligon 3,27

S101 MApN –Poligon incinta 34,23

S103 MApN 6,62

S104 MApN - AIC 321,29

S106 MApN - TDS 4,10

S107 MApN +TDS 11,56

S108 MApN +TDS- Releu 1,00

S109 MApN+ TDS 3,33

Ca unitati turistice si de agrement sunt inregistrate doua obiective:


(ha)

S35 Popas Tasaul 0,67

S86 Hotel Tarom 1,30

Raportat la zonele functionale, suprafata (ha) ocupata pe fiecare asezare

in parte si cuprinse in intravilanul existent arata conform tabelului urmator:

Suprafata (ha) Zone

functionale Mihail

Kogalniceanu

Piatra Palazu

Mic

GS

Sibioara

GS

Ceres

Trupuri

izolate

Total

% din

total

intravilan

Locuinte si

functiuni complementare

117,43 25,64 11,61 0,64 0,57 - 155,89 11,38

Unitati

industriale si

depozite 5,15 - - - - 155,46 160,61 11,73

Unitati agro-

zootehnice 30,52 - 2,92 1,80 31,77 87,91 154,92 11,31

Institutii si

servicii de

interes public 11,07 2,25 0,61 - - 1,97 15,90 1,16

Cai de comunicatie si

transport 50,00 14,57 7,64 2,43 2,15 - 76,79 5,61

Spatii 38,44 5,10 - - - - 43,54 3,18


RAPORT DE MEDIU

20

verzi,agrement, protectie

Constructii

tehnico-

edilitare 0,58 - - - - 8,64 9,22 0,67

Gospodarie

comunala,

cimitire

6,75 1,82 0,36 - - 1,86 10,79 0,79

Destinatie

speciala 34,23 - - - - 385,4 419,63 30,64

Terenuri libere 168,68 76,93 33,36 25,96 4,45 - 309,38 22,59

Ape 1,20 0,92 - - - - 2,12 0,15

Paduri 8,88 - - - - - 8,88 0,65

Pasune - 1,90 - - - - 1,90 0,14

Total intravilan

existent 472,93 129,13 56,50 30,83 38,94 640,24 1.369,57 100

Echiparea edilitara

1. Alimentarea cu apa

-din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind

exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona

locuintelor individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 – 0,5 mg/l;

-statia de pompare Cota 20 Ovidiu – utilizata pentru zona de blocuri,

platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem

de contorizare a debitelor care intra in localitate.

Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km.

In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de

catre RAJA SA Constanta.

De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare

(capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de

pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica

(insuficienta, nu asigura clorul remanent la capatul retelei).

Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din

azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.


RAPORT DE MEDIU

21

Conform datelor la nivelul anului 2008, volumul de apa distribuit la

nivelul comunei a fost de 468,06 mii mc, iar populatia deservita era de 7.150

persoane.

Disfunctionalitatile sistemului de alimentare cu apa constau in:

-subdimensionarea si uzura retelei existente;

-inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si

Palazu Mic);

-absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem

de irigatii).

2. Canalizare

Sistemul de canalizare existent se compune din:

-colectoare de canalizare Dn=250-300mm, in lungime de 4650 m,

pentru apele uzate menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor

publice invecinate;

-o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia

de epurare, cu debitul Qmax=16,7 l/s, aferent zonei colectate;

-o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de

Qmax=48 l/s, cu descarcare in Agi Cabul, aferenta zonei de locuinte, SC

Dorna SA, SC Adilaur, SC Cargoromena, SN Aeroportul International M.

Kogalniceanu, dispensar veterinar.

Apele pluviale se preiau de rigolele strazilor si apoi se scurg pe valea

existenta.

Disfunctionalitatile identificate constau in:

-retea de canalizare in stare avansata de uzura, care acopera doar 30%

din comuna;

-statie de epurare subdimensionata fizic si depasita moral.

3. Alimentarea cu energie electrica

Furnizarea energiei electrice este asigurata de SC Electrica Dobrogea

SA prin Sucursala Constanta. Lungimea retelei de joasa tensiune este de


RAPORT DE MEDIU

22

49km , iar numarul total de consumatori este de 3.200, din care 3.026

consumatori casnici. Reteaua de alimentare cu energie electrica are o lungime

de 51,27 km, fiind structurata dupa cum urmeaza:

-33,67 km retea aeriana clasica;

-15,6 km retea aeriana cu cablu torsadat;

-2 km retea subterana in cablu armat.

Reteaua de iluminat public are 1.345 corpuri de iluminat, cu un consum

de 404.388 Kwh/an.

4. Telefonie

Comuna este racordata la reteaua nationala de telefonie fixa

Romtelecom. Reteaua clasica a fost inlocuita cu cea digitala, prin introducerea

cablurilor de fibre optice pe o distanta de 30 km. In satele Piatra si Palazu Mic

nu exista retea de telefonie fixa.

Toti operatorii de telefonie mobila ce furnizeaza servicii la nivel

national au amplasate pe raza comunei statii fixe de amplificare semnal,

acoperirea zonelor fiind de 90%.

In ultima perioada s-a inregistrat o dezvoltare a serviciilor de

comunicare prin internet, institutiile publice locale beneficiind de aceste

servicii.

5. Alimentare cu caldura

Nu exista sistem centralizat de alimentare cu caldura. Se utilizeaza

centrale proprii cu combustibil lichid, solid sau gazos , iar in locuintele

individuale se utilizeaza sobe de teracota cu lemne.

6. Alimentare cu gaze naturale

In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu gaze se realizeaza de

catre SC Congaz SA. Lucrarile de alimentare cu gaze naturale au demarat in

anul 2004 si reteaua de distributie va deservi 80% din gospodarii.

Principalii indicatori ai sistemului sunt:

-4,8 km conducte de distributie gaze de presiune medie;


RAPORT DE MEDIU

23

-20 km conducte de distributie gaze de presiune joasa;

-3026 consumatori deserviti.

7. Gospodaria comunala

La nivelul localitatii deseurile generate sunt de tip menajer, provenite

din gospodariile populatiei si deseuri organice provenite din sectorul

zootehnic.

Deseurile din sectorul zootehnic sunt valorificate partial ca ingrasamant

natural pentru sol.

Localitatea nu dispune de sistem de colectare selectiva a deseurilor

menajere si nici de depozit de deseuri ecologic.

Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie

Comunala Locativa si Prestari Servicii.

Ca aspecte critice se mentioneaza absenta unei colectari selective a

deseurilor generate si a unui sistem integrat de gestionare a acestora.

Propuneri de organizare urbanistica

Strategia de dezvoltare durabila stabileste ca obiectiv general

dezvoltarea economica echitabila si echilibrata a localitatii, ca o componenta

a zonei metropolitane Constanta, prin folosirea responsabila a resurselor

materiale si crearea unui mediu social stabil. Se preconizeaza ca dezvoltarea

sectoarelor agro-zootehnic si industrial ale localitatii sa conduca la o crearea

de noi locuri de munca si, implicit, la reducerea somajului. Prin migratia spre

noile locuri de munca create se va mari numarul de locuitori si va creste

cererea de spatiu locativ.

Organizarea circulatiei

Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza

prin:

-modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu

necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;


RAPORT DE MEDIU

24

-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu

localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii;

-asigurarea spatiilor pentru parcaje;

-rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente

(amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator

valorii traficului, pasaje denivelate).

In ceea ce priveste circulatia aeriana, orice interventie de dezvoltare a

zonei aeroportului se va realiza prin Plan Urbanistic de Detaliu.

Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

Se propune marirea intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere

intentioneaza sa acopere dorinta autoritatilor locale si ale locuitorilor de

dezvoltare a localitatii si pentru implementarea proiectelor identificate in

Agenda Locala 21 de dezvoltare durabila a comunei.

1. Locuinte si functiuni complementare

Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si

schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu :

-zona A- 22,59 ha;

-zona C- 16,83 ha;

-zona D- 64,05 ha;

-zona L- 2,16 ha.

2. Unitati industriale si depozite

Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea

intravilanului cu:

-zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si

functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de

vegetatie);

-zona E- 60,06 ha;

-zona H- 10,42 ha;

-zona F- 9,38 ha.


RAPORT DE MEDIU

25

3. Unitati agro-zootehnice

In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si

zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele:

-zona B – 22,93 ha;

-zona G – 57,50 ha;

-zona I – 84,21 ha;

-zona J – 202,20 ha;

-zona K – 9,97 ha.

Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de

activitatile de productie agricola si zootehnica.

Aceste extinderi se fac in scopul sprijinirii implementarii proiectelor

Axei 1- Cresterea competitivitatii sectorului agricol si anume:

-amenajarea si imbunatatirea pasunilor;

-amenajare sere, ferme de ciuperci si solarii;

-conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;

-ferme de taurine;

-ferme de oi specializate pentru carne si lana;

-ferme de caprine pentru carne si lapte;

-constructie piata agro-alimentara;

-amenajare farmacie veterinara;

-unitate de colectare si prelucrare lana;

-unitate de colectare si prelucrare lapte;

-unitate de abatorizare si prelucrare carne;

-producere de biomasa pentru energie si biocombustibil;

-reabilitarea sistemului de irigatii.

4. Institutii si servicii de interes public

Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei

aeroportului se propune extinderea intravilanului cu:

-zona A -1,1 ha;


RAPORT DE MEDIU

26

-zona C – 0,03 ha;

-zona D – 1,00 ha.

Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale si publice are in vedere:

-infiintarea Centrului de permanenta;

-constructie Azil de batrani Mihail Kogalniceanu;

-amenajare cabinet medical si punct farmaceutic Piatra;

-constructie stadion;

-extindere si modernizare cladire Primarie.

Pentru dezvoltarea infrastructurii educationale se propun:

-constructie Sala de sport Liceul Teoretic Mihail Kogalniceanu;

-reabilitarea terenului sportiv al Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu;

-extinderea cladirii Liceului Teoretic Mihail Kogalniceanu (cu sala de

festivitati, 4 Sali de clasa, 2 Sali de lectura, 2 ateliere);

-reabilitarea Gradinitei Piatra;

-reabilitarea Gradinitei Grup Social Sibioara.

5. Cai de comunicatie si transport

Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in

zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de

centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu

atat la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in

Axa 2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii

infrastructurii, in scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele

stabilite in Axa 2, se propune:

-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal

din localitatea Mihail Kogalniceanu;


din satul Piatra;

- reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal

din satul Palazu Mic;


RAPORT DE MEDIU

27

-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole.

In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si

transport:

-zona A – 11,36 ha;

-zona B – 0,80 ha;

-zona C – 7,22 ha;

-zona D – 19,16 ha;

-zona E – 3,10 ha;

-zona G – 1,05 ha;

-zona I – 2,00 ha;

-zona J – 6,50 ha;

-zona L – 0,84 ha.

6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie

Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere

si zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile

verzi necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari

urbanistice zonale.

Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie

completat cu o zona destinata sportului.

Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate

spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului.

7. Constructii tehnico-edilitare

Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri

de constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau

nou propuse.

8. Gospodarie comunala, cimitire

Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni.

9. Destinatie speciala

Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.


RAPORT DE MEDIU

28

10. Terenuri libere

In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber

neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va

trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369.

Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse

Teritoriu

administrativ

Categorii de

folosinta (ha)

Extravilan Intravilan Total % din total

Arabil 10.688,19 - 10.688,19

Pasuni-fanete

1.277,80 1,83 1.279,63

Vii 7,96 - 7,96

Agricol

Livezi 139,82 - 139,82

78,83

Paduri 262,41 - 262,41

Ape 265,15 2,12 267,27

Drumuri 251,65 72,21 323,86

CC 711,01+

662,35

649,68 2.023,04

Neagricol

Neprod. 377,54 - 377,54

21,17

Total 14.634,88 734,84 15.369,72 100

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul propus

Suprafata (ha) Zone

functionale Mihail

Kogalniceanu

Piatra Palazu

Mic

GS

Sibioara

GS

Ceres

Trupuri

izolate

Total

Locuinte si

functiuni

complementare

117,43+ 103,47

25,64 11,61 0,64+ 2,16

0,57 - 261,52

Unitati

industriale si

depozite

5,15+ 115,02

- - - - 155,46 275,63

Unitati agro-

zootehnice 30,52+ 376,81

- 2,92 1,80 31,77 87,91 531,73

Institutii si

servicii de

interes public

11,07+ 2,13

2,25 0,61 - - 1,97 18,03

Cai de comunicatie si

transport

50+

51,19 14,57 7,64

2,43+

0,84 2,15 - 128,82


RAPORT DE MEDIU

29

Spatii verzi,agrement,

protectie

38,44+

10,73 5,10 - 0,65 - - 54,27

Constructii

tehnico-

edilitare 0,58 - - - - 8,64 9,22

Gospodarie

comunala,

cimitire

6,75 1,82 0,36 - - 1,86 10,79

Destinatie

speciala 34,23 - - - - 385,40 419,63

Terenuri libere 168,68 76,93 33,36 25,96 4,45 - 309,38

Ape 1,20 0,92 - - - - 2,12

Pasune - 1,90 - - - - 1,90

Total intravilan

existent 1123,40 129,13

56,50

33,83 38,94 641,24 2023,04

Masuri in zone cu riscuri naturale

Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general:

-interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice,

eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor;

-promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc:

consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc.

Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza

localitatea Mihail Kogalniceanu.

Dezvoltarea echiparii edilitare

Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii

pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si

cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea

echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa,

reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice.

1. Alimentare cu apa

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si

extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statii


RAPORT DE MEDIU

30

de tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile

RAJA SA Constanta.

In acest domeniu se prevede:

a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu:

-inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20

Ovidiu cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315-

355 mm;

-suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva;

-construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc;

-reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km;

-extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489

km.

b) pentru sat Piatra:

-reabilitarea captarii din pestera de la Piatra prin echipare cu pompa

submersibila cu Q=7,4 l/s;

-executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc;

-realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat

echipat cu sistem de dozare hipoclorit de sodiu;

-executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m;

-realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km;

c) pentru sat Palazu Mic:

-put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu

Q=3,0 l/s;

- realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat


-rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc;

-retea de aductiune cu lungimea de 3200 m;

-retea de distributie cu lungimea de 5,82 km;


RAPORT DE MEDIU

31

Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista

localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord.

MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de

poluanti :


-promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea

bilantului de azot in sol;

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor

agricoli, a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in

zonele declarate vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si

respectarea perioadelor de interdictie la aplicare a ingrasamintelor naturale, in

colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola

Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;

-implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme

care sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din

gospodariile individuale.

2. Canalizare

Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea

sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea,

retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de

precizarile RAJA SA Constanta.


-extinderea retelei de canalizare cu 31, 60 km in zona extinderii

intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta;

-executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de

pompare ape uzate la statia de epurare


RAPORT DE MEDIU

32

De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de

epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din

localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de

modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu.

Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se

prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si

modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara

realizarea treptei tertiare de epurare.


Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent

electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii

de transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea

retelei de alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat

stradal se vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA.

Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in

intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un

total de 92,47 km de retea.

4. Telefonie

Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente

de centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de

servicii de telefonie fixa si mobila.


Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit,

la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu

combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective.


Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de

alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse


RAPORT DE MEDIU

33

(cca. 41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile

administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta.

7. Gospodarie comunala

Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea

deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate

si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.

Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor

depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui

investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din

gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la

nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in

extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la

utilizarea in agricultura.

Protectia mediului

Se propun o serie de prevederi in acesta directie:

a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin :

-reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea sistemului de canalizare si

tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa

freatica;

-gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale;

-utilizarea energiei eoliene;

- conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;

-realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei.

b)depozitarea deseurilor menajere si industriale:

-se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare,

refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea

de pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea

unui punct de colectare selectiva a deseurilor;


RAPORT DE MEDIU

34

-conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail

Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta

Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in

PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa

fie amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri

de la Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor

umede se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1-

Constanta, in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in

gospodarii in mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale;

-pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se

vor amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru

reciclare in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta.

c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri,

plantari de zone verzi:

-se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin

impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei

de dezvoltare durabila;

-sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin

reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail

Kogalniceanu.

d)organizarea sistemelor de spatii verzi:

-se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile

Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale

grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic.

De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si

impadurirea a 40 ha de teren, astfel:

-12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in

vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse;

-12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra;


RAPORT DE MEDIU

35

-15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul

privat al primariei.

Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au

obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de

minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum

26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform

Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii

verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de

locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de

locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de

vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii,

dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.

Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare

Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare

parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea

implementarii proiectelor specifice PUG propune:

-extinderea intravilanului;

-organizarea cailor de comunicatie;

-destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate;

-zonele protejate si limitele acestora;

-protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri

agricole valoroase.

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de

destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de

amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza:

Zone centrale max. 50%

Zone comerciale max. 80%

Zone mixte max. 50%

Zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, max. 35%


RAPORT DE MEDIU

36

P+2

Zona rezidentiala cu cladiri de mai mult de 3 niveluri

max. 20%

Zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente)

max. 40%

Zone industriale existente- nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului

Zone industriale propuse- procentul maxim de ocupare a terenului se va

stabili prin studiu de fezabilitate

Zone de recreere – nu este prevazut un grad maxim de ocupare a

terenului

Conditii de amplasare in cadrul terenului:

a)Constructii de invatamant: amplasamentul va fi organizat in patru

zone dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum

urmeaza: zona ocupata de constructie; zona curtii de recreatie(asfaltata); zona

terenurilor si instalatiilor sportive; zona verde, inclusiv gradina de flori.

Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata

minima de teren de 22 mp/copil, astfel:

-localitatea Mihail Kogalniceanu : 13.200 mp;

-satul Piatra : 1.188 mp;

-satul Palazu Mic : 264 mp;

-grup social Sibioara: 704 mp;

-grup social Ceres : 242 mp.

Pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli

profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev, astfel :

-localitatea Mihail Kogalniceanu : 19.640 mp;

-satul Piatra : 3.840 mp;

-satul Palazu Mic : 520 mp;

-grup social Sibioara: - ;

-grup social Ceres : 600 mp.


RAPORT DE MEDIU

37

Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru

zone mentionate: 25% teren ocupat de constructii; 75% teren amenajat (curte

recreatie, amenajari sportive, zona verde, etc.).

b)Constructii de sanatate: amplasamentul va fi organizat in trei zone

(constructii, accese- alei-parcaje, zona verde). Capacitatea dispensarului se

stabileste pe baza populatiei arondate:

-localitatea Mihail Kogalniceanu : 1.036,1 mp;

-satul Piatra : 181 mp;

-satul Palazu Mic : 45,40 mp;

-grup social Sibioara: 26,80 mp;

-grup social Ceres : 59,80 mp.

Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de

20%.

c)Constructii si amenajari sportive: terenul va trebui sa permita

amplasarea a trei zone fucntionale : zona pentru constructii, zona pentru spatii

verzi, zona pentru parcaje, alei acces, drumuri.

Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:

-50% pentru constructii si amenajari sportive;

-20% pentru alei drumuri si parcaje;

-30% pentru spatii verzi.

Interdictii temporare de construire pentru zonele care necesita studii si

cercetari suplimentare- planuri urbanistice zonale privind parcelari,

reparcelari, operatiuni de protectie

Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de

construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate

zonele de extindere a extravilanului existent.

Interdictii definitive de construire pentru zonele care prezinta riscuri

naturale, servituti de protectie

Se interzice construirea in zonele protejate specificate.


RAPORT DE MEDIU

38

Concluzii- Masuri in continuare propuse prin PUG

Amenajarea si dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu

Comuna se dezvolta ca parte integranta a zonei metropolitane

Constanta. In acelasi timp poate profita de surse de finantare pentru

dezvoltare durabila in mediul rural, de programe europene de actiune pentru

mediu.

Categorii principale de interventie, care sa sustina materializarea

programului de dezvoltare

Interventiile sunt propuse in patru directii principale:

-dezvoltarea sectorului agricol bazat pe initiativa privata;

-reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii comunei;

-dezvoltarea sectorului destinat industriilor bazate pe produse agro-

zootehnice si de depozitare legat de prezenta aeroportului;

-mentinerea calitatii mediului prin pastrarea unui echilibru intre

activitatile umane si conservarea resurselor naturale.

Prioritati de interventie, in functie de necesitati si de optiunile

populatiei

-extinderea si modernizarea retelei de distributie a apei potabile;


de tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa

freatica;


din localitatea Mihail Kogalniceanu in vederea cresterii confortului urban si a

sigurantei traficului rutier pe raza localitatii;


din satul Piatra – reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale,

cresterea gradului de confort social;


RAPORT DE MEDIU

39


din satul Palazu Mic - reabilitarea si extinderea retelei de drumuri comunale,

cresterea gradului de confort social;

Lucrari necesar a fi elaborate

-PUZ in zonele de extindere a intravilanului;

-PUZ in zonele centrale ale localitatilor Mihail Kogalniceanu, Piatra si

Palazu Mic;

-proiecte prioritare de investitii care sa sigure implementarea

obiectivelor, in special in domeniul interesului public.

1.3.Relatia cu alte planuri si programe

Planul urbanistic general elaborat si aprobat conform legii constituie un

instrument de aplicare a politicii de dezvoltare a localitatilor.

In elaborarea lui s-a tinut cont de Planul Urbanistic General elaborat in

anul 2001 de SC Prolif SA. De asemenea, s-au stabilit relatiile necesare cu

planurile urbanistice zonale si de detaliu elaborate anterior PUG, respectiv:

-PUZ Introducere in intravilan si lotizare, loc. Piatra;

-PUD Lotizare Padure;

-PUD Extindere Lotizare Padure;

-PUD Ansamblu rezidential Cartier Sud;

-PUD Lotizare zona cimitirului catolic;

-PUD Amenajarea zonei centrale a satului Piatra.

Planul Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu

relationeaza cu Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) , cu

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ), cu Agenda Locala 21.

Din Planul Urbanistic General intocmit de SC Decodesign A SRL Constanta

reiese ca pentru intocmirea documentatiei de urbanism au fost analizate aceste

planuri si programe.


RAPORT DE MEDIU

40

In sectiunea 1 a PATN este prevazuta realizarea unui drum expres sau

cu 4 benzi care va lega Ramnicu Sarat si implicit zona Moldovei de

Constanta, prin Harsova. In acest sens este propusa soseaua de centura care va

ocoli localitatea Mihail Kogalniceanu prin partea de vest, accesibil prin

intersectii amenajate cu sensuri giratorii.

In sectiunea 5 a PATN comuna este mentionata ca fiind inundabila pe

cursurile de ape.

Zona in care se afla teritoriul administrativ al comunei Mihail

Kogalniceanu este lipsita de orase pe o raza de cca. 25-30 km. Acest fapt

determina necesitatea de actiuni prioritare pentru dezvoltarea localitatii cu rol

de deservire intercomunala.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Constanta (PATJ

Constanta): are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului

de dezvoltare socio-economica a judetului. Rolul PATJ este de a coordona si

armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul

întregului judet, asigurând un cadru global si unitar privind posibilitatile de

dezvoltare în context regional, national si european. Prevederile PATJ

constituie elemente obligatorii de tema pentru planurile de amenajare

teritoriala si urbanistica ce se întocmesc pentru unitatile teritorial

administrative din cadrul judetului.

Agenda Locala 21 propune un portofoliu de proiecte prioritare de care

s-a tinut cont la momentul realizarii propunerilor din PUG de dezvoltare

urbanistica si tehnico-edilitara ale comunei: extinderea si modernizarea retelei

de distributie apa potabila; reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea

sistemului de canalizare si tratare ape uzate; reabilitarea si extinderea

infrastructurii de transport rutier si pietonal din localitatile Mihail

Kogalniceanu, Piatra, Palazu Mic.

De asemenea , in PUG sunt prevazute obiective generale ce se regasesc

in Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor , in Planul


RAPORT DE MEDIU

41

Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 SE. Obiectivele

specifice in domeniul gestionarii deseurilor vor trebui corelate cu prevederile

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor aflat in curs de avizare din punct

de vedere al protectiei mediului. Astfel obiectivele propuse trebuie sa fie

conform cu planul judetean si sa tina cont de zonificarea realizata la nivelul

judetului Constanta prin acest plan.


RAPORT DE MEDIU

42

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII

ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI


RAPORT DE MEDIU

43

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului

2.1.1. Elemente de geologie

Cuprinsa între 27°15’05’’ si 29°30’10’’ longitudine estica si 43°40’04’’

si 49°25’03’’ latitudine nordica, regiunea Dobrogea se prezintă ca o unitate

distincta in cuprinsul teritoriului Romaniei. Specificul este dat de

geomorfologia zonei, intregul relief fiind ajuns la stadiul de peneplena,

eroziunea fluviatila incetand să fie un factor modelator deosebit.

Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu apartine din

punct de vedere geomorfologic Platformei Dobrogei Centrale.

Podisul Dobrogei, cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra

(in est) si granita cu Bulgaria (in sud) este o unitate danubiano-pontica de o

deosebita originalitate geografica. Dobrogea se prezinta ca un podis relativ

rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare

mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor

modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ

reduse (200-300 m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350

- 400 m si chiar 467 m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii

Macinului). Partea de sud are sub 200 m (altitudinea maxima este de 204 m în

Deliorman).

Alcatuirea geologica a Podisului Dobrogei se reda plastic prin notiunea

de “mozaic” structural si petrografic . De la nord la sud se intalnesc

urmatoarele unitati structurale: Orogenul Nord-Dobrogean, Dobrogea

Centrala si Dobrogea de Sud.

Cea mai larga suprafata din Dobrogea centrala este ocupata de

formatiunile soclului. Cuvertura in schimb ocupa suprafete restranse.

Fundamentul cutat al Dobrogeia centrale este constituit dintr-o serie

sedimentara slab metamorfozata denumita seria sisturilor verzi. In unele zone,

peste sisturile verzi, apar petice de depozite epicontinentale jurasice si

cretacice, ce apartin unei cuverturi sedimentare, indepartate in mare parte de


RAPORT DE MEDIU

44

eroziune.

Sisturile verzi constituie fundamentul Dobrogei Centrale, in care este

situata si zona studiata. Aceste depozite constau dintr-o alternanta de

grauwache si pelite cloritice, de culoare verzuie, rar roscate.

Sisturile verzi sunt strabatute de filoane leticulare de cuart, dispuse

paralel cu stratificatia, abundente mai ales in partea nordica a zonei.

Caracterul petrografic, sortarea slaba si prezenta materialului grosier in partea

superioara a seriei, arata ca sisturile verzi reprezinta o formatiune orogena,

fiind considerata ca o formatiune de flis.

Cuvertura sedimentara este constituita din depozitele jurasice,

cretacice, miocene si cuaternare, in zona studiata fiind intalnite depozite

jurasice, cretacice.

Depozitele jurasice acopera un relief vechi al sisturilor verzi. Aria lor

de raspandire actuala este legata de unele zone structurale cu caracter de

sinclinorii ale formatiunilor de fundament din partea sudica a acestei regiuni,

cu o directie NV-SE. Se disting astfel trei fasii de depozitare jurasice separate

intre ele de situri verzi si anume: o zona spre Dunare cuprinsa intre Harsova-

Ghindaresti- Topalu- Crucea; a doua apare sub forma unor petice in lungul

faliei Capidava- Ovidiu in zona Dorobantu- Nicolae Balcescu- Mihail

Kogalniceanu, catre cariera Ovidiu; a treia zona urmareste valea Casimcea de

la este de localitatea Pantelimonu de Sus, pana la lacul Corbu.

Depozitele jurasice apartin intervalului Bathonian superior-

Kimmeridgian. Petrografic acestea sunt reprezentate prin conglomerate, gresii

si marne (Bathonian), calcare cu silexuri (Kallovian si Oxfordian), calcare,

calcare cu silexuri, calcare recifale. In general depozitele jurasice apar

constituite din depozite zoogene, uneori recifale de tip epicontinental.

Entitatile litofaciale care s-au delimitat in perimetrul cercetat, chiar pe

hartile cele mai detaliate, corespund urmatoarelor intervale cronostratigrafice:

Bathonian superior- Callovian inferior, Oxfordian, Kimmeridgian inferior,


RAPORT DE MEDIU

45

Kimmeridgian superior.

Intervalului cronostratografic Bathonian superior- Callovian inferior ii

corespunde o formatiune calcaroasa detritica cu o grosime de cca. 20m,

reprezentand primul termen al cuverturii care se dispune pe fundamentul de

sisturi verzi.

In baza forajelor executate in perimetrele localitatilor Mihail

Kogalniceanu,Piatra si Palazu Mic s-au intalnit, in general, urmatoarele

stratificatii:

a) localitatea Mihail Kogalniceanu:

-zone ce au in suprafata depozite de loess galben care se taseaza

suplimentar in caz de umezire numai sub actiunea incarcarilor transmise de

fundatii; este formatiunea litologica cea mai raspandita;

-zone ce au in suprafata argile cafenii (in zona primariei, scolii,

gradinitei);

-zone de-a lungul derelei cu pamanturi aluvionare cenusii.

Conform forajelor F1-F9,F12-F23 , succesiunea litologica este: pamant

cenusiu cu grosimi intre 0,80- 1,00m ; strat de loess galben pana la adancimea

de cel putin 5,50m.

b) localitatea Piatra:




-zone in care calcarul apare la zi la adancimi de 1,50 – 3,00 m.

Conform forajelor F60-F63, succesiunea litologica este: pamant


de cel putin 6,00m.

c) localitatea Palazu Mic:




RAPORT DE MEDIU

46


-zone in care sistul apare la zi la adancimi de 1,50 – 3,00 m.

Conform forajelor F20, F30 , succesiunea litologica este: pamant


de cel putin 2,50- 3,00m; in continuarea forajele s-au oprit in formatiunea de

sist verde. In forajul F10, s-a pus in evidenta formatiunea de sist verde la

adancimea de 1,00m.

Relieful

Evolutia paleogeografică si actiunea factorilor modelatori din

Dobrogea au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura

de podis cu altitudine redusa. Podisul are un aspect tabular, usor inclinat spre

NV si are o panta mai inclinata in apropierea litoralului si a Dunarii,

altitudinile osciland intre 0 şi 100 m.

Ca principale unitati naturale se disting: podisul, care cuprinde aproape


RAPORT DE MEDIU

47

intreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si

calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de

Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia, din punct de vedere

geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica

culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei

Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu, pe cursul inferior al vaii

Casimcea. In partea de nord se evidentiaza o erodare mai puternica, restul

teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou usor ondulat, cu inaltimi

maxime de 140 m in nord-vest si 100 in sud-est, relieful incluzand partial si

depresiunea complexului lacustru Corbu-Tasaul. Relieful teritoriului comunei

prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de

inaltime. Punctele mai inalte ale reliefului sunt in partea de est a teritoriului

localitatii.

2.1.2. Solul

Solurile intalnite pe teritoriul judetului Constanta sunt:

• Cernoziomurile -sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeana si

ocupa cea mai mare parte din suprafata judetului;

• Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta

intre Rasova si Cernavoda si intre Topalu si Garliciu. Aceste soluri formate pe

suprafete orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100 m

(150-250 m), pe loessuri, argile si aluviuni, unde stratul freatic se află la

adancimi sub 20 m.

Pe teritoriul judetului Constanta, pe suprafete foarte mici, insular,

izolat mai pot fi intalnite rendzinele, rogosolurile, nisipurile si litisolurile.

Solul este constituit, in mare parte, din cernoziomuri caracteristice

stepei dobrogene (cernoziom carbonatic, castaniu, ciocolatiu si levigat).

Solurile au o dispunere etajata sub formă de fasii in directia vest-est, pe


RAPORT DE MEDIU

48

fundalul carora s-au format local soluri intrazonale.

In zona studiata suportul parental al solurilor este reprezentat de roci

moi, loessoide, in mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina

a majoritatii solurilor cercetate. S-a constatat levigarea carbonatilor si aparitia

cernoziomurilor cambice pe cea mai mare parte din suprafata. Principalele

tipuri de soluri sunt cernozion, cernoziom cambic si subtipurile acestora.

Datorita insusirilor fizico-chimice aceste soluri au capacitati productive

relativ ridicate.

Cernoziomurile si cernoziomurile cambice apartin clasei cernisolurilor,

ce ocupa aproximativ 97,05% din suprafata totala a solurilor care constituie

arealul compact al comunei Mihail Kogalniceanu, fiind caracterizate printr-un

orizont de humus bine dezvoltat, inchis la culoare, cu textura mijlocie, fina,

avand carbonati fie la suprafata, fie levigati (in cazul cernoziomurilor

cambice). O caracteristica speciala a cernoziomurilor cambice de pe teritoriul

comunei Mihail Kogalniceanu, intalnita in teren, a fost readucerea catre

suprafata a carbonatului de calciu.

Clasa hidrosolurilor apare intr-un singur areal. Acestea sunt legate de

excesul puternic de umiditate de pe valea din partea de sud a teritoriului.

Clasa protosolurilor este intalnita in partea de est a localitatii, la hotarul

cu Sibioara, fiind formata pe substrat calcaros. Aceste soluri au potential

productiv scazut, sunt mai putin fertile.

Terenurile agricole din Mihail Kogalniceanu sunt afectate de o serie de

procese: regradarea carbonatilor (ceea ce determina o tendinta de formare a

crustei la suprafata solului), proces lent de salinizare slaba.

2.1.3. Elemente de hidrologie

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile

interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape subterane si


RAPORT DE MEDIU

49

Marea Neagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul balailor (Balta

Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la

Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.

Principalele rauri interioare sunt: Taita si Telita, care se varsa in lacul

Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important

rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile

semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin

intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5 km vest de Constanta, varsarea

in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a

fost utilizata pentru proiectarea si construirea traseului Canalul Dunare -

Marea Neagra.Acest canal, în lungime de 64 km, leagă Dunarea de Marea

Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele două capete existand cate un

sistem de ecluze. A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia

(Canalul Poarta Alba-Midia).

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol,

Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol şi laguna Razim - Sinoe

care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac,

Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa

semipermanenta din sudul Dobrogei.

In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este

semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca

din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului

administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul.

Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe

directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul

Dunare – Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea

lacului Tasaul.


RAPORT DE MEDIU

50

Zona Dobrogea este caracterizata printr-un regim sarac in ceea ce

priveste sursele de apa subterana, determinat de precipitatiile scazute si de

lipsa unor depozite care sa permita acumulari importante de ape subterane.

Intreruperea irigatiilor in cea mai mare parte a suprafetelor amenajate a

accentuat acest deficit al apelor subterane.

Pe baza datelor privind structura geologica se poate arata ca :

-sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de

inmagazinare a apei;

-depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare

redusa.

Sisturile verzi considerate ca roci impermeabile, fiind supuse la

degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor formatiuni apare

o zona de alteratie, in care se dezvolta pe grosimi reduse un sistem de fisuri

care permit circulatia apei.


RAPORT DE MEDIU

51

In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri

depuse la baza versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine

din spalarea loessurilor formeaza depozite cu permeabilitate ridicata in care

apa poate fi retinuta, formand acvifere cu dezvoltare locala. Depozitele

sedimentare jurasice si cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot

constitui acvifere mai importante deoarece au o dezvoltare redusa in

suprafata sau datorita unor particularitati structural-tectonice, situate la cote

superioare fata de reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre

acestea.

Forajele executate in Dobrogea Centrala (in care se situeaza si zona

studiata) care au investigat formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele

proluviale ale vailor au pus in evidenta depozite cu capacitati reduse de


RAPORT DE MEDIU

52

debitare, 30% din foraje evidentiind ape nepotabile. Aceste depozite au o

porozitate crescuta (peste 40%) reflectata in capacitatea crescuta de

inmagazinare, dar datorita elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de

cedare este foarte scazuta.

Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse

pe un relief preexistent. Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor

piezometrice, pentru ca majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar

aportul de apa din irigatii a contribuit, in perioada de functionare a

sistemelor de irigatii, la ridicarea nivelului apelor subterane.

In forajele executate in localitatile comunei Mihail Kogalniceanu s-au

pus in evidenta urmatoarele:

- in loc. Mihail Kogalniceanu nivelul panzei de apa freatica este in

jurul adancimii de 2,70m in forajul F1, in jurul adancimii de 0,70-1,00m in

forajele F10 si F11, la adancimea de 2,00-3,80 m in forajele F13 si F22, la

2,00-3,80 m in forajele F15 si F16;

- in localitatea Piatra in forajele executate nu s-a pus in evidenta panza

freatica;

- in localitatea Palazu Mic in forajele executate nu s-a pus in evidenta

panza freatica.

Conform datelor furnizate de Administratia Nationala a

Imbunatatirilor Funciare RA prin avizul nr. 186/26.01.2010, in zona

administrativa a comunei Mihail Kogalniceanu exista capacitate de irigatie

in Amenajarea 1336- Carasu Mihail Kogalniceanu si 184- Terasa Sinoe, pe

suprafata de 153.696.000,00 mp . Capacitatea de irigatii se afla in

administrarea ANIF RA Sucursala Teritoriala Dobrogea, Unitatea de

Administrare Constanta Nord.

Conform datelor detinute, cca. 90% din totalul apelor potabile utilizate

de locuitorii comunei provine din surse subterane. Conform determinarilor

efectuate de autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor, s-a


RAPORT DE MEDIU

53

evidentiat poluare cu nitrati .

2.1.4. Clima si calitatea aerului

Meteoclimatic, judetul Constanta apartine in proportie de 80%

sectorului cu clima continentala si in proportie de 20% sectorului cu clima de

litoral maritim. CirculaŃia maselor de aer este influenŃată iarna de anticiclonul

siberian, care determină reducerea cantităŃilor de precipitaŃii, iar vara

anticiclonul Azorelor, provoacă temperaturi ridicate şi secete.

Regimul climatic in partea maritima se caracterizeaza prin veri a caror

caldura este alternata de briza marii si prin ierni blande, marcate de vanturi

puternice si umede dinspre mare.

Temperatura

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu

temperaturi medii mari (10–11°C) si temperaturi medii ridicate vara (22 -

23°C). Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic,

brize diurne si insolatie puternica.Amplitudinea termica anuala este destul de

diferentiata: 23 - 24 °C in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21 - 22 °C în

jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la

10 - 20 zile tropicale, fata de 30 - 40 zile spre Campia Romana.

Temperaturile medii anuale si multianuale sunt prezentate in tabelul

urmator (cele mai apropiate statii meteo de amplasamentul studiat sunt cele de

la Constanta si Medgidia):

Temperatura aerului (ºC) Statia

meteo Media

multianual

a

Media

anuala

2008

Minima anuala

si data

Maxima

anuala si data

Adamclisi 10,9 12,2 -17,8/05.01.2008 36,8/16.08.2008

Cernavoda 11,4 12,3 -15,7/05.01.2008 38,9/16.08.2008

Constanta 11,7 13,2 -11,1/05.01.2008 31,6/05.07.2008


RAPORT DE MEDIU

54

Harsova 11,0 12,5 -15,7/05.01.2008 38,9/16.08.2008

Mangalia 11,5 12,8 -13,8/05.01.2008 33,3/18.08.2008

Medgidia 11,1 12,3 -15,5/05.01.2008 36,1/16.08.2008

Sursa:APM Constanta, Starea factorilor de mediu in jud. Constanta-2008

Temperaturile medii anuale se inscriu in valori superioare mediei pe

tara, iar in jumatatea central –nordica a teritoriului valorile nu scad sub 10ºC.

Regimul climatic in zona comunei Mihail Kogalniceanu este temperat

continental, cu influente marine. Astfel, verile sunt secetoase si calde, iar

iernile reci. Aflata la altitudinea de +150m si la cca. 15 km de Marea Neagra,

comuna imbina caracteristicile unui climat temperat continental cu cele de

clima de litoral maritim, marea exercitand influenta pe cuprinsul unei fasii

litorale de 10-20km latime spre interiorul regiunii. Temperaturile minime si

maxime sunt cuprinse intre -15ºC si +35ºC, permitand diversificarea culturilor

agricole, in special a celor care sunt favorizate de interventii mecanizate si

irigatii.

Regimul precipitatilor

Din factorii naturali care influenteaza cel mai mult desfasurarea

activitatilor agricole, exceptand regimul termic propriu-zis, trebuie mentionat

si regimul precipitatiilor, care se inescrie in valori medii mici, in general

insuficiente pentru necesitatile unie agriculturi cu productivitate mare,

prezentand de multe ori perioade de seceta.

Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii

atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor

anuale este cuprins intre 3 – 400 mm/an. Cele mai reduse cantitati lunare se

constată in perioada februarie – aprilie si la sfarsitul verii si începutul

toamnei, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare

iunie) si in noiembrie – decembrie (cu predominare in decembrie). Zapada si

lapovita se produc in semestrul rece octombrie – martie si intamplator si din

septembrie pana in mai.


RAPORT DE MEDIU

55

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la

Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand

judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Cu toate acestea, in

anul 2005 s-au inregistrat inundatii devastatoare la Costinesti si Tuzla, iar

cantitatile de precipitatii au fost aproape duble fata de mediile multianuale.

In zona studiata precipitatiile reduse fac ca reteaua hidrografica sa

aiba o densitate scazuta. La aceasta contribuie si structura petrografica si

geologica. Teritoriul comunei Mihail Kogalniceanu este situat la limita

vestica a zonei de influenta a climatului maritim cu un nivel scazut de

precipitatii atat in anotimpul cald cat si in anotimpul rece.

Umiditatea aerului

Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii

aerului care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii

15 – 25 km de la tarm.

Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente

intre umiditatea maxima la aceeasi temperatura. In zona considerata, mediile

anuale ale umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de 87

- 89,5% , iar in luna iulie de 70 – 72 %.

Zilele cu umiditate foarte scazuta sunt estimate la 2 pe an, când

umiditatea scade sub 30%. Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80

% este destul de ridicata, respectiv de 130 zile, numarul zilelor cu umiditate

mare avand un maxim in luna decembrie si un minim în luna august.

Presiunea atmosferică şi vânturile.

Valorile lunare si anuale ale presiunii atmosferice depasesc 1000mb,

acestea atingand si 1020mb in timpul iernii datorita invaziei de aer

continental.

Vanturile predominante bat dinspre N şi NE in zona litoralului si

dinspre NV in zona continentala. Pe aproape intreg teritoriul judetului

regimul climatic este afectat considerabil de influenta Marii Negre, atat sub


RAPORT DE MEDIU

56

aspect termic cat si dinamic. In aceste conditii exista o mare variatie a

regimului circulatiei atmosferice, vanturile avand un grad ridicat de

instabilitate atat ca directie cat si ca viteza, neexistand vanturi regulate.

Vitezele sunt in general moderate iar furtunile sunt destul de rare. Cu

toate acestea se poate spune ca vanturile din sectorul nordic N, NE, NV

reprezintă 40,3% din totalul anual, comparativ cu 33,8 % din sector sudic. Pe

aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale - 7,4 m/s

pentru nord, 6,7 m/s pentru NE si 4,7 m/s pentru NV. Astfel, frecventele cele

mai mari le au vanturile din nord in februarie -22,2% , cele din sud si SE -

cate 19,4% - in mai si cele din vest- in august si noiembrie -15,9 % si

respectiv 24,4% .

Vanturile din nord-est au cea mai mare viteza medie in noiembrie iar

cele din nord in cele trei luni de iarna. In decursul unui an viteza medie a

vanturilor si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica. Viteza medie

lunara multianuala are un maxim in februarie 6,75 m/s si un minim in iulie

5,13 m/s. In august se inregistreaza cele mai multe situatii de calm 15,8% din

total, iar in februarie si decembrie cele mei puŃine 8,4%, adica aproximativ 56

si respectiv 62 ore.

Numarul furtunilor cu durata mai mare de 12 ore anual variaza intre 16

- 1990 si 37 - 1983, cu o medie anuala de 29. In marea majoritate - 75,1%

furtunile inregistrate in zona centrala si de sud a litoralului romanesc sunt

datorate vanturilor din sector nordic N şi NE, cele din E şi SE avand o

frecventa de numai 5,0%. Pe aceleasi directii se inregistreaza si cele mai mari

durate medii. 33 ore - din NE, 31 ore - din N, precum si durata maxima -138

ore cu V>10 m/s - in perioada 16-22 februarie 1979.

Pe langă gruparea pe directii este evidenta gruparea furtunilor, 71,1%

din totalul celor cu durata peste 12 ore in perioada rece a anului, octombrie-

martie.

Calitatea aerului


RAPORT DE MEDIU

57

Calitatea aerului poate fi afectata de o paleta larga de poluanti si ,

urmare a faptului ca atmosfera este cel mai larg vector de propagare a

poluantilor catre om si celelalte componente ale mediului , se impune ca

prevenirea poluarii aerului sa se constituie in prioritate pentru toate

activitatile/ actiunile desfasurate .

Sursele de poluare pentru aer pot fi :

-surse fixe, dirijate, de ardere reprezentate de sistemele centralizate de

preparare a apei calde si agentului termic . In zona amplasamentului studiat

nu sunt astfel de surse, deci nu se considera ca se inregistreaza o presiune

asupra calitatii aerului din acest punct de vedere.

- surse mobile reprezentate de traficul auto pe drumurile de exploatare

spre obiectivul turistic din zona.

- surse de suprafata – reprezentate în principal de eroziunea vântului

asupra suprafetelor temporar lipsite de vegetatie (drumuri de pamant, gramezi

de pamant, terenuri necultivate).

In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii

aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate

in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia). Tinand

cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza prin activitati

agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se constituie ca

factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul lucrarilor agricole

pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament de la utilajele

agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul rutier si

aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele

variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier, tinand cont ca drumul

national traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu.

Pentru factorul de mediu aer s-au realizat masuratori in zona

aeroportului – determinandu-se concentratiile de SO2, NO2, NH3, pulberi

totale in suspensie, PM10, cu perioada de mediere de o ora pentru toate


RAPORT DE MEDIU

58

determinarile. Fata de prevederile Ord. 592/2002 , cu modificarile si

completarile ulterioare, nu s-au constatat depasiri.

Din punct de vedere al Directivei 2002/49/EC privind evaluarea si

gestionarea zgomotului ambiental transpusa in legislatia romaneasca prin

Hotararea de Guvern nr. 321/2005, intra sub incidenta acestor prevederi si

realizeaza harta strategica de zgomot doar aeroporturile mari, cu mai mult de

50.000 de miscari aeronave/an.

In cazul AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat urmatoarele

valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei aeronave

B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia B737 s-a

inregistrat o valoare de 79,4 dB.

2.1.5. Biodiversitatea

Dobrogea se distinge prin anumite particularitati comparativ cu restul

tarii. Pozitia geografica, prezenta Marii Negre, structura solului si clima,

istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore si faune

caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii

ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic

biodiversitatii acestei regiuni. Vegetatia initiala se pastrează sub forma unor

mici areale de stepa, silvostepa si padure. Intrazonal apar plante halofile,

arenicole si hidrofile, legate de anumite conditii locale specifice.

Dupa cum s-a mentionat, vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea

stepica. Desi in momentul de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma

extinderii agriculturii si viticulturii, se poate spune - tinand seama de resturile

vegetatiei primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor

- ca pajistile stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a

Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice

si sudice.

Pentru Dobrogea este caracteristica astazi prezenŃa vegetatiei de

cultura pe cea mai mare parte a teritoriului (peste 90% din suprafata). Din


RAPORT DE MEDIU

59

vegetatia naturala s-au pastrat doar o parte din paduri si o mica parte din

pajisti. Ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupa

suprafete extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara

erau acoperite de asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub

influenta antropica in agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest

proces sunt zonele de sud si zona centrala a Dobrogei.

In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului

Constanta se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, de o mare

varietate, incepand cu ecosistemele terestre de stepa, silvostepa si padure

sfarsind cu ecosistemele acvatice, marine si lacustre, din lungul litoralului si

Dunarii. Zona stepei, cu limita superioara de 50-100 m altitudine, cuprinde o

vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe fasiile de pasuni

ori in rezervatiile naturale. Zona silvostepei ocupa spatii reduse ca suprafata în

sud-vestul judetului, dar sub forma de palcuri izolate apare si pe versantii

vailor abrupte. Zona de padure ocupa in judetul Constanta arealele cele mai

restranse: circa 3% din teritoriul acestuia.

Caracteristice pentru zona stepei sunt solurile balane si cernoziomurile

formate indeosebi pe loess, vegetatia caracteristica fiind cea stepica, aici

gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora

mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,

porumbari si tufe de paducei.

Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de

graminee ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron

cristatum, alaturi de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea

orientalis, Cleistogenes serotina, Thymus marschallianus, Asperula

cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau

calcare, apar alte specii caracteristice de graminee - Festuca callieri,

Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de specii de dicotiledonate

adaptate la conditii de seceta extrema.


RAPORT DE MEDIU

60

Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic

Dobrogei; numarul mare de specii de origine sudica prezente aici

conditioneaza de asemenea o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt

dominate fie de Quercus pubescens – stejar pufos, Carpinus orientalis -

carpinita, Fraxinus ornus – mojdrean – (paduri vestpontice) prezente in

Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau de specii ca

Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, Fraxinus

ornus, Cotinus coggygria.In zona comunei Mihail Kogalniceanu cea mai

mare suprafata de teren din teritoriul administrativ este utilizat pentru

agricultura (cca. 74%). Pasunile, fanetele ocupa cca. 8 %, iar padurile 1,7%.

Fondul forestier este proprietate publica de stat si se afla in administrarea

Directiei Silvice. Din totatlul suprafetei de fond forestier, cca. 189 ha sunt

ocupate de padure adulta, speciile de baza fiind: stejar (Quercus robur), frasin

(Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), salcam (Robinia

pseudacacia), gladita (Gleditschia triacanthos).

Vegetatia pasunilor si fanetelor din zona analizata este slab reprezentata

calitativ si cantitativ, fiind caracerizata de specii ierboase reduse ca inaltime,

adaptate solului si regimului hidric redus, dar deteriorate calitativ datorita

pasunatului, fiind observate suprafete in care vegetatia era aproape

inexistenta. S-au identificat scaiul dracului (Eryngium campestre), ciulin

(Carduus nutans), Teucrium polium, iarba sarpelui (Echium vulgare).

In zona satului Palazu Mic suprafetele de teren aflate pana la baza

dealului se caracterizeaza fie prin suprapasunat sau sunt terenuri exploatate

agricol. Incepand cu zona de deal, inclusa in zona de rezervatie naturala, apar

aspecte caracteristice zonei protejate.

Cu titlu general, in zona Dobrogei fauna este alcatuita din specii ponto-

mediteraneene, ce traiesc pe terenurile deschise, in timp ce in paduri

predomina elementele central-europene.

Intr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o


RAPORT DE MEDIU

61

varietate de vietuitoare. Datorita acestor raporturi de interdependenta,

raspandirea teritoriala a vietuitoarelor urmeaza aproape fidel arealele de

vegetatie, fiind caracteristice zonelor antropizate in care se desfasoara

agricultura intensiva, cu utilizare de pesticide si ingrasaminte chimice,

totodata fiind si o zona expusa traficului si activitatilor de mica industrie si de

prestari servicii , precum si zona in extindere rezidentiala, interesanta si din

acest punct de vedere ca si parte componenta a Zonei metropolitane

Constanta.

In regiunea de stepa, cea mai extinsa in limitele judetului Constanta,

fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare

de camp care-si gasesc hrana din belsug (soareci de camp, iepuri). Dintre

elementele faunistice care sunt adaptate agrobiocenozelor, putem aminti

popandaul, harciogul, iar dintre pasari rate, gaste, grauri, ciori de

semanatura, cotofana.

In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate,

cu o suprafata totala de 19.617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata

judetului (suprafata de referinta de 707.129 ha) si 0,082% din suprafata tarii

(suprafata de referinta de 23.839.200 ha). Din totalul de 38 de arii naturale

protejate, 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente

ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervatii stiintifice (categoria I

IUCN). 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate

la nivel judetean, prin hotarâri locale.

Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata si

prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de

importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007

privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura

2000 în Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA),

declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala


RAPORT DE MEDIU

62

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în

Romania.

In figura de mai sus sunt prezentate siturile de protectie avifaunistica

desemnate ca arii naturale protejate prin programul european Natura 2000 pe

teritoriul Dobrogei.

Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail

Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in

ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.

Caracteristicile ariilor naturale protejate prin programul Natura 2000, prezente

in zone comunei, sunt descrise in capitolul 3 al prezentei lucrari, conform

datelor oficiale existente , a Formularelor standard, precum si a verificarilor

efectuate in zona.


RAPORT DE MEDIU

63

Figura: Siturile de importanta comunitara de pe teritoriul judetului Constanta

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public

Comuna Mihail Kogalniceanu, fost Karamurat, este o localitate situata

la nord-vest de orasul Constanta, la o distanta de 25 km. Locul in care se afla

comuna a fost ocupata initial de triburile tatare emigrate din Crimeea, stabilite

in urma cu aproximativ 500-550 ani, perioada in care localitatea a purtat

numele unui conductator tatar. Teritoriul a fost stapanit de tatari pana in anul

1877. In perioada 1873- 1883 localitatea a fost populata cu colonisti de

origine germana, cunoscuti ca germani dobrogeni. Majoritatea au parasit

localitatea in 1940. Dupa terminarea razboiului de independenta, cand

Dobrogea intra in componenta Romaniei, apar primii locuitori romani. In


RAPORT DE MEDIU

64

1940 foarte multi germani s-au intors in tara de origine, ramanand in localitate

doar 10-15 familii.

Comuna are in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua

grupuri sociale : GS Sibioara si GS Ceres. Legatura cu satele componente ale

comunei se realizeaza prin drumul comunal DC80 Mihail Kogalniceanu –

Palazu Mic, DC85 Mihail Kogalniceanu – Piatra.

Conform recensământului din 2002 în comuna Mihail Kogălniceanu

trăiesc 10114 locuitori, dintre care 8155 români, 1214 aromâni, 107 turci, 337

tătari, 283 romi, 18 germani. Densitatea populatiei este de 62,6 locuitori/km2,

inregistrand un trend descrescator comparativ cu recensamantul populatiei din

1998.

Pe teritoriul comunei se afla obiective de utilitate publica , de interes

local (scoli generale, caminul cultural, gradinitele, asezamintele de cult, etc.)

si obiectiv de interes national – Aeroportul International Mihail

Kogalniceanu.

Aşezare cu un bogat trecut istoric, comuna Mihail Kogalniceanu se

poate lauda cu obiective istorico-culturale importante, printre care: sistemul

de apeducte roman, asezarile neolitice Sitorman (cultura Hamangia şi

GumelniŃa), Biserica Romano-Catolica in stil gotic, Muzeul Etnografic

Aromân, etc.

Activitatea economica principala desfasurata in comuna este

agricultura, urmată de prestari servicii, comert, industrie. De asemenea,

existenta Aeroportului InternaŃional Mihail Kogalniceanu si a bazei militare

NATO a dus la dezvoltarea serviciilor si la o crestere economica

semnificativa la nivelul comunei.

2.1.7. Peisajul , valori arhitecturale, istorice

Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi

considerate , in anumite conditii , binevenite , proiectele pot avea efecte


RAPORT DE MEDIU

65

asupra caracterului sau calitatii peisajului , precum si asupra modului in care

populatia apreciaza aceste schimbari .

In literatura de specialitate se face diferente intre peisaj si efecte vizuale

astfel :

-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea

acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului) ;

-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si

efectul asupra perceptiei vizuale , fiind analizate in relatie cu efectele asupra

populatiei ;

Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare

la 1 martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv

promovarea protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si

organizarea cooperarii europene in acest domeniu. Conventia este primul

tratat international consacrat exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului

european. Ea se aplica pe tot teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile

naturale, rurale, urbane si periurbane. Ea are în vedere nu numai peisajele ce

pot fi considerate remarcabile, dar si peisajele cotidiene sau cele

degradate.Statul roman a ratificat Conventia prin adoptarea Legii nr.

451/2002 .

Prin semnarea Conventiei Romania s-a angajat la respectarea

prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi în vederea unei mai bune

cunoaşteri a peisajelor proprii , respectiv : identificarea peisajelor din

ansamblul teritoriului propriu , analizarea caracteristicilor acestuia , precum si

a dinamicii si a factorilor perturbanti , urmarirea transformarilor peisajelor .

De asemenea , un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel

national , Ńinând seama de valorile particulare atribuite lor de către părŃile

interesate şi de populatia implicată.

Peisajul in zona localitatii este definit de relieful teritoriului, care

prezinta in cea mai mare parte caracter de platou, cu diferente mici de


RAPORT DE MEDIU

66

inaltime, de cursul de apa (paraul Agi Cabul) ce strabate localitatea Mihail

Kogalniceanu, de Lacul Tasaul aflat spre zona de est a teritoriului (satul Piatra

este cel mai apropiat de lac).

Spatiile verzi sunt o categorie functionala din cadrul localitatii care se

caracterizeaza prin existenta unui cadru vegetal natural (perdele forestiere in

administrarea Romsilva) si spatiu verde constituit, ce cuprinde amenajari si

dotari in intravilanul localitatii pentru activitati recreative, sportive.

In localitatea Mihail Kogalniceanu se afla un parc in suprafata de 3,2

ha , denumit Parcul Tineretului, amenajat cu locuri de joaca pentru copii,

plantatii de arbusti ornamentali, arbori, flori. De asemenea, in zona blocurilor

exista un teren de joaca pentru copii , in suprafata de 800 mp.

Din punct de vedere al patrimoniului, din lista monumentelor istorice a

Ministerului Culturii si Cultelor , la nivelul anului 2004, pe raza comunei se

afla urmatoarele valori de interes:

Nr.

crt.

Cod

LMI2004

Denumire Adresa Datare

1 CT-I-s-B-02725 Asezare Sat Palazu Mic, „La

pamantul galben”

Sec. I-IIIp. Chr.

Epoca romana

timpurie

2 CT-I-s-B-02731 Asezare Sat Piatra, „Ratarie” Sec. III a.

Chr.Epoca

elenistica

3 CT-I-s-B-02732 Asezare Sat Piatra, Insula Ostrov-

Tasaul

mil. IV a. Chr.

Eneolitic

4 CT-III-m-B-

02956

Basorelief Mihail Kogalniceanu 1957

In planul de dezvoltare al comunei sunt mentionate ca valori culturale

si asezarile neolitice de la Sitorman, apartinand culturilor Hamangia si

Gumelnita, vicus-ul roman de la Sitorman, biserica catolica (1897), biserica

ortodoxa (1934), biserica ortodoxa din Palazu Mic, geamia din satul Piatra,

etc.. In cadrul plansei desenate din cadrul documentatiei PUG ce vizeaza


RAPORT DE MEDIU

67

incadrarea in teritoriu, sunt identificate un numar de 22 de puncte de interes

istoric si arheologic:

-asezari romana(sec II- IV);

-tumuli aplatizati;

-necropole tumulare;

-asezare medievala timpurie si asezare din epoca otomana;

-aglomerare de tumuli si un drum roman;

-asezare romana „La pamantul galben;

- asezare medievala si locuire romana;

-locuire din epoca fierului;

-grup de tumuli;

-asezare elenistica si romana;

-locuire antica.

2.1.8. Zone cu riscuri naturale

Conform prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului National –

Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, aprobat prin Legea nr. 575/2001,

zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul carora

exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot

afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot

produce pagube si victime umane. Acestea sunt reprezentate de cutremure de

pamant, inundatii si alunecari de teren. In sectiunea 5 a PATN comuna este

mentionata ca fiind inundabila pe cursurile de ape.

Riscul de inundabilitate se manifesta de-a lungul derelei ce strabate

localitatea.

Riscul de instabilitate nu a fost identificat in perimetrul comunei.

Actualmente nu sunt fenomene de alunecari sau prabusiri de terenuri.

Din punct de vedere seismic (riscul seismic), conform Normativului

P100-1/2006, zona in care sunt amplasate localitatile Mihail Kogalniceanu,


RAPORT DE MEDIU

68

Piatra , Palazu Mic prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului ag=0,16g

pentru cutremure cu interval mediu de recurenta IMR=100 ani, cu perioada de

control a spectrului de raspuns Tc=0,7 sec.

Delimitarea geografica a zonelor de risc natural se bazeaza pe studii si

cercetari specifice elaborate de institutii specializate, materializate prin harti

de risc natural avizate de organele de specialitate ale administratiei publice

locale si centrale, competente potrivit legii. Declararea unui areal ca zona de

risc natural se face prin hotarare a consiliului judetean in baza hartilor de risc

natural. In zonele de risc natural, delimitate geografic si declarate astfel

conform legii, se instituie masuri specifice privind prevenirea si atenuarea

riscurilor, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor, care se cuprind în

planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, constituind totodata si baza

intocmirii planurilor de protectie si interventie impotriva dezastrelor.

Comuna Mihail Kogalniceanu este asezata pe Platforma Dobrogei

Centrale, pe versantul vestic al vaii Carasu. In partea de nord se evidentiaza o

erodare mai puternica, restul teritoriului prezentandu-se sub forma unui platou

usor ondulat, cu diferente mici de inaltime (cu inaltimi maxime de 140 m in

nord-vest si 100 in sud-est), relieful incluzand partial si depresiunea

complexului lacustru Corbu-Tasaul.

Inventarierea si delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se

stabileste prin Hotararea Consiliului Judetean pe baza studiilor de specialitate

avizate ale organelor administratiei publice . Zonele identificate si delimitate

se preiau in documentatia de urbanism si se inscriu in documentele cadastrale.

Planul Urbanistic General propune adoptarea masurilor necesare pentru

apararea impotriva inundatiilor, respectiv regularizarea cursului de apa Agi

Cabul, care traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu, prin reprofilarea si

dalarea albiei.


RAPORT DE MEDIU

69

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului

Analiza evolutiei starii mediului in situatia neimplementarii planului

este o cerinta a Directivei SEA.

Analiza „alternativei 0” se realizeaza pe baza gradului actual de

cunoastere a starii mediului in zona vizata de planul urbanistic si este

structurata pe baza aspectelor relevante de mediu si sanatate a populatiei.

Analiza situatiei actuale privind starea mediului natural, precum si a

situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative

privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei

diferitelor aspecte ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un Plan

Urbanistic General creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei

prin mijloace specifice. Propunerile in cadrul unei astfel de planificari poate

genera, prin directiile de dezvoltare, presiuni suplimentare asupra factorilor de

mediu, iar pe de alta parte poate furniza solutii pentru rezolvarea anumitor

probleme de mediu caracteristice zonelor urbane. Intentia generala este de a

armoniza tendintele de dezvoltare ale unei localitati cu cerintele de protectie a

mediului si sanatatii populatiei, asigurandu-se premisele unei dezvoltari

durabile.

In continuare se prezinta argumente privind evolutia preconizata a

factorilor de mediu in cazul alternativei “0” (“nici o actiune”):

Factor de

mediu

Aspect identificat Evolutia probabila in cazul alternativei

“0”

Apa 1.Retea de alimentare cu apa subdimensionata si uzata din p.d.v.

tehnic in loc. M. Kogalniceanu si lipsa retelei centralizate de alimentare cu apa in satele arondate. 2.Retea de canalizare in stare avansata

de uzura si care acopera doar 30% din suprafata comunei. 2.Statie de epurare depasita din punct

de vedere tehnologic si subdimensionata.

Neimplementarea masurilor propuse de PUG va duce la continuarea degradarii

calitatii apelor subterane prin evacuari necontrolate de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, infiltratii in subteran a apelor uzate urmare a conductelor de

canalizare degradate, utilizarea unor surse necorespunzatoare d.p.v. calitativ ca surse de apa potabila (cu efecte asupra sanatatii

umane).


RAPORT DE MEDIU

70

3. Continut de nitrati ai apei subterane; populatia utilizeaza in procent major

apa subterana ca sursa de apa potabila.

Aer 1.Infrastructura rutiera necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. 2.Trafic rutier amplificat in sezonul

estival pe drumul national ce traverseaza localitatea Mihail Kogalniceanu.

3. Utilizarea majoritara a combustibilului solid pentru necesarul gospodaresc de caldura si apa calda.

4.Eroziunea naturala a terenurilor neproductive/ degradate , cu antrenarea de pulberi in atmosfera (pe tot spectrul dimensional).

5.Slaba promovare a energiei din surse regenerabile.

Mentinerea presiunii asupra calitatii aerului urmare a traficului sustinut (in special in varianta drumului national ce strabate localitatea- cu efecte asupra

calitatii vietii) , a emisiilor rezultate din utilizarea combustibilului solid (emisii de pulberi mai mari decat la orice alt tip de

combustibil fosil utilizat). Va continua degradarea starii drumurilor. Consumul de combustibil va duce in continuare la

emisii de gaze cu efect de sera. Se va mentine aportul la poluarea atmosferica a surselor naturale (eroziune).

Sol/subsol 1.Lipsa unui sistem corespunzator de preluare si tratare ape uzate . 2.Lipsa unui sistem integrat pentru gestionarea deseurilor generate la

nivelul localitatii. 3.Procese lente de degradare a solului prin fenomene de salinizare si

regradare a carbonatilor. 4.Degradarea solului prin poluare si exploatare ineficienta; utilizarea nerationala a

ingrasamintelor naturale sau chimice.

Poluarea solului/subsolului urmare a evacuarilor de ape uzate neepurate sau epurate necorespunzator, continuarea degradarii solurilor, lipsa controlului

asupra modului de gestionare a deseurilor. Mentinerea starii actuale sau evolutia negativa a concentratiei de nitrati avand ca

sursa activitatile agricole.

Asezari

umane,

sanatatea

populatie

1.Calitate necorespunzatoare a surselor

de apa potabila, lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si preluare ape uzate.

2.Lipsa sistemului de gestionare a deseurilor produse la nivelul localitatii. 3.Inexistenta infrastructurii de sanatate

in satele arondate. 4.Nivel ridicat al traficului rutier prin centrul civic, lipsa unei variante

ocolitoare pentru drumul european E60. 5.Necesitatea amenajarii unor zone de spatii verzi si zone destinate

activitatilor sportive, a spatiilor de agrement si recreere. 6.Infrastructura pietonala cu grad

Se va mentine actuala situatie in ceea ce

priveste calitatea vietii in localitatile comunei, valoarea proprietatilor, accesul la servicii de sanatate. Lipsa serviciilor de

utilitate publica si a confortului este posibil sa conduca la migrarea populatiei.


RAPORT DE MEDIU

71

avansat de uzura fizica.

Biodiversitate 1.Pe teritoriul comunei se regasesc suprafete relativ mici din doua situri din reteaua Natura 2000 (ambele in

exteriorul zonei urbanistice a resedintei de comuna). Nu s-au inregistrat presiuni de dezvoltare urbanistica pe zonele declarate prin

legislatie ca fiind importante pentru conservarea biodiversitatii. Lipsesc organismele necesare competente

pentru asigurarea managementului acestor zone si , implicit, pentru asigurarea regulamentelor necesare

pentru asigurarea accesului turistilor in conditii de siguranta pentru capitalul natural valoros. In actuala sa forma, Planul urbanistic general elaborat in

anul 2001, in baza caruia functioneaza comuna in prezent, nu prevede masuri si tendinte de dezvoltare pentru

localitate care sa fie corelate cu necesitatile de protectie a ariile naturale valoroase. 2. Deficit de vegetatie forestiera in

unele zone ale localitatii. 3.Necesitatea amenajarii si imbunatatirii calitatii pasunilor.

Se va mentine situatia actuala, fara a fi excluse dezvoltari urbanistice neorganizate, care nu tin cont de zonele de

protectie ale ariilor naturale valoroase. Posibilitatea aparitiei unor dezvoltari economice care nu tin cont de necesitatea armonizarii propunerilor respective cu cea

a mentinerii integritatii ariilor naturale, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile a comunei..

Continuarea degradarii pasunilor.

Riscuri

naturale

1.Lipsa lucrarilor de regularizare a albiei paraului Agi Cabul care traverseaza localitatea.

.Se va mentine situatia actuala (mentinerea ca sursa de risc in caz de inundatii).

Peisaj, zonare

teritoriala

1.Dezvoltarea zonelor rezidentiale fara aplicarea prevederilor unui regulament

local de urbanism, fara asigurarea unor spatii verzi suplimentare raportat la noile locuinte.

2.Disproportionalitati intre diferitele tipuri de utilizari ale terenului si cadrul natural. 2.Constructie de noi obiective fara

posibilitatea racordarii la retelele de utilitati publice. 3. Insuficienta cantitativa si calitativa a

spatiilor de agrement si recreere, a spatiilor pentru practicarea sportului, a parcurilor. 4.Lipsa delimitarilor si restrictiilor

generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit.

Se va mentine tendinta de dezvoltare a fondului construit fara aplicarea unor

regulamente unitare de urbanism pe unitati teritoriale de referinta. Realizarea pe aceleasi zone a unor

constructii cu destinatii/folosinte intre care nu exista concordanta : locuinte cu unitati de mica industrie sau cu obiective de gospodarie comunala.


RAPORT DE MEDIU

72

Mediul social

si economic

1.Lipsa competitivitatii produselor agricole pe piata, productivitate

scazuta, perspective nefavorabile privind ocuparea in agricultura. 2.Investitii insuficiente in agricultura,

lipsa unui sistem de irigatii functional. 3.Lipsa unei infrastructuri corespunzatoare nu incurajeaza

investitiile in agricultura, in industria de prelucrare a produselor agricole, etc. 4.Necesitatea reabilitarii si dezvoltarii

infrastructurii educationale.

Se vor mentine disfunctionalitatile constatate, se va diminua in continuare

standardul de viata al cetatenilor urmare a lipsei locurilor de munca, a utilitatilor publice,etc. Lipsa retelelor de utilitati

publice si a infrastructurii va descuraja investitiile in zona.

Conform disfunctionalitatilor inventariate, alternativa „zero – nici o

actiune ” determina evolutii negative sau mentinerea tendintelor negative de

evolutie a aspectelor de mediu inventariate, generand pe ansamblu mentinerea

unui standard de viata scazut pentru populatie, trend descendent pentru

economia localitatii, neimplementarea obligatiilor si legislatiei postaderare la

UE, lipsa corelarii intereselor colective cu cele individuale in ocuparea

spatiului.

De asemenea, neimplementarea prevederilor din Regulamentul de

urbanism aferent unui Plan Urbanistic General poate genera:

- o cheltuire ineficienta a fondurilor prin suprapunerea unor

cheltuieli pe baza unor decizii luate la nivelul unor planuri

urbanistice inferioare (PUZ, PUD);

- directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni

unitare;

- poate conduce la pierderea unei oportunitati importante de

considerare a aspectelor de mediu in politica urbanistica locala.


RAPORT DE MEDIU

73

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE

ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV ; ALTE PROBLEME DE

MEDIU PE AMPLASAMENT


RAPORT DE MEDIU

74

Acest capitol se axează asupra zonelor care prezinta un interes special

pentru evaluarea de mediu şi anume, zonele care pot fi afectate semnificativ

de planul urbanistic, furnizand si informaŃii asupra oricaror probleme de

mediu existente in zona care sunt relevante pentru plan. Prin aceste informatii

se dau date asupra modului in care problemele relevate pot afecta planul, dar

si asupra modului in care implementarea planului se intersecteaza cu aceste

probleme de mediu (putand sa agraveze, reduce sau afecta in orice alt mod

aceste probleme).

Pentru realizarea obiectivelor si promovarea directiilor de dezvoltare

ale comunei, planul urbanistic general va interveni asupra teritoriului

administrativ al comunei, deci se apreciaza ca efectele se vor resimti numai la

nivel local si in imediata vecinatate a comunei in cazul lucrarilor de

constructie ce se vor desfasura pentru realizarea obiectivelor propuse.

Pot fi evidentiate o serie de aspecte cu privire la caracteristicile de

mediu ale zonei studiate si a celei imediat invecinate.

1. Calitate sol-subsol

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport

al intregii activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin

presiuni antropice, cat si ca urmare a unor fenomene naturale. Sursele de

poluare a solului sunt cele datorate utilajelor si tehnologiei de cultivare a

solului, exploatarea ineficienta, utilizarea pesticidelor, dar si utilizarea

ingrasamintelor naturale in concentratii nepotrivite tipului de sol si tipului de

cultura (fara o caracterizare anterioara pedologica si agrochimica a terenului).

Suportul parental al solurilor este reprezentat din roci moi, loessoide, in

mare parte remaniate, avand in vedere textura mijlocie fina (lutoargiloasa) a

majoritatii solurilor cercetate. Expertizele biologice asupra probelor de sol nu

au relevat modificari importante pentru indicatorii: activitate catalitica,

respiratia solului, putere amonificatoare. Solurile agricole din zona comunei

Mihail Kogalniceanu sunt afectate de un proces regradare a carbonatilor


RAPORT DE MEDIU

75

(aducerea catre suprafata a carbonatului de calciu, ceea ce determina o

tendinta de formare a crustei la suprafata solului) si de un proces lent de

salinizare slaba.

De asemenea, comuna se regaseste intre localitatile in care exista surse

de nitrati din activitati agricole (Ord. 1552/2008). Legislatia pentru zonele

vulnerabile la poluare cu nitrati fixeaza limite pentru incarcarile cu

ingrasaminte organice (de exemplu, 250 kg/ha de Ntotal pe fanete, 210 kg/ha

de Ntotal pe terenuri arabile, inclusiv scaderi ale limitelor dupa 4 ani de

aplicare a planurilor de actiune).

In ceea ce priveste potentialul natural, formatiunile geologice

dominante in partea de nord-est a Dobrogei sunt sisturile verzi, care apar la

suprafata in zona localitatii Palazu Mic si malul de sud al lacului. De

asemenea, in zona de nord sunt calcare. Existenta minereurilor utile din zona

au determinat de-a lungul timpului exploatari pentru utilizarea acestora la

digurile de extindere a portului maritim (calcarul dur) sau consolidarea

falezelor din zona costiera, precum si pentru lucrari civile.

2. Calitatea apei

In zona comunei Mihail Kogalniceanu retea hidrografica nu este

semnificativa. Raul Casimcea, cel mai important al Dobrogei si care pleaca

din Podisul Dobrogei de Nord , se afla in partea de nord a teritoriului

administrativ al comunei, traverseaza satul Piatra si se varsa in lacul Tasaul.

Al doilea curs de apa, paraul Agi Cabul, trece prin Mihail Kogalniceanu pe

directia nord- sud si are curs de apa permanent. Acesta se varsa in Canalul

Dunare – Marea Neagra. De asemenea, satul Piatra se afla in apropierea

lacului Tasaul.

Determinarile fizico-chimice efectuate de autoritatile competente,

conform Ord. 1146/2002 incadreaza paraul Agi Cabul in clasa aV-a de

calitate. Paraul se constituie in receptor pentru efluentul Statiei de epurare


RAPORT DE MEDIU

76

Mihail Kogalniceanu. La nivelul anului 2008 volumul de ape uzate epurate

evacuate din statia de epurare in emisar a fost de 0,61 mil. mc. Gradul de

epurare pentru poluantii specifici a fost de 47,87% pentru MSS, 36,31%

pentru CBO5, 35,68% pentru CCOCr.

Stabilirea starii ecologice si a starii chimice pentru lacuri se realizeaza

in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006– pentru aprobarea

Normativului privind clasificarea apelor de suprafata. Stabilirea starii

ecologice se face pe baza elementelor de calitate biologice, tinandu-se cont si

de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici

care influenteaza indicatorii biologici.

Pentru lacul Tasaul clasele de calitate pe grupe de indicatori pentru anul

2008 au relevat urmatoarea situatie:

Grupe de

indicatori

RO SAL NUTR AICR PTSON Clasa generala

Stadiul trofic

Stare ecologica

Clasa de

calitate III III II II I III hipertrof moderata

unde:

RO- regim de oxigen;

NUTR- regim de nutrienti;

SAL- grad de mineralizare (salinitate);

AICR- alti indicatori chimici relevanti (fenoli,detergenti);

PTSON- poluanti toxici specifici de origine natarala.

In ceea ce priveste starea apelor subterane, fata de standardul national,

in zona comunei Mihail Kogalniceanu s-au inregistrat depasiri la nitrati in

cursul determinarilor efectuare in anul 2008 din forajele de observatie, de

catre autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor.

Principalele surse de producere a unor poluari cu caracter local a apelor

de suprafata si subterane sunt reprezentate de:

- activitatile agrozootehnice desfasurate in zona, care pot genera ape


RAPORT DE MEDIU

77

uzate cu incarcatura bacteriologica;

- administrarea in mod necorespunzător a ingrasamintelor si a

pesticidelor pe terenurile agricole poate determina antrenarea acestora in

apele pluviale;

- lipsa unui gestionari corespunzatoare a deseurilor (depozite

neorganizate de deseuri);

- lipsa retelei de canalizare in unele zone (care determina utilizarea

WC-urilor uscate in gospodarii) sau starea avansata de uzura a retelei de

canalizare functionale.

Asa cum s-a mentionat anterior, comuna Mihail Kogalniceanu se afla

pe lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati

agricole. Pentru aceste programele de actiune contin masuri obligatorii

privind controlul gestionarii si aplicarii ingrasamintelor naturale pe terenurile

agricole. Ansamblul de masuri vizate de normele legislative au ca scop final

imbunatatirea calitatii apelor subterane si de suprafata din zonele vizate.

3. Calitatea aerului

Principalele surse de impurificare/poluare a aerului in zona studiata

sunt reprezentate de:

- autovehiculele ce tranzitează teritoriul comunei;

- surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazosi,

lichizi, solizi pentru incalzirea locuintelor si activitatile economice

desfasurate pe teritoriul comunei ;

- zone predispuse la eroziuni ale solului ( rezultand pulberi in

suspensie);

- activitatea carierelor de piatra ;

In zona studiata nu sunt amplasate statii de monitorizare a calitatii

aerului ca parte a retelei nationale de monitorizare, acestea fiind concentrate

in zona de coasta a judetului si foarte putin in adancime (la Medgidia).


RAPORT DE MEDIU

78

Tinand cont ca din punct de vedere economic zona se caracterizeaza

prin activitati agricole, agro-zootehnice, de comert se poate considera ca se

constituie ca factori de presiune pentru aer pulberile antrenate in timpul

lucrarilor agricole pe terenurile din apropiere, precum si gazele de esapament

de la utilajele agricole. De asemenea, se constituie in surse de poluare traficul

rutier si aerian, in special in sezonul estival, cand creste intensitatea pe ambele

variante de circulatie, cu accent pe traficul rutier (drumul national traverseaza

localitatea Mihail Kogalniceanu).

Conform Ordinul nr. 1269/2008 privind incadrarea localitatilor in

cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si

protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor urbane si

clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in

Romania, comuna Mihail Kogalniceanu se regaseste in Lista 2 si Lista 3 (liste

provizorii) pentru anumiti poluanti, dupa cum urmeaza:

- in Lista 2 - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai

multor poluanti sunt intre valoarea-limita si valoarea-limita plus marja de

toleranta – pentru dioxid de azot (NO2);

- in Lista 3. (alcatuita din 3 subliste)- cuprinzand zonele unde

nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mici decat

valoarea-limita (comuna se regaseste in 2 din cele 3 subliste):

a) in Sublista 3.1. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia

sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea-limita, dar se

situeaza intre aceasta si pragul superior de evaluare – pentru dioxid de

sulf (SO2) si pulberi in suspensie (PM10) ;

b) in Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia

sau mai multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu

depasesc pragul inferior de evaluare – pentru plumb (Pb), monoxid de

carbon (CO) si benzen (C6H6).


RAPORT DE MEDIU

79

In ceea ce priveste oxizii de azot, acestia rezulta din procesele de ardere

a combustibililor in surse stationare si mobile sau din procese biologice. In

mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorata în special traficului rutier.

Dioxidul de azot este un gaz de culoare bruna, rezultat din oxidarea

monoxidului de azot cu aerul. In atmosfera, in reactie cu vaporii de apa, se

formeaza acid azotic sau azotos, care confera ploilor caracterul acid.

Totodata, impreuna cu monoxidul de carbon si cu compusii organici

volatili , oxizii de azot formeaza ozonul troposferic sub incidenta energiei

solare.

Activitatea carierei de la Sitorman este reglementata din punct de

vedere al mediului de catre autoritatea locala, aplicandu-se programul de

monitorizare a factorilor de mediu in zona de incidenta a activitatii conform

autorizatiei.

4. Zgomot si vibratii

In prezent, principala sursa de zgomot si de vibratii din zona este

reprezentată de traficul rutier existent pedrumul national si de activitatea

Aeroportului International Mihail Kogalniceanu.

Dintre cele sase caracteristici ale sunetului perceput de un ascultator

(intensitate, frecventa, durat, tarie sonora, discordanta si iritabilitate), cele

care pot fi masurate fizic sunt intensitatea, frecventa si durata. Taria sonora,

discordanta si iritabilitatea sunt caracteristici subiective care difera de la un

subiect la altul, functie de perceptia ascultatorului.

Pentru activitatea AIMK, masuratorile nivelului de zgomot au relevat

urmatoarele valori medii: 55,7 dB la aterizarea si 59,4 dB la decolarea unei

aeronave B737. La aterizarile simultane ale unei aeronave EC155 si a uneia

B737 s-a inregistrat o valoare de 79,4 dB.

De asemenea, din punct de vedere al intensitatii traficului rutier

coroborat cu prevederile HG 321/2005 ce transpune Directiva 2002/49/EC


RAPORT DE MEDIU

80

privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, in apropiere de zona

studiata, autoritatea competenta a luat in studiu tronsonul km 185 +700 –

196+200 al DN2A (acesta se suprapune prevederilor Directivei).

Ca sursa de zgomot se constituie si activitatea explotarilor de suprafata,

in special in perioadele de puscare (desi conditiile economice actuale au redus

considerabil activitatea in astfel de obiective).

5. Biodiversitate

Din punct de vedere al teritoriului administrativ, 1% din comuna Mihail

Kogalniceanu se gaseste in ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu, 1% in

ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia si 6% in ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.

Pe parcursul procedurii de definitivare a planului urbanistic,

administratia publica locala nu a inaintat propuneri de dezvoltare

urbanistica in zonele importante pentru conservarea biodiversitatii.

Astfel, cele doua sate, Piatra si Palazu Mic pastreaza actuala configuratie

a intravilanului. Se propun doar lucrari in vederea cresterii calitatii vietii

locuitorilor: extindere retea alimentare cu apa potabila, modernizare cladiri

publice (gradinite), amenajare spatii pentru sport, modernizare drumuri.

In acest caz, aceste zone prezinta interes pentru evaluarea de mediu nu

pentru ca pot fi afectate negativ de propunerile planului (planul nu propune

dezvoltari urbanistice in zonele respective), dar prezenta lor este relevanta

pentru modelarea planului in zonele respective si in vecinatatea lor.

Abordarea teoretica implica analizarea modului in care implementarea

planului poate agrava sau dimpotriva, reduce problemele de mediu relevate.

Din acest motiv s-a realizat cercetarea zonei si prezentarea pe larg a siturilor

naturale ce detin statut de protectie, astfel incat aceste caracteristici sa fie

parte din analiza efectuata pentru definitivarea planului.

Astfel, cele doua sate ce apartin din punct de vedere administrativ de

comuna Mihail Kogalniceanu sunt in imediata apropiere a acestor arii


RAPORT DE MEDIU

81

protejate. Localitatile sunt: satul Piatra, aflat pe malul lacului Tasaul, Arie

speciala de protectie avifaunistica si satul Palazu Mic, aflat in vecinatatea

estica a Sitului de importanta comunitara Recifii Jurasici Cheia si a Ariei de

protectie speciala avifaunistica Cheile Dobrogei. Sunt amplasate relativ

dispersat de resedinta de comuna, ambele la distante mai mari de 9 km in linie

dreapta, unul spre nord-est si celalat spre nord-vest.

ROSPA 0060 Lacurile Tasaul-Corbu

Conform Formularului standard Natura 2000, suprafata sitului este de

2701,1 ha, iar coordonatele sitului sunt N44º21’53” si E28º36’17”. Se gaseste

in totalitate pe teritoriul administrativ al judetului Constanta.

Lacul Tasaul este unit cu lacul Corbu, formand impreuna un complex

lacustru.

Lacul Corbu are malurile constituite majoritar din depozite loessoide,

sub forma unei faleze cu inaltimi mai mici.

Lacul Tasaul este un liman maritim tipic, neavand legatura directa cu

Marea Neagra(despartit de mare printr-un perisip de 1500m), fiind situat la

sud de Capul Midia si la nord de localitatile Sibioara si Navodari. Lacul se

afla in prelungirea vaii paraului Casimcea, tarmurile sale prezentand

promontorii si golfuri. Aceste tarmuri sunt inalte (3 m – 12 m) si sunt

constituite din calcare jurasice si sisturi verzi. Lacul are luciul de apa situat la

altitudinea de 1 m si are o suprafata de 2335 ha (alti autori dau cifra de 22,8

km2). Apa este usor salmastra, cu un nivel ce se mentine constant datorita

aportului de apa al paraului Casimcea si are o adancime maxima de 5,4 m.

Exista si doua insule, insula Ada cu o suprafata de 30,3 ha si o altitudine

maxima de 12,8 m si insula La Ostrov, cu o suprafata de 3,0 ha si o altitudine

maxima de 4,6 m. De-a lungul tarmurilor exista putina vegetatie palustra,

datorita falezelor inalte si a salinitatii apei. Tinuturile din jur sunt deluroase,

acoperite cu vegetatie stepica, ierboasa, si de culturi agricole, in special


RAPORT DE MEDIU

82

graminee.

Figura: Ariile naturale protejate prin programul Natura 2000 din vecinatatea zonei

In estul lacului, pe perisipul ce-l margineste de mare, se afla un urias

Combinat Petrochimic, in extremitatea sa vestica exista o ferma piscicola, iar

in dreptul localitatilor Sibioara si Luminita sunt doua cariere pentru

exploatarea calcarului si a pietrei. Pasunatul, vanatoarea si pescuitul

completeaza tabloul activitatilor umane din zona. Cea mai importanta

localitate este Navodari, din partea sud-estica a lacului (Breier, Ariadna. 1976,

Dragan, M. 2002, Radulescu, I., Herbst-Radoi, Athena. 1974).

Desi lacul Tasaul este relativ usor accesibil, exista foarte putine date

publicate despre avifauna sa. Una din primele mentionari asupra pasarilor de

aici este facuta de ornitologul belgian J. van Impe (Impe, J. 1970), care s-a

ocupat in special de limicole si pescarusi. Cu ocazia recensamintelor

pasarilor acvatice (mai ales asupra gastelor si ratelor salbatice), din timpul

iernii, este amintit si lacul Tasaul, cum ar fi in lucrarile scise de Banica, G.


RAPORT DE MEDIU

83

(1998), Ciochia, V., Hafner, H. (1960), Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P.,

Szabo, J., Marinov, M. (1989) si Talpeanu, M. (1971).

Studiile recent efectuate asupra gastei cu gat rosu amintesc si lacul

Tasaul: Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E.., Ballon, E., Marinov, M. (1997) si

Talpeanu, M., Paspaleva, M. (1971).

Aceasta gasca salbatica cuibareste in tundra Siberiei de vest, mai ales in

Peninsula Taimyr. Odata cu sosirea asprei ierni polare, pasarile migreaza spre

sud, si dupa un lung drum (6 000 Km), ajung in Dobrogea, unde ierneaza.

Trebuie precizat ca pana in anii 1968-1970 principalul cartier de iernare al

acestor pasari era golful Kirov din Marea Caspica. Probabil ca distrugerea

surselor de hrana a fost principala cauza a acestei radicale schimbari a

locurilor de iernare. Gastele au nevoie pentru noapte de suprafete de apa

intinse, unde nu pot fi deranjate de pradatori sau de vanatori. Unul dintre

aceste locuri este si lacul Tasaul.

Desigur, nu este singura specie de pasare acvatica care ierneaza aici.

Corcodeii (Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis), lebedele (Cygnus olor,

Cygnus cygnus), garlitele mari (Anser albifrons), califarii albi (Tadorna

tadorna), ratele salbatice (Anas crecca, Anas platyrhynchos, Aythya ferina,

Aythya fuligula, Mergus albellus), lisitele (Fulica atra) si pescarusii (Larus

minutus, Larus ridibundus, Larus canus, Larus cachinnans) sunt principalele

specii de pasari acvatice care ierneaza in mod curent pe apele acestui lac, in

efective mari (Banica, G. 1998). Au fost recenzate pana la 206 exemplare de

corcodei mari (Podiceps cristatus), 300 de exemplare de cormorani mari

(Phalacrocorax carbo sinensis), 3 000 de exemplare de garlite mari (Anser

albifrons), 14 exemplare de lebede de vara (Cygnus olor), 50 exemplare de

califari albi (Tadorna tadorna), 10 000 de exemplare de rate cu cap castaniu

(Aythya ferina), 500 de exemplare de rate motate (Aythya fuligula), 3 000 de

exemplare de rate mari (Anas platyrhynchos), 600 exemplare de lisite (Fulica

atra), 4 000 exemplare de pescarusi razatori (Larus ridibundus) si 400 de


RAPORT DE MEDIU

84

exemplare de pescarusi suri (Larus canus).

Primavara si toamna, perioade de pasaj, limicolele si laridele domina

avifauna lacului. Au fost observate, in grupuri de mai multe zeci de

exemplare, nagati (Vanellus vanellus), prundarasi (Charadrius sp.), fluierari

(Tringa sp.), batausi (Philomachus pugnax), pescarusi (Larus sp.), pescarite

razatoare (Gelochelidon nilotica), chire (Sterna sp.) si chirighite (Chlidonias

sp.). Desigur, sunt prezenti si cormoranii mari (Phalacrocorax carbo

sinensis), lebedele (Cygnus olor), califarii albi (Tadorna tadorna) si ratele

salbatice (Anas sp., Aythya sp.).

Si vara lacul Tasaul adaposteste populatii interesante de pasari. In

partea sa vestica si in cea estica, unde stufarisul are o extindere mai mare,

cuibaresc corcodelul mare (Podiceps cristatus), starcul pitic (Ixobrichus

minutus), rata mare (Anas platyrhynchos), rata pestrita (Anas strepera),

gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), lacarul de stuf

(Acrocephalus scirpaceus) si lacarul mare (Acrocephalus arundinaceus). In

cateva vizuini sapate in dealurile din jurul lacului mai poate fi gasit clocind

califarul alb (Tadorna tadorna) (Banica, G. 1995), iar pe micile portiuni de

plaja se poate intalni cuibarind si prundarasul gulerat mic (Charadrius

dubius). Stepele si culturile de pe malurile lacului sunt folosite pentru cuibarit

de diverse specii de ciocarlii: Melanocorypha calandra, Galerida cristata si

Alauda arvensis. Un alt habitat important pentru cuibaritul pasarilor este

constituit din falezele si malurile inalte ce strajuiesc lacul.

Iata care sunt speciile de pasari ocrotite prin Conventii Internationale

(la care Romania a aderat), care sunt semnalate de studii si in zona lacului

Tasaul:

Conventia de la Bonn: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus

minutus, Fulica atra, Anatidae sp., Falconidae sp., Charadriidae sp.,

Scolopacidae sp., Larus melanocephalus, Sterna sandvicensis, Sterna

hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger, Merops apiaster.


RAPORT DE MEDIU

85

Conventia de la Berna: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Podiceps

nigricollis, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Cignus cygnus, Branta

ruficollis, Tadorna tadorna, Mergus albellus, Falco tinnunculus, Falco

subbuteo, Charadrius dubius, Tringa ochropus, Calidris minuta, Larus

melanocephalus, Larus minutus, Chlidonias niger, Chlidonias hybridus,

Gelochelidon nilotica, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Sterna sandvicensis,

Athene noctua, Merops apiaster, Upupa epops, Melanocorypha calandra,

Motacilla alba, Motacilla flava, Lanius collurio, Lanius minor, Hirundo

rustica, Delichon urbica, Riparia riparia, Oenanthe oenanthe, Parus

caeruleus, Emberiza schoeniclus, Carduelis cannabina, Sturnus roseus.

Acordul de la Haga: Anexa nr.2: Podiceps grisegena, Ixobrychus

minutus, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser albifrons, Branta ruficollis,

Tadorna tadorna, Anas strepera, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas

querquedula, Aythya ferina, Aythya fuligula, Mergus albellus, Fulica atra,

Charadrius dubius, Vanellus vanellus, Tringa totanus, Tringa ochropus,

Tringa nebularia, Calidris minuta, Larus melanocephalus, Gelochelidon

nilotica, Sterna sandvicensis, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias

niger.

Lacul Tasaul, prin suprafata sa mare, constituie un refugiu pentru

pasarile acvatice aflate in migratie. Pasari care cuibaresc in Delta Dunarii,

primavara si toamna, trec in zbor peste acest lac sau se odihnesc pe apele sale.


RAPORT DE MEDIU

86

Foto: Lacul Tasaul

Formularul standard mentioneaza 35 din speciile de pasari enumerate in

anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, majoritatea populatiilor fiind

identificate pe segmentul de pasaj.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Falco cherrug

Anser erytropus Pelecanus crispus Aytya nyroca Falco peregrinus Platalea leucorodia Sterna sandvicensis Circus cyaneus Sturnus roseus Podiceps grisegena

Branta ruficollis Cygnus cygnus Nycticorax nycticorax Chlidonias niger Chlidonias hybridus Cygnus bewickii Gelochelidon nilotica Saxicola rubetra

Sturnus vulgaris

Oxyura leucocephala Pelecanus onocrotalus Ardeola ralloides Egretta garzetta Falco vespertinus Egretta alba Ciconia ciconia

Miliaria calandra

Podiceps nigricollis


RAPORT DE MEDIU

87

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

- Pelecanus crispus ; - Aytya ferina;

- Fulica atra ; - Larus ridibundus;

- Larus cachinnans .

In vecinatatea sitului se desfasoara activitati industriale ce reprezinta

vulnerabilitati pentru aria naturala protejata: exploatare piatra, rafinarie,

complex zootehnic (crestere porci-obiectiv IPPC). Consecintele activitatile

din interiorul sitului au fost cuantificate de catre Formular dupa cum urmeaza:

Cod Activitate Intensitate % Infl.

210 Pescuit profesionist(industrial) B 40 -

301 Cariere A 5 -

400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -

410 Zone industriale sau comerciale A 25 -

420 Descarcari A 10 -

In prezent nu au fost inca definite obiectivele de conservare prin Planul

de management al sitului , conform prevederilor legislative in vigoare.

Evaluarea prezentei speciilor de pasari din anexa I – Directiva

Pasari, listate pentru ROSPA 0060 Lacul Tasaul in vecinatatea satului

Piatra s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului,

observatiile fiind valabile pentru zona respectiva:

Alcedo atthis – Specie dependentă de luciul de apa, se poate intalni pe

lac, nu are cum sa apara in impejurimile satului.

Anser erythropus – O gasca rara in Dobrogea, poate ierna uneori pe

lacul Tasaul in numar mic. Nu are cum sa apara in jurul localitatii.

Anthus campestris – Fâsă prezenta in imprejurimi, are habitat favorabil.

Ardeola ralloides – Specie acvatica, nu apare in jurul localitatii.

Aythya nyroca – Doar in migratie, exceptional iarna, nu cuibareste aici.

Branta ruficollis – Gasca cu gat rosu ierneaza uneori in cateva mii de


RAPORT DE MEDIU

88

exemplare pe apele lacului Tasaul. Nu este influentata de activitatile din sat,

atata timp cat nu se braconeaza sau se vaneaza.

Charadrius alexandrinus - Un prundaras care se poate intalni din ce in

ce mai rar pe malurile lacului. Nu are plaje care sa-i fie favorabile.

Chlydonias hybridus – In migratie, nu cuibareste aici.

Chlidonias niger - In migratie, nu cuibareste aici.

Ciconia ciconia – Pot cuibari 2-3 perechi in jurul lacului, specia nu

poate fi influentata de activitatile antropice din sat.

Circus cyaneus – Oaspete de iarna, comun in Dobrogea, inclusiv in

zona studiata. Poate vana pe pajistile din jurul satului.

Cygnus cygnus – Ierneaza in numar variabil pe apele lacului Tasaul. Nu

va ajunge in imprejurimile satului.

Casmerodius albus – Rara aici, doar in migratie si uneori iarna.

Egretta garzetta – O prezenta obisnuita, dar in numar mic, nu

cuibareste in zona lacului Tasaul.

Falco cherrug – Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare.

Falco peregrinus - Foarte rar, poate fi o aparitie cu totul intamplatoare .

Falco vespertinus – Mai ales in migratie, uneori poate cuibari in cuiburi

de ciori de semanatura, in copacii de pe marginea drumurilor.

Gavia arctica – Cufundarul poate fi intalnit iarna pe apele lacului

Tasaul, in numar mic de exemplare.

Gelochelidon nilotica – Numai in timpul migratiei, specie acvatica

tipica.

Ixobrychus minutus – Specie comuna in stufarisuri, cateva perechi

clocitoare in vestul lacului. Specie acvatica, nu are legatura cu zona satului.

Lanius collurio – Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt

tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului.

Lanius minor - – Specie rara pe malurile lacului Tasaul, nu sunt

tufisuri, poate fi intalnita si in preajma satului.


RAPORT DE MEDIU

89

Melanocorypha calandra – Specie foarte raspandita in Dobrogea, in

campiile cultivate cu cereale. Prezenta si in jurul lacului Tasaul.

Nycticorax nycticorax – Intalnit doar in migratie, in putinele zone cu

stufaris de pe malurile lacului.

Oenanthe pleshanka – Se poate intalni in special in migratie, rareori

cuibareste, in putine perechi, pe malurile lacului.

Oxyura leucocephala – Rar intalnita pe apele lacului Tasaul, ierneaza

in Dobrogea in putine exemplare. Nu este o specie comuna aici.

Pandion haliaetus – O aparitie foarte rara in zona.

Pelecanus crispus – Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie,

poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.

Pelecanus onocrotalus - Un pelican intalnit in mod obisnuit in migratie,

poposeste si pe apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.

Phalacrocorax pygmaeus – Specie obisnuita in migratie si iarna pe

apele lacului Tasaul. Nu are tangente cu imprejurimile satului.

Platalea leucorodia – Se poate intalni in migratie, dar nu are un habitat

favorabil pe acest lac.

Sterna albifrons,Sterna caspia,Sterna hirundo,Sterna sandvicensis -

Toate aceste specii de chire se pot intalni frecvent si in numar mare pe apele

lacului Tasaul in perioada migratiilor, nu sunt influentate de activitatile din

satul Piatra.

Cheile Dobrogei

Remarcam in primul rand ca aceata arie este atat o Rezervatie naturala,

cat si un Sit de importanta comunitara si, de asemenea, si o Arie speciala de

protectie avifaunistica. In mare parte, granitele acestor arii protejate se

suprapun, cea mai intinsa ca si suprafata fiind ROSPA 0019 Cheile Dobrogei.

Rezervatia Cheile Dobrogei (sau Masivul Geologic Cheia) se intinde

pe 170 de hectare in apropierea localitatii Cheia si cuprinde un canion

spectaculos sapat in Podisul Casimcei de paraul Cheia, care strabate Valea


RAPORT DE MEDIU

90

Seaca. Rezervatia este de tip complex: geologica, paleontologica, botanica si

peisagistica si nu interfereaza din punct de vedere al suprafetei ocupate cu

teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu.

ROSPA 0019 Cheile Dobrogei

Suprafata sitului este de 10929 ha, iar coordonatele sitului sunt

N44º31’14” si E28º24’32”. Se gaseste in proportie de 99% pe teritoriul

administrativ al judetului Constanta si 1% in judetul Tulcea. Altitudinea

maxima inregistrata este de 200m, iar cea minima 2m.

Situl este caraterizat de urmatoarele clase de habitat :

Cod % CLC Clase de habitat

N09 13 321 Pajisti naturale, stepe

N12 41 211-213 Culturi (teren arabil)

N14 29 231 Pasuni

N15 10 242,243 Alte terenuri arabile

N16 2 311 Paduri de foioase

N23 3 1xx Alte terenuri artificiale(localitati, mine)

N26 2 324 Habitate de paduri(paduri in tranzitie)

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare,

la iernat pentru Branta ruficollis, precum si pentru populatiile cuibaritoare ale

urmatoarelor specii:

Burhinus oedicnemus

Circaetus gallicus

Circus pygargus

Coracias garullus

Melanocorypha calandra

Calandrella brachydactyla

Antus campestris


RAPORT DE MEDIU

91

Conform datelor din literatura acest sit gazduieste:

a) 43 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari;

b) 43 de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra

speciilor migratoare (Bonn);

c) 8 specii periclitate la nivel global .

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei

adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg

sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile

geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice, ci si prin elementele

de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari si chiroptere.

In perimetrul sitului se afla doua pesteri importante din punct de vedere

speologic si paleontologic. S-au determinat numeroase specii de mamifere

cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice si tot de aici a fost

scoasa la iveala o piesa deosebit de importanta - un molar de Homo sapiens

fossilis.

Pestera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel

european, printre care Pipistrellus natusii, intalnit numai aici. Pestera Gura

Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari si doua galerii importante.

Vegetatia din zona de protectie exterioara si din limita pesterii este

caracteristic stepic dobrogeana. Distanta in linie dreapta intre satul Palazu

Mic si pestera este mai mare de 5 km, dar trebuie tinut cont ca intre sat si

acest obiectiv sunt forme de relief pozitive , dealuri si vegetatie forestiera.

Rezervatia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafata de 170 ha,

conform Legii 5/2000, se afla in fond forestier de stat, conform

Amenajamentului Silvic al O.S. Harsova.

Formularul standard mentioneaza urmatoarele specii si populatii de

pasari enumerate in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE, dupa cum

urmeaza:


RAPORT DE MEDIU

92

Evaluarea prezentei speciilor de pasari in vecinatatea satului Palazu

Mic s-a realizat pe baza studierii particularitatilor amplasamentului,

observatiile fiind valabile pentru zona respectiva:

Accipiter brevipes – Un uliu rar intalnit in Dobrogea, poate ajunge aici

intamplator, in cautare de hrana.

Alcedo atthis – Legat de zonele umede, nu are cum sa traiasca in

aceasta zona.

Anthus campestris – O fâsă care poate fi intalnita in imprejurimi, dar va

fi deranjata de pasunatul intens din jurul satului.

Aquila heliaca – O acvila rar intalnita in Dobrogea; poate ajunge cu

totul intamplator in cautare de hrana.


RAPORT DE MEDIU

93

Aquila pomarina – Poate fi intalnita in Dobrogea in timpul migratiei,

inclusiv in locatii din jurul satului.

Branta ruficollis – Specie timida, nu va stationa niciodata in

imprejurimile satului.

Bubo bubo – Nu are habitat favorabil, nu sunt sanse sa fie observata

aici.

Burhinus oedicnemus – Poate fi intalnita in rezervatia propriu-zisa,

datorita deranjului antropic nu are cum sa apara in imprejurimile satului.

Buteo rufinus – Poate apare doar in zbor, in cautare de hrana, nu

cuibareste in zona.

Calandrella brachydactyla – Destul de rara, dar poate apare uneori in

zona satului, dar in general este deranjata de pasunat.

Caprimulgus europaeus – Cu totul intamplator in zona satului.

Ciconia ciconia – Un singur cuib gasit in sat, cu trei pui in el. Specie

antropofila, cuibareste si isi cauta hrana in jurul satului.

Circaetus gallicus - serparul poate fi intalnit numai intamplator, in

cautare de hrana.

Circus aeruginosus – Cu totul intamplator, in cautare de hrana.

Circus cyaneus – Intalnit iarna, vaneaza in toata Dobrogea.

Circus macrourus – Specie rara in Dobrogea, greu de intalnit.

Circus pygargus – Doar in migratie, trecand in zbor.

Coracias garrulus – Comuna in Dobrogea, dar nu are habitat favorabil

de cuibarit in jurul satului.

Crex crex – Nu are habitat favorabil in jurul satului. Nu se poate intalni

aici.

Dendrocopus medius – O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona.

Dryocopus martius - O ciocanitoare care nu poate fi intalnita in zona.

Emberiza hortulana – Poate fi intalnita in special iarna, cand colinda

stepa dobrogeana in cautare de hrana.


RAPORT DE MEDIU

94

Falco cherrug - soimul dunarean este o specie foarte rara in Dobrogea,

cu totul intamplator aici.

Falco columbarius – Specie comuna iarna.

Falco peregrinus - soimul calator este extrem de rar in Dobrogea.

Falco vespertinus - soimuletul de seara poate trece pe aici in migratie.

Nu are locuri potrivite pentru reproducere in jurul satului.

Ficedula albicollis – Doar in migratie.

Ficedula parva – Doar in migratie.

Glareola pratincola – Nu are aici habitat favorabil.

Grus grus – Cocorul este din ce in ce mai rar intalnit in Romania. Aici

poate fi doar o aparitie exceptional de rara.

Haliaeetus albicilla – Codalbul nu prefera acest habitat.

Hieraaetus pennatus – Doar in cautare de hrana, intamplator.

Lanius minor – Poate fi intalnit doar pe dealurile din vestul satului.

Lullula arborea – Nu are habitat favorabil aici.

Melanocorypha calandra – Se poate intalni aici, dar nu prefera acest

gen de habitate.

Milvus migrans – Exceptional de rar intalnita aici.

Neophron percnopterus – Un vultur aproape disparut din fauna

Romaniei.

Oenanthe pleschanka – In apropierea satului nu are habitat favorabil.

Picus canus – O ciocanitoare care nu se poate intalni aici .

Se inregistreaza vulnerabilitate crescuta a ariei naturale protejate

datorita turismului neorganizat din rezervatie. Influenta antropica se manifesta

si prin activitatile de pasunat, vanatoare/braconaj, iar in imediata vecinatate a

ariei se afla o exploatare de sisturi verzi. Trebuie mentionat ca activitatile

enumerate nu sunt activitati noi, ele se desfasurau la momentul la care s-a

propus acest sit pentru desemnare.


RAPORT DE MEDIU

95

Consecintele activitatilor din interiorul sitului sunt identificate ca fiind

negative, dupa cum urmeaza:


140 Pasunatul A 20 -

230Vanatoare A 0 -

502 Drumuri, drumuri auto A 1 -

620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -

100 Cultivare

In prima sesiune de atribuire in custodie a ariilor naturale protejate

(ianuarie-februarie 2010), atat ROSPA 0019 Cheile Dobrogei, cat si ROSCI

0215 Recifii Jurasici Cheia au fost preluate de RNP- Directia Silvica

Constanta, care, in urma analizei prevederilor PUG, a emis aviz favorabil in

calitate de custode.

ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia

Suprafata sitului este de 5.134 ha, iar coordonatele sitului sunt

N44º30’0” si E28º26’4”. Se gaseste in totalitate pe teritoriul administrativ al

judetului Constanta. Altitudinea maxima inregistrata este de 188m, iar cea

minima 7m.

Situl este caracterizat de urmatoarele habitate :

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica 10 B C B B

cu stejar pufos

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,2 B C B B

40CO* Tufisuri de foioase ponto-sarmatice 5 A C A A

62CO* Stepe ponto-sarmatice 70 A B A A

Caracteristici generale ale sitului :

Situl este rezervatie naturala cu importanta botanica si geologica.


RAPORT DE MEDIU

96

Cuprinde stanci de vârsta jurasica, slab vegetate sau chiar lipsite de vegetatie.

Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei

adapostesc cel mai bogat punct fosilifer cu fauna mezojurasica din intreg

sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile

geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice, ci şi prin elementele

de fauna. Sunt bine reprezentate sunt speciile de reptile, pasari şi chiroptere.

In perimetrul sitului se afla doua peşteri importante din punct de vedere

speologic şi paleontologic.

Vegetatia este reprezentata de pajisti uscate si cativa arbusti, precum:

Crataegus monogyna, Jasminum fruticans, Spiraea crenata, Rosa canina,

Fraxinus ornus si Cotoneaster sp.

Dintre speciile mentionate in Lista Rosie Nationala au fost identificate

aici: Achillea clypeolata (codita soricelului), Dianthus nardiformis (garoafa),

Rumex tuberosus (macris), Paeonia tenuifolia (bujor), Campanula romanica

(clopotelul dobrogean), Dictamnus albus (frasinel), Convolvulus lineatus

(volbura), Hyacinthella leucophaea (zambila), Jasminum fruticans (iasomie),

Crocus chrysanthus (brandusa aurie), Allium saxatile, Alyssum caliacrae,

Anchusa thessala, Asparagus verticillatus, Astragalus corniculatus,

Astragalus cornutus, , Bufonia tenuifolia, Bupleurum apiculatum, Bupleurum

asperuloides, Carduus uncinatus, Carex halleriana, Carex liparocarpos ssp.

liparocarpos, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta, Colchicum fominii,

Coronilla scorpioides, Plantago cornuti, Polycnemum heuffelii, Potentilla

astracanica, Prunus tenella, Ranunculus oxyspermus, Satureja caerulea,

Scutellaria orientalis, Sedum caespitosum, Sempervivum ruthenicum,etc.

Conform literaturii de specialitate, in zona sunt citate circa 600 de

specii de plante, dominante fiind formele de stepa si de specii caracteristice

biotopurilor calcaroase. Dintre arbori se remarca speciile de stejari xerofili:

Querqus pedunculiflora, Quercus pubescens alături de Carpinus orientalis,

Fraxinus ornus, care formeaza cateva palcuri de padure. Specii de subarbusti


RAPORT DE MEDIU

97

ca Celtis grabata (specie rara, prezenta la noi numai in Dobrogea), Cotinus

coggygria, Padus mahaleb, Cotoneaster melanocarpa, Jasminum fruticans,

Ficus carica.

Pe stancariile expuse se pot intalni cateva specii rare: Alysum saxatile,

Dianthus nardiformis, Allium saxatile, iar in zonele umbrite, cu umiditate mai

mare apar Asplenium trichomanes, Parietaria serbica, Moehringia jankae.

Pe pantele acoperite cu vegetatie stepica sau in zonele impadurite apar

Paeonia tenuifolia, Convolvulus lineatus, Colchicum bieberstenii, Colchicum

fominii, Dianthus nardiformis, Crocus pallasii, Crocus chrysanthus, Galium

verticillatum, Gagea bulbifera, Gagea callieri, Gagea granatelii, Festuca

callieri, Koeleria degeni, Minuaritia adenotricha, Moehringia grisebachii,

Moehringia jankae, Satureja caerulea, Thymus zygioides, etc.

Speciile endemice ce se intalnesc pe teritoriul rezervatiei sunt

Campanula romanica si Ornithogalum amphibolum.

In ceea ce priveste fauna rezervatiei, studii entomofaunistice nu s-au

realizat inca.

Dintre reptile sunt mentionate Testudo graeca ibera, Podarcis taurica,

Dolichopis caspius.

In pesterile din interiorul rezervatiei au fost insa identificati o serie de

specii de lilieci: Rhinolophus ferumequinum, Rhinolophus hiposideros,

Rhinolophus mehelyi, Myotis myotis, Myotis blythi, Myotis aubentoni, Myotis

bechsteini, Myotis emargiantus, Myotis nattereri, Myotis mystacinus,

Eptesicus serotinus, Vespertillo murinus, Pipistrellus nathusii, Plecotus

austriacus, Miniopterus schreibersi, dintre care unele sunt intr-o scadere

evidenta a efectivelor populatiilor.

Conform Formularului standard, in sit sunt prezente specii de mamifere

(spermophilus citellus, rhinolophus mehelyi, rhinolophus hipposideros,

rhinolophus ferrumequinum, myotis emarginatus, myotis myotis, mesocricetus

newtoni, miniopterus schreibersi), amfibieni si reptile (emys orbicularis,


RAPORT DE MEDIU

98

testudo graeca, elaphe quatuorlineata), specii de plante (moehringia jankae,

campanula romanica,centaurea jankae), enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE.

Alte specii importante de flora si fauna mentionate in Formularul standard:

Silene csereii Campanula romanica


RAPORT DE MEDIU

99

In interiorul sitului au fost identificate urmatoarele consecinte ale

activitatilor prezente:


140 Pasunatul A 30 -

230 Vanatoare A 25 -

502 Drumuri, drumuri auto A 10 -

620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 20 -

Raportat la caracteristicile sitului , imprejurimile satului Palazu Mic

spre zona protejata se caracterizeaza prin pasunat intens, ca de altfel

toata zona din jurul satului. Prin Planul urbanistic general nu se propune

extinderea suprafetei intravilanului satului, deci zona de extravilan in

care s-ar putea resimti influente antropice printr-o eventuala dezvoltare

spatiala a localitatii, ramane neschimbata ca functiune si destinatie in

bilantul teritorial, conform Planului urbanistic general. Astfel sunt create

conditii care sa nu aduca presiuni suplimentare asupra ariei naturale

protejate, fata de cele deja identificate prin Formularul standard.

Aceeasi situatie se inregistreaza si in zona satului Piatra, unde

autoritatea locala pastreaza intravilanul existent

In procedurile de realizare ale planurilor de management pentru

cele trei situri, administratiile publice locale interesate, ce detin din punct

de vedere administrativ terenuri in zonele respective, vor participa activ

si vor colabora cu custozii desemnati, astfel incat sa se poata asigura

premisele dezvoltarii durabile a zonelor respective si pastrarea

integritatii ariilor naturale.

De asemenea, pe parcursul etapei de definitivare a planului si

realizare a raportului, s-a solicitat si s-a obtinut avizul custodelui celor

doua arii naturale protejate (RNP Romsilva – Directia Silvica


RAPORT DE MEDIU

100

Constanta), aviz ce mentioneaza ca propunerile PUG nu afecteaza

siturile, un reprezentant al Romsilva fiind prezent la grupul de lucru.

6. Peisaj

Mentinerea calitatii mediului in limitele acceptabile, cu tendinta de

aducere la parametrii normali acolo unde este cazul, constituie o linie de

dezvoltare a unui program de management al mediului cu efecte benefice

asupra sanatatii poluatiei.

Unul din obiectivele PUG este dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi

din comuna prin modernizarea spatiilor verzi existente si prin infiintarea de

noi zone verzi, inclusiv in acele zone propuse pentru dezvoltare rezidentiala.

Conform bilantului teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilan, pe

teritoriul comunei suprafetele ce au ca destinatie functionala spatii verzi,

sport, agrement, protectie ocupa 43,58 ha din total intravilan, fiind propusa

prin plan o suprafata de 121,32 ha.

In conformitate cu Art. 2 din O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea

O.U.G. nr.195/2005 privind protectia mediului, administratia locala are

obligatia de a asigura pana la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20

mp spatiu verde pe cap de locuitor si de minimum 26 mp/locuitor, pana la

data de 31 decembrie 2013.

Tinand cont de numarul de locuitori din comuna, suprafata de spatii

verzi, agrement, sport propuse prin planul urbanistic asigura tintele impuse de

legislatia in vigoare.

Alte probleme de mediu pe amplasament

Probleme de mediu pe teritoriul administrativ al comunei sunt

determinate in general de disfunctionalitati identificate in sfera echiparilor

edilitare, a modalitatilor de exploatare a terenurilor agricole, a traficului

rutier, etc.


RAPORT DE MEDIU

101

Probleme de mediu in zona, cu influenta asupra calitatii factorilor de

mediu, sunt generate de lipsa unui sistem corespunzator de gestionare a

deseurilor la nivelul comunei, lipsa colectarii selective. Respectarea

Angajamentelor asumate de Romania la data aderarii la Uniunea Europeana a

impus sistarea depozitarii si reabilitarea suprafetelor ocupate de gropile de

gunoi neconforme din zonele rurale pana la data de 16 iulie 2009. Pentru

asigurarea eficientei masurii este necesar insa ca aceasta etapa sa fie urmata

de implementarea investitiilor necesare functionarii unui sistem de colectare,

transport eliminare a deseurilor generate, in concordanta cu prevederile

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta.

Sistemul de canalizare insuficient si uzat , precum si utilizarea in

gospodarii a unor sisteme tip latrina neimpermeabilizate contribuie atat la

contaminarea solului si subsolului, cat si a apei freatice.

Subdimensionarea statiei de epurare, precum si starea tehnica precara

duce la evacuarea in emisar a unui efluent necorespunzator din punct de

vedere al indicatorilor de calitate.

In acest moment situl Natura 2000 ROSPA Lacurile Tasaul-Corbu (1%

pe teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogalniceanu) nu are

custode/administrator. In prima sesiune de atribuire desfasurata in ianuarie-

februarie 2010, conform prevederilor din Ord. MMDD 1533/2008- privind

aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate

care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de

structuri de administrare, s-au preluat in custodie ROSPA 0019 Cheile

Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia, ambele situri de catre RNP-

Directia Silvica Constanta. Lipsa pana in prezent a unui custode pentru ariile

naturale protejate a amanat realizarea unui plan de management adecvat

pentru orice sit si, implicit, stabilirea obiectivelor de conservare a acestora sau

stabilirea relatiilor de colaborare cu administratiile publice locale interesate


RAPORT DE MEDIU

102

(ceea ce ar fi dus la constientizarea valorilor naturale respective la nivelul

comunitatilor). Chiar daca pe teritoriul comunei se afla procente mici din

suprafata acestor situri, propunerile de dezvoltare si modernizare a localitatii

trebuie sa tina seama de regimul de conservare a arealelor respective.

Alte disfunctionalitati identificate la nivelul comunei prin PUG:

-inexistenta retelelor de apa si canalizare in satele arondate (Piatra si

Palazu Mic);

-absenta unei infrastructuri de sustinere a activitatilor agricole (sistem

de irigatii); parc de masini si utilaje agricole invechit (determina exploatare

ineficienta a suprafetei agricole), investitii insuficiente in agricultura ;

-calitate necorespunzatoare a apelor subterane si de suprafata;

-proces lent de degradare a solurilor prin fenomente de salinizare si

regradare a carbonatilor;

-lipsa unei variante ocolitoare a drumului european ce strabate centrul

civic al localitatii;

-infrastructura pietonala cu grad avansat de uzura fizica.

Trebuie mentionat ca multe din propunerile planului urbanistic general

se situeaza in zona beneficiilor ecologice , iar din aceasta perspectiva,

implementarea planului va fi unul dintre instrumentele importante în

ameliorarea semnificativa a conditiilor actuale de mediu si in implementarea

legislatiei de mediu.


RAPORT DE MEDIU

103

4. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI


RAPORT DE MEDIU

104

4.1. Generalitati

Obiectivele de mediu stabilite la nivel comunitar si international sunt in

general preluate in obiectivele de mediu stabilite prin documentele strategice

la nivel national. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat

atat la nivelul natiunilor, cat si cel al organismelor internationale.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a condus la armonizarea

legislatiei romanesti cu cea comunitara.

Planul National de Dezvoltare al Romaniei coreleaza prevederile

documentelor ce vizeaza diferite sectoare ale economiei romanesti: Planul

National pentru Transport, Planul Regional de Dezvoltare, Planul National

pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Planul National de Actiune pentru

Protectia Mediului , Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor

Umane.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, revizuit si

actualizat in concordanta cu acquis-ul comunitar, asigura integrarea politicilor

de mediu in celelalte sectoare de activitate (industrie, agricultura, sanatate,

etc.). Reprezinta o abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia

mediului, o concretizare a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa

corelatie cu obiectivele dezvoltarii durabile.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea

conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se

realizeaza punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru

Mediu, care se dezvolta la nivel teritorial administrativ al judetelor.

Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de

principii si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor

de sanatate a oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri

preventive, conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor

culturale si istorice, cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor

naturale si a accidentelor, raport maxim beneficiu/cost, alinierea la


RAPORT DE MEDIU

105

prevederile Conventiilor si Programelor internationale privind protectia

mediului.

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in

determinarea formelor de impact asupra mediului ale planului analizat.

Aceasta se realizeaza prin evaluarea performantelor procesului de Actualizare

a PUG in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului.

4.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan

Obiectivele de protectie a mediului la nivel local deriva din obiectivele

stabilite la nivel national, prin legislatia si strategiile/planurile de actiune

adoptate.

Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate

de implementarea Planului Urbanistic General au fost selectate si analizate

mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:

• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;

• Problemele de mediu relevante rezultate în urma analizarii starii

actuale a mediului;

• Obiectivele si masurile propuse prin planul urbanistic.

Un obiectiv de mediu stabilit trebuie sa exprime starea finala dorita sau

directia dorita de evolutia atasata unui impact/efect.

Obiectivele de mediu prezentate in cadrul acestei lucrari iau în

considerare si reflectă politicile de mediu nationale si ale UE, precum si

obiectivele de mediu la nivel local si regional. Acestea sunt focalizate pe

factorii / aspectele de mediu asupra carora planul analizat poate avea un

impact semnificativ:

-obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel

national,comunitar sau international;

- obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru

plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel


RAPORT DE MEDIU

106

local si regional.

In continuare prezentam principalele documente ce stabilesc obiective si

tinte de atins in ceea ce priveste protectia mediului.

Calitatea aerului

In legislatia romaneasca au fost transpuse directivele europene care au ca

obiective:

- evaluarea calitatii aerului in baza unor metode si criterii comune cu cele ale

Uniunii Europene;

-stabilirea unei baze de date cu informatii adecvate privind calitatea aerului si

a cadrului legal prin care aceasta informatie sa fie pusa la dispozitia

publicului;

-mentinerea calitatii aerului acolo unde aceasta corespunde standardelor sau

imbunatatirea acesteia acolo unde se constata o calitate necorespunzatoare.

Transpunerea Directivei Consiliului 96/62/CE privind evaluarea si

managementul calitatii aerului si a directivelor fiice (Directiva Consiliului

1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si

oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva

Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen si monoxid de

carbon in aerul înconjurător si Directiva Consiliului 2002/3/CE privind

poluarea aerului cu ozon) s-a realizat prin urmatoarele acte normative: OUG

nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, modificata si aprobata prin Legea

nr. 655/2001, HG nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei Nationale pentru

Protectia Atmosferei, HG nr. 738/2004 privind aprobarea Planului National

de Actiune pentru Protectia Atmosferei, Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind

stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru

evaluarea calitatii aerului in Romania, Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru

aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag

si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si

oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10, PM2,5), plumbului,


RAPORT DE MEDIU

107

benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, HG nr.

586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului Integrat de Evaluare si

Gestionare a Calitatii Aerului, HG nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea

in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului in

vederea atingerii valorilor limita sau a valorilor tinta intr-o anumita perioada

de timp.

Implementarea acestor prevederi implica parcurgerea anumitor etape

de actiune: evaluarea preliminară a calitatii aerului pe regiuni realizarea

retelelor pentru monitorizarea calitatii aerului, crearea Sistemului National de

Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii (dotarea autoritatilor de mediu cu

echipamente de monitorizare a calitatii aerului), monitorizarea calitatii aerului

si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor prevazute in

legislatia in vigoare, colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in

vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei,

identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor

si programelor de gestionare a calitatii aerului.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice in domeniul protectiei calitatii

aerului sunt stipulate in OUG 195/2005, aprobata de Legea265/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare (sa doteze instalatiile tehnologice, care

sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor

functionare, sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii

emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile care depasesc limitele maxime

admise prevazute in legislatia in vigoare , etc).

Calitatea apei

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost

transpusa in legislatia nationala prin HG nr. 188/2002, modificata si

completata prin HG nr. 352/2005, pentru aprobarea unor norme privind

conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate. Conform directivei

trebuie atinse urmatoarele tinte:


RAPORT DE MEDIU

108

≈ colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari, precum si a

celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale;

≈ aglomerarile umane trebuie sa fie prevazute cu retele de canalizare, astfel:

ºpana la data de 31 decembrie 2013, zonele de aglomerari umane cu

mai mult de 10.000 l.e.;

ºpana la data de 31 decembrie 2018, zonele de aglomerari umane

cuprinse intre 2.000 -10.000 l.e.

Apele uzate urbane care intra in retelele de canalizare ale localitatilor

trebuie ca, inainte de a fi evacuate in receptorii naturali, sa fie supuse unei

epurari corespunzatoare, dupa cum urmeaza

≈ epurare tertiara, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane cu

peste 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2015;

≈ epurare biologica, pentru toate evacuarile ce provin din aglomerari umane

cuprinse intre 2.000 si 10.000 l.e., pana la data de 31 decembrie 2018.

Pentru comuna Mihail Kogalniceanu, Planul de implementare pentru

Directiva 91/271/CEE prevede ca actiuni necesare extindere si reabilitare

retea de canalizare (pana in 2013) si modernizare statie de epurare (pana in

2015). Ca lungime pentru reteaua de canalizare se prevede un necesar de 10

km.

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman a

fost transpusa prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu

modificarile si completarile ulterioare.Obiectivele directivei sunt:

≈ protejarea sanatatii populatiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei

destinate consumului uman;

≈ asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.

Domeniile de actiune pentru implementarea Directivei sunt:

≈ monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara;

≈ reabilitarea tehnologiilor de tratare;

≈ reabilitarea retelelor de apa existente;


RAPORT DE MEDIU

109

≈ schimbarea instalatiilor interioare.

Pentru nitrati (valoarea maxima admisa este de 50 mg NO3/l) planul de

implementare al Directivei prevede conformarea sistemelor publice de

alimentare cu apa potabila pentru 142 de localitati la trei termene limita: pana

la 31.12.2006 pentru 51 de localitati, pana la 31.12.2010 pentru 48 de

localitati, pana la 31.12.2005 pentru inca 43 de localitati.

Judetul Constanta numara 48 de localitati cu 109.640 locuitori in

mediul rural cu apa furnizata prin sistem public si poluata cu nitrati.

Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati din surse agricole prevede masuri care sa evite poluarea apei subterane

si de suprafata. Prin HG 964/2000 s-a aprobat Planul de actiune pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Principalele obiective cuprinse in Planul de actiune sunt reducerea si

prevenirea poluarii apelor produsa sau indusa de nitrati din surse agricole,

rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.

Prin Ord. MMDD 1552/2008 a fost aprobata lista localitatilor pe judete

unde exista surse de nitrati din activitati agricole. Pentru aceste zone se

stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul

aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

Conform Planului de implementare pentru Directiva 91/676/EEC,

administratia publica la nivel de comuna este factorul implicat in realizarea si

administrarea platformelor comunale de depozitare a gunoiului de grajd,

precum si in aplicarea reglementarilor de gospodarire, manipulare si aplicare

a gunoiului de grajd. De asemenea, autoritatile locale participa la realizarea si

implementarea programelor de actiune.

Managementul deseurilor

In conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.75/442/EEC in

anul 2004 au fost elaborate si aprobate prin HG 1470/2004 Strategia

Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea


RAPORT DE MEDIU

110

cadrul necesar si tintele pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem

integrat de gestionare a deseurilor, ele constituind instrumentele de baza prin

care se asigura implementarea politicii UE in acest domeniu. In prezent aceste

documente se afla in curs de revizuire.

Directiva cadru a fost transpusa in legislatia romaneasca prin OUG

78/2000, aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile si completarile

ulterioare si prin HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.

Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in

legislatia romaneasca prin prin HG nr. 349/2005, iar Directiva 2000/76/CE

privind incinerarea deseurilor a fost transpusa prin HG nr. 128/2002 privind

incinerarea deseurilor, completată si modificată de HG nr. 268/2005.

Obiectivele de mediu in acest domeniu trebuie sa tina cont de

prevederile documentelor nationale, de Planul Regional de Gestionare a

Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E, precum si de Planul Judetean de

Gestionare a Deseurilor pentru judetul Constanta. Acesta din urma are rolul

de a stabili cadrul pentru crearea unui sistem de gestionare a deseurilor la

nivel judetean care sa asigure actiunile necesare pentru indeplinirea

obiectivelor si tintele prevazute de planurile aprobate la nivele superioare,

regional si national. In prezent PJGD parcurge procedura SEA pentru

obtinerea avizului de mediu de la autoritatea de mediu competenta, respectiv

ARPM Galati.

Conform propunerilor din PJGD privind zonarea judetului in vederea

promovarii actiunilor necesare in domeniul gestionarii deseurilor, comuna

Mihail Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile

Poarta Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si

Constanta. Totalul populatiei pe acesta zona este de 398.070 locuitori.


RAPORT DE MEDIU

111

Sursa: PJGD

Pentru atingerea obiectivelor tinta de reciclare din PJGD se propune ca

pentru Zona 1, statia de sortare sa fie amplasata in zona localitatii Lumina (in

legatura cu Depozitul de deseuri de la Ovidiu).

Pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede se propun statii

de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta, in zona

localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in mediul

rural a cca. 35% din deseurile vegetale.

In ceea ce priveste deseurile biodegradabile, tintele ce trebuie atinse in

vederea reducerii cantitatilor depozitate sunt: reducerea la 75% pana in 2010,

reducerea la 50% pana in 2013 si reducerea cu 35% pana in 2016 (tintele au

ca referinta anul 1995). De asemenea, gradul de acoperire cu servicii de

salubrizare trebuie sa fie de 100% pentru judet pana in anul 2013, atat pentru

mediul urban cat si pentru mediul rural.

Protectia naturii

Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor

naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica (Directiva habitate),

modificată de Directiva97/62/CE are ca obiect mentinerea biodiversitatii prin

conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de pe

teritoriul statelor. In conformitate cu această directiva, se adopta masuri de


RAPORT DE MEDIU

112

mentinere sau readucere la un stadiu corespunzator de conservare a

habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de importanta

comunitara, acesta fiind si scopul retelei europene Natura 2000. Transpunerea

Directivei in legislatia romaneasca s-a realizat prin OUG 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice, care transpune si Directiva 79/409/CEE privind conservarea

pasarilor salbatice. Reteaua ecologica Natura 2000 se opune tendintei actuale

de fragmentare a habitatelor naturale si are ca fundament faptul ca dezvoltarea

sistemelor socio-economice se face pe baza sistemelor ecologice naturale si

semi-naturale.

Conform Legii nr. 58/ 1994 pentru ratificarea Conventiei privind

diversitatea biologica, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, "conservarea

si utilizarea durabila a diversitatii biologice se vor integra, in masura

posibilitatilor si in functie de necesitati, in planurile, programele si politicile

sectoriale si intersectoriale pertinente".

In prezent este in curs de realizare la nivelul autoritatii centrale de

mediu si aprobare Strategia Nationala pentru Biodiversitate si Planul de

Actiune, in cadrul proiectului UNDP-GEF de asistenta pentru Guvernul

Romaniei, strategie care se adreseaza perioadei 2010-2020.

In momentul de fata au fost asumate la nivel comunitar si national

urmatoarele concepte cheie privind conservarea biodiversitatii:

-dezvoltarea durabila; protectia si conservarea biodiversitatii sunt strans

legate de satisfacerea nevoilor economice si sociale ale oamenilor;

-abordarea ecosistemica;

-integrarea biodiversitatii in toate politicile sectoriale.

Pentru indeplinirea scopurilor in domeniul conservarii biodiversitatii au

fost stabilite obiective strategice: asigurarea coerentei si managementului

ariilor naturale protejate, asigurarea unei stari de conservare favorabila pentru

speciile protejate, utilizarea durabila a componentelor biodiversitatii, etc.


RAPORT DE MEDIU

11

3

4.3.Obiective de mediu pentru evaluarea planului urbanistic

Factor/

Domeniu

Obiective de mediu relevante

Indicatori

Tinte

Apa

OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri

care sa nu dauneze sistemelor naturale

OR2.Limitarea poluarii apelor subterane,

inclusiv a poluarii cu nitrati din surse

agricole

-indicatorii de

calitate pentru apele

de suprafata;

-indicatorii de

calitate pentru apele

subterane

-imbunatatirea starii ecologice

si chimice a apelor de

suprafata;

-incadrarea in NTPA 001 a

efluentului statiei de epurare

inainte de evacuarea in receptor

natural;

-nr. locuitori racordati la retea

de canalizare;

-indicatorul nitrati pentru apele

subterane;

-nr. de exploatatii agricole care

aplica Codul bunelor practici;

-nr. de gospodarii individuale

ce gestioneaza corespunzator

gunoiul de grajd;

Aer /

Clima

OR3.Imbunatatirea calitatii aerului

atmosferic

OR4.Reducerea impactului transporturilor

asupra calitatii aerului la nivel rural

-standardele de

calitate pentru aer

(imisii)

-incadrarea valorilor

poluantilor specifici in

standardele de calitate: NO2,

SO2, PM10, C6H6, CO, Pb;

Sol/subsol/utilizarea terenurilor OR5.Imbunatatirea calitatii solului,

recuperarea terenurilor degradate,

exploatarea resurselor in limita capacitatii

de suport

OR6.Depozitarea corespunzatoare a

deseurilor generate la nivelul comunei

-clasa de calitate

pentru suprafetele

agricole

-schimbari pozitive

in calitatea

terenurilor

-indicatori specifici pentru

terenurile arabile;

-suprafetele de terenuri

degradate recuperate;


RAPORT DE MEDIU

11

4


OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri

biodegradabile ce necesita depozitare

OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri

reciclabile colectate selectiv

-evolutia cantitatii

de deseuri generate

si transportate

pentru depozitare;

-atingerea tintelor

din PJGD privind

cantitatea de deseuri

reciclate;

- cantitatea de deseuri

bidegradabile generate anual;

- cantitatea de deseuri reciclate;

Biodiversitate, fauna, flora

OR9.Extinderea suprafetelor impadurite

OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru

ariile naturale protejate

-evolutia

suprafetelor

impadurite la

nivelul localitatii

-actiuni de protejare

a zonelor valoroase

din punct de al

biodiversitatii

-suprafete noi impadurite;

-colaborari cu custozii ariilor

naturale protejate;

-asigurarea premizelor

favorabile, d.p.d.v. al

dezvoltarii urbane, pentru

mentinerea si/sau imbuntatirea

starii de conservare a speciilor

din ariile naturale protejate din

vecinatate;

Peisaj, valori arhitectonice si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor

de recreere, imbunatatirea calitatii

peisajului

OR12. Protejarea si punerea in valoarea a

obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu

-suprafete noi de

spatiu verde

amenajate si

reabilitate

-asigurarea zonelor

de protectie conform

legislatiei in vigoare

pentru valorile

arhitectonice si de

patrimoniu

-suprafata de spatiu verde(mp)

/locuitor, conform prevederilor

OUG 114/2007;

-nr. de obiective pentru care s-

au instituit zone de protectie

conform cerintelor institutiilor

de profil

Populatie si sanatate publica,

OR13.Imbunatatirea standardelor de viata

-locuri noi de

-evolutia nr. de locuitori ce


RAPORT DE MEDIU

11

5

mediul social si

economic,riscuri naturale

ale populatiei.

munca;

-racordarea la

retelele publice de

utilitati;

-accesul la servicii

de sanatate si

invatamant de

calitate;

-accesul la dotari de

agrement si

recreere;

-calitatea apei

potabile si calitatea

aerului in zonele

rezidentiale;

- cresterea

sigurantei prin

eliminare risc de

inundatii;

beneficiaza de serviciile publice

de utilitati

-evolutia gradului de pregatire

a fortei de munca si migratia

fortei de munca;

-nr. persoane cu acces la servicii

de sanatate;

-realizare actiuni necesare de

regularizare parau Agi Cabul.


RAPORT DE MEDIU

116

5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI


RAPORT DE MEDIU

117

5.1. Metodologia de evaluare

Evaluarea planului urbanistic se realizeaza la nivelul obiectivelor si

masurilor propuse, la nivelul disponibil de detaliere a planului. Evaluarea implica

analiza modului in care obiectivele planului intersecteaza obiectivele de mediu

relevante.

Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al comunei

Mihail Kogalniceanu va avea efecte benefice asupra dezvoltarii comunei din

punct de vedere socio-economic, al protectiei calitatii mediului si sanatatii

populatiei. PUG stabileste directiile de dezvoltare de dezvoltare a comunei in

corelare cu prevederile Planurilor de Amenajare a Teritoriului la nivel

national si judetean, precum si a obiectivelor de protectie a mediului.

Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a

implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre

obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat

neconcordantele posibile, cat si sinergiile. Se vor sublinia atat efectele directe,

cat si cele indirecte sau cumulative.

Se va utiliza un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate

de implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator:

Scala evaluare efecte

Valoare Semnificatie

+2 -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

+1 -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

0 -Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat

-1 -Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

-2 -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant


RAPORT DE MEDIU

118

Principalele obiective/masuri din PUG ce vor fi evaluate in raport cu

obiectivele de mediu relevante sunt urmatoarele:

Nr.crt. Masuri/obiective din PUG

M1 Modificare limite intravilan, prin marirea suprafetei cu 654,57 ha

M2 Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal,

realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole

M3 Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de

canalizare si tratare ape uzate

M4 Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statie de tratare, retea de distributie

M5 Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural

M6 Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor

generate la nivelul comunei

M7 Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate, exploatarea rationala a terenurilor agricole

M8 Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit

M9 Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul

5.2. Evaluarea efectelor generate de implementarea PUG

Pentru fundamentarea corecta a evaluarii se prezinta principalele

rezultate ale obiectivelor Planului Urbanistic General.

Extinderea intravilanului localitatii genereaza urmatoarele utilizari ale

terenului, raportat la bilantul teritorial existent:

-cresc de cca. 1,6 ori zonele ocupate de locuinte si functiuni

complementare;

-creste de cca. 1,7 ori suprafata destinata unitatilor industriale si

depozitelor;

-creste de cca. 3,3 ori suprafata utilizata de unitatile agrozootehnice;


RAPORT DE MEDIU

119

-se inregistreaza cresteri foarte mici la suprafetele destinate institutiilor

si serviciilor de interes publica (cu cca. 1,5% fata de situatia existenta);

-suprafetele destinate cailor de comunicatie si transport cresc de

aproximativ 1,7 ori;

-cresc de cca. 1,25 ori zonele destinate spatiilor verzi, dotarilor pentru

agrement si sport;

-se mentin suprafetele pentru constructii tehnico-edilitare, gospodarie

comunala, destinatie speciala.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1200

1300

1400

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100

Situatie existenta Situatie propusa

ha

Ape si paduri

Terenuri libere

Destinatie speciala

Gospodarire comunala, cimitire

Constructii tehnico-edilitare

Spatii verzi, sport, agrement,

protectie

Cai de comunicatie si transport

Institutii si servicii de interes public

Unitati agro-zootehnice

Unitati industriale si depozite

Locuinte si functiuni complementare

Modificarea bilantului teritorial, in raport cu functiunile propuse, va

determina o serie de corespondente in aspectele de mediu inventariate:

-cresterea consumului de apa potabila si a volumelor de ape uzate

generate;


RAPORT DE MEDIU

120

-cresterea cantitatii de combustibil utilizat in cadrul activitatilor

productive, cu influenta asupra calitatii aerului;

-cresterea cantitatilor de deseuri generate.

Aceste rezultante vor fi raportate la masurile de imbunatatire a mediului

de viata propuse de PUG:

-reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare si tratare ape uzate;

-reabilitarea si extinderea retelei de apa potabila;

-imbunatatirea infrastructurii rutiere si realizarea soselei de centura;

-implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor.

Masura M1- Modificare limite intravilan- marirea suprafetei cu 654,57 ha

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare

Apa OR1.Limitarea poluarii apelor

la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii

apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole

-1

- cresterea volumului de ape

uzate generate; -cresterea consumului de apa din resursa naturala;

Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului

transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural

-1

-cresterea valorilor de

trafic; -cresterea volumului activitatilor economice;

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor

OR5.Imbunatatirea calitatii

solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in

limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei

-2

-schimbarea tipului de

folosinta al terenului; -reducerea functiilor ecologice ale terenului

agricol;scoaterea terenului din circuitul naturala unor suprafete de teren, indiferent de masurile propuse pentru diminuarea efectelor (efect rezidual);

Management

deseuri

OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare

OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv

0 - nu are efect asupra OR;


RAPORT DE MEDIU

121

Biodiversitate

fauna, flora


OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale protejate

0

-nu are efect asupra OR; extinderea intravilanului nu se face spre zonele

naturale protejate;

Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii

peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor

arhitectonice si de patrimoniu

+1

-amenajarea de spatii verzi in zonele propuse pentru

introducere in intravilan cu folosinta de zone rezidentiale si mixte;

Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si

economic,ris-

curi naturale

OR13.Imbunatatirea

standardelor de viata ale populatiei.

+2

-urmare a oportunitatilor de dezvoltare economica ce apar si a imbunatatirii fondului construit al

localitatii;

TOTAL -1

Observatii: Extinderea intravilanului localitatii raspunde cerintelor de dezvoltare

ale comunitatii si tendintei de migratie a locuitorilor din municipiile/orasele

aglomerate spre localitati aflate in proximitatea acestora, inclusiv pentru

dezvoltarea unor initiative economice, tinand cont de accesibilitatea terenurilor,

atat din punct de vedere financiar, cat si ca suprafete disponibile. Din acest punct

de vedere, dezvoltarea comunei Mihail Kogalniceanu poate profita de includerea

in Zona Metropolitana Constanta si de distanta relativ mica fata de municipiu (25

km).

Masura M2- Reabilitarea infrastructurii de transport rutier si pietonal, realizarea unei centuri ocolitoare a loc. M. Kogalniceanu, extinderea si modernizarea

drumurilor de acces spre fermele agricole

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare

Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze

sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole



RAPORT DE MEDIU

122

Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic

OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural

+2

-fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de gaze

de esapament; -decongestionarea centrului civic al localitatii

prin defluirea traficului spre soseaua de centura

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor



limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor


-1

-impact direct, pe termen

lung (pe durata de viata a investitiilor in infrastructura) prin

schimbarea tipului de folosinta al terenului in vederea extinderii si

modernizarii arterelor de circulatie;

Management

deseuri

OR7. Reducerea cantitatilor

de deseuri biodegradabile ce necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de

deseuri reciclabile colectate selectiv


Biodiversitate

fauna, flora

OR9.Extinderea suprafetelor

impadurite OR10.Asigurarea protectiei necesare pentru ariile naturale

protejate

0

-nu are efect asupra OR; in

cele doua sate din apropierea ariilor naturale rotejate suprafata ocupata

de infrastructura rutiera si pietonala ramane aceeasi, conform bilantului

teritorial; nu se prevede ocuparea de noi terenuri, spre zonele de interes pentru conservarea

biodiversitatii;

Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor

verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea

in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu


Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale

OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.

+2

-impact direct pozitiv, pe termen ling, prin cresterea gradului de confort,

imbunatatirea calitatii aerului in zona centrala; -optimizarea accesului populatiei la servicii si

cresterea potentialului de


RAPORT DE MEDIU

123

dezvoltare al zonei;

TOTAL +3

Masura M3- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de canalizare si

tratare ape uzate

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare

Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale

OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole

+2

Efect pozitiv direct urmare a: -incadrarea in NTPA 001 a efluentului statie de epurare,

inainte de evacuare in receptor natural; -reducerea poluarii din surse punctiforme urmare a

evacuarii apelor uzate din gospodariile neracordate la reteaua de canalizare;

-crearea premiselor imbunatatirii starii ecologice a apei de suprafata, inclusiv d.p.d.v. al vietii acvatice din emisarul

natural;

Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii

aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii aerului la nivel rural

0 -nu are efect asupra OR;

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor

OR5.Imbunatatirea calitatii solului, recuperarea

terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport

OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei

+1

-efect pozitiv indirect urmare

a eliminarii evacuarilor de apa uzata in sol/subsol;

Management

deseuri




Biodiversitate

fauna, flora

OR9.Extinderea suprafetelor impadurite OR10.Asigurarea protectiei

necesare pentru ariile naturale protejate

0 -nu are efect direct asupra OR;

Peisaj, valori OR11.Extinderea spatiiilor 0 -nu are efect asupra OR;


RAPORT DE MEDIU

124

arhitectonice

si de

patrimoniu

verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii



Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale

OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale

populatiei.

+2

-urmare a imbunatatirii conditiilor de viata,reducerea riscului asupra sanatatii

umane; - posibilitati de dezvoltare economica

TOTAL +5

Observatii : dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare trebuie sa tina cont de

perspectiva dezvoltarii zonelor rezidentiale si de prestari servicii preconizate prin

PUG, respectiv trebuie sa asigure debitele si calitatea necesare pentru alimentarea

cu apa potabila si echipamente suficiente pentru preluarea si tratarea apelor uzate

in sistem centralizat.

Masura M4- Imbunatatirea si extinderea instalatiilor de alimentare cu apa- surse

de apa, statie de tratare, retea de distributie

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare


sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse

agricole

+1

- efect pozitiv indirect urmare

a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii sursei de apa subterana (de ex. masuri pentru reducerea aportului de nitrati);




Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor


terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport

OR6.Depozitarea



RAPORT DE MEDIU

125

corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei

Management

deseuri

OR7. Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile ce

necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv


Biodiversitate

fauna, flora




Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu





Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale


populatiei.

+2

Efecte pozitive pe termen lung, prin:

-reducerea riscurilor asupra sanatatii umane; -accesul la reteaua de apa

potabila centralizata; -dezvoltarea mediului economic, urmare a

accesibilitatii echiparilor tehnico-edilitare.

TOTAL +3

Masura M5- Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sportive, valorificarea cadrului natural

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare


la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2. Limitarea poluarii

apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole



+1 - efect pozitiv indirect, urmare a rolului de absorbanti naturali al


RAPORT DE MEDIU

126


plantelor;

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor


terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea


+1

- efect pozitiv indirect urmare a utilizarii superioare si benefice a solului in interiorul localitatii;

Management

deseuri




Biodiversitate

fauna, flora




Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor

verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului

OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu

+2

- efecte directe urmare a

cresterii calitatii peisajului urban in beneficiul comunitatii;

Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale

OR13.Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei.

+1

-cresterea gradului de confort al rezidentilor; -crearea conditiilor de

imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin utilizarea zonelor sportive si

de agrement.

TOTAL +5

Masura M6- Implementarea unui sistem de gestionare modern a deseurilor generate la nivelul comunei

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare


sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii

+1

-impact pozitiv indirect prin eliminarea depozitarii

neconforme a deseurilor si infiltrarii levigatului in apa subterana; gestionare


RAPORT DE MEDIU

127

cu nitrati din surse agricole corespunzatoare a gunoiului de grajd in fermele

zootehnice si in gospodariile individuale

Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii

aerului la nivel rural +1

- impact pozitiv indirect urmare a eliminarii emisiilor de poluanti rezultati (in special metan) din

fermentarea deseurilor in depozitul neconform, precum si a riscului de aprindere;

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor




+1

- asigurarea dotarilor necesare care sa elimine

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, cu afectarea solului/subsolului;

-recuperarea terenului utilizat anterior pentru depozitarea deseurilor la nivelul

localitatii;

Management

deseuri


necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate

selectiv

+2

-urmare a implementarii sistemului de gestionare a

deseurilor la nivelul comunei si a facilitatilor de sortare si compostare ce se prevad in

PJGD pentru Zona 1, din careface parte si comuna Mihail Kogalniceanu;

Biodiversitate

fauna, flora




Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii peisajului

OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor arhitectonice si de patrimoniu


Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale


populatiei.

+2

-cresterea gradului de confort al rezidentilor;

-crearea conditiilor de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei prin imbunatatirea stari de calitate

a apelor subterane; -urmare a reciclarii deseurilor


RAPORT DE MEDIU

128

refolosibile se asigura participarea la efortul comun

de conservare a resurselor naturale; -posibile dezvoltari

economice in domeniul reciclarii deseurilor.

TOTAL +7

Masura M7- Impadurirea a 40 ha de terenuri, inclusiv terenuri degradate,

exploatarea rationala a terenurilor agricole

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare

Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor

subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole

+1

- efect indirect pe termen lung urmare a exploatarii rationale a terenurilor agricole prin aplicarea Codului de bune

practici; minimizarea transferului de nitrati din activitati agricole spre apele

subterane si de suprafata;



+1 -impact pozitiv direct urmare a rolului padurii de absorbant natural;

Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor




+1

- utilizarea terenurilor degradate, imbunatatirea calitatii solului; evitarea

aportului in exces de nutrienti (azot), peste limita necesara tipurilor de teren si de cultura agricola;

Management

deseuri




Biodiversitate

fauna, flora



+2

-impact pozitiv indirect prin

extinderea suprafetelor propice pentru instalarea faunei si florei salbatice;

Peisaj, valori OR11.Extinderea spatiiilor +1 -cresterea calitatii peisajului din


RAPORT DE MEDIU

129

arhitectonice

si de

patrimoniu

verzi si a zonelor de recreere, imbunatatirea calitatii



extravilanul localitatii;

Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale


populatiei.

+1

-efect indirect pozitiv urmare a efectelor pozitive asupra calitatii apei subterane;

-posibilitatea eficientizarii culturilor prin aplicarea Codului de bune practici agricole

TOTAL +7

Masura M8- Delimitarea zonelor protejate si restrictii generale pentru conservarea patrimoniului natural si construit

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare


la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale OR2.Limitarea poluarii apelor

subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole


Aer/Clima OR3.Imbunatatirea calitatii aerului atmosferic OR4.Reducerea impactului transporturilor asupra calitatii

aerului la nivel rural


Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor


solului, recuperarea terenurilor degradate, exploatarea resurselor in limita capacitatii de suport

OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor generate la nivelul comunei


Management

deseuri


necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv


Biodiversitate

fauna, flora


OR10.Asigurarea protectiei

+2 -efect direct prin stabilirea normelor de protectie si a

conduitei necesare fata de


RAPORT DE MEDIU

130


patrimoniul natural;

Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu

OR11.Extinderea spatiiilor verzi si a zonelor de recreere,

imbunatatirea calitatii peisajului OR12. Protejarea si punerea in valoarea a obiectivelor


+2

-efect direct prin stabilirea

normelor de protectie si punerea in valoarea, conform avizelor de specialitate a obiectivelor de patrimoniu;

Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale

OR13.Imbunatatirea


+1

-efect indirect prin asigurarea

implementarii conceptelor de dezvoltare durabila si beneficiile pe termen lung

asupra comunitatii, ca rezultat al conservarii patrimoniului.

TOTAL +5

Masura M9- Reprofilarea si dalarea albiei paraului Agi Cabul

Factor/

domeniu

Obiective de mediu

relevante (OR)

Nivel

impact

Justificare

Apa OR1.Limitarea poluarii apelor la niveluri care sa nu dauneze sistemelor naturale

OR2.Limitarea poluarii apelor subterane, inclusiv a poluarii cu nitrati din surse agricole





Sol/subsol/

utilizarea

terenurilor



limita capacitatii de suport OR6.Depozitarea corespunzatoare a deseurilor



Management

deseuri


necesita depozitare OR8. Cresterea cantitatilor de deseuri reciclabile colectate

selectiv



RAPORT DE MEDIU

131

Biodiversitate

fauna, flora




Peisaj, valori

arhitectonice

si de

patrimoniu




+1

-efect indirect pozitiv prin cresterea calitatii peisajului urban in zona in care paraul

strabate localitatea;

Populatie si

sanatate

publica,

mediu social

si economic,

riscuri

naturale

OR13.Imbunatatirea


+1 - efect direct prin cresterea sigurantei rezidentilor si a bunurilor materiale.

TOTAL +2


RAPORT DE MEDIU

13

2

E

val

uar

ea ef

ecte

lor

cum

ula

te as

upra

fa

ctori

lor

de

med

iu al

e obie

ctiv

elor/

m

asuri

lor

pro

puse

pri

n P

UG

s-

a

real

izat

pri

n i

nsu

mar

ea n

ivel

ulu

i im

pac

tulu

i st

abil

it p

entr

u f

ieca

re m

asura

in p

arte

in r

aport

cu o

bie

ctiv

ele

rele

van

te d

e

med

iu.

Domeniu si

Obiectiv

relevant/

Masura din

PUG

M1

Cre

ster

e su

pra

fata

intr

avil

an

M2

Rea

bil

itar

ea

infr

astr

uct

uri

i

de

tran

sport

ruti

er s

i

pie

tonal

,

centu

ra

oco

lito

are

,

dru

muri

acce

s fe

rme

M3

Rea

bil

itar

ea,

moder

niz

area

si e

xti

nder

ea

sist

em

ulu

i de

canal

izar

e si

trat

are

ape

uza

te

M4

Imbu

nat

atir

ea

si e

xti

nder

ea

inst

ala

tiil

or

de

alim

enta

re

cu a

pa-

surs

e

de

apa,

sta

tie

de

trat

are,

rete

a de

dis

trib

uti

e

M5

Exti

nder

e sp

atii

ver

zi,a

gre

men

t

si s

port

,

val

ori

fica

re

cadru

nat

ura

l

M6

Imple

menta

rea

un

ui

sist

em

de

gest

ionar

e

moder

n a

des

euri

lor

gen

erat

e la

niv

elu

l

com

unei

M7

Impaduri

rea

a 40 h

a de

tere

nuri

,

incl

usi

v

degra

dat

e,

explo

atar

ea

rati

onala

a

tere

nuri

lor

agri

cole

M8

Del

imit

area

zonel

or

pro

teja

te s

i

rest

rict

ii

gen

eral

e pen

tru

con

serv

area

pat

rim

oniu

lui

nat

ura

l si

con

stru

it

M9

Rep

rofi

lare

a si

dal

area

albie

i

par

aulu

i A

gi

Cab

ul

TOTAL

Apa

OR

1

OR

2

-1

0

+2

+1

0

+1

+1

0

0

4

Aer/Clima

OR

3

OR

4

-1

+2

0

0

+1

+1

+1

0

0

4

Sol/subsol

OR

5

OR

6

-2

-1

+1

0

+1

+1

+1

0

0

1

Deseuri

OR

7

OR

8

0

0

0

0

0

+2

0

0

0

2

Fauna, flora

Bidoversitate

OR

9

OR

10

0

0

0

0

0

0

+2

+2

0

4


RAPORT DE MEDIU

13

3

Peisaj,valori

patrimoniu

OR

11

OR

12

+1

0

0

0

+2

0

+1

+2

+1

7

Populatie,

Sanatate

publica,mediu

economic

OR

13

+2

+2

+2

+2

+1

+2

+1

+1

+1

14

TOTAL

-1

3

5

3

5

7

7

5

2

36


RAPORT DE MEDIU

134

Analiza globala a efectelor este redata in figura urmatoare:

-4 -2 0 2 4 6 8

1

2

3

4

5

6

7

8

9Masuri PUG

efecte pozitive

efecte negative

Analiza rezultatelor permite identificarea faptului ca implementarea

planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ

manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6),

aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte pe componenta cantitativa

prin cresterea consumului de apa- ca resursa naturala).

Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de

folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele

construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective.

In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o

consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere

tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a

autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in

combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de


RAPORT DE MEDIU

135

dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o

scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic

din centrul civic al localitatii.

In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea

sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul

efect negativ al cantitatilor suplimentare generate.

Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea

forma :

efecte pozitive90,25%

9,75%

Rolul identificarii efectelor potentiale negative este de a evidentia

propunerile sensibile ale planului urbanistic. Evaluarea efectuata indica efectele

potentiale raportat la nivelul actual de cunoastere a datelor. Astfel, in etapa de

implementare, se pot adopta masurile necesare pentru minimizarea efectelor

negative. Parcurgerea etapelor de proiectare in cadrul viitoarelor proiecte va

permite optimizarea solutiilor tehnice cu efecte de rducere a impactului

potential.

Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi

preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor

ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana.


RAPORT DE MEDIU

136

Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii

planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii

populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata,

urmare a :

-scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural,

prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta);

-asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in

conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa

potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate

rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a

terenurilor agricole, etc.).


RAPORT DE MEDIU

137

6. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA

Nu se vor inregistra efecte transfrontiera urmare a masurilor propuse prin

plan. Distanta in linie dreapta pana la granita cu Bulgaria este de cca. 68 km,

pana la granita cu Ucraina este de cca. 107 km, iar pana la granita cu Republica

Moldova de 124 km.

De asemenea, tipul de masuri continute de Planul Urbanistic General si

proiectele ce vor fi generate ulterior nu vor face obiectul Conventiei de la

Espoo.


RAPORT DE MEDIU

138

7. MASURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA,

REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI


RAPORT DE MEDIU

139

Analiza globala a efectelor generate de implementarea masurilor propuse

prin Planul Urbanistic Generala a relevat tendinta generala pozitiva asupra

calitatii factorilor de mediu. Unele din masurile propuse vor putea genera la

momentul implementarii presiune la nivel local asupra factorilor de mediu, in

special acele masuri care necesita lucrari de constructie/amenajare.

Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face

prin evaluarea impactului in etapa de pregatire si realizare a fiecarui proiect, in

special in cazul celor care se regasesc in anexele 1 si 2 ale HG 445/2009-

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului. Datele disponibile la nivelul respectiv de proiectare vor permite

identificarea:

- impactului potential asupra mediului in aria de interes a proiectului

propus;

- cele mai bune tehnici si tehnologii din punct de vedere al protectiei

calitatii factorilor de mediu.

- masurile si conditiile necesare pentru prevenirea, reducerea si

compensarea eventualelor efecte negative generate de proiectul in cauza.

In urma rezultatului analizei potentialelor efecte ale obiectivelor planului

urbanistic asupra obiectivelor de mediu relevante se propun o serie de masuri

care pot preveni deteriorarea calitatii mediului sau pot contribui la

imbunatatirea calitatii mediului.


adverse asupra factorului de mediu apa

Presiunile actuale asupra acestui factor de mediu se concretizeaza in

evacuare necontrolata de ape uzate ce se infiltreaza in subteran, evacuarea unui

efluent al statiei de epurare, necorespunzator din punct de vedere al calitatii, in

receptor natural, utilizarea in exces a ingrasamintelor , etc., toate aceste


RAPORT DE MEDIU

140

neconformitati fiind relevate pe larg in cadrul analizei situatiei actuale.

Fiind un factor de mediu fundamental ce confera suport vietii, se impune

supravegherea calitatii acesteia in scopul evitarii efectelor poluantilor si

adoptarii actiunilor necesare. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata

si a apelor subterane, a calitatii efluentilor evacuati in receptori naturali.

In general, implementarea masurilor propuse prin PUG vor determina

inregistrarea unor progrese a calitatii apelor de suprafata si subterane. Se vor

adopta urmatoarele masuri generale, urmand ca la faza de promovare a

proiectelor aceste masuri sa fie personalizate si adaptate corespunzator:

- se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea

sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate; este recomandat ca

bransarea consumatorilor de apa potabila sa se realizeze dupa punerea in

functiune a retelei de canalizare si a modernizarii statiei de epurare;

- se va adopta un sistem pentru verificarea periodica a integritatii

sistemului de canalizare;

- se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie

sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa;

- in vederea protejarii receptorului natural si asigurarii parametrilor

optimi de functionare dupa modernizarea statiei de epurare a localitatii, pentru

toate activitatile noi sau existente, potential poluatoare pe factorul de mediu

apa, se vor impune sisteme de preepurare; in acest fel se va asigura respectarea

NTPA 002 la evacuarile in canalizare si in statia de epurare;

- consumul de apa necesar localitatii va fi corelat cu capacitatea de

suport a resursei naturale subterane, tinand cont de variatiile sezoniere a

necesarului de apa; se vor contoriza debitele de ape preluate din subteran;

- se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca

activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la

canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate

vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila);


RAPORT DE MEDIU

141

- de asemenea, ata utilizarea ingrasamintelor organice, cat si a celor

chimice in apropierea apelor de suprafata se va realiza cu asigurarea zonei de

protectie functie de panta terenului; pentru zonele in care se afla captari de apa

se va asigura banda de siguranta la aplicarea ingrasamintelor, atat in cazul

fractiilor lichide , cat si in cazul celor solide;

- -implementarea unui proiect conform din punct de vedere constructiv,

prin realizarea unei platforme care sa permita gestionarea unitara la nivelul

comunei a gunoiului de grajd din gospodariile individuale.

- pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se

va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea

echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de

constructie promovata;

- orice obiectiv care are legatura cu apele subterane sau cu apele de

suprafata va primi acordul/avizul autoritatii competente in domeniul

gospodaririi apelor;

-de asemenea, masurile propuse la subcapitolul 7.3 privind protectia

solului si care tintesc reducerea excesului de nitrati din activitati agricole, se

adreseaza in mod direct imbunatatirii calitatii panzei de apa freatica si a apelor

de suprafata;

In ceea ce priveste masurile generale pentru protectia factorului de

mediu apa in timpul construirii obiectivelor propuse prin PUG, acestea vor fi

stabilite prin actele de reglementare emise la urmatoarea faza de proiectare, dar

vor prevedea cel putin:

- depozitarea in siguranta a materiilor prime si/sau a materialelor de

constructii astfel incat sa se evite antrenarea catre apele de suprafata sau pe sol

de catre apele pluviale;

- adoptarea unui management corespunzator al organizarilor de santier,

astfel incat sa se asigure gestionarea in conditii de siguranta a apelor uzate

generate;


RAPORT DE MEDIU

142

- se va avea in vederea si gestionarea optima a deseurilor produse pe

perioada lucrarilor de investitie, pentru a evita formarea de depozite

neorganizate si migrarea unor eventual poluanti catre factorii de mediu apa, sol,

subsol.


adverse asupra factorului de mediu aer

Analiza efectuata a identificat o serie de aspecte ale planului urbanistic

care vor crea presiune suplimentara asupra calitatii atmosferei. Aceasta va fi

creata in special urmare a cresterii valorilor de trafic generata de extinderea

intravilanului si de sursele fixe ce pot fi propuse prin proiectele rezultate din

implementarea masurilor din plan. Astfel, se vor lua in considerare urmatoarele

aspecte:

- asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea

si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de

prestari servicii, mica industrie, etc.;

- utilizarea in cadrul activitatilor economice a unor tehnologii cu

potential redus de poluare;

- utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei

calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in

vigoare;

- identificarea posibilitatilor de utilizare a energiilor din surse

regenerabile;

- extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de

intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de

urbanism aferent PUZ generate de zonele nou introduse in intravilan,

respectarea unor suprafete minime de spatiu verde, astfel incat la nivelul

localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de mediu in vigoare (OUG


RAPORT DE MEDIU

143

114/2007);

- promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate

de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de

protectie constituite din perdele vegetale.

- utilizarea rationala a terenurilor libere, recuperarea terenurilor

degradate pentru a scadea aportul de poluanti atmosferici din surse naturale

(eroziunea vantului).

Masurile generale pentru protectia factorului de mediu aer in timpul

construirii obiectivelor propuse prin PUG vor prevedea cel putin:

- utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, prevazute cu

sisteme de retinere poluanti;

- transportul materialelor pulverulente se va realiza cu autovehicule

acoperite cu prelate;

- depozitele temporare de pamant vegetal sau materiale de constructii vor

fi protejate impotriva vantului si/sau stropite cu apa, dupa caz , astfel incat sa

se evite antrenarea particulelor de suprafetele depozitelor;

- se va avea in vedere utilizarea de trasee optime pentru transportul

materialelor, astfel incat sa se protejeze zonele rezidentiale.


adverse asupra factorului de mediu sol/subsol

Prin extinderea intravilanului comunei suprafete de teren vor fi scoase

din circuitul natural si vor fi utilizate pentru dezvoltarea localitatii, indiferent

de masurile de reducere adoptate.

Pentru a reduce efectele generale asupra solului/subsolului se propun

urmatoarele masuri:

- utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al

primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se

vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea


RAPORT DE MEDIU

144

naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat

si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor

prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a

acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate,

astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile

prevazute de lege (OUG 114/2007);

- valorificarea pamantului vegetal rezultat din excavatii;

- minimizarea suprafetelor de teren tasate ca urmare a lucrarilor de

constructie, precum si a suprafetelor ocupate temporar;

- prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca

degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin

valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in

detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune;

-reabilitarea si extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare in vederea

valorificarii superioare a potentialului agricol si a contracararii climatului arid;

-avand in vedere propunerile de extindere a suprafetelor de teren

destinate unitatilor agro-zootehnice la nivelul comunei si tinand cont de

vulnerabilitatile zonei in ceea ce priveste poluarea cu nitrati din surse agricole,

sunt necesare actiuni de promovare, in cadrul comunitatii fermierilor si

producatorilor agricoli, a implementarii principiilor Codului de bune practici

agricole, stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si


colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu in vederea stabilirii

optiunilor de fertilizare : Directia Agricola Judeteana, Oficiul de Pedologie si

Agrochimie, etc; dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere

utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale, aplicarea corecta a

ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in

sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata,


RAPORT DE MEDIU

145

promovarea agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor

cuantifica si in calitatea panzei de apa freatica;

- promovarea cu prioritate a acelor masuri din PUG ce vor determina

eliminarea unor surse de poluare pentru sol/subsol (realizarea retelei de

canalizare, implementarea sistemului de gestionare a deseurilor, etc.).


adverse asupra biodiversitatii

In ceea ce priveste fauna si flora din zona comunei, aceasta este

caracteristica agroecosistemelor, 75% din terenuri fiind arabile. Prin

implementarea masurilor propuse de plan nu se reduc suprafetele impadurite,

zonele umede si nu se intervine asupra corpurilor de apa de suprafata, cu

exceptia lucrarilor de regularizare a paraului Agi Cabul. In cazul paraului, clasa

de calitate V, aportul de ape uzate insuficient epurate, etc., nu il recomanda ca

fiind propice unei vieti acvatice valoroase. Masurile din planul urbanistic vor

crea posibilitatea imbunatatirii calitatii cursului de apa.

De asemenea, nu se propune modificarea compozitiei speciilor sau

introducerea de noi specii in mediu sau modificari ale resurselor speciilor de

plante cu importanta economica.

Aspectele privind biodiversitatea vor fi favorizate de urmatoarele

actiuni/masuri:

-impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii

conditiilor pentru dezvoltarea florei si faunei specifice; se vor utiliza specii

locale, valoroase, intalnite si in celelalte corpuri de padure, evitandu-se

introducerea de specii invazive, alohtone; aceleasi principii se vor urmari si in

cazul amenjarii spatiilor verzi din localitate, a perdelelor de protectie, a zonelor

verzi din zonele propuse a fi introduse in intravilan;

- utilizarea de catre comunitate, in scop de agrement si recreere, a

suprafetelor impadurite din jurul comunei se va face in conditiile stabilite de


RAPORT DE MEDIU

146

administratorul acestora (RNP Directia Silvica Constanta);

- in timpul implementarii obiectivelor din plan se va evita ocuparea de

zone suplimentare celor necesare proiectului propus sau tasarea de zone

suplimentare.

In ceea ce priveste ariile naturale protejate prin reteaua ecologica

europeana Natura 2000, asa cum s-a prezentat anterior, pe teritoriul

administrativ al comunei se gasesc procente foarte mici din aceste situri. Ca si

amplasament, zonele de SCI si SPA incluse in teritoriul administrativ al

comunei sunt pe raza satelor care apartin de comuna, respectiv Piatra si Palazu

Mic. In aceste localitati obiectivele economice de prestari servicii si mica

industrie, precum si traficul rutier sunt mai slab reprezentate, deci presiunile

asupra factorilor de mediu sunt reduse in comparatie cu resedinta de comuna,

localitatea Mihail Kogalniceanu (distantele intre Mihail Kogalniceanu si cele

doua sate, in linie dreapta, sunt de cca 9 km fata de satul Piatra si de mai mult

de 10 km fata de Palazu Mic). Obiectivele industriale existente in zona si

percepute ca si presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate , respectiv

activitatea de exploatare a pietrei, erau functionale la momentul desemnarii

ariilor si nici nu se propune prin PUG modificari in sens negativ a situatiei

actuale.

In cele doua sate nu se propune extinderea intravilanului , masurile din

plan vizand alimentarea cu apa a satului, imbunatatirea calitatii drumurilor si

obiective sociale (reabilitare gradinita si amenajare cabinet medical).

Tinand cont de aceste aspecte, se propun urmatoarele masuri:

- implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe

teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de

management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000;

- desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind

statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje

in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate;


RAPORT DE MEDIU

147

-limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale

localitatilor spre siturile Natura 2000, astfel incat sa se poata asigura o distanta

tampon pana la zonele de interes; interzicerea extinderii intravilanului in zona

satului Piatra catre lacul Tasaul este necesara si pentru asigurarea protectiei

malului luciului de apa, mal cu structura afectata in zona localitatii; de

asemenea, in cazul satului Palazu Mic, prin conservarea actualelor limite ale

intravilanului se evita cresterea presiunii antropice asupra zonelor valoroase din

punct de vedere al biodiversitatii;

-orice interventie in vecinatatea ariilor naturale protejate se va realiza cu

acordul favorabil al autoritatii de mediu si a custozilor desemnati.


adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei

Propunerile din planul urbanistic general au ca scop general

imbunatatirea standardului de viata al populatiei, a confortului, accesul la

servicii medicale si sociale de calitate: asigurarea extinderii serviciilor de

alimentare cu apa si canalizare în zona analizata; asigurarea alimentarii cu apa

la parametri de calitate în conformitate cu prevederile legale; asigurarea

extinderii serviciilor de colectare si colectare selectiva a deseurilor de la

populatie; imbunatatirea si extinderea infrastructurii rutiere, amenajarea si

reabilitarea spatiilor verzi, a zonelor de agrement si sport, etc.

De asemenea, reglementarea suprafetelor introduse in intravilan se va

realiza prin planuri de urbanism zonale si regulamentele aferente.

In perioadele de implementare a acestor masuri, cand vor fi necesare

lucrari de constructie, o serie de masuri vor fi necesare, adoptate functie de

proiectul promovat. Astfel :

- dezvoltarea unor noi zone rezidentiale numai in conditiile extinderii

corespunzatoare a capacitatilor echipamentelor tehnico-edilitare si a serviciilor

de salubrizare;


RAPORT DE MEDIU

148

- realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele de prestari

servicii/mica industrie si zonele rezidentiale;

- amenajarea unor piste pentru biciclete;

- transportul materialelor de constructie cu evitarea, pe cat posibil, a

zonelor rezidentiale;

- utilizarea de echipamente si autovehicule moderne, cu sisteme de

retinere poluanti, astfel incat tranzitarea localitatii sa nu amplifice presiunea

asupra factorului de mediu aer .


adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului cultural

Mediul social si economic al localitatii va fi favorizat de masurile

propuse prin PUG. Sprijinirea initiativelor locale pentru realizarea unor

activitati economice la nivelul comunei, utilizarea fortei de munca disponibila

local, dezvoltarea infrastructurii rutiere si tehnico-edilitare sunt masuri ce vor

avea efecte pozitive, fara sa fie identificate efecte adverse prin implementarea

acestora.

In cazul implementarii sistemului de gestionare a deseurilor se vor

inregistra efecte pozitive si se vor implementa masurile necesare pentru

atingerea tintelor stabilite la nivel national si regional in domeniul depozitarii si

reciclarii deseurilor, a acoperirii localitatilor cu servicii de salubrizare. Avand

in vedere ca aceste actiuni vor implica anumite costuri, se va avea in vedere:

- incurajarea compostarii deseurilor in gospodarii individuale, conform

recomandarilor din PJGD;

- asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si

a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa.

In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor

propuneri urbanistice va fi necesar:

- interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie,


RAPORT DE MEDIU

149

amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente

protejate;

- prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in

intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei,

optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor

peisagistice;

- se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt

compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si

exploatari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului

sau a vegetatiei forestiere.

In cazul obiectivelor de patrimoniu, se vor asigura zonele de protectie,

urmand ca orice interventie in proximitatea acestora sa se realizeze cu avizul

favorabil al autoritatii competente- Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si

Patrimoniu National Constanta.


RAPORT DE MEDIU

150

8. EXPUNEREA MOTIVELOR

CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

ALTERNATIVELOR ALESE


RAPORT DE MEDIU

151

Elaborarea Actualizarea Planului Urbanistic General al localitatii

Mihail Kogalniceanu s-a realizat in perioada octombrie 2007 – decembrie

2009. Obtinerea variantei finale de plan s-a facut prin modelare succesiva,

functie de obiectivele comunitatii, de restrictiile si impunerile autoritatilor

publice ce emit avize pentru aceasta lucrare, tinand cont de studiile si proiectele

elaborate anterior PUG.

In formularea masurilor si obiectivelor propuse prin PUG s-a tinut cont

de:

- tendintele de dezvoltare ale localitatii, manifestate in ultimii ani;

- limitarile impuse de potentialul zonei si caracteristicile naturale;

- nevoile comunitatii;

- liniile de actiune ale planurilor si programelor din diverse domenii,

aplicabile la nivel local, judetean, regional, national.

Pentru actualizarea planului s-a tinut cont de conditiile impuse prin

avizele emise de autoritatile publice interesate de efectele implementarii

planului, raportat la zona lor de competenta.

Emitent Nr./data aviz Conditii/limitari/informatii

S.C. RAJA S.A. 1/17557/2010

-la intocmirea PUG sa se tina cont de faptul ca terenurile pe care sunt amplasate conductele de apa potabila si canalizare

apartin domeniului public; - zona de protectie sanitara cu regim sever ce cuprinde terenurile din jurul conductelor de

aductiune apa si de distributie este de 10m, respectiv 3m.

ROMTELECOM S.A. 646/31.12.2009

-in cazul lotizarii unor terenuri se va cauta pe cat posibil ca instalatiile de telecomunicatii sa ramana pe actualele amplasamente, in afara

viitoarelor limite de proprietate, evitand devierea sau mutarea acestora; -pentru zonele ce vor fi lotizate, inainte de

stabilirea limitelor de proprietate, se va solicita pichetarea instalatiilor de


RAPORT DE MEDIU

152

telecomunicatii; -in cadrul studiilor pentru realizarea

instalatiilor edilitare si a tramei stradale a viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea

realizarii instalatiilor de telecomunicatii si racordarea viitoarelor obiective la reteaua telefonica publica.

SC CONGAZ S.A. 541B/11.01.2010

-respectarea distantelor de securitate intre retelele de distributie sau instalatiile de

utilizare subterane a gazelor naturale si diferite constructii sau instalatii invecinate, conform Normelor tehnice in vigoare;

-la intocmirea PUG in cazul unor noi lotizari, se va verifica in teren astfel incat sistemele de alimentare cu gaze sa ramana pe actualele amplasamente, in afara viitoarelor limite de

proprietate; - in cadrul documentatiilor pentru realizarea instalatiilor edilitare si a tramei stradale a

viitoarelor cartiere se vor rezerva spatii in domeniul public (trotuare,alei,etc) in vederea realizarii si racordarii viitoarelor obiective la sistemele de alimentare cu gaze naturale.

S.C. TRANSGAZ SA MEDIAS

1616/42/15.02.2010

-respectarea Normelor tehnice pentru

proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale; -in cazul intersectiilor diverselor categorii de

drumuri cu conductele magistrale, acestea din urma trebuie introduse in tuburi de protectie.

AUTORITATEA

AERONAUTICA CIVILA ROMANA

965/47/09.02.2010

-sa se tina cont de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii AIMK- Constanta;

-introducerea in documentatiile PUG si PUZ a zonelor cu servituti aeronautice

ADMINISTRATIA NATIONALA A

IMBUNATATIRILOR

FUNCIARE R.A.

186/26.01.2010

-terenul studiat constituie capacitate de irigatii in Amenajarea 1336 Carasu Mihail Kogalniceanu si 184 Terasa Sinoe;

-lucrarile de imbunatatiri funciare limitrofe sau intersectate de obiectivele de investitii nu vor fi afectate functional.

S.R.I. Bucuresti

55.507/14.01.2010 -aviz favorabil.


RAPORT DE MEDIU

153

ADMINISTRATIA

BAZINALA DE APA DOBROGEA-

LITORAL

53/16.07.2010

-corelarea stricta a capacitatilor de alimentare cua apa, inclusiv cele de extindere, cu cele de

canalizare si de epurare ape uzate; -contorizarea debitelor si volumelor de apa captate la toate sursele;

-corelarea cotelor de amplasare a gurilor de evacuare , atat pentru canalizare amenajera, cat si pentru cea pluviala, cu cota

corespunzatoare debitului maxim de calcul la clasa normala de aparare; -interzicerea amplasarii de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit, in zonele

cu pericol de inundatii, fara realizarea in prealabil a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor.

RNP- ROMSILVA DIRECTIA SILVICA

CONSTANTA 2625/29.06.2010

-aviz favorabil in calitate de custode al ROSPA 0019 Cheile Dobrogei si ROSCI 0215 Recifii Jurasici Cheia.

RNP-ROMSILVA DIRECTIA SILVICA

CONSTANTA

808/04.03.2010 -aviz favorabil in calitate de administrator al fondului forestier national.

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII

DE URGENTA DOBROGEA

540773/02.02.2010

-se mentioneaza ca, in conformitate cu legislatia in vigoare , pentru PUG / PUZ nu se

emit avize pentru protectie civila si securitate la incendiu.

Obtinerea variantei finale de plan s-a realizat prin modelarea primei

versiuni a planului, functie de impunerile avizelor emise de autoritati, a

criteriilor de mediu, a criteriilor sociale si a eficientei solutiilor propuse.

Analizarea alternativei „0” a relevat ca in lipsa implementarii planului se

vor mentine tendintele de evolutie negative a calitatii factorilor de mediu, a

starii de sanatate si confort ale populatiei, fiind favorizata o dezvoltare

urbanistica haotica la nivelul localitatii, fara implementarea obiectivelor de

mediu stabilite la nivel national/regional/judetean.

Pentru o serie de masuri propuse prin plan s-au identificat la faza de

analiza mai multe alternative de implementare, dupa cum urmeaza:

Masuri propuse prin PUG Domeniu

analizat Varianta 1 Varianta 2 Justificarea alegerii


RAPORT DE MEDIU

154


-construire rampa de sortare si

platforma pentru compostare deseuri

biodegradabile

-utilizarea

facilitatilor zonale

ce se vor

implementa, conform

PJGD, langa

comuna Lumina,

pentru toata Zona1

(statie de sortare si

statie de

compostare)

S-a ales varianta 2: -distanta mica fata de comuna

Lumina nu ridica probleme in ceea ce priveste transportul deseurilor colectate;

-cresterea eficientei utilizarii terenurilor, implementarea unui sistem integrat la nivel judetean

in domeniul gestiunii deseurilor, respectarea obiectivelor stabilite prin PRGD – Regiunea 2 SE si

PJGD a jud. Constanta; -din punct de vedere economic, la nivelul localitatii investitiile

se vor putea concentra asupra dotarilor privind colectarea selectiva si a facilitatilor de transport.

Tratare apelor uzate

- construirea unei statii de epurare

noi, cu dotarile aferente

-modernizarea si

extindereacapacitatii

de tratare a statiei

de epurare existente

S-a ales varianta 2: -se evita ocuparea unor noi

suprafete de teren, se vor putea utiliza dotarile existente ale statiei, in urma modernizarii; - se armonizeaza varianta aleasa

cu intentia societatii judetene care administreaza infrastructura de apa de a

moderniza obiectivul existent;

Extinderea

planificata a intravilanului

-mentinerea

situatiei actuale, luandu-se in considerare doar

PUD/PUZ aprobate anterior actualizarii PUG

-extinderea

intravilanului ca

premisa pentru

dezvoltarea

economica si sociala

a localitatii

S-a ales varianta 2:

-se asigura o dezvoltare urbanistica planificata, conform unui regulament de urbanism

aprobat; -se evita astfel posibila aparitie a unor dezvoltari nepotrivite in

vecintatea zonelor naturale protejate sau a obiectivelor de patrimoniu; -se implementeaza tendinte de

dezvoltare durabila a comunitatii .

Traficul rutier -modernizarea principalelor cai de circulatie, imbunatatirea

calitatii infrastructurii

-realizarea centurii

de ocolire a

localitatii si

modernizarea

infrastructurii

rutiere si pietonale

S-a ales varianta 2: - decongestionarea centrului civic al localitatii va constitui un aport la imbunatatirea starii

de sanatate a populatiei.


RAPORT DE MEDIU

155

existente din localitatile

comunei;

Din punct de vedere al efectelor asupra mediului , conform scalei de

valori atribuite efectului si a justificarilor aduse in tabelul de mai sus, pentru

fiecare din solutiile studiate s-a obtinut urmatorul nivel de impact global:

Varianta 1 a solutiilor propuse:

Domeniu si

Obiectiv

relevant/

Masura din

PUG

Modificare

suprafata

intravilan

Reabilitarea

infrastructurii

de transport

rutier si

pietonal,

centura

ocolitoare ,

drumuri

acces ferme

Reabilitarea,

modernizarea

si extinderea

sistemului de

canalizare si

tratare ape

uzate

Implementare

a unui sistem

de gestionare

modern a

deseurilor

generate la

nivelul

comunei

TOTAL

Aer/Clima OR3

OR4 0 +1 0 0 1

Sol/subsol OR5

OR6 -1 0 -1 -1 -3

Deseuri OR7

OR8

0 0 0 +2 2

Fauna, flora

Bidoversitate OR9

OR10

-1 0 0 0 -1

Populatie,

Sanatate

publica,medi

u economic OR13

0 +1 +2 +2 5

TOTAL -2 2 1 3 4


RAPORT DE MEDIU

156

Varianta 2 a solutiilor propuse:

Domeniu si

Obiectiv

relevant/

Masura din

PUG

Modificare

suprafata

intravilan

Reabilitarea

infrastructurii

de transport

rutier si

pietonal,

centura

ocolitoare ,

drumuri acces ferme

Reabilitarea,

modernizarea

si extinderea

sistemului de

canalizare si

tratare ape

uzate

Implementare

a unui sistem

de gestionare

modern a

deseurilor

generate la

nivelul

comunei

TOTAL

Aer/Clima OR3

OR4 -1 +2 0 0 1

Sol/subsol OR5

OR6 -2 -1 0 0 -3

Deseuri OR7

OR8

0 0 0 +2 2

Fauna, flora

Bidoversitat

e OR9

OR10

0 0 0 0 0

Populatie,

sanatate

publica,medi

u economic OR13

+2 +2 +2 +2 8

TOTAL -1 3 2 4 8

Figurate din punct de vedere grafic, efectele celor doua tipuri de solutii

propuse arata in modul urmator :


RAPORT DE MEDIU

157

-5 0 5 10

1

2

3

4

5

varianta 2

varianta 1

Dupa cum se poate observa, efectele pozitive in cazul solutiilor propuse

de varianta 2 sunt mai pregnante decat in cazul primei variante.

In general, cele mai importante restrictii sau impuneri in ceea ce priveste

solutiile studiate au fost generate de planurile si programele pe diverse domenii

de mediu, de la nivel national, regional si judetean, precum si obligatiile ce

revin pentru implementarea, la termenele negociate, a Angajamentelor luate de

Romania la data aderarii la Uniunea Europeana.

In ceea ce priveste ariile naturale protejate din zona satelor Piatra si

Palazu Mic, prin variantele/ solutiile studiate nu s-au propus extinderi ale

intravilanului in zonele respective, terenul pastrandu-si functiunea actuala.

Interesul turistic pentru aceste situri (nu strict pe zona administrativa a

comunei, ci ca sit in ansamblu) se va putea reglementa prin planurile de

management ce urmeaza sa fie realizate prin grija custozilor.


RAPORT DE MEDIU

158

9. MONITORIZARE


RAPORT DE MEDIU

159

Din punct de vedere al cerintelor HG 1076/2004, aceasta sectiune trebuie

sa descrie masurile necesare pentru monitorizarea efectelor semnificative

asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a Planului

Urbanistic General al comunei Mihail Kogalniceanu.

Programul de implementare a masurilor de monitorizare trebuie sa se

axeze pe componentele de mediu si sanatate publica si sa determine prin

rezultatele obtinute valabilitatea previziunilor privind efectele, masura in care

solutiile de reducere a impactului sunt realizate.

Tabloul masurilor prevazute pentru monitorizare propune o abordare

bazata pe obiective si stadiu indeplinire masuri prevazute de plan si pe baza

acestuia se poate controla daca au fost atinse obiectivele de calitate a mediului

sau tintele specifice si va cuprinde elementele din tabelul de mai jos.

Eficienta monitorizarii va depinde de modul de colaborare si furnizare a

datelor si informatiilor detinute de toate autoritatile interesate in efectele

implementarii planului sau care detin date statistice in diverse domenii de

interes pentru plan, urmare a competentelor pe care le detin.

Raportarea rezultatelor se va face catre autoritatea competenta pentru

protectia mediului care emite avizul, respectiv ARPM Galati.


RAPORT DE MEDIU

16

0

Nr.

crt.

Obiectivele de

mediu monitorizate

Indicatori

Sursa de informare

Frecventa

Responsabilitate

1.

Apa

OR

1.L

imit

area

polu

arii

apel

or

la

niv

eluri

car

e sa

nu

dau

nez

e si

stem

elor

nat

ura

le

OR

2.L

imit

area

polu

arii

apel

or

subte

rane

-indic

atori

de

cali

tate

ai

eflu

entu

lui

stat

ie d

e ep

ura

re l

a ev

acuar

ea i

n

rece

pto

r nat

ura

l;

-indic

atori

de

cali

tate

ai

apel

or

subte

rane

uti

liza

te c

a su

rsa

de

apa

pota

bil

a,

incl

usi

v c

ontr

olu

l in

dic

atoru

lui

nit

rati

; -e

volu

tia

nr.

de

rezi

den

ti r

acord

ati

la

rete

aua

centr

aliz

ata

de

pre

luar

e ap

e

uza

te;

-sta

diu

l im

ple

men

tari

i m

asuri

lor

de

moder

niz

are

si e

xti

nder

e ca

pac

itat

i de

pre

luar

e si

tra

tare

ape

uza

te;

- re

zult

atet

ele

anal

izel

or

la

eflu

entu

l st

atie

i de

epura

re, ca

re

vor

fi c

om

par

ate

cu p

revder

ile

HG

188/2

002,

cu m

odif

icar

ile

si

com

ple

tari

le u

lter

ioar

e

-rez

ult

atel

e an

aliz

elo

r ap

elor

subte

rane

uti

liza

te c

a ap

a su

rsa

de

apa

pota

bil

a – c

om

par

ativ

cu

no

rmel

e L

egii

458/2

002,

cu

modif

. si

com

ple

tari

le u

lter

ioar

e;

-auto

riza

tiil

e de

const

ruct

ie

emis

e pen

tru r

acord

ari

la r

etel

ele

edil

itar

e si

evid

ente

le

op

erat

oru

lui

sist

emu

lui

de

apa;

-confo

rm

auto

riza

tiil

or

de

gosp

odar

ire

a ap

elor

si d

e m

ediu

, a

pro

gra

mulu

i de

monit

ori

zare

a

surs

ei d

e ap

a

pota

bil

a al

DS

P

Const

anta

1)P

rim

aria

co

munei

M

ihai

l

Ko

gal

nic

eanu;

2)o

per

atoru

l si

stem

ulu

i de

apa

din

loca

lita

te

3)a

uto

rita

tea

publi

ca

resp

on

sabil

a d

e m

onit

ori

zare

a ca

lita

tii

apei

pota

bil

e

2.

Aer

OR

3.I

mbunat

atir

ea

cali

tati

i ae

rulu

i at

mosf

eric

OR

4.R

educe

rea

impac

tulu

i tr

ansp

ort

uri

lor

asupra

cali

tati

i ae

rulu

i la

niv

el r

ura

l

-sta

ndar

del

e de

cali

tate

pen

tru a

er (

NO

2,

SO

2, P

M10, C

6H

6, C

O, P

b;)

; -n

r. r

ezid

enti

rac

ord

ati

la s

iste

mul

de

alim

enta

re c

u g

aze

nat

ura

le;

-evolu

tia

traf

iculu

i pri

n c

entr

ul

civic

al

loca

lita

tii

Mih

ail

Ko

gal

nic

eanu;

-evolu

tia

boli

lor

sist

emulu

i re

spir

ator

in

loca

lita

te;

-rez

ult

atel

e an

aliz

elo

r ef

ectu

ate

confo

rm O

rd. 592/2

002;

-rez

ult

atel

e an

aliz

elo

r ef

ectu

ate

confo

rm O

rd. 462/1

993 p

entr

u

surs

e fi

xe;

-s

tati

stic

i al

e D

irec

tiei

de

San

atat

e P

ubli

ca

-pen

tru

oper

atori

i ec

onom

ici

frec

ven

ta v

a fi

ce s

tabil

ita

de

auto

riza

tiil

e de

med

iu;

-anual

pen

tru

cali

tate

a er

ulu

i in

zona

com

unei

;

1)

Pri

mar

ia

com

unei

Mih

ail

Ko

gal

nic

eanu;

2)O

per

atori

econom

ici


RAPORT DE MEDIU

16

1

3.

Sol/subsol/utilizarea

terenurilor

OR

5.I

mbunat

atir

ea

cali

tati

i so

lulu

i,

recu

per

area

te

renuri

lor

deg

radat

e,

explo

atar

ea r

esurs

elor

in l

imit

a ca

pac

itat

ii

de

suport

O

R6.D

epozi

tare

a

core

spunza

toar

e a

des

euri

lor

gen

erat

e la

niv

elul

com

unei

-evolu

tia

clas

ei d

e ca

lita

te p

entr

u

supra

fete

le a

gri

cole

-t

eren

uri

deg

radat

e re

cuper

ate

-dat

e st

atis

tice

ale

Ofi

ciulu

i de

Ped

olo

gie

si

Agro

chim

ie

Co

nst

anta

; -e

vid

ente

le d

e la

niv

elul

Pri

mar

iei

pri

vin

d s

chim

bar

ea

cate

gori

ei t

eren

uri

lor

deg

radat

e ;

-anual

1)P

rim

aria

M

ihai

l K

ogal

nic

eanu;

2)O

per

atori

i

econom

ici

din

dom

eniu

l ex

plo

atar

ilor

agri

cole

;

4.

Managementul

deseurilor

OR

7. R

educe

rea

canti

tati

lor

de

des

euri

bio

deg

rad

abil

e ce

nec

esit

a dep

ozi

tare

O

R8. C

rest

erea

canti

tati

lor

de

des

euri

re

cicl

abil

e co

lect

ate

sele

ctiv

- ev

olu

tia

can

tita

tii

de

des

euri

gen

erat

e si

tra

nsp

ort

ate

pen

tru d

epozi

tare

; -a

tinger

ea t

inte

lor

din

PJG

D p

rivin

d

canti

tate

a de

des

euri

rec

icla

te;

-nr.

gosp

odar

ii c

are

imple

men

teaz

a co

mpo

star

ea;

-evolu

tia

achiz

itie

i d

ota

rilo

r nec

esar

e

pen

tru

co

lect

area

sel

ecti

va

a des

euri

lor

si a

dota

rilo

r pen

tru c

ole

ctar

ea s

i tr

ansp

ort

ul

des

euri

lor

catr

e fa

cili

tati

le

auto

riza

te l

a niv

el z

onal

; -n

r. G

osp

odar

iilo

r ce

au i

nch

eiat

co

ntr

acte

inch

eiat

e cu

oper

atoru

l d

e

salu

bri

tate

;

-dat

e fu

rniz

ate

de

oper

atoru

l de

salu

bri

tate

; -d

ate

pri

vin

d a

chiz

itii

le r

eali

zate

de

adm

inis

trat

ia p

ubli

ca;

-anual

1)

Pri

mar

ia

Mih

ail

Ko

gal

nic

eanu;

2)O

per

atoru

l de

salu

bri

tate

5.

Biodiversitate,

fauna, flora

OR

9.E

xti

nder

ea

-evolu

tia

supra

fete

lor

impad

uri

te l

a

niv

elul

loca

lita

tii;

-a

ctiu

ni

de

pro

teja

re a

zonel

or

val

oro

ase

-dat

e det

inute

de

Pri

mar

ie;

-anual

1)P

rim

aria

Mih

ail

Ko

gal

nic

eanu;


RAPORT DE MEDIU

16

2

supra

fete

lor

impad

uri

te

OR

10.A

sigura

rea

pro

tect

iei

nec

esar

e

pen

tru ar

iile

nat

ura

le

pro

teja

te

din

punct

de

al b

iodiv

ersi

tati

i; c

ola

bora

ri

cu c

ust

ozi

i ar

iilo

r nat

ura

le p

rote

jate

;

6.

Peisaj, valori

arhitectonice si de

patrimoniu

OR

11.E

xti

nder

ea

spat

iiil

or

ver

zi s

i a

zon

elor

de

recr

eere

, im

bunat

atir

ea c

alit

atii

pei

saju

lui

O

R12.

Pro

teja

rea

si

puner

ea i

n v

aloar

ea a

obie

ctiv

elor

arhit

ecto

nic

e si

de

pat

rim

oniu

-supra

fete

noi

de

spat

iu v

erde

amen

ajat

e si

rea

bil

itat

e;

- su

pra

fata

de

spat

iu v

erd

e(m

p)/

locu

itor,

confo

rm p

reved

eril

or

OU

G 1

14/2

007;

-asi

gura

rea

zonel

or

de

pro

tect

ie c

onfo

rm

legis

lati

ei i

n v

igoar

e pen

tru v

alori

le

arhit

ecto

nic

e si

de

pat

rim

oniu

: nr.

de

obie

ctiv

e pen

tru c

are

s-au

inst

ituit

zone

de

pro

tect

ie c

onfo

rm c

erin

telo

r in

stit

uti

ilor

de

pro

fil

-dat

e det

inute

de

Pri

mar

ie

-anual

1)P

rim

aria

M

ihai

l K

ogal

nic

eanu

7.

Populatie si sanatate

publica, mediul

social si

economic,riscuri

naturale

OR

13.I

mbunat

atir

ea

stan

dar

del

or

de

via

ta

ale

popula

tiei

.

-evolu

tia

nr.

de

locu

itori

ce

ben

efic

iaza

d

e se

rvic

iile

publi

ce d

e uti

lita

ti;

-evolu

tia

gra

dulu

i de

pre

gat

ire

a fo

rtei

de

munca

si

mig

rati

a fo

rtei

de

munca

; n

r. l

ocu

ri n

oi

de

munca

; -e

volu

tie

nr.

agen

ti e

conom

ici

la n

ivel

ul

com

un

ei;

-nr.

per

soan

e cu

acc

es l

a se

rvic

ii d

e sa

nat

ate;

-r

eali

zare

act

iuni

nec

esar

e de

regula

riza

re p

arau

Agi

Cab

ul.

-dat

e st

atis

tice

det

inu

te

de

auto

rita

tea

publi

ca

in

dom

eniu

l m

unci

i;

-dat

e st

atis

tice

al

e D

irec

tiei

de

San

atat

e P

ubli

ca;

-auto

riza

tii

de

funct

ion

are

emis

e

de

Pri

mar

ie

pen

tru

agen

ti

econom

ici;

-d

ate

ale

auto

rita

tii

de

gosp

odar

ire

a ap

elor

pri

vin

d

stad

iul

acti

unil

or

de

regula

riza

re

a par

aulu

i A

gi

Cab

ul.

-anual

1)P

rim

aria

M

ihai

l K

ogal

nic

eanu

in

cola

bo

rare

cu

au

tori

tati

le

publi

ce

men

tionat

e;


RAPORT DE MEDIU

163

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


RAPORT DE MEDIU

164

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare si raspunde

programului de amenajare si dezvoltare a localitatii, Agendei 21- Planul de

Dezvoltare Durabila a Comunei Mihail Kogalniceanu. Reglementarile PUG se

detaliaza prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU).

Planul Urbanistic General transpune la nivelul localitatilor prevederile

planurilor de amenajare a teritoriului de la nivelurile superioare.

Planul Urbanistic General precizeaza strategia, prioritatile si

reglementarile urbanistice in utilizarea terenurilor si realizarii constructiilor din

cadrul localitatii, avand sarcina sa stabileasca obiective.

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie

si sa evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale

implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale

acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau

programului.

Comuna Mihail Kogalniceanu este o localitate din centrul judetului,

situata la o distanta de 26 km nord-vest de municipiul Constanta. Comuna are

in componenta satul Palazu Mic, satul Piatra si doua grupuri sociale : GS

Sibioara si GS Ceres.

Populatia totala a comunei Mihail Kogalniceanu, stabila la 1 iunie 2008,

era de 10.109 locuitori.

Relatiile cu localitatile judetului se realizeaza dupa cum urmeaza:

-spre est - spre Nicolae Balcescu – Harsova : DN2A;

-spre sud-vest –spre Medgidia: DJ222;

-spre sud-est – spre Ovidiu, Constanta: DN2A;

-spre nord – spre Cheile Dobrogei, Targusor: DJ222;

-spre est DJ911- spre DN22 ce leaga Ovidiu de Tulcea.

Situatia existenta

In prezent, categoriile de folosinta a terenurilor sunt dupa cum urmeaza:


RAPORT DE MEDIU

165

Teritoriu

administrativ

Categorii de

folosinta (ha)

Extravilan

Intravilan Total % din total

Arabil 11.335,07 - 11.335,07

Pasuni-fanete

1.280,80 1,83 1.282,63

Vii 7,96 - 7,96

Agricol

Livezi 139,82 - 139,82

83,06

Paduri 253,53 8,88 262,41

Ape 265,15 2,12 267,27

Drumuri 264,00 72,21 336,21

CC 711,01 649,68 1.360,69

Neagricol

Neprod. 377,54 - 377,54

16,94

Total 14.634,88 734,72 15.369,60 100,00

Sursele de alimentare cu apa sunt:

-din panza freatica- 12 puturi la 10-23 m adancime, doar 8 fiind

exploatate; se asigura un debit de apa de 37 l/s apa potabila in zona locuintelor

individuale; apa este tratata cu clot gazos- 0,4 – 0,5 mg/l;

-statia de pompare Cota 20 Ovidiu – utilizata pentru zona de blocuri,

platforma AIMK; sursa nu asigura presiunea necesara in retea si fara sistem de

contorizare a debitelor care intra in localitate.

Reteaua de aductiune are lungimea de 28,0 km.

In localitatea Mihail Kogalniceanu alimentarea cu apa se realizeaza de

catre RAJA SA Constanta.

De asemenea exista doua rezervoare inmagazinare de 300mc fiecare

(capacitati de acumulare- insuficiente pentru necesarul existent), o statie de

pompare (nu este automata), o statie de clorare de capacitate mica (insuficienta,

nu asigura clorul remanent la capatul retelei).

Retelele distributie apa au lungime de 26 km, sunt confectionate din

azbociment si mai rar din otel, au un grad avansat de uzura.


RAPORT DE MEDIU

166

Sistemul de canalizare existent se compune din:

-colectoare de canalizare, in lungime de 4650 m, pentru apele uzate

menajere din zona blocurilor, a gospodariilor si unitatilor publice invecinate;

-o statie de pompare pentru transportul apelor uzate menajere la statia de

epurare;

-o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica pentru un debit de

Qmax=37,5 l/s, aferent zonei de locuinte, SC Dorna SA, SC Adilaur, SC

Cargoromena, SN Aeroportul International M. Kogalniceanu, dispensar

veterinar.

Gospodarie comunala : localitatea nu dispune de sistem de colectare

selectiva a deseurilor menajere si nici de depozit de deseuri ecologic.

Gestionarea deseurilor este in sarcina Serviciului Public de Gospodarie

Comunala Locativa si Prestari Servicii.

Trafic : lungimea drumurilor in localitatea Mihail Kogalniceanu este de

42,1 km, din care 30,89 km asfaltate, iar restul pietruite. In localitatea Piatra

lungimea drumurilor este de 8 km, iar in localitatea Palazu Mic este de 5 km.

Traficul rutier se desfasoara in conditii normale, cu exceptia sezonului estival,

cand drumul european E60, care strabate localitatea Mihail Kogalniceanu

trecand prin centrul civic, inregistreaza un trafic intens, atat cu autoturisme, cat

si cu vehicule de mare tonaj.

Drumurile comunale sunt degradate in proportie de 80% si prezinta

imbracaminti asfaltice si solutii tehnice depasite. In anii 2004-2005 au fost

reabilitate doua strazi (Primaverii – 1,1 km si Panduri – 0,4 km).

Situatia propusa

Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun se va realiza

prin:

-modernizarea si completarea arterelor de circulatie in raport cu

necesitatile functionale nou propuse prin extinderea intravilanului;


RAPORT DE MEDIU

167

-imbunatatirea intrarilor in localitati si a relatiilor de circulatie cu

localitatile din zona inconjuratoare, prin crearea de sensuri giratorii;

-asigurarea spatiilor pentru parcaje;

-rezolvarea aspectelor conflictuale aparute din analiza situatiei existente

(amenajarea unor intersectii, dimensionarea tramei stradale corespunzator

valorii traficului, pasaje denivelate).

Zonificare functionala. Bilant teritorial : se propune marirea

intravilanului cu 654,57 ha. Aceasta extindere vrea sa acopere dorinta

autoritatilor locale si ale locuitorilor de dezvoltare a localitatii si pentru

implementarea proiectelor identificate in Agenda Locala 21 de dezvoltare

durabila a comunei.

1. Locuinte si functiuni complementare

Se propune marirea intravilanului in vederea lotizarii terenurilor si

schimbarea destinatiei in locuinte si functiuni complementare cu :

-zona A- 22,59 ha;

-zona C- 16,83 ha;

-zona D- 64,05 ha;

-zona L- 2,16 ha.

2. Unitati industriale si depozite

Pentru a dezvolta localitatea in aceasta directie se propune marirea

intravilanului cu:

-zona D- 35,16 ha (zona D are partial si destinatia de locuinte si

functiuni complementare, separate de zona industriala de o perdea verde de

vegetatie);

-zona E- 60,06 ha;

-zona H- 10,42 ha;

-zona F- 9,38 ha.

3. Unitati agro-zootehnice


RAPORT DE MEDIU

168

In vederea realizarii proiectelor de dezvoltare a sectoarelor agricol si

zootehnic se propune extinderea intravilanului cu zonele:

-zona B – 22,93 ha;

-zona G – 57,50 ha;

-zona I – 84,21 ha;

-zona J – 202,20 ha;

-zona K – 9,97 ha.

Industriile si depozitarile sunt propuse astfel incat sa fie legate de

activitatile de productie agricola si zootehnica.

4. Institutii si servicii de interes public

Pentru interventiile ce vin in intampinarea dezvoltarii zonei aeroportului

se propune extinderea intravilanului cu:

-zona A -1,1 ha;

-zona C – 0,03 ha;

-zona D – 1,00 ha.

5. Cai de comunicatie si transport

Pentru fluidizarea traficului in intravilanul localitatii, dar mai ales in

zona centrala, se propune realizarea unei centuri ocolitoare. Aceasta sosea de

centura va avea statut de drum judetean si va fi marcata prin sens giratoriu atat

la intrarea, cat si la iesirea din comuna. Acest obiectiv este specificat si in Axa

2 a Strategiei de dezvoltare durabila. In vederea reabilitarii infrastructurii, in

scopul dezvoltarii economice si tinand cont de obiectivele stabilite in Axa 2, se

propune:

-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din

localitatea Mihail Kogalniceanu;

-reabilitarea si extinderea infrastructurii de transport rutier si pietonal din

satul Piatra;


din satul Palazu Mic;


RAPORT DE MEDIU

169

-extinderea si modernizarea drumurilor de acces spre fermele agricole.

In intravilanul propus se prevad urmatoarele cai de comunicatie si

transport:

-zona A – 11,36 ha;

-zona B – 0,80 ha;

-zona C – 7,22 ha;

-zona D – 19,16 ha;

-zona E – 3,10 ha;

-zona G – 1,05 ha;

-zona I – 2,00 ha;

-zona J – 6,50 ha;

-zona L – 0,84 ha.

6. Spatii verzi, sport, agrement, protectie

Localitatea Mihail Kogalniceanu are amenajate spatii verzi de recreere si

zone pentru sport. In zonele de intravilan propuse se vor prevedea spatiile verzi

necesare numarului de locuitori din zonele respective, prin reglementari

urbanistice zonale.

Satul Piatra are amenajat in zona centrala un spatiu verde, care trebuie

completat cu o zona destinata sportului.

Grupurile sociale Ceres si Sibioara si satul Palazu Mic nu au amenajate

spatii verzi sau zone destinate sportului si agrementului.

7. Constructii tehnico-edilitare

Nu se modifica limita intravilanului in vederea realizarii acestor tipuri de

constructii. Acestea se vor amplasa in zonele de intravilan existente sau nou

propuse.

8. Gospodarie comunala, cimitire

Nu se propune extinderea intravilanului pentru aceste functiuni.

9. Destinatie speciala

Nu se prevad noi terenuri cu destinatie speciala.


RAPORT DE MEDIU

170

10. Terenuri libere

In urma dezafectarii depozitului de deseuri a rezultat un teren liber

neproductiv. Acesta este extravilan si isi va pastra aceasta calitate. Pe teren va

trece soseaua de centura propusa, in zona intersectiei cu DJ369.

Bilantul teritorial al categoriilor de folosinta propuse

Teritoriu

administrativ

Categorii de

folosinta (ha)

Extravilan Intravilan Total % din total

Arabil 10.688,19 - 10.688,19

Pasuni-fanete

1.277,80 1,83 1.279,63

Vii 7,96 - 7,96

Agricol

Livezi 139,82 - 139,82

78,83

Paduri 262,41 - 262,41

Ape 265,15 2,12 267,27

Drumuri 251,65 72,21 323,86

CC 711,01+

662,35

649,68 2.023,04

Neagricol

Neprod. 377,54 - 377,54

21,17

Total 14.634,88 734,84 15.369,72 100

Masuri in zone cu riscuri naturale

Se propun in PUG urmatoarele masuri cu caracter general:

-interdictie de construire in zonele afectate de inundatii periodice,

eroziuni, alunecari de teren , pana la data eliminarii producerii lor;

-promovarea unor proiecte pentru eliminarea cauzelor ce le produc:

consolidari de versanti, plantari, diguri de aparare, etc.

Se propune regularizarea cursului raului Agi-Cabul, care traverseaza

localitatea Mihail Kogalniceanu.

Dezvoltarea echiparii edilitare

Conform strategiei de dezvoltare durabila, reabilitarea infrastructurii

pentru a sprijini dezvoltarea economica, dezvoltarea resurselor umane si


RAPORT DE MEDIU

171

cresterea standardelor de viata are ca obiective specifice legate de dezvoltarea

echiparii edilitare, reabilitarea si modernizarea infrastructurii de apa,

reabilitarea si modernizarea infrastructurii de utilitati publice.

1. Alimentare cu apa

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa presupune imbunatatirea si

extinderea capacitatilor instalatiilor de alimentare cu apa- surse de apa, statii de

tratare, retea de distributie. Aceasta dezvoltare va tine cont de precizarile RAJA

SA Constanta.


a) pentru loc. Mihail Kogalniceanu:

-inlocuirea celor doua conducte de aductiune de la sursa Cota 20 Ovidiu

cu o retea de conducte cu o lungime totala de 13,49 km si DN=315-355 mm;

-suplimentarea statiei de pompare cu o pompa de rezerva;

-construirea unui rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 2000 mc;

-reabilitarea retelei de alimentare cu apa pe o lungime de 8,083 km;

-extinderea retelei de alimentare cu apa potabila pe o lungime de 8,489

km.

b) pentru sat Piatra:

-reabilitarea captarii din pestera (inundata acum) de la Piatra prin

echipare cu pompa submersibila cu Q=7,4 l/s;

-executarea unui rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 300 mc;

-realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat


-executarea retelei de aductiune cu lungime de 400 m;

-realizarea retelei de distributie cu lungime de 9,45 km;

c) pentru sat Palazu Mic:

-put forat la adancimea de 50 m echipat cu o pompa submersibila cu

Q=3,0 l/s; amplasarea in teritoriu se va realiza in baza studiilor hidrogeologice

viitoare, astfel incat sa se poata asigura debitul necesar localitatii;


RAPORT DE MEDIU

172

- realizarea unei statii de tratare dintr-un container bicompartimentat


-rezervor de compensare-inmagazinare cu capacitatea de 150 mc;

-retea de aductiune cu lungimea de 3200 m;

-retea de distributie cu lungimea de 5,82 km;

Tinand cont ca localitatea Mihail Kogalniceanu se afla pe lista

localitatilor unde exista surse de nitrati din activitati agricole, conform Ord.

MMDD 1552/2008, planul urbanistic propune cai de reducere a aportului de

poluanti :


-promovarea culturilor agricole preferate pentru imbunatatirea bilantului

de azot in sol;

-promovarea, in cadrul comunitatii fermierilor si producatorilor agricoli,

a aplicarii Codului de bune practici agricole, actiune obligatorie in zonele

declarate vulnerabile;

-stabilirea Planurilor de fertilizare pentru terenurile agricole si


colaborare cu autoritatile publice competente in domeniu : Directia Agricola

Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie;

-implementarea unui proiect conform prin realizarea unei platforme care

sa permita gestionarea unitara la nivelul comunei a gunoiului de grajd din

gospodariile individuale.

2. Canalizare

Se propun imbunatatiri si extinderi ale retelei de canalizare, extinderea

sau propunerea unei noi statii de epurare; reabilitarea, modernizarea,

retehnologizarea sistemului de canalizare si tratare ape uzate, tinand cont de

precizarile RAJA SA Constanta.




RAPORT DE MEDIU

173

-extinderea retelei de canalizare cu 31,60 km in zona extinderii

intravilanului si cu 12,648 km in zona de intravilan existenta;

-executare conducta de refulare cu lungimea de 1705 m, de la statia de

pompare ape uzate la statia de epurare

De asemenea, sunt necesare reabilitarea si modernizarea statie de

epurare, modernizarea sistemului de pompare ape uzate. Statia de epurare din

localitate apartine RAJA SA Constanta si face obiectul unui proiect de

modernizare prin accesarea fondurilor prin POS Mediu.

Conform Planului de implementare al Directivei 91/271/CEE

privind epurarea apelor uzate, pentru comuna Mihail Kogalniceanu se

prevede extinderea pana in 2013 a retelei de canalizare cu 10 km si

modernizarea pana in anul 2015 a statiei de epurare, fiind necesara

realizarea treptei tertiare de epurare.


Se fac propuneri pentru asigurarea necesarului de consum de curent

electric prin extindere sau devieri de linii electrice si construirea de noi statii de

transformare sau posturi de transformare. Extinderea si modernizarea retelei de

alimentare cu energie electrica si reabilitarea sistemului de iluminat stradal se

vor realiza conform precizarilor SC Electrica SA.

Extinderea retelei se va face pe terenul propus pentru introducere in

intravilan (41,2 km lungime retea subterana), rezultand la nivelul localitatii un

total de 92,47 km de retea.

4. Telefonie

Se propune extinderea liniilor de telecomunicatii si noi amplasamente de

centrale telefonice, relee, in conformitate si cu necesitatile furnizorilor de

servicii de telefonie fixa si mobila.



RAPORT DE MEDIU

174

Dezvoltarea sistemului de alimentare cu gaze naturale va duce, implicit,

la schimbarea modului de incalzire a locuintelor, de la folosirea sobelor cu

combustibil solid la centrale termice pe gaz, individuale sau colective.


Se propune extinderea retelei in vederea asigurarii necesarului de

alimentare cu gaze naturale corespunzator dezvoltarii urbanistice propuse (cca.

41,2 km retea de joasa presiune), in concordanta cu impunerile

administratorului retelei de gaze de la nivelul judetului Constanta.

7. Gospodarie comunala

Propunerile privind amenajarile pentru sortarea, evacuarea, eliminarea

deseurilor se va face in colaborare cu adminsitratiile publice locale invecinate

si a celor cuprinse in Zona Metropolitana Constanta, precum si potrivit

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor.

Gunoiul de grajd rezultat de la fermele de crestere a animalelor se vor

depozita pe platforme dimensionate corespunzator, prin grija fiecarui

investitor, la nivelul fiecarei unitati zootehnice. Gunoiul de grajd din

gospodariile individuale se vor depozita pe o platforma ce va amenajata la

nivelul comunei, pe o suprafata destinata de cca. 5000 mp, amplasata in

extravilan, la cca. 600m nord de zona speciala a aeroportului, pana la utilizarea

in agricultura.

Protectia mediului

Se propun o serie de prevederi in acesta directie:

a)diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora prin :


tratare ape uzate, in vederea reducerii poluarii solului si a panzei de apa

freatica;

-gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere si industriale;

-utilizarea energiei eoliene;

- conversia fermelor vegetale spre agricultura ecologica;


RAPORT DE MEDIU

175

-realizarea platformei pentru gunoiul de grajd la nivelul comunei.

b)depozitarea deseurilor menajere si industriale:

-se are in vedere promovarea tehnologiilor de reciclare, recuperare,

refolosire a deseurilor prin amenajarea unei rampe de sortare, achizitionarea de

pubele, amenajarea unei platforme pentru compost, precum si amenajarea unui

punct de colectare selectiva a deseurilor;

-conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, comuna Mihail

Kogalniceanu apartine Zonei 1- Constanta, impreuna cu localitatile Poarta

Alba, Lumina, Valu lui Traian, Basarabi, Ovidiu, Navodari si Constanta; in

PJGD se propune ca statia de sortare ce va deservi localitatile din Zona 1 sa fie

amplasata in zona localitatii Lumina (in legatura cu Depozitul de deseuri de la

Ovidiu); de asemenea, pentru compostarea si biostabilizarea deseurilor umede

se propun statii de compostare, una dintre acestea fiind pe Zona 1- Constanta,

in zona localitatii Lumina, precum si compostarea individuala in gospodarii in

mediul rural a cca. 35% din deseurile vegetale;

-pe platformele existente de colectare deseuri, pe domeniul public, se vor

amplasa pubele pentru tipuri de deseuri; acestea vor fi preluate pentru reciclare

in centrele autorizate existente la nivelul judetului Constanta.

c)recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri,

plantari de zone verzi:

-se va realiza prin exploatarea rationala a terenurilor agricole si prin

impadurirea a 40 ha de teren, asa cum este specificat si in Axa 4 a Strategiei de

dezvoltare durabila;

-sunt necesare lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin reprofilarea

si dalarea albiei paraului Agi Cabul in localitatea Mihail Kogalniceanu.

d)organizarea sistemelor de spatii verzi:

-se propune extinderea de spatii verzi amenajate existente in localitatile

Mihail Kogalniceanu si Piatra si amenajarea de parcuri in zonele centrale ale

grupurilor sociale Ceres si Sibioara, precum si in localitatea Palazu Mic.


RAPORT DE MEDIU

176

De asemenea, se propune recuperarea terenurilor degradate si

impadurirea a 40 ha de teren, astfel:

-12 ha de teren extravilan, amplasat la nord de pista aeroportului, in

vecinatatea platformei de gunoi de grajd propuse;

-12,5 ha extravilan la nord de localitatea Piatra;

-15,5 ha pe terenuri neproductive, degradate sau pasuni din domeniul

privat al primariei.

Conform OUG 114/2007, autoritatile administratiei publice locale au

obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de

minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum

26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Prin PUG, conform

Bilantului teritorial al situatiei propuse pentru intravilan, suprafata de spatii

verzi, sport, agrement si protectie va fi de 54,27 ha. Raportat la numarul de

locuitori al comunei, respectiv 10109, suprafata de spatiu verde pe cap de

locuitor este de cca. 53,6 mp. La aceasta valoare se vor adauga, din punct de

vedere functional, si suprafetele propuse pentru impadurire in jurul localitatii,

dar care vizeaza terenuri inregistrate la categoria extravilan.

Reglementari urbanistice- Directii generale de dezvoltare

Directiile de dezvoltare ale comunei propuse prin PUG sunt in mare

parte specificate si in Planul local de dezvoltare durabila. In vederea

implementarii proiectelor specifice PUG propune:

-extinderea intravilanului;

-organizarea cailor de comunicatie;

-destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate;

-zonele protejate si limitele acestora;

-protejarea unor suprafete de extravilan- paduri, oglinzi de apa, terenuri

agricole valoroase.


RAPORT DE MEDIU

177

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in fucntie de

destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul si de conditiile de

amplasare in cadrul terenului, conform Regulamentului de urbanism aferent

PUG.

Planul Urbanistic General instituie interdictie temporara de

construire pana la elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale in toate

zonele de extindere a extravilanului existent.

Evaluarea efectelor propunerilor urbanistice asupra calitatii mediului

Analiza efectelor asupra aspectelor/factorilor de mediu urmare a

implementarii obiectivelor PUG are ca scop evaluarea compatibilitatii dintre

obiectivele planului si obiectivele relevante de mediu, de a identifica atat

neconcordantele posibile, cat si sinergiile.

S-a utilizat un sistem de notare pentru cuantificarea efectelor generate de

implementarea obiectivelor planului , conform tabelului urmator:

Scala evaluare efecte

Valoare Semnificatie

+2 -Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

+1 -Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

0 -Nici un efect/ efectul nu poate fi evaluat

-1 -Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant

-2 -Efect negativ asupra obiectivului de mediu relevant

Analiza rezultatelor a permis identificarea faptului ca implementarea

planului are caracter preponderent pozitiv, aspectele notate negativ

manifestandu-se la nivelul domeniilor sol/subsol/utilizare terenuri(OR5, OR6),


RAPORT DE MEDIU

178

aer/clima (OR3, OR4) si apa (OR1 SI OR2- efecte asupra componentei

cantitative prin cresterea consumului de apa- apa ca resursa naturala).

Asupra solului, introducerea in intravilan si schimbarea categoriei de

folosinta va modifica definitiv si va scoate din circuitul natural suprafetele

construite pe toata durata de viata a obiectivelor respective.

In ceea ce priveste calitatea aerului, suplimentarea traficului este o

consecinta inevitabila a dezvoltarii economice si sociale. Avand in vedere

tendinta producatorilor si reglementarile legale privind echiparea moderna a

autovehiculelor cu sisteme de retinere poluanti, scaderea continutului de sulf in

combustibil, corelat cu realizarea centurii de ocolire a localitatii si conditiile de

dispersie in zona, se apreciaza ca pe termen mediu si lung nu va avea loc o

scadere a calitatii aerului, ci chiar o imbunatatire a acesteia pe zona de trafic

din centrul civic al localitatii.

In ceea ce priveste cresterea volumelor de ape uzate generate, realizarea

sistemului modern de canalizare si tratare ape uzate va contracara eventualul

efect negativ al cantitatilor suplimentare generate.

Reprezentarea grafica a evaluarii globale se prezinta sub urmatoarea

forma :

efecte pozitive90,25%

9,75%


RAPORT DE MEDIU

179

Pe termen mediu si lung efectele implementarii planului vor fi

preponderent pozitive si vor determina prevederilor legislative si a obligatiilor

ce revin comunitatilor rurale si urbane urmare a aderarii la Uniunea Europeana.

Din analiza efectuata se poate constata ca efectele benefice ale implementarii

planului urmeaza sa se inregistreze la nivelul starii de confort si a calitatii vietii

populatiei, precum si la nivelul calitatii factorilor de mediu din zona studiata,

urmare a :

-scaderii presiunii antropice asupra unor elemente ale mediului natural,

prin eliminarea surselor de poluare (ape uzate, deseuri, agricultura ineficienta);

-asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea comunitatii in

conditii de siguranta pentru mediu (retele corespunzatoare de alimentare cu apa

potabila si canalizare, tratare corespunzatoare a intregii cantitati de ape uzate

rezultate, sistem integrat de gestionare a deseurilor,utilizare rationala a

terenurilor agricole, etc.).

Pentru reducerea potentialelor efecte negative asupra mediului urmare a

implementarii obiectivelor planului urbanistic au fost propuse o serie de

masuri, ce se adreseaza fiecarui factor de mediu. In continuare sunt prezentate

o parte din aceste masuri, masurile complete fiind disponibile in cadrul

raportului, pe fiecare factorde mediu in parte. Astfel:

- se va corela dezvoltarea sistemului de alimentare cu apa cu capacitatea

sistemului de colectare si tratare ape uzate din localitate;

- se vor imbunatati, supraveghea si/sau institui perimetre de protectie

sanitara in jurul rezervoarelor si captarilor de apa;

- se va asigura zona de protectie pentru apele de suprafata, urmand ca

activitatile ce se desfasoara in proximitatea acestora sa detina racord la

canalizarea centralizata sau, dupa caz, sa fie dotate cu bazine impermeabilizate

vidanjabile (in cazul in care reteaua nu este accesibila);

- pentru toate zonele noi introduse in intravilan in vederea urbanizarii se

va prevedea, la momentul aprobarii planurilor urbansitice zonale, realizarea


RAPORT DE MEDIU

180

echiparii tehnico-edilitare a intregii zone anterior exploatarii oricarui tip de

constructie promovata;

- asigurarea inca de la faza de proiect a echipamentelor pentru retinerea

si dispersia poluantilor atmosferici din sursele fixe din cadrul obiectivelor de

prestari servicii, mica industrie, etc.; utilizarea in cadrul activitatilor economice

a unor tehnologii cu potential redus de poluare;

- utilizare de sisteme moderne su eficienta ridicata, pentru obtinerea apei

calde si a agentului termic, in scopul incadrarii emisiilor in normativele in

vigoare;

- extinderea zonelor verzi, a aliniamentelor de protectie; pentru zonele de

intravilan, in cazul constructiilor noi se va impune, prin Regulamentul de

urbanism aferent PUZ, respectarea unor suprafete minime de spatiu verde,

astfel incat la nivelul localitatii sa fie atinse tintele prevazute de legislatia de

mediu in vigoare;

- promovarea unui tesut urban in care zonele rezidentiale sa fie protejate

de influenta zonelor de productie si prestari servicii prin sectoare cu rol de

protectie constituite din perdele vegetale.

- prioritizarea lucrarilor de recuperare a terenurilor inventariate ca

degradate sau utilizarea acestora, precum si a suprafetelor de teren mai putin

valoroase din punct de vedere agricol, pentru proiecte de investitii, in

detrimentul celor arabile ce prezinta clase de calitate mai bune;

- utilizarea superioara a terenurilor libere aflate in domeniul public al

primariei in intravilanul localitatii prin amenajarea de spatii verzi plantate; se

vor obtine beneficii atat din punct de vedere al protejarii solului de eroziunea

naturala, beneficii din punct de vedere al peisajului urban si calitatii vietii, cat

si asigurarea respectarii suprafetelor de spatiu verde pe cap de locuitor

prevazute a fi atinse in legislatia in vigoare; de asemenea, ca o extensie a

acestei masuri, este necesar a se institui registrul spatiilor verzi din localitate,

astfel incat acestea sa nu isi poata modifica destinatia decat in conditiile


RAPORT DE MEDIU

181

prevazute de lege (OUG 114/2007);

- utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice si naturale;

implementarea principiilor Codului de bune practici in activitatile agricole din

zona; aplicarea corecta a ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de

nutrienti in exces in sol/subsol/panza de apa freatica;

-dezvoltarea explotarilor agricole se va face avand in vedere utilizarea

rationala a ingrasamintelor chimice si naturale; implementarea principiilor

Codului de bune practici in activitatile agricole din zona; aplicarea corecta a

ingrasamintelor astfel incat sa se reduca aportul de nutrienti in exces in

sol/subsol/panza de apa freatica si migrarea catre apele de suprafata,

respectarea perioadelor de interdictie la aplicare, colaborarea cu autoritatile

competente in vederea stabilirii optiunilor de fertilizare (Directia Agricola

Judeteana, Oficiul de Pedologie si Agrochimie Constanta); promovarea

agriculturii ecologice; efectele pozitive ale acestor masuri se vor cuantifica si

in calitatea panzei de apa freatica;

-impadurirea suprafetelor de teren disponibile in vederea crearii

conditiilor propice pentru dezvoltarea florei si faunei specifice;

- implicarea administratiei publice locale (in fapt, toate localitatile pe

teritoriul carora se intind siturile) in procesul de realizare a planurilor de

management pentru ariile protejate prin programul Natura 2000;

- desfasurarea unor actiuni de constientizare a comunitatilor privind

statutul acestor situri, limitele interventiilor umane in aceste perimetre; marcaje

in teren care sa atentioneze asupra statutului special al ariilor naturale protejate;

-limitarea/interzicerea extinderii zonelor de interes economic ale

localitatilor spre siturile Natura 2000;

- asigurarea informarii populatiei asupra necesitatii colectarii selective si

a minimizarii cantitatii de deseuri depozitate la rampa.

In ceea ce priveste peisajul, valorificarea acestuia si integrarea noilor

propuneri urbanistice va fi necesar:


RAPORT DE MEDIU

182

- interzicerea constructiilor care prin aspect arhitectural, volumetrie,

amplasare distrug specificul zonei sau afecteaza valoarea unor monumente

protejate;

- prin planurile urbanistice zonale pentru terenurile introduse in

intravilan se va stabili adoptarea unor elemente arhitecturale adecvate zonei,

optimizarea densitatii de construire, dezvoltarea spatiilor verzi si a amenajarilor

peisagistice;

- se vor interzice constructii si amenajari cu caracter definitiv ce nu sunt

compatibile cu zona sau care pot afecta zonele naturale valoroase, precum si

explotari ale terenului ce pot conduce la degradarea accentuata a peisajului sau

a vegetatiei forestiere.

Aceste masuri, impreuna cu celelalte propuse in Raport, pot asigura

dezvoltarea durabila a localitatii , imbunatatirea starii actuale a mediului in

zona de interes.


RAPORT DE MEDIU

183

11. BIBLIOGRAFIE , BAZE LEGALE


RAPORT DE MEDIU

184

1. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta, Raport privind starea factorilor de

mediu pe anul 2008;

2. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – judetul Constanta;

3. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 2 SE;

4. Planurile de implementare pentru Directivele- cadru Apa, Deseuri, Aer;

5. Anastasiu N., Fabian C., 1989: Dobrogea;

6. Bica Ioan, 2000 : Elemente de impact asupra mediului;

7. Bratianu, Gh., 1999 : Marea Neagra, Ed. Polirom, Iasi;

8. Bretotean Mihai, 1981 : Apele subterane, o importanta bogatie naturala;.

9. Bucovală Carmen, Henghiel Peter, 2001: Atlasul ariilor protejate din judetul

ConstanŃa ;

10. Conea, A, 1970, Formatiuni cuaternare in Dobrogea;

11. Mutihac V., 1990 : Structura geologica a teritoriului Romaniei ;

12. Pumnea C., s.a.1994: Protectia mediului ambiant ;

13. Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

14. Simionescu I., 1960: Flora Romaniei;

15. Ujvari, I, 1972, Geografia apelor Romaniei;

16. Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II.

Site-uri utilizate:

www.birdlife.org -Birdlife Species Factsheet

www. animalia.go.ro - Enciclopedia animalelor din Romanaia

www.eukarya.ro - Enciclopedia florei si faunei din Romania

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

• OUG195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 265/ 2006, cu modificarile si completarile

ulterioare;


RAPORT DE MEDIU

185

• HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de

mediu pentru planuri si programe ;

• Ordin nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind

aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe ;

• Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Legea 655/2001 -pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia

atmosferei , publicata in MO , Partea I , nr. 773/04.12.2001 ;

• Ordinul MAPPM nr.462/1993 – Conditii tehnice privind protectia

atmosferei;

• Ordinul MAPM nr. 592/2002- stabilirea valorilor limita , a valorilor de

prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,

dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului,

benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

• H.G. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

• H.G. nr. 188 din 28 februarie 2002, cu modificarile si completarile

ulterioare, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare

in mediul acvatic a apelor uzate ;

• Ordinul MAPPM nr.756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii

mediului, modificat prin H.G. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri

pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului

European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinŃarea Registrului

European al PoluanŃilor Emişi şi TransferaŃi şi modificarea directivelor

Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE

• STAS 1343/1:995 – Alimentarea cu apa a localitatilor;

• Ordinul M.S. nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si

completarile ulterioare ;

• OUG 78/2000 , aprobata de Legea 426/2001 privind regimul deseurilor,

cu modificarile si completarile ulterioare ;

• HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M.

Of. 394 din 10.05.2005;

• HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;


RAPORT DE MEDIU

186

• HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea

listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in

MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999;

• HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a

deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor ;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

• O.U.G. nr. 57 / 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (M.Of.nr.442

din 29 iunie 2007), modificata prin O.U.G. nr. 154/25.11.2008 (M.Of.

nr. 787/2008);

• Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă

a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România (M.Of., Partea I nr.

98 din 07/02/2008);

• H.G. nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecŃie

specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene

Natura 2000 în România ( M. Of., Partea I nr. 739 din 31/10/2007);

• Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

• Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si

urbanismul, cu modificarile si completarile ulterioare;

• STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;

• STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

• ConvenŃia privind protecŃia habitatelor naturale şi a vieŃii sălbatice din

Europa (Berna, 19 septembrie 1979) ;

• ConvenŃia Europeană a Peisajului , adoptată la FlorenŃa (Italia) la 20

octombrie 2000 şi intrată în vigoare la 1 martie 2004 ;

• Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn).

Documentatie:

-memoriu general al PUG si planse desenate;

-studiu geotehnic;

-studiu hidrogeologic;

-avize emise de alte autoritati .


RAPORT DE MEDIU

187

ANEXA

1. aviz custode arii naturale protejate RNP-Romsilva, nr.

2625/29.06.2010


RAPORT DE MEDIU

188

Documents

Raport de Mediu PUG M. Kogalniceanu, jud. Constanta-draftapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/AVIZE/RM_EA/RaportdemediupentruP.U.G... · Plan Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu,