RR\869022RO.doc PE458.545v01-00

RO Unită în diversitate RO

PARLAMENTUL EUROPEAN 2009 - 2014

Document de şedinŃă

A7-0202/2011

31.5.2011

RAPORT

referitoare la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală

Raportor: Albert Deß

PE458.545v01-00 2/49 RR\869022RO.doc

RO

PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUłIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN......................3

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE.......................................................24

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI SIGURANłĂ ALIMENTARĂ ...........................................................................................................29

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE ............36

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ...............................41

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE .....................................................49

RR\869022RO.doc 3/49 PE458.545v01-00

RO

PROPUNERE DE REZOLUłIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii” (COM(2010)0672),

– având în vedere articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcŃionarea Uniunii Europene,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind finanŃarea politicii agricole comune1,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR2,

– având în vedere deciziile consiliului nr. 2006/144/CE3 şi nr. 2009/61/CE privind orientările strategice ale ComunităŃii pentru dezvoltare rurală4,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 privind organizarea comună a pieŃelor agricole5,

– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori6,

– având în vedere rezoluŃia sa din 8 iulie 2010 referitoare la viitorul politicii agricole comune după 20137,

– având în vedere RezoluŃia sa din 16 iunie 2010 intitulată „UE 2020”8,

– având în vedere concluziile PreşedinŃiei Consiliului din 17 martie 2011 privind „PAC în perspectiva anului 2020”,

– având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 18 martie 2010 privind „reforma politicii agricole comune în 2013”,

1 JO L 209, 11.8.2005. 2 JO L 277, 21.10.2005. 3 JO L 55, 25.2.2006. 4 JO L 30, 31.1.2009. 5 JO L 299, 16.11.2007. 6 JO L 30, 31.1.2009 şi JO L 43, 18.2.2010. 7 Texte adoptate, P7_TA(2010)0286. 8 Texte adoptate, P7_TA(2010)0223.

PE458.545v01-00 4/49 RR\869022RO.doc

RO

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor, „PAC în perspectiva anului 2020 – Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii”,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi avizul Comisiei pentru dezvoltare, cel al Comisiei pentru mediu, precum şi avizul Comisiei sănătate publică şi siguranŃă alimentară şi cel al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, precum şi cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0202/2011),

A. întrucât o agricultură europeană durabilă, productivă şi competitivă contribuie în mod esenŃial la realizarea obiectivelor PAC stabilite de tratate şi a obiectivelor strategiei „Europa 2020”; întrucât poate, de asemenea, contribui la abordarea noilor provocări de natură politică, cum ar fi securitatea aprovizionării cu alimente energie şi materii prime pentru industrie, schimbările climatice, mediul şi biodiversitatea, sănătatea şi schimbările demografice în UE şi întrucât viitoarea reformă a PAC va fi prima în cadrul căreia Parlamentul European are, alături de Consiliu, rol de co-legislator, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona;

B. întrucât securitate alimentară rămâne provocarea principală atât pentru agricultura UE, cât şi la nivel mondial, în special în Ńările în curs de dezvoltare, dat fiind faptul că se aşteaptă ca populaŃia mondială să crească de la 7 la 9 miliarde de oameni până în 2050, impunându-se o creştere cu 70 % a producŃiei agricole, conform FAO; întrucât producŃia alimentară va trebui să crească pe fondul costurilor din ce în ce mai ridicate de producŃie, al volatilităŃii severe de pe pieŃele agricole, al unei presiuni crescânde asupra resurselor naturale, având drept consecinŃă necesitatea pentru agricultori de a produce mai mult, folosind mai puŃin teren, mai puŃină apă şi mai puŃină energie;

C. întrucât produsele alimentare au o importanŃă strategică, iar modalitatea cea mai simplă de a asigura securitatea alimentară este menŃinerea unui sector agricol stabil şi competitiv; întrucât o PAC solidă este esenŃială pentru a asigura conservarea, durabilitatea mediului şi dezvoltarea economică a regiunilor rurale din UE, confruntate cu ameninŃarea abandonării terenurilor, depopulării rurale şi declinului economic;

D. întrucât reforma PAC din 2003 şi evaluarea stării de sănătate a politicii agricole din 2008 au urmărit să contribuie la o arhitectură nouă a PAC, care să fie mai eficientă şi mai transparentă, caracterizată printr-o mai mare orientare spre piaŃă; întrucât acest proces trebuie continuat, iar administrarea instrumentelor şi procedurilor PAC trebuie simplificată în mod semnificativ, în scopul de a degreva agricultorii şi administraŃiile;

E. întrucât în rezoluŃia sa din 8 iulie 2010 referitoare la viitorul politicii agricole comune după 2013 Parlamentul European a pus bazele unei agriculturi competitive şi durabile, care ar permite producătorilor europeni să fie competitivi

RR\869022RO.doc 5/49 PE458.545v01-00

RO

pe pieŃele locale, regionale, naŃionale şi internaŃionale şi întrucât Parlamentul a sprijinit conceptul unei agriculturi multifuncŃionale şi globale în toată Europa, în special în zonele afectate de handicapuri naturale şi în regiunile ultraperiferice şi luând, de asemenea, în considerare micile exploataŃii agricole;

F. întrucât PAC trebuie să fie înzestrată cu instrumentele necesare pentru a face faŃă pe pieŃele competitive şi pentru a remedia crizele şi extrema volatilitate a preŃurilor în sectorul agricol; întrucât trebuie luate măsuri pentru a se garanta că aceste instrumente nu sunt numai actuale şi eficiente, ci şi flexibile, astfel încât să poată fi puse rapid în aplicare, în cazul în care acest lucru este necesar;

G. întrucât trebuie să se pledeze pentru integrarea obiectivelor reînnoite şi ambiŃioase în PAC, în special în ceea ce priveşte protecŃia consumatorilor, a mediului, calitatea vieŃii animalelor, precum şi coeziunea regională, iar aceste standarde înalte ar trebui apărate la nivel internaŃional pentru garantarea viabilităŃii şi competitivităŃii agricultorilor europeni, care se confruntă cu costuri de producție mărite; întrucât productivitatea pe termen lung şi securitatea alimentară, în special luând în consideraŃie tulburările climatice, depind de acordarea atenŃiei cuvenite resurselor naturale, în special solului, utilizării apei şi biodiversităŃii;

H. întrucât sectorul agricol are un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special prin reducerea propriilor emisii de gaze cu efect de seră şi prin dezvoltarea stocării carbonului şi prin producŃia de biomasă şi de energie regenerabilă, creând în acest fel un flux adiŃional de venituri pentru agricultori;

I. întrucât PAC ar trebui, de asemenea, să sprijine gestionarea specifică a terenurilor agricole bogate în biodiversitate (cum ar fi terenurile agricole cu valoare naturală ridicată) şi agrosistemele din cadrul zonelor Natura 2000 şi, în acest context, o tranziŃie către modele cu contribuŃii mai reduse (inclusiv agricultura ecologică), păşunile nearate permanente sau zonele agricole umede;

J. întrucât, într-o perioadă caracterizată prin transformări rapide pe pieŃele agricole şi prin numeroase provocări politice noi (de exemplu UE 2020), agricultorii au nevoie urgentă de siguranŃă juridică, în special în ceea ce priveşte cadrul financiar, iar Parlamentul European continuă să insiste că sumele alocate agriculturii în următoarea perioadă de programare financiară ar trebui menŃinute cel puŃin la nivelul planificat pentru 2013 şi că ar trebui, în plus, să se stabilească nivelul necesar pentru a se garanta în continuare o PAC puternică şi solidă, capabilă să răspundă provocărilor prezente şi viitoare;

K. întrucât cota cheltuielilor impuse de PAC din cadrul bugetului UE a scăzut în mod constant de la aproape 75 % în 1985 la un procent de 39,3 % prevăzut pentru 2013; întrucât, PAC, care este una dintre cele mai vechi politici şi singura politică armonizată complet la nivel european, reprezintă mai puŃin de 0,5 % din PIB-ul UE, în timp ce cheltuielile publice reprezintă aproximativ 50 % din PIB; întrucât în urma extinderilor succesive ale Uniunii Europene, suprafaŃa terenului agricol a crescut cu 40 %, iar numărul de agricultori s-a dublat faŃă de anul 2004;

PE458.545v01-00 6/49 RR\869022RO.doc

RO

L. întrucât, în conformitate cu cel mai recent sondaj Eurobarometru, 90 % din cetăŃenii UE intervievaŃi consideră că agricultura şi regiunile rurale sunt importante pentru viitorul Europei, 83 % din cetăŃenii UE chestionaŃi sunt în favoarea sprijinului financiar pentru agricultori şi, în medie, aceştia cred că deciziile cu privire la politica agricolă ar trebui să fie luate în continuare la nivel european;

M. întrucât Parlamentul European s-a pronunŃat deja de mai multe ori împotriva renaŃionalizării PAC şi a extinderii cofinanŃării care ar putea afecta concurenŃa loială pe piaŃa internă a UE, şi, astfel, anticipând viitoarea reformă, respinge încă o dată orice încercare de renaŃionalizare a PAC prin cofinanŃarea plăŃilor directe sau printr-un transfer al fondurilor către cel de-al doilea pilon;

N. întrucât ar trebui menŃinută o PAC cu doi piloni, cu o structură şi cu obiective bine definite şi concepute pentru fiecare, astfel încât aceştia să se poate completa;

O. întrucât micii fermieri au o contribuŃie hotărâtoare la îndeplinirea obiectivelor PAC şi întrucât, în procesul reformei, trebuie luate în considerare în mod corespunzător obstacolele pe care aceştia le cunosc;

P. întrucât, în noile state membre care aplică schema de plată unică pe suprafaŃă, mulŃi agricultori, în special în sectorul creşterii animalelor, nici măcar nu au dreptul la plăŃi directe, deoarece nu deŃin terenuri agricole proprii;

Q. întrucât agricultorii primesc o cotă-parte din ce în ce mai redusă din valoarea adăugată generată de lanŃul de aprovizionare cu alimente şi întrucât un sistem adecvat de aprovizionare cu produse alimentare şi măsuri de îmbunătăŃire a poziŃiei de negociere pentru producători reprezintă condiŃii necesare pentru a garanta obŃinerea e către agricultori a unor venituri echitabile din produsele lor;

R. întrucât venitul real per capita în agricultură a scăzut dramatic în ultimii doi ani; întrucât, ca urmare a unui declin constant, acest venit se află în prezent sub nivelul celui atins acum aproape 15 ani; întrucât veniturile agricole sunt considerabil mai mici (cu aproximativ 40 % pe unitate de lucru) decât în restul economiei, iar venitul pe cap de locuitor din mediul rural este considerabil mai redus (cu aproximativ 50 %) decât cel din regiunile urbane şi întrucât datele Eurostat arată că, între 2000 şi 2009, ocuparea forŃei de muncă în sectorul agricol a scăzut cu 25%;

S. întrucât integrarea economiei mondiale se intensifică iar sistemele comerciale se liberalizează tot mai mult prin negocieri multilaterale şi bilaterale şi întrucât acordurile multilaterale şi bilaterale trebuie să garanteze că metodele din Ńările terŃe pentru producŃia destinată exportului către UE oferă consumatorilor europeni aceleaşi garanŃii în termeni de sănătate, securitate alimentară, calitatea vieŃii animalelor, durabilitate şi standarde sociale minime ca cele oferite de metodele europene;

T. întrucât dezvoltarea rurală, în contextul disparităŃilor crescânde, pierderilor de

RR\869022RO.doc 7/49 PE458.545v01-00

RO

capital social şi coeziune socială, dezechilibrelor demografice şi a emigrării, reprezintă o componentă esenŃială a PAC şi întrucât politicile viitoare de dezvoltare rurală vor trebui să se orienteze spre un mai bun echilibru teritorial, oferind o guvernanŃă mai participativă şi mai puŃin birocratică, care ar trebui să cuprindă măsuri de creştere a competitivităŃii din sectorul agricol şi sprijin efectiv pentru consolidarea şi diversificarea economiei rurale, protecției mediului, promovării educaŃiei şi inovării, îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii în zonele rurale, în special în zonele cele mai defavorizate şi pentru a combate fenomenul abandonării de tineri a meseriilor agricole;

U. întrucât, pe de o parte, doar 6 % din agricultorii europeni au o vârstă sub 35 de ani, şi, pe de altă parte, 4,5 milioane de agricultori se vor pensiona în următorii 10 ani; întrucât, prin urmare, reînnoirea generaŃiilor ar trebui să fie considerată drept una dintre problemele prioritare pentru viitoarea PAC;

V. întrucât PAC trebuie să Ńină seama de necesitatea de a atenua constrângerile specifice şi problemele structurale cu care se confruntă sectorul agricol şi forestier în regiunile ultraperiferice ale UE, ca urmare a insularităŃii şi depărtării lor şi a faptului că economia rurală este dependentă de un număr mic de produse agricole;

W. întrucât politica în materie de calitate a devenit acum o parte integrantă a viitoarei PAC, ceea ce înseamnă că dezvoltarea şi consolidarea acestei politici, în special în cazul indicaŃiilor geografice, va fi decisivă pentru o creştere durabilă şi pentru competitivitatea agriculturii europene;

1. salută, în general, comunicarea Comisiei intitulată „PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii”; recunoaşte că este necesară continuarea reformei PAC în concordanŃă cu un sector agricol în schimbare în cadrul UE27 şi în noul context internaŃional al globalizării; solicită continuarea unei politici agricole comune ferme şi durabile, cu un buget corespunzător, care să urmărească obiective ambiŃioase, într-un efort de a face faŃă noilor provocări; respinge cu hotărâre orice tentativă de renaŃionalizare a PAC;

2. solicită ca PAC să rămână structurată în jurul a doi piloni; subliniază faptul că pilonul 1 ar trebui să rămână finanŃat integral de la bugetul UE şi pe bază anuală, în timp ce în cadrul pilonului 2 ar trebui să se aplice în continuare programarea multianuală, o abordare contractuală şi cofinanŃarea; insistă asupra faptului că structura cu doi piloni ar trebui să ofere claritate, fiecare pilon completându-l pe celălalt, fără a se suprapune; primul pilon ar trebui să realizeze obiective care necesită o acŃiune „globală”, în timp ce cel de-al doilea pilon ar trebui să se orienteze spre rezultate şi ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a putea fi adaptat cu uşurinŃă la specificul naŃional, regional şi/sau local; prin urmare, consideră că, în timp ce actuala structură cu doi piloni ar trebui menŃinută, modificarea acesteia este esenŃială pentru a se concentra într-o manieră mai eficace asupra măsurilor necesare pentru fiecare dintre cei doi piloni şi asupra posibilităŃilor de finanŃare a acestora;

PE458.545v01-00 8/49 RR\869022RO.doc

RO

3. subliniază că securitatea alimentară rămâne raŃiunea de a fi a agriculturii nu numai la nivel european, ci şi mondial, şi mai ales în Ńările în curs de dezvoltare, dat fiind faptul că planeta se confruntă cu provocarea de asigura hrana a nouă miliarde de oameni până în 2050; solicită o politică agricolă europeană durabilă, productivă şi competitivă care să aducă o contribuŃie semnificativă la atingerea obiectivelor stabilite de tratate în ceea ce priveşte PAC, precum şi priorităŃile Strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă, şi durabilă pentru toŃi; consideră că este capabilă să aducă o contribuŃie majoră la combaterea schimbărilor climatice, prin crearea de noi locuri de muncă prin creştere ecologică şi furnizarea de energie din resurse regenerabile, continuând în acelaşi timp să ofere consumatorilor europeni produse alimentare sigure şi de înaltă calitate şi să garanteze securitatea alimentară;

4. consideră că este esenŃial să se stabilească reguli pe termen mai lung, bine formulate, astfel încât agricultorii europeni să poată planifica investiŃiile necesare modernizării practicilor agricole şi dezvoltării de metode inovatoare care să ducă la sisteme agricole mai raŃionale din punct de vedere agronomic şi mai durabile, un proces necesar asigurării competitivităŃii acestora pe pieŃele locale, regionale şi internaŃionale;

5. consideră că, în interesul simplificării, clarităŃii şi al unei abordări comune, trebuie să se existe de la începutul reformei un acord cu privire la finanŃarea fiecărui pilon al PAC;

6. solicită ca bugetul UE pentru agricultură din următoarea perioadă financiară să fie menŃinut cel puŃin la nivelul bugetului pentru agricultură pentru 2013; recunoaște faptul că vor fi necesare resurse financiare adecvate pentru a putea face faŃă provocărilor legate de securitatea alimentară, de protecŃie a mediului şi de schimbările climatice şi echilibrul teritorial într-o UE extinsă, precum şi pentru a permite PAC să contribuie la succesul Strategiei UE 2020;

7. îşi exprimă convingerea că această nouă politică agricolă, axată pe sisteme durabile de producŃie a alimentelor, trebuie să aibă la bază în primul rând o complementaritate de ansamblu mai bună între primul pilon, care acoperă plăŃile directe, şi al doilea pilon, care cuprinde măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală; consideră că în cadrul noii PAC fondurile publice trebuie să fie recunoscute ca o formă legitimă de plată pentru bunuri publice oferite societăŃii ale căror costuri nu sunt compensate prin preŃuri de piaŃă şi că fondurile publice trebuie utilizate pentru a stimula agricultorii să creeze servicii ecologice suplimentare la nivel european; consideră că prin această abordare orientată se vor atinge obiective la nivel european, oferind în acelaşi timp flexibilitatea necesară respectării diversităŃii agricole europene; consideră că un asemenea sistem va face ca fiecare element al plăŃilor să ofere beneficii publice clare într-o manieră transparentă pentru contribuabili, agricultori şi societate în ansamblu;

8. solicită ca caracterul durabil, competitivitatea şi echitatea să constituie principiile directoare care să susŃină o PAC care conservă caracterul specific al diverselor sectoare şi al siturilor de producŃie, cu sarcina de a asigura populaŃiei alimente sigure şi sănătoase în cantităŃi suficiente şi la preŃuri corespunzătoare, precum şi

RR\869022RO.doc 9/49 PE458.545v01-00

RO

materiile prime necesare unei industrii de transformare şi agroalimentare europene performante, precum şi producŃiei de energie regenerabilă; subliniază că normele UE în termeni de securitate alimentară, protecŃia mediului, calitatea vieŃii animalelor şi respectarea standardelor sociale minime sunt cele mai exigente pe plan mondial; solicită un PAC care să garanteze aceste standarde sociale ridicate ale agriculturii europene în competiŃia internaŃională (protecŃia calităŃii externe);

9. recunoaşte faptul că multe dintre aceste noi provocări şi obiective sunt încorporate în angajamentele şi tratatele internaŃionale obligatorii din punct de vedere juridic pe care UE le-a convenit şi le-a semnat, cum ar fi acordurile de la Kyoto/Cancun, şi convenŃiile de la Ramsar şi Nagoya;

10. subliniază că simplificarea este fundamentală şi că trebuie să fie un obiectiv esenŃial al viitoarei PAC, care să antreneze reducerea costurilor legate de gestionarea politicii la nivel de stat membru, şi că sunt necesare temeiuri juridice comune clare, care să fie prezentate rapid şi care să garanteze o interpretare uniformă;

11. subliniază faptul că dezvoltarea politicii în domeniul calităŃii produselor alimentare, inclusiv în ceea ce priveşte indicaŃiile geografice (DOP/IGP/STG), trebuie să constituie un aspect prioritar al PAC care să fie aprofundat şi consolidat, pentru a permite UE să îşi menŃină poziŃia de lider în acest domeniu; consideră că, în cazul acestor produse de înaltă calitate, ar trebui permisă utilizarea unor instrumente originale de gestionare, protecŃie şi promovare, care să le permită să se dezvolte în mod armonios şi să îşi aducă în continuare contribuŃia la creşterea şi competitivitatea sustenabile ale agriculturii europene;

12. solicită Comisiei să îşi intensifice eforturile în domeniul cercetării şi al dezvoltării în vederea inovării şi a promovării; recomandă, prin urmare, ca viitoarele programe de cercetare şi dezvoltare să acorde o atenŃie constantă cercetării în domeniul agricol şi nutriŃional;

PlăŃi directe

13. constată că plăŃile directe decuplate, condiŃionate de exigenŃa ecocondiŃionalităŃii, pot contribui la susŃinerea şi stabilizarea veniturilor agricole, permiŃând agricultorilor să furnizeze, pe lângă producŃia de alimente, bunuri publice de o importanŃă vitală pentru întreaga societate, cum ar fi serviciile ecosistemice, forŃa de muncă, gestionarea peisajelor şi vitalitatea economică rurală în Europa; consideră că plăŃile directe ar trebui să îi recompenseze pe agricultori pentru furnizarea acestor bunuri, deoarece piaŃa singură nu oferă aceste bunuri şi nu îi recompensează pe agricultori pentru acestea, într-o perioadă în care agricultorii, pentru a produce alimente de înaltă calitate, sunt confruntaŃi adesea cu costuri mari de producŃie şi cu preŃuri de producŃie mici;

14. solicită şi în continuare un prim pilon puternic şi finanŃat în mod adecvat, care să aibă capacitatea de a face faŃă noilor provocări cu care se confruntă agricultura europeană;

PE458.545v01-00 10/49 RR\869022RO.doc

RO

15. solicită distribuirea echitabilă a fondurilor PAC pentru primul şi al doilea pilon între statele membre şi între agricultorii din interiorul unui stat membru, caz în care, abordarea pragmatică ar trebui să fie principiul fundamental pentru criteriile obiective; respinge discrepanŃele mari în distribuirea acestor fonduri între statele membre; este de opinie că acest lucru determină înlocuirea treptată, după o perioadă de tranziŃie, a sistemului bazat pe valori de referinŃă istorice neactualizate cu plăŃi care sunt echitabile şi distribuite astfel mai eficient între Ńări, diferite sectoare agricole şi agricultori; subliniază faptul că acest aspect necesită, de asemenea, plăŃi mult mai eficiente, care să fie mai bine orientate şi care să ofere stimulente mai mari, pentru a ajuta agricultura să treacă la sisteme agricole mai durabile; în acord cu Comunicarea Comisiei, respinge plata directă forfetară pentru întreaga UE, care nu ar reflecta diversitatea europeană; consideră că conservarea diversităŃii agriculturii şi a facilităŃilor de producŃie în UE este obiectivul central şi, prin urmare, susŃine luarea în considerare a condiŃiilor specifice de producŃie din statele membre, în măsura în care acest lucru este posibil, printr-un sistem de plăŃi directe mai bine orientat;

16. se pronunŃă pentru regimul de plăŃi unice care determină o anumită redistribuire în interesul unei repartizări echitabile la nivelul UE a fondurilor pentru plăŃi directe; propune ca fiecare stat membru să primească un procent minim din media de plăŃi directe şi că ar trebui să se stabilească un plafon; se pronunŃă în favoarea unei aplicări cât mai rapide într-o perioadă de tranziŃie limitată;

17. în cazul plăŃilor directe către fermele individuale, propune renunŃarea la valorile de referinŃă istorice şi individuale folosite pentru distribuire între statele membre şi solicită, în cadrul următoarei perioade de finanŃare, o tranziŃie către acordarea la nivel regional sau naŃional de prime bazate pe suprafaŃă pentru plăŃile decuplate; recunoaşte totuşi că situaŃia din statele membre diferă, ceea ce presupune măsuri speciale la nivel regional;

18. consideră că statele membre care aplică în prezent schema de plată unică pe suprafaŃă (SPUP) simplificată ar trebui să treacă, după o perioadă de tranziŃie limitată, la schema de plată unică pe exploataŃie cu drepturi de plată; solicită să se acorde sprijin, inclusiv sprijin financiar şi tehnic, pentru această tranziŃie;

19. întâmpină favorabil recunoaşterea rolului micilor agricultori în cadrul agriculturii şi al dezvoltării rurale europene; sprijină ideea stabilirii unei sistem de ajutor specific şi simplificat pentru micii agricultori, care să contribuie la stabilizarea dezvoltării rurale; invită Comisia, din motive de transparenŃă şi de siguranŃă juridică, să stabilească criterii flexibile şi obiective pentru definirea statutului micilor agricultori de către fiecare stat membru; solicită statelor membre să decidă, în conformitate cu principiul subsidiarităŃii, care agricultori îndeplinesc condiŃiile pentru acest sistem;

20. solicită simplificarea în continuare a sistemului de plăŃi directe, în special pentru normele simplificate de transmitere a drepturilor de plată în caz de neactivare, pentru normele referitoare la rezerva naŃională, în funcŃie de trecerea la plata unică pe suprafaŃă regională/naŃională, gruparea drepturilor minime de plată şi pentru un

RR\869022RO.doc 11/49 PE458.545v01-00

RO

sistem de control eficient şi nebirocratic pentru ambii piloni; consideră că, în ceea ce priveşte controalele prevăzute, ar trebui să se Ńină seama în mod favorabil de sistemele de administrare care vor dovedi că funcŃionează bine;

21. observă faptul că sunt necesare măsuri care să vizeze o reînnoire la nivel de generaŃii în sectorul agricol, dat fiind faptul că numai 6 % dintre agricultorii europeni au vârsta mai mică de 35 de ani şi că 4,5 milioane de agricultori se vor pensiona în următorii zece ani; recunoaşte faptul că agricultorii tineri întâmpină obstacole la înfiinŃarea unei întreprinderi agricole, obstacole precum costuri de investiŃii ridicate şi lipsa de acces la terenuri şi credite; subliniază faptul că măsurile destinate tinerilor agricultori cuprinse în cel de-al doilea pilon s-au dovedit insuficiente pentru a stopa îmbătrânirea rapidă a sectorului agricol şi solicită propuneri care să ducă la inversarea acestei tendinŃe nesustenabile, care ar trebui să includă modificări ale normelor privind rezerva naŃională pentru a o orienta într-o mai mare măsură către tinerii agricultori;

22. subliniază că PAC ar trebui să fie neutră din punctul de vedere al genului şi că ambii soŃi ar trebui să se bucure de aceleaşi drepturi în situaŃia în care aceştia lucrează în acest sector; subliniază că aproximativ 42% din cele 26,7 milioane de persoane care lucrează în mod regulat în agricultură în Uniunea Europeană sunt femei, dar numai una din cinci exploataŃii (aproximativ 29%) este gestionată de o femeie;

23. consideră că decuplarea s-a dovedit a fi eficientă, permiŃând o creştere a libertăŃii de decizie a agricultorilor, asigurând răspunsul agricultorilor la semnalele pieŃei şi plasând cea mai mare parte a PAC în cutia verde a OMC; sprijină sugestia Comisiei ca în viitor şi primele cuplate să se plătească în continuare în anumite regiuni unde nu există alternative la formele de producŃie şi la produsele tradiŃionale şi costisitoare; admite astfel că primele pentru producŃie ar putea fi justificate, într-un cadru foarte limitat, chiar şi după 2013;

24. prin urmare, solicită statelor membre să prevadă posibilitatea ca o parte a plăŃilor directe, în totalitate sau parŃial, să rămână cuplate, în limitele OMC, pentru a finanŃa măsuri de atenuare a impactului decuplării în zone specifice şi sectoarele sensibile din punct de vedere economic, social şi de mediu; consideră, pe lângă aceasta, că aceste plăŃi ar putea promova măsuri de mediu legate de suprafaŃă şi coeziune teritorială şi ar putea promova, sprijini şi impulsiona sectoare-cheie, inclusiv îmbunătăŃirea calităŃii, producŃia materiilor prime agricole, anumite tipuri specifice de producŃie şi anumite tipuri de activităŃi agricole;

25. constată că din motive istorice unităŃile de producŃie agricolă din Uniunea Europeană prezintă o structură foarte variată în ceea ce priveşte dimensiunea activităŃii, condiŃiile de muncă, productivitatea muncii şi forma juridică; este conştient de faptul că plăŃile directe au fost alocate într-un mod care a dus la punerea sub semnul întrebării a legitimităŃii lor; ia act de propunerea Comisiei de a introduce un plafon maxim pentru plăŃile directe şi salută încercările de a remedia problematica legitimităŃii PAC şi a acceptării publice; cere Comisiei să ia în considerare introducerea unor mecanisme similare care să contribuie la aceasta,

PE458.545v01-00 12/49 RR\869022RO.doc

RO

precum un sistem degresiv al plăŃilor directe, având în vedere mărimea întreprinderilor agricole, în care se Ńine seama de criterii obiective legate de ocuparea forŃei de muncă şi de practicile durabile;

26. solicită Comisiei să prezinte propuneri concrete de sprijinire a sectoarelor de creştere a animalelor, pe termen mediu şi lung, pentru a putea face faŃă creşterii preŃurilor de producŃie; consideră că acestea ar putea cuprinde stimulente pentru sistemele de păşuni şi culturi proteine în alternarea arabilă, care ar prezenta avantaje mai mari pentru agricultori, ar răspunde noilor provocări şi ar diminua dependenŃa de importurile de culturi de plante proteaginoase în rotaŃia terenurilor arabile şi ar putea avea un impact pozitiv asupra costurilor furajelor; invită Comisia să prezinte o propunere cu privire la flexibilitatea pentru statele membre în conformitate cu prezentul articol 68, pentru a evita excluderea fermelor de creştere a animalelor axate pe calitate şi durabilitate de la sistemul de asistenŃă şi pentru a lua în considerare caracterul lor specific;

27. consideră că plăŃile directe ar trebui rezervate exclusiv agricultorilor activi; este conştient de faptul că, în cadrul sistemului de plăŃi directe decuplate, fiecare agricultor care utilizează suprafeŃe agricole pentru producŃie şi le menŃine în bune condiŃii agricole şi de mediu ar trebui să beneficieze de plăŃi directe; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o definiŃie a „agricultorului activ”, care să poată fi aplicată de către statele membre fără eforturi birocratice sau costuri suplimentare, caz în care ar trebui să se asigure că activităŃile agricole tradiŃionale (activităŃi agricole cu normă întreagă şi cu normă redusă), indiferent de statutul juridic, sunt considerate activităŃi agricole active şi că diferitele forme de proprietate şi de acorduri de gestionare, precum şi gestiunea terenurilor comune, sunt luate în considerare; consideră necesar să se specifice faptul că definiŃia unui agricultor activ ar trebui să excludă cazurile în care costurile administrative legate de efectuarea unei plăŃi sunt mai mari decât suma plăŃii;

28. se pronunŃă în favoarea compensării handicapurilor naturale în cadrul celui de-al doilea pilon şi respinge plata complementară în primul pilon din cauza eforturilor birocratice suplimentare pe care le implică;

Protejarea resurselor şi componentele politicii de mediu

29. consideră că o mai bună protecŃie şi gestionare a resurselor naturale reprezintă un element-cheie în cadrul practicilor agricole durabile, care justifică, în cadrul noilor provocări şi obiective ale strategiei UE 2020, un sprijin suplimentar pentru a încuraja agricultorii să adopte practici ecologice care depăşesc cerinŃa fundamentală de ecocondiŃionalitate şi care ar suplimenta programele de agromediu existente;

30. consideră că protecŃia resurselor naturale ar trebui mai strâns legată de acordarea de plăŃi directe şi solicită, prin urmare, introducerea, printr-o componentă de mediu, a unui sistem de stimulare la nivel european cu obiectivul de a asigura durabilitatea fermelor şi securitate alimentară pe termen lung prin gestionarea efectivă a resurselor rare (apă, energie, sol), reducând în acelaşi timp costurile de

RR\869022RO.doc 13/49 PE458.545v01-00

RO

producŃie pe termen lung prin reducerea factorilor de producŃie; consideră că acest sistem ar trebui să aducă cel mai bun sprijin agricultorilor care utilizează sau care doresc să utilizeze treptat, într-o măsură mai mare, practici agricole menite să creeze sisteme de producŃie mai durabile;

31. subliniază că acest sistem ar trebui să fie însoŃit de o simplificare a sistemului ecocondiŃionalităŃii pentru beneficiarii plăŃilor directe, care ar trebui să fie aplicat prin măsuri simple, ar trebui să echilibreze performanțele economice şi de mediu, ar trebui să fie relevant din punct de vedere agronomic şi nu ar trebui să fie discriminatoriu pentru agricultorii care participă deja pe scară largă la programe de agromediu;

32. respinge punerea în aplicare a unui nou sistem de plăŃi suplimentare care creează sisteme adiŃionale de control şi sancŃionare pentru ecologizare; insistă asupra faptului că trebuie evitate obstacolele practice pentru fermieri şi complexitatea administrativă pentru autorităŃi; insistă, în plus, pentru a raŃionaliza procedurile administrative asociate acestor măsuri, ca toate controalele la nivel agricol, să fie, pe cât posibil, derulate în mod simultan;

33. solicită, din acest motiv, Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil, o evaluare de impact a condiŃiilor administrative legate de punerea în aplicare a componentei ecologice; subliniază că măsurile de mediu prezintă potenŃialul de a stimula productivitatea producŃiei agricultorilor şi insistă că orice pierderi sau venituri eventuale, apărute în urma aplicării unor astfel de măsuri trebuie acoperite;

34. consideră că ecologizarea ar trebui continuată în toate statele membre prin intermediul unui catalog prioritar cu măsuri destinate unor zone specifice şi/sau măsuri la nivelul exploataŃiilor, finanŃate în proporŃie de 100 % din fonduri UE; consideră că orice beneficiar al acestor plăŃi speciale trebuie să pună în aplicare un anumit număr de măsuri de ecologizare, care ar trebui să se bazeze pe structurile existente, alese dintr-o listă naŃională sau regională stabilită de statul membru pe baza unei liste europene mai vaste, care să fie aplicabilă tuturor tipurilor de activităŃi agricole; consideră că aceste măsuri ar putea include de exemplu:

- asistenŃă pentru reducerea emisiilor de carbon şi pentru măsuri de limitare sau captare a emisiilor cu efect de seră; - asistenŃă pentru consumul redus de energie şi pentru eficienŃa energetică; - zonele de protecŃie, marginile câmpurilor, prezenŃa gardurilor etc.; - păşunile permanente; - tehnici de exploatare de precizie; - alternarea culturilor şi diversitatea culturilor; - planuri de eficienŃă furajeră;

35. consideră că UE are propriul rol în soluŃionarea provocărilor legate de securitatea alimentară şi de securitatea energetică şi că, prin urmare, trebuie să se asigure că agricultura îşi îndeplineşte pe deplin rolul în soluŃionarea ambelor provocări; consideră, aşadar, că includerea operaŃiunii de scoatere temporară din circuitul agricol, obligatorie în lista măsurilor privind durabilitatea, propusă de Comisie,

PE458.545v01-00 14/49 RR\869022RO.doc

RO

este necorespunzătoare;

36. solicită ca PAC să cuprindă obiective privind folosirea energiei durabile; consideră că sectorul agricol ar putea să folosească un procent de 40 % din combustibilii regenerabili până în 2020 şi să renunŃe pe deplin la combustibilii fosili până în 2030;

37. observă că tehnologia de generaŃie viitoare este disponibilă în prezent şi îndeamnă, în consecinŃă, Comisia să elaboreze o politică intersectorială privind biomasa pentru biotehnologia de generaŃie viitoare, care să includă criterii privind biomasa ca parte a reformei PAC, în scopul de a permite dezvoltarea unei pieŃe sustenabile pentru biomasa provenind din agricultură, de la întreprinderile agroindustriale şi din silvicultură, prin stimularea colectării reziduurilor disponibile pentru producŃia de bioenergie, prevenind, totodată, creşterea emisiilor şi pierderea biodiversităŃii;

38. subliniază că o politica europeană inteligentă precum reducerea preŃului motorinei utilizate pentru lucrările agricole, scutirea de plata accizelor pentru energia electrică şi pentru combustibilii produşi în scopuri agricole, în special pentru energia electrică utilizată pentru funcŃionarea pompelor de irigaŃii, ar putea sprijini agricultorii europeni să producă mai mult şi să furnizeze produse agricole atât pentru piaŃa internă, cât şi pentru pieŃele externe; având în vedere efectele devastatoare ale schimbărilor climatice precum seceta, valurile de caniculă şi deşertificarea unor terenuri agricole destinate producerii de alimente pentru populaŃie, subliniază importanŃa sistemelor inovatoare de irigaŃii, care să asigure sustenabilitatea agriculturii europene;

39. având în vedere că apa, şi în special apa potabilă, va deveni în viitor o resursă deficitară, subliniază că este necesară dezvoltarea unor sisteme de irigaŃii eficiente, care să permită statelor membre să folosească metode agricole eficiente prin care să se asigure satisfacerea cererii de alimente de la nivel naŃional şi furnizarea de produse agricole destinate exportului;

40. regretă faptul că obiectivele UE privind biodiversitatea nu sunt încă atinse şi anticipează că PAC va contribui la eforturile care vizează îndeplinirea acestor obiective şi a obiectivelor de la Nagoya privind biodiversitatea;

41. solicită ca noua PAC să promoveze conservarea diversităŃii genetice, să respecte Directiva 98/58/CE privind bunăstarea animalelor şi să evite finanŃarea producŃiei de alimente din animale clonate sau din descendenŃii acestora;

42. subliniază importanŃa explorării tuturor posibilităŃilor de cooperare între statele membre care implică toate părŃile interesate şi au drept scop protecŃia solului;

EcocondiŃionalitate şi simplificare

43. subliniază faptul că sistemul de ecocondiŃionalitate condiŃionează asigurarea plăŃilor directe de respectarea cerinŃelor statutare şi de menŃinerea activităŃilor

RR\869022RO.doc 15/49 PE458.545v01-00

RO

agricole în bune condiŃii agricole şi de mediu şi rămâne unul dintre mijloacele cele mai adecvate de optimizare a procesului de punere la dispoziŃie de servicii ecosistemice de bază, prestate de agricultori, precum şi de depăşire a noilor provocări în domeniul mediului prin garantarea de bunuri publice de bază; totuşi, ia act de faptul că aplicarea ecocondiŃionalităŃii a cunoscut o serie de probleme legate de gestionarea şi acceptarea de către agricultori;

44. consideră că plăŃile directe nu se justifică în absenŃa performanŃelor şi, de aceea, un sistem al ecocondiŃionalităŃii care este, ca urmare a ecologizării PAC, simplificat şi eficient în practică şi la nivel administrativ în ceea ce priveşte controalele, ar trebui să fie aplicat tuturor beneficiarilor de plăŃi directe; subliniază că ecocondiŃionalitatea trebui să se bazeze pe riscuri şi să fie proporŃională şi că trebuie respectată şi suficient controlată de autorităŃile naŃionale şi europene competente;

45. consideră că o mai bună protejare şi gestionare a resurselor ar trebui să reprezinte, de asemenea, elementul de bază în activităŃile agricole din cadrul ecocondiŃionalităŃii, ceea ce ar determina mai multe beneficii pentru mediu; solicită raŃionalizarea şi eficientizarea controalelor privind ecocondiŃionalitatea, precum şi o abordare specifică a domeniului de aplicabilitate a ecocondiŃionalităŃii; solicită realizarea şi raŃionalizarea schimburilor de cele mai bune practici între agenŃiile plătitoare şi organismele de control, cum ar fi interoperabilitatea bazelor de date şi utilizarea optimă a tehnologiei adecvate, în vederea reducerii pe cât posibil, a poverii administrative pentru agricultori şi administraŃii; consideră că ecocondiŃionalitatea ar trebui restricŃionată la standarde referitoare la activităŃile agricole, care permit monitorizarea sistematică şi directă şi care se bazează pe obligaŃia de a obŃine rezultate, şi că normele ar trebui armonizate; subliniază că este important să existe niveluri de toleranŃă şi aplicarea principiului proporŃionalităŃii în cadrul oricărui sistem de penalizare;

46. consideră că monitorizarea ecocondiŃionalităŃii ar trebui apropiată mai mult de criteriile de performanŃă şi de încurajarea agricultorilor de a obŃine rezultate; consideră, în plus, că agricultorii înşişi ar trebui implicaŃi într-o măsură mai mare în acest proces de monitorizare, date fiind cunoştinŃele lor şi experienŃa practică, ceea ce ar constitui un exemplu şi ar motiva mai ales agricultorii mai puŃin eficienŃi;

47. respinge introducerea de cerinŃe neclare şi împovărătoare, derivate din directiva-cadru privind apa, în sistemul de ecocondiŃionalitate, atât timp cât situaŃia punerii în aplicare a acestei directive în toate statele membre nu este clarificată;

48. recunoaşte că s-au depus deja numeroase eforturi în sectorul creşterii animalelor, care se confruntă în prezent cu dificultăŃi, în vederea modernizării clădirilor şi echipamentelor la standarde de igienă şi sănătate; fără a aduce prejudicii principiilor de bază ale siguranŃei alimentare şi trasabilităŃii, solicită o revizuire critică a anumitor standarde de igienă, de bunăstare a animalelor şi de marcare a animalelor, pentru a se elimina sarcinile excesive impuse întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri); solicită în special Comisiei să revizuiască standardele de

PE458.545v01-00 16/49 RR\869022RO.doc

RO

igienă ale UE, mai ales marketingul local sau direct şi valabilitatea produselor, pentru a le face proporŃionale cu riscurile şi pentru a evita sarcinile disproporŃionate în lanŃurile mici de producŃie, cum ar fi relaŃiile directe dintre producător şi consumator şi lanŃurile scurte de aprovizionare cu alimente;

Instrumentele de piaŃă, plase de siguranŃă şi gestiunea riscurilor

49. consideră că este important să se asigure capacitatea de a combate volatilitatea excesivă a preŃurilor şi de a reacŃiona prompt în perioadele de crize provocate de instabilitatea pieŃei, în contextul PAC şi pe pieŃele mondiale; recunoaşte rolul fundamental pe care l-au avut măsurile de susŃinere a pieŃei în abordarea în trecut a crizelor din sectorul agricol, îndeosebi rolul intervenŃiilor şi al stocării private; subliniază că măsurile de sprijin al pieŃei trebuie să fie efective şi activate prompt atunci când este nevoie să se evite probleme grave pentru producători, întreprinderile de prelucrare şi consumatori şi pentru a permite PAC să îşi îndeplinească obiectivul său strategic primar: siguranŃă alimentară;

50. subliniază faptul că PAC ar trebui să includă un anumit număr de instrumente de piaŃă flexibile şi eficiente care să acŃioneze ca o plasă de siguranŃă, fixate la niveluri corespunzătoare şi disponibile, în eventualitatea unor denaturări grave ale pieŃei; consideră că aceste instrumente nu ar trebui activate permanent şi nu trebuie să funcŃioneze ca o sursă continuă şi nelimitată de producŃie; subliniază că o parte dintre aceste instrumente există deja şi pot fi adaptate, iar altele pot fi create în funcŃie de necesităŃi; consideră că, Ńinând seama de condiŃiile complet diferite din unele sectoare, trebuie privilegiate soluŃii sectoriale diferenŃiate faŃă de abordările generale; atrage atenŃia asupra dificultăŃilor pe care le întâmpină agricultorii în încercarea de a planifica în avans într-o perioadă în care volatilitatea este extrem de ridicată; consideră că, având în vedere creşterea volatilităŃii pieŃei, instrumente de piaŃă trebuie revizuite pentru a mări eficienŃa şi flexibilitatea, precum şi pentru a asigura aplicarea mai rapidă, extinderea către alte sectoare, dacă este necesar, adaptarea la preŃurile actuale de pe piaŃă şi asigurarea unei plase de siguranŃă fără crearea de distorsiuni;

51. consideră că aceste instrumente ar trebui să includă instrumente specifice de gestionare a aprovizionării care, utilizate corect şi într-un mod nediscriminatoriu, pot asigura gestionarea eficientă a pieŃei şi pot preveni crizele privind supraproducŃia, fără nici un cost pentru bugetul Uniunii;

52. solicită crearea unei plase de siguranŃă pe mai multe niveluri care să acopere toate sectoarele şi care să cuprindă o combinaŃie de instrumente, precum stocurile publice şi private, intervenŃiile publice, instrumentele de intervenŃie în cazul perturbării pieŃelor şi o clauză privind situaŃiile de urgenŃă; solicită ca, în cazul perturbaŃiilor pe perioade limitate ale pieŃelor, să se permită în anumite sectoare stocurile private şi intervenŃia autorităŃilor publice ; solicită, în plus, crearea unui instrument de intervenŃie în cazul perturbării pieŃelor şi a unei clauze privind situaŃiile de urgenŃă pentru toate sectoarele care, în anumite condiŃii, să permită Comisiei, pentru o perioadă limitată până la un an, să intervină în situaŃii de criză cu mai multă eficienŃă decât până în prezent; consideră, prin urmare, că, în cadrul

RR\869022RO.doc 17/49 PE458.545v01-00

RO

viitoarelor bugete ale UE, trebuie pusă la dispoziŃie o linie bugetară de rezervă specială care să poată fi activată rapid pentru a furniza un instrument de reacŃie rapid în situaŃii de criză pe pieŃele agricole;

53. consideră că utilizarea instrumentelor de intervenŃie intră în sfera de aplicare a competenŃelor de executare ale Comisiei; subliniază totuşi că Parlamentul European trebuie să fie informat rapid cu privire la acŃiunile vizate; subliniază în acest context că Comisia trebuie să Ńină seama în mod corespunzător de poziŃiile adoptate de Parlament;

54. solicită îmbunătăŃirea eficienŃei sistemului de intervenŃie, prin intermediul unei evaluări anuale, efectuate în mod pragmatic şi în funcŃie de situaŃia de pe pieŃe;

55. consideră, având în vedere posibilele evenimente de natură ecologică, climatică şi epidemiologică, precum şi fluctuaŃiile considerabile ale preŃurilor de pe pieŃele agricole, că măsurile adiŃionale, mai eficiente şi de prevenire a riscurilor, accesibile tuturor agricultorilor din diferitele state membre, au o importanŃă vitală pentru protejarea veniturilor, la nivel european, naŃional şi la nivelul exploataŃiilor agricole individuale;

56. reaminteşte că producŃia orientată spre piaŃă, plăŃile directe şi competitivitatea constituie nucleul oricărei acŃiuni de prevenire a riscurilor şi că, de asemenea, agricultorii au obligaŃia de a Ńine cont de riscuri şi de a le anticipa; sprijină, în acest context, statele membre care pun la dispoziŃia agricultorilor instrumente naŃionale de asigurare a riscurilor, fără a renaŃionaliza şi denatura pieŃele; consideră, prin urmare, că Comisia trebuie să dezvolte reguli comune pentru sprijinirea opŃională a sistemelor de gestionare a riscurilor de către statele membre pentru a elimina efectele care au ca rezultat denaturarea concurenŃei în cadrul pieŃei interne, eventual prin crearea unor norme comune adaptate la normele OMC, în cadrul organizării comune a pieŃelor; solicită, de asemenea, Comisiei să facă cunoscute toate măsurile de introducere a managementului riscurilor şi, odată cu propunerile legislative, să prezinte o evaluare de impact corespunzătoare;

57. consideră că sistemele de asigurare din sectorul privat, ca de exemplu asigurarea de riscuri multiple (schimbări climatice, asigurare în caz de pierderi de venituri etc.), contractele la termen sau fondurile mutuale, parŃial finanŃate din fonduri publice, ar putea fi dezvoltate şi promovate ca opŃiuni pentru a răspunde creşterii riscurilor în statele membre; sprijină îndeosebi în acest sens acŃiunile comune ale agricultorilor de formare a unor consorŃii şi cooperative; salută dezvoltarea de noi instrumente inovatoare; subliniază totuşi că aceste instrumente ar trebui să respecte normele OMC şi să nu contribuie la denaturarea condiŃiilor de concurenŃă şi comerŃ din cadrul UE; solicită, prin urmare, instituirea unui cadru pentru statele membre care pun în aplicare aceste măsuri, cadru care ar trebui prevăzut în organizarea comună a pieŃei unice;

58. invită Comisia să analizeze în ce măsură rolul grupurilor de producători şi al asociaŃiilor sectoriale în ceea ce priveşte prevenirea riscurilor şi promovarea calităŃii pot fi extinse la toate sectoarele de producŃie; solicită ca acest tip de

PE458.545v01-00 18/49 RR\869022RO.doc

RO

măsuri să Ńină cont în special de produsele acoperite de sistemele de etichetare a calităŃii;

59. solicită Comisiei să propună, ca parte a reformei PAC, măsuri specifice de încurajare a înfiinŃării unor noi organizaŃii de producători în vederea consolidării poziŃiei lor pe piaŃă;

60. susŃine prelungirea regimului pieŃei de zahăr din 2006 în forma sa actuală până în 2020 şi solicită măsuri adecvate pentru protejarea sectorului european al zahărului, pentru ca acesta să îşi poată spori în continuare competitivitatea într-un cadru stabil;

61. consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare menŃinerea drepturilor de plantare din sectorul vinicol după 2015 şi să Ńină cont de acest fapt în cadrul raportului de evaluare al acesteia privind reforma OCP în sectorul vinicol care urmează a fi prezentat în 2012;

62. consideră că ar trebui consolidate sistemele de gestionare în sectorul fructelor şi al legumelor (citrice şi toate produsele vizate), al producŃiei de vin şi de ulei de măsline şi că sunt necesare un fond de criză mai eficient în sectorul fructelor şi al legumelor, o gestionare a crizelor mai bună în sectorul vinicol şi un sistem de stocare privat actualizat în sectorul uleiului de măsline;

ComerŃul internaŃional

63. solicită UE să asigure concordanŃa între PAC şi politicile sale în domeniul dezvoltării şi comerŃului; în special, îndeamnă UE să fie atentă la situaŃia din Ńările în curs de dezvoltare şi să nu pună în pericol auto-aprovizionarea cu produse alimentare în aceste Ńări, precum şi capacitatea acestor populaŃii de a se hrăni, respectând totodată principiul coerenŃei politicilor pentru dezvoltare (CPD); consideră, în consecinŃă, că acordurile comerciale ale UE nu ar trebui să afecteze în mod negativ pieŃele în Ńările cel mai puŃin dezvoltate;

64. reaminteşte angajamentul luat de membrii OMC la ConferinŃa Ministerială de la Hong Kong din 2005 de a elimina toate formele de subvenŃii la export în paralel cu impunerea disciplinei la toate măsurile de export cu un efect echivalent, şi mai ales creditele pentru export, întreprinderile comerciale de stat în domeniul agricol şi reglementarea ajutorului alimentar;

65. solicită Comisiei să ofere o evaluare de impact a tuturor negocierilor comerciale în curs; în special acordul de asociere UE-Mercosur, care nu ar trebui să afecteze în mod negativ Ńările în curs de dezvoltare şi să reducă eficienŃa PAC în perspectiva anului 2020;

66. ia act de faptul că hrana nu este doar o marfă, ci că accesul la hrană este fundamental pentru existenŃa umană; solicită UE să îşi folosească politicile comerciale şi de dezvoltare pentru a promova practici agricole durabile şi securitatea alimentară în Ńările cele mai puŃin dezvoltate şi în Ńările în curs de

RR\869022RO.doc 19/49 PE458.545v01-00

RO

dezvoltare, în contextul creşterii cererii şi a preŃului alimentelor;

67. solicită Comisiei să examineze impactul concentrării comerŃului internaŃional cu cereale asupra fluctuaŃiilor din ce în ce mai mari ale preŃurilor;

LanŃurile de aprovizionare cu alimente

68. solicită formularea unor soluŃii la nivel global în vederea abordării speculaŃiilor cu materii prime agricole şi a volatilităŃii extreme a preŃurilor, deoarece acestea prezintă un risc potenŃial la adresa securităŃii alimentare; recunoaşte, cu toate acestea, importanŃa unei pieŃe la termen funcŃionale a produselor agricole; consideră că singurul mijloc efectiv de combatere a speculaŃiilor excesive îl reprezintă adoptarea de măsuri internaŃionale coordonate; sprijină, în acest sens, propunerea preşedinŃiei franceze a G20 conform căreia grupul ar trebui să analizeze posibilitatea de a introduce măsuri pentru a combate creşterea volatilităŃii preŃurilor la materii prime agricole; se pronunŃă în favoarea unui sistem de raportare la nivel mondial şi de măsuri coordonate pentru stocurile agricole în vederea asigurării securităŃii alimentare; atrage atenŃia, prin urmare, asupra faptului că ar trebui reexaminată posibilitatea constituirii unor stocuri de materii prime agricole importante; subliniază faptul că, dacă aceste obiective sunt atinse, capacităŃile de stocare trebuie extinse, iar instrumentele de monitorizare şi de supraveghere a pieŃei trebuie dezvoltate; subliniază îndeosebi efectele îngrijorătoare pe care volatilitatea preŃurilor pe plan mondial o are în Ńările în curs de dezvoltare;

69. subliniază faptul, că - spre deosebire de sectoarele din amonte şi din aval faŃă de producŃia agricolă primară - veniturile medii ale agricultorilor şi ale gospodăriilor casnice rurale au scăzut în continuu în ultimele decenii comparativ cu restul economiei, ajungând la numai jumătate din veniturile gospodăriilor populaŃiei urbane, în timp ce comercianŃii şi comercianŃii cu amănuntul şi-au întărit substanŃial puterea de piaŃă şi marjele în lanŃul alimentar;

70. solicită adoptarea de măsuri în vederea consolidării capacităŃii de gestionare şi a puterii de negociere a producătorilor primari şi a organizaŃiilor de producători faŃă de alŃi operatori economici din cadrul lanŃului alimentar (în special comercianŃi, întreprinderi de prelucrare şi companii de producŃie), cu condiŃia ca aceste modificări să nu constituie un obstacol în calea funcŃionării adecvate a pieŃei interne; consideră că funcŃionarea lanŃului de aprovizionare cu alimente ar trebui urgent îmbunătăŃită prin iniŃiative legislative pentru creşterea transparenŃei preŃurilor la alimente şi prin acŃiuni de abordare a practicilor comerciale neloiale, permiŃând agricultorilor să obŃină valoarea adăugată pe care o merită; invită Comisia să consolideze poziŃia agricultorilor şi să promoveze concurenŃa echitabilă; consideră că ar trebui să se evalueze posibilitatea de a numi mediatori pentru a soluŃiona conflictele dintre operatorii din cadrul lanŃului de aprovizionare cu alimente;

71. consideră, pe lângă aceasta că, pentru a asigura agricultorilor o poziŃie contractuală mai puternică în cadrul lanŃului alimentar, ar trebuie dezvoltate

PE458.545v01-00 20/49 RR\869022RO.doc

RO

instrumente care vor ajuta agricultorii să administreze lanŃuri de producŃie de dimensiuni reduse, transparente şi eficiente, cu impact redus asupra mediului, care furnizează consumatorilor calitate şi informaŃii, implică un număr mai mic de intermediari şi promovează mecanisme echitabile şi transparente de stabilire a preŃurilor;

72. solicită menŃinerea sistemului de sprijinire a celor mai săraci membri ai societăŃii;

Dezvoltare rurală

73. recunoaşte importanŃa politicilor de dezvoltare rurală astfel cum sunt definite în al doilea pilon, având în vedere contribuŃia lor în îmbunătăŃirea performanŃelor ecologice, modernizării, inovării, infrastructurii şi competitivităŃii şi necesităŃii de a dezvolta în continuare economia rurală, produsele agroalimentare şi sectorul nealimentar, precum şi a unei mai bune calităŃi a vieŃii în zonele rurale; subliniază, de asemenea, că este necesar să se realizeze obiectivele politice, inclusiv obiectivele Strategiei Europa 2020, de creştere inteligentă, durabilă pentru toŃi, de care ar beneficia în primul rând agricultorii şi comunităŃile rurale;

74. consideră că măsurile de dezvoltare rurală trebuie să răspundă provocărilor din domeniile securităŃii alimentare, gestionării durabile a resurselor naturale, schimbărilor climatice, pierderii biodiversităŃii, epuizarea resurselor de apă şi a fertilităŃii solului şi că trebuie să consolideze coeziunea teritorială echilibrată şi ocuparea forŃei de muncă; consideră, de asemenea, că aceste măsuri trebuie să încurajeze autonomia în producŃia în ferme de energie regenerabilă, mai ales din deşeuri agricole; afirmă că măsurile de dezvoltare rurală ar trebui să contribuie la crearea unei valori adăugate mai mari în zonele rurale, promovând consolidarea infrastructurii rurale şi furnizarea de servicii la preŃuri abordabile populaŃiilor şi întreprinderilor locale;

75. consideră, în acest caz, că ar trebui acordată o atenŃie deosebită sprijinirii agricultorilor tineri; consideră că, având în vedere îmbătrânirea rapidă a populaŃiei rurale în Europa, sunt esenŃiale măsuri atractive pentru a încuraja instalarea tinerilor fermieri şi a altor actori noi şi că programele de sprijin din al doilea pilon ar trebui extinse, de exemplu accesul la terenuri, subvenŃiile şi împrumuturile avantajoase, în special în domeniile inovării, modernizării şi dezvoltării investiŃiilor etc., şi se aşteaptă că aplicarea unor astfel de mecanisme să fie disponibilă în toate statele membre;

76. propune ca un procent important din terenurile agricole să fie acoperit de sisteme de agromediu, care ar trebui să ofere agricultorilor stimulente financiare şi tehnice pentru a adopta modele agricole mai durabile, care folosesc mai eficient resursele şi necesită mai puŃine materii prime;

77. subliniază faptul că politica de dezvoltare rurală trebuie să permită utilizarea întregului potenŃial uman şi natural din zonele rurale şi prin producŃia agricolă de calitate, de exemplu prin intermediul vânzări directe, promovarea produselor, aprovizionarea pieŃelor locale, diversificare, producerea de biomasă, eficienŃa

RR\869022RO.doc 21/49 PE458.545v01-00

RO

energetică etc.

78. subliniază că este necesară o infrastructură adecvată pentru dezvoltarea şi răspândirea cunoştinŃelor agricole şi a sistemelor de inovare, inclusiv educaŃia şi oportunităŃile de formare, serviciile de consultanŃă agricolă şi schimbul de cele mai bune practici, pentru modernizarea agriculturii, sprijinirea agricultorilor inovatori în transferul de experienŃă şi îmbunătăŃirea lanŃurilor de valoare adăugată în zonele rurale; consideră că astfel de programe ar trebui să fie puse la dispoziŃia statelor membre;

79. se pronunŃă, prin urmare, pentru introducerea în pilonul al doilea a unor măsuri orientate, care să fie stabilite de statele membre, pentru a atinge obiectivele comune de dezvoltare rurală ale UE (strategia 2020); subliniază importanŃa unui cadru european global, orientat pe rezultate, recunoscând în acelaşi timp că statele membre şi autorităŃile regionale se află în cea mai bună poziŃie pentru a decide cu privire la programele care, la nivel local, pot aduce cea mai mare contribuŃie la obiectivele europene; prin urmare, solicită aplicarea principiului subsidiarităŃii şi al flexibilităŃii în elaborarea programelor de dezvoltare rurală şi o strategie puternică şi participativă în ceea ce priveşte parteneriatele locale şi subregionale, cu aplicarea metodei LEADER în elaborarea şi implementarea viitoarelor programe de dezvoltare rurală europene şi naŃionale; consideră că o contribuŃie naŃională redusă aplicabilă unor metode mai orientate ar trebui determinată pe baza evaluărilor de impact şi a unor simulări detaliate;

80. recomandă, în contextul dezvoltării rurale, punerea la dispoziŃie de măsuri specifice pentru protejarea pădurilor montane;

81. solicită Comisiei să stabilească noi instrumente de finanŃare care să sprijine în special agricultorii care intră în sectorul agricol în a obŃine accesul la împrumuturi avantajoase, sau un nou sistem, de exemplu, numit JERICHO („Joint Rural Investment CHOice”), pentru Fondul de dezvoltare rurală, pe baza experienŃelor iniŃiativei JEREMIE în cadrul fondurilor structurale;

82. subliniază că în special zonele defavorizate au deseori o valoare ridicată în ceea ce priveşte peisajul cultivat, conservarea biodiversităŃii şi avantajele pentru mediu, precum şi în ceea ce priveşte dinamismul zonelor rurale; se pronunŃă, în acest context, pentru menŃinerea plăŃilor compensatorii pentru zonele defavorizate din al doilea pilon şi solicită sporirea eficacităŃii acesteia; consideră că sprijinul destinat în mod special agricultorilor care îşi desfăşoară activitatea în zonele cele mai defavorizate este de cea mai mare importanŃă pentru continuarea activităŃilor agricole în aceste zone, reducându-se în acest fel riscul abandonării terenurilor; subliniază faptul că ajustarea criteriilor trebuie să revină statelor membre şi autorităŃilor regionale şi locale, în cadrul UE;

83. subliniază că structurile agricole din statele membre sunt foarte diferite şi, din acest motiv, necesită măsuri diferite; solicită, prin urmare, să se acorde o mai mare flexibilitate statelor membre ş regiunilor în adoptarea de măsuri voluntare, care ar trebui să fie cofinanŃate de UE cu condiŃia ca aceste măsuri să fie notificate

PE458.545v01-00 22/49 RR\869022RO.doc

RO

Comisiei şi aprobate; subliniază că rata de cofinanŃare ar trebui să Ńină seama de nevoile şi circumstanŃele specifice din zonele de convergenŃă în perioada de după 2013;

84. este de părere că, în cazul măsurilor din al doilea pilon, deosebit de importante pentru statele membre, ratele de cofinanŃare existente ar trebui să se aplice şi după 2013; subliniază totuşi că nicio cofinanŃare naŃională suplimentară nu ar trebui să ducă la o renaŃionalizare a celui de-al doilea pilon sau la o creştere a diferenŃelor dintre posibilităŃile statelor membre de a-şi cofinanŃa priorităŃile;

85. subliniază faptul că modulaŃia, în toată varietatea sa, atât obligatorie, cât şi voluntară, ca mijloc de finanŃare a dezvoltării rurale, expiră în 2012;

86. solicită ca, la repartizarea creditelor din al doilea pilon, să se evite modificările bruşte, deoarece statele membre, autorităŃile locale şi exploataŃiile agricole au nevoie de siguranŃă şi de continuitate în materie de programare; subliniază că discuŃiile privind alocarea acestei finanŃări ar trebui să fie indisociabil legate de discuŃiile privind alocarea de fonduri în cadrul primului pilon; solicită, prin urmare, Comisiei să stabilească o strategie pragmatică ca un principiu fundamental pentru redistribuirea fondurilor din cel de-al doilea pilon; recunoaşte necesitatea unei distribuiri echitabile între statele membre, în funcŃie de criterii obiective care trebuie să reflecte diversitatea nevoilor din zonele europene; se pronunŃă în favoarea realizării acestor schimbări după o perioadă limitată de tranziŃie, în paralel cu schimbările efectuate în distribuirea fondurilor din primul pilon;

87. sprijină regulile de cofinanŃare în dezvoltarea rurală care permit, la nivel regional sau local, complementaritatea între fondurile publice şi cele private din segmentul cofinanŃat la nivel naŃional, consolidând în acest fel mijloacele disponibile pentru realizarea obiectivelor definite de politica publică pentru zonele rurale;

88. solicită simplificarea la toate nivelurile a planificării şi gestionării de programe în cadrul celui de-al doilea pilon, în vederea stimulării eficienŃei; solicită, de asemenea, sisteme simplificate, efective şi eficiente pentru monitorizarea, evaluarea şi raportarea măsurilor de ecocondiŃionalitate; consideră că supravegherea şi controlul din primul şi al doilea pilon ar trebui armonizate şi să fie mai coerente cu reguli şi proceduri similare, pentru a reduce obligaŃiile generale ale agricultorilor; solicită o aplicare mai flexibilă a perioadei de angajare de cinci în cazul măsurilor de agromediu;

89. solicită scutirea cooperativelor de la respectarea dispoziŃiilor prevăzute de Recomandarea 2003/61/CE a Comisiei privind neeligibilitatea întreprinderilor care depăşesc pragurile specificate pentru IMM-uri în ceea ce priveşte accesul la finanŃarea pentru dezvoltarea rurală şi, în general, plăŃile ajutoarelor care depăşesc o anumită limită;

90. consideră că regiunile ultraperiferice ar trebui să continue să beneficieze de tratament specific în cadrul viitoarei politici de dezvoltare rurală, întrucât

RR\869022RO.doc 23/49 PE458.545v01-00

RO

dificultăŃile geografice cu care se confruntă şi numărul mic de produse agricole de care depinde economia rurală din aceste zone justifică menŃinerea unei rate de cofinanŃare comunitare de maximum 85 % pentru a acoperi costurile legate de programele lor de dezvoltare rurală;

91. salută orientarea către o coordonare mai bună la nivelul UE între programele de dezvoltare rurală şi politica de coeziune, în special în scopul de a evita duplicarea, obiectivele contradictorii şi suprapunerea; reaminteşte totuşi că amploarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune şi a programelor de dezvoltare rurală diferă şi, prin urmare, susŃine menŃinerea distincŃiei dintre fonduri, precum şi menŃinerea atenŃiei programelor de dezvoltare rurală asupra comunităŃilor rurale şi păstrarea funcŃiei acestora de instrumente autonome din punct de vedere politic;

92. consideră că politica de coeziune, împreună cu o PAC nouă şi puternică, vor debloca potenŃialul economic al zonelor rurale şi vor genera locuri de muncă sigure, garantând o dezvoltare durabilă a acestor zone;

93. subliniază importanŃa politicilor menite să încurajeze cooperarea transfrontalieră dintre statele membre şi Ńările terŃe, vizând adoptarea de practici care să protejeze mediul şi să asigure sustenabilitatea resurselor naturale în cazul în care activităŃile agricole, în special folosirea apei, au implicaŃii transfrontaliere;

94. încredinŃează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluŃie Consiliului şi Comisiei.

PE458.545v01-00 24/49 RR\869022RO.doc

RO

13.4.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

destinat Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală

referitor la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Raportor pentru aviz: Kriton Arsenis

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluŃie ce urmează a fi adoptată:

Considerentul A întrucât 40% din gazele cu efect de seră la nivel global sunt emise de sectorul agricol; întrucât agricultura este sursa principală de metan şi de oxid de azot şi aceste două gaze cu efect de seră au un potenŃial de încălzire a climei mult mai mare decât dioxidul de carbon; şi întrucât schimbările climatice afectează în special populaŃia săracă din Ńările în curs de dezvoltare şi reduc posibilităŃile de dezvoltare a agriculturii;

Considerentul B întrucât locuitorii din mediul rural din Ńările în curs de dezvoltare reprezintă 70 %-80 % din persoanele subnutrite la nivel mondial; şi întrucât eradicarea sărăciei extreme şi a foametei depinde de îmbunătăŃirea condiŃiilor de trai ale fermierilor şi ale lucrătorilor din agricultură din Ńările în curs de dezvoltare;

Considerentul C întrucât raportul întocmit de un raportor special al ONU pentru dreptul la hrană, „Agroecologia şi dreptul la hrană”, arată că agroecologia poate dubla producŃia de alimente în toate regiunile în 10 ani, atenuând schimbările climatice şi reducând sărăcia în mediul rural; constată faptul că productivitatea pe termen lung şi securitatea alimentară, în special capacitatea de adaptare a sistemelor agricole la

RR\869022RO.doc 25/49 PE458.545v01-00

RO

schimbările climatice depinde de grija pentru resursele naturale, în special în ceea ce priveşte utilizarea solului şi a apei şi biodiversitatea;

1. constată progresul realizat o dată cu reformarea PAC care a redus impactul negativ asupra Ńărilor în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să iniŃieze o evaluare completă a PAC şi a efectelor acesteia asupra Ńărilor în curs de dezvoltare; solicită ca noul PAC să includă principiul „nu face rău” aplicat Ńărilor în curs de dezvoltare conform obiectivului de coerenŃă a politicilor în favoarea dezvoltării, prevăzut de Tratatul de la Lisabona şi să instituie mecanisme adecvate care să asigure respectarea acestui principiu; atrage atenŃia asupra articolului 3 alineatul (5) din TUE care prevede că UE ar trebui să contribuie la comerŃul liber şi echitabil şi la eliminarea sărăciei şi solicită consecvenŃă între PAC şi politicile UE în domeniul comerŃului şi dezvoltării; 2. solicită UE să asigure concordanŃa între PAC şi politicile sale în domeniul dezvoltării şi comerŃului; în special, subliniază nevoia unor clauze de salvgardare în contractele comerciale şi dreptul Ńărilor în curs de dezvoltare de a-şi proteja propriile pieŃe agricole; 3. reaminteşte angajamentul UE şi al altor părŃi terŃe membre ale OCDE – în conformitate cu negocierile din cadrul Rundei de la Doha – de a elimina până în 2013 toate subvenŃiile la export; şi să decupleze plăŃile directe de producŃie, astfel încât să creeze condiŃii de concurenŃă echitabile între produsele agricole din UE şi din Ńările în curs de dezvoltare pentru a stimula comerŃul echitabil şi creşterea economică sustenabilă; solicită Comisiei să implementeze aceste modificări, finanŃând mecanisme de tranziŃie adecvate, pentru a evita impactul negativ asupra regiunilor rurale europene şi să promoveze practici agricole organice şi sustenabile, cu un volum redus de aditivi chimici (adaosuri externe reduse) şi ale practici de cultivare Ńin cont de condiŃiile naturale locale; solicită UE să susŃină cererile Ńărilor în curs de dezvoltare de a le proteja producŃia de alimente şi de a le proteja populaŃia de eventualele efecte distructive ale importurilor ieftine; solicită investiŃii în cercetarea privind metodele de producŃie agro-ecologice şi furnizarea de servicii publice care să permită micilor agricultori trecerea la o producŃie organică sustenabilă; 4. subliniază faptul că este nevoie de o mai mare coerenŃă între PAC, politica comercială şi politica de dezvoltare pentru a asigura succesul cooperării pentru dezvoltare; constată în plus că este necesară o mai bună coordonare a UE cu organismele neguvernamentale, FAO, ONU şi alte organisme internaŃionale;

5. consideră că PAC joacă un rol important în politica de dezvoltare, în special în domeniul securităŃii alimentare; subliniază faptul că PAC poate oferi soluŃii la problema creşterii cererii de alimente la nivel mondial;

6. constată că factori precum sărăcia, sănătatea, stabilitatea politică, infrastructura şi dezastrele naturale afectează securitatea alimentară în Ńările în curs de dezvoltare;

7. ia act de faptul că hrana nu este doar o marfă, iar accesul la hrană este fundamental pentru existenŃa umană; solicită UE să îşi folosească politicile comerciale şi de

PE458.545v01-00 26/49 RR\869022RO.doc

RO

dezvoltare pentru a promova practici agricole durabile şi securitatea alimentară în Ńările cele mai puŃin dezvoltate şi în Ńările în curs de dezvoltare în contextul creşterii cererii şi a preŃului alimentelor;

8. ia act de faptul că alimentele nu reprezintă doar o marfă, iar accesul la hrană este, înainte de toate, unul dintre drepturile universale ale omului; subliniază, în acest context, că responsabilitatea Europei faŃă de securitatea alimentară la nivel mondial înseamnă în primul a permite Ńărilor în curs de dezvoltare să îşi mărească şi să îşi diversifice producŃia proprie şi a le sprijini în acest efort pentru a-şi garanta securitatea alimentară şi pentru a satisface cererea de pe pieŃele locale, şi nu o problemă legată de creşterea exporturilor agricole către Ńările în curs de dezvoltare; în acest context, solicită Comisiei să analizeze efectele acordurilor economice, comerciale şi de investiŃii ale UE asupra drepturilor omului pentru ca UE să evite contradicŃiile cu propriile valori în domeniul politicilor externe;

9. observă cu îngrijorare că dependenŃa UE de importul de hrană pentru animale, în special soia, a contribuit la creşterea cererii de terenuri în străinătate, conducând la despăduriri, strămutarea comunităŃilor şi la extinderea utilizării soiurilor de soia modificată genetic în America de Sud; prin urmare, solicită Comisiei să facă din reducerea dependenŃei de furaje proteice de import una din priorităŃile sale principale, de exemplu, prin dezvoltarea şi extinderea unor culturi de plante proteaginoase sustenabile în UE;

10. consideră că, în contextul combaterii speculaŃiilor internaŃionale cu preŃurile la produsele agricole, noua PAC ar trebui să creeze mecanisme şi norme adecvate pentru derivativele bazate pe produsele agricole şi să sporească transparenŃa; consideră că UE ar trebui să dea un exemplu prin înfiinŃarea pe teritoriul său a unor pieŃe locale de licitaŃii agricole şi a unor sisteme locale de distribuŃie care să sporească puterea de negociere a micilor fermieri în lanŃul de aprovizionare cu alimente;

11. recunoaşte nevoia urgentă de asigurare a securităŃii alimentare la nivel mondial prin creşterea investiŃiilor în agricultură în regiunile marcate de insecuritate alimentară; subliniază, în acest context, faptul că dezvoltarea agricolă trebuie să se bazeze pe dreptul la hrană şi pe dreptul de a produce hrană, iar UE trebuie să recunoască şi să apere nevoia Ńărilor în curs de dezvoltare de a-şi asigura securitatea alimentară; 12. solicită Comisiei să ofere o evaluare de impact detaliată a tuturor negocierilor comerciale în curs; în special a acordului de asociere UE-Mercosur, care nu ar trebui să afecteze în mod negativ Ńările în curs de dezvoltare şi să reducă eficienŃa PAC în perspectiva anului 2020;

13. recunoaşte că reformele PAC au redus semnificativ impactul producŃiei agricole a UE asupra Ńărilor în curs de dezvoltare, restituirile la export fiind practic eliminate; solicită UE să recunoască importanŃa susŃinerii sectorului agricol în Ńările în curs de dezvoltare, prin asigurarea faptului că agricultura este o prioritate în Ńările în curs de dezvoltare şi în bugetul UE pentru dezvoltarea exporturilor;

RR\869022RO.doc 27/49 PE458.545v01-00

RO

14. solicită Uniunii Europene să asigure concordanŃa între PAC şi politicile de dezvoltare şi comerciale, Ńinând cont de nevoile şi preocupările agricultorilor din statele membre ale UE şi din Ńările în curs de dezvoltare, respectând totodată principiul de coerenŃă a politicilor în favoarea dezvoltării;

PE458.545v01-00 28/49 RR\869022RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 13.4.2011

Rezultatul votului final +: –: 0:

22 0 4

Membri titulari prezenŃi la votul final Thijs Berman, Corina CreŃu, Véronique De Keyser, Nirj Deva, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Grèze, András Gyürk, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Alf Svensson, Eleni Theocharous, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi, Gabriele Zimmer

Membri supleanŃi prezenŃi la votul final Cristian Dan Preda, Judith Sargentini, Bart Staes, Patrizia Toia

Membri supleanŃi (articolul 187 alineatul (2)) prezenŃi la votul final

James Nicholson, Edward Scicluna, Catherine Trautmann

RR\869022RO.doc 29/49 PE458.545v01-00

RO

13.4.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI SIGURANłĂ ALIMENTARĂ

destinat Comisiei pentru agricultură

referitor la PAC în perspectiva anului 2020 - cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Raportoare pentru aviz: Karin Kadenbach

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranŃă alimentară recomandă Comisiei pentru agricultură, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluŃie ce urmează a fi adoptată:

1. subliniază faptul că reformele anterioare ale PAC (reforma McSharry din 1992, reforma „Agenda 2000”, reforma din 2003 şi bilanŃul de sănătate din 2008) au vizat toate asigurarea respectării, de către agricultorii europeni, a celor mai înalte standarde din lume cu privire la protecŃia mediului şi bunăstarea animală, precum şi la trasabilitatea produselor alimentare; subliniază, în această privinŃă, faptul că agricultorii nu sunt compensaŃi de piaŃă pentru costurile implicate de respectarea acestor standarde;

2. solicită ca PAC după 2013 să asigure finanŃarea relevantă, să ofere stimulente şi să urmărească un obiectiv al siguranŃei alimentare pe termen lung care este menit să încurajeze forme de producŃie agricolă şi consum sustenabile, economiseşte energie, promovează utilizarea eficientă a resurselor precum reducerea consumului de produse chimice dăunătoare, respectă într-o măsură mai mare sănătatea şi bunăstarea animală şi exploatează potenŃialul ecosistemelor într-un mod mai eficient; subliniază faptul că acesta trebuie să poată răspunde provocărilor din domeniul social, al mediului şi al sănătăŃii, de exemplu schimbărilor climatice, epuizării resurselor, poluării apei şi eroziunii solului,

PE458.545v01-00 30/49 RR\869022RO.doc

RO

precum şi pierderii biodiversităŃii (inclusiv a „biodiversităŃii agricole”), fără a periclita viabilitatea exploataŃiilor;

3. solicită ca bugetul UE pentru agricultură din următoarea perioadă financiară să fie modernizat în acord cu obiectivele strategiei UE 2020;

4. salută obiectivul Comunicării Comisiei privind asigurarea de bunuri publice de mediu prin ecologizarea PAC şi intenŃia acesteia de a reintegra diversitatea în sectorul agricol, ceea ce constituie o oportunitate esenŃială pentru trecerea la o PAC mai ecologică şi mai durabilă;

5. consideră că trebuie găsit un echilibru just între nevoia de creştere a productivităŃii care presupune mijloace de producŃie intensive şi nevoia de conservare a resurselor şi o exploatare durabilă a acestora cu respectarea mediului, sănătăŃii publice şi bunăstării animale;

6. consideră că metodele actuale foarte intensive de producŃie animală sunt adesea nesustenabile şi au o influenŃă negativă asupra sănătăŃii şi bunăstării animalelor, ceea ce poate avea un impact negativ asupra sănătăŃii publice şi a siguranŃei alimentare; prin urmare, solicită ca PAC să promoveze metode de creştere a animalelor care respectă mediul, precum şi sănătatea şi bunăstarea animală;

7. subliniază faptul că PAC trebuie să poată răspunde multitudinii de provocări privind populaŃia, dezvoltarea, biodiversitatea, mediul, raritatea terenurilor, o nouă iniŃiativă politică trebuind să fie elaborată, axându-se pe crearea unei politici alimentare europene comune;

8. subliniază faptul că PAC are un rol esenŃial atât pentru agricultori, cât şi pentru publicul larg – care sunt atât contribuabili, cât şi consumatori – pentru că toată lumea beneficiază de pe urma siguranŃei în alimentaŃie, a unui mediu sănătos, a sănătăŃii şi a perspectivei de locuri de muncă şi pentru că cererea de alimente de calitate este în creştere, iar practicile ecologice devin tot mai răspândite;

9. solicită ca finanŃarea PAC să se bazeze pe un model care recompensează respectarea standardelor care sunt, în multe domenii, printre cele mai înalte din lume şi pe asigurarea de bunuri publice care nu sunt recompensate de piaŃă; acest model ar trebui să includă plăŃi legate de handicapuri naturale, plăŃi vizând puncte ecologice, plăŃi pentru regiunile vulnerabile, inclusiv regiuni insulare şi montane, un scenariu de referinŃă solid şi simplificat pentru ecocondiŃionalitate pentru sistemele agricole specifice, cum ar fi agricultura ecologică, sistemele agricole de mare valoare naturală, pentru păşunile şi pajiştile utilizate în mod extensiv şi pentru agricultorii cu nevoi specifice de gestionare din zonele incluse în Natura 2000;

10. se declară în favoarea unei abordări teritoriale în cadrul mecanismului de distribuŃie a fondurilor, care Ńine seama de o serie vastă de locaŃii, în vederea promovării sustenabilităŃii exploataŃiilor şi a zonelor vizate;

RR\869022RO.doc 31/49 PE458.545v01-00

RO

11. solicită ca, atunci când se alocă fondurile PAC, să fie folosiŃi, pe lângă zona cultivată, alŃi indicatori, de exemplu calitatea producŃiei, folosirea de tehnici agricole compatibile cu mediul, situarea exploataŃiilor în zonele dezavantajate din punct de vedere geografic şi prezenŃa tinerilor;

12. solicită consolidarea conceptului de finanŃare pentru ambii piloni cu condiŃia îndeplinirii unei serii de criterii privind mediul şi biodiversitatea, eficienŃa resurselor şi obiectivele de sănătate publică, astfel încât să fie produse alimente de calitate superioară prin practici durabile; subliniază faptul că finanŃarea suficientă este singura garanŃie a succesului măsurilor noi şi existente de agromediu vizate; subliniază că, pentru a accelera trecerea la o agricultură ecologică pe scară largă, trebuie să fie create noi mecanisme de finanŃare şi solicită măsuri de consolidare a poziŃiei consumatorilor şi a agricultorilor într-un lanŃ alimentar care funcŃionează mai bine;

13. consideră că finanŃarea PAC nu ar trebui redusă ci, mai degrabă, ajustată în vederea încurajării productivităŃii efective a zonelor cultivate, precum şi a atingerii obiectivelor de protejare a ecosistemului şi a biodiversităŃii, de protejare a sănătăŃii consumatorilor şi a agricultorilor şi de obŃinere a unor produse agricole de calitate;

14. recunoaşte faptul că plăŃile de subvenŃii care promovează practici nesustenabile contrazic obiectivele declarate ale politicii de mediu a UE şi solicită ca regimul plăŃilor să fie ajustat pentru a evita astfel de contradicŃii şi a promova bune practici;

15. este în favoarea acordării de prioritate susŃinerii metodelor agricole care contribuie la încetinirea schimbărilor climatice sau la sechestrarea carbonului în sol;

16. pune în evidenŃă serviciile pe care agricultorii europeni le asigură societăŃii europene, în special prin menŃinerea unui peisaj cultivat variat şi contribuŃia importantă la protecŃia şi supravegherea resurselor naturale şi la protecŃia climei;

17. subliniază faptul că „ecologizarea” politicii agricole nu este, în realitate, o noutate pentru agricultori, întrucât fiecare reformă succesivă a fost canalizată către consolidarea acestui aspect al PAC;

18. subliniază faptul că ecologizarea suplimentară care respectă ecosistemele şi diversificarea produselor, o bună gestionare a apelor, utilizarea redusă a îngrăşămintelor artificiale, bunele practici de combatere a eroziunii, a degradării solului şi de consolidare a fertilităŃii solului, precum şi măsurile de restabilire a biodiversităŃii vor fi în continuare benefice pentru mediu, asigurând totodată un viitor sustenabil pentru agricultura din UE;

19. subliniază faptul că ecologizarea suplimentară trebuie să se bazeze pe o abordare avantajoasă pentru ambele părŃi care aduce beneficii atât pentru mediu, cât şi pentru agricultori şi societate din punctul de vedere al eficienŃei resurselor şi al productivităŃii sporite; subliniază, de asemenea, faptul că este necesară punerea în

PE458.545v01-00 32/49 RR\869022RO.doc

RO

evidenŃă a cercetării, inovării şi a noilor tehnologii;

20. subliniază faptul că preŃurile pentru alimente plătite de cetăŃenii europeni pot constitui peste 50 % din venit, că aproximativ 43 de milioane de persoane se confruntă cu riscul sărăciei alimentare în UE şi alimentaŃia deficientă este unul dintre cei mai puternici factori negativi la adresa sănătăŃii, asociată cu un statut socioeconomic de nivel inferior, cu sărăcia şi cu excluziunea socială;

21. salută opŃiunea din cadrul politicii Comisiei, care ar permite abordarea provocărilor economice, de mediu şi sociale ale UE şi ar spori contribuŃia agriculturii şi a zonelor rurale la îndeplinirea obiectivului strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii;

22. consideră că PAC ar trebui să susŃină o trecere de la producŃia intensivă de efective de animale la o creştere a animalelor mai sustenabilă; prin urmare, solicită Comisiei să ia în considerare prime pentru crescătorii de animale care folosesc sistemele de păşunat extensiv şi care cultivă propria hrană furajeră;

23. subliniază faptul că sectorul agricol este numai unul dintre sectoarele care contribuie la dezvoltarea economică a zonelor rurale; solicită, prin urmare, o utilizare mai amplă a fondurilor destinate agriculturii pentru a combate sărăcia în zonele rurale; subliniază faptul că şi natura poate stimula dezvoltarea economică, de exemplu prin atragerea turismului;

24. solicită ca finanŃarea pentru dezvoltarea rurală să se axeze pe noile provocări, pe inovarea agroecologică, pe dezvoltarea socială şi economică, inclusiv accesul îmbunătăŃit la serviciile publice şi infrastructura în regiunile rurale, în special în zonele mai dezavantajate sau mai puŃin dezvoltate; aceasta ar trebui să includă sprijin pentru sistemele alimentare locale şi regionale ca strategie de creştere favorabilă incluziunii, precum şi asistenŃă pentru comunităŃile agricole de subzistenŃă, recunoscând contribuŃia acestei forme de agricultură la nivelul comunităŃilor locale;

25. consideră că măsurile de dezvoltare rurală trebuie să completeze bunele practici agricole susŃinute în primul pilon şi să promoveze practicile care contribuie în mod consecvent la obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice şi o gestionare solidă a resurselor naturale, cum ar fi protecŃia biodiversităŃii, a apei şi a solului;

26. subliniază importanŃa celui de-al doilea pilon având în vedere realizările acestuia în domeniul mediului, al modernizării şi al ameliorării structurale; solicită o mai bună adaptare a măsurilor din pilonul al doilea în funcŃie de obiective, pentru a putea creşte gradul de eficienŃă al măsurilor de creştere economică, de ocupare a forŃei de muncă şi al măsurilor climatice, precum şi a măsurilor care sunt în beneficiul zonelor rurale;

27. regretă faptul că obiectivele UE privind biodiversitatea nu sunt încă atinse şi anticipează că PAC va contribui la eforturile care vizează îndeplinirea acestor

RR\869022RO.doc 33/49 PE458.545v01-00

RO

obiective şi a obiectivelor de la Nagoya privind biodiversitatea;

28. solicită ca noua PAC să promoveze conservarea diversităŃii genetice, să respecte Directiva 98/58/CE privind bunăstarea animalelor şi să evite finanŃarea producŃiei de alimente din animale clonate, din puii sau descendenŃii acestora;

29. subliniază importanŃa explorării tuturor posibilităŃilor de cooperare între statele membre, care implică toate părŃile interesate şi au drept scop protecŃia solului;

30. subliniază faptul că este mare nevoie de inovare şi că investiŃiile ar trebui canalizate către creşterea performanŃei economice şi ecologice; solicită derularea unui număr mai mare de proiecte finanŃate şi coordonate de UE, în cadrul cărora agricultorii şi cercetătorii să poată colabora pentru a găsi modalităŃi inovatoare în întreg lanŃul alimentar pentru a asigura un sector agricol competitiv şi, în acelaşi timp, durabil;

31. subliniază importanŃa politicilor menite să încurajeze cooperarea transfrontalieră dintre statele membre şi Ńările terŃe, vizând adoptarea de practici care să protejeze mediul şi să asigure sustenabilitatea resurselor naturale în cazul în care activităŃile agricole, în special folosirea apei, au implicaŃii transfrontaliere;

32. consideră că impactul climatic al agriculturii poate fi atenuat prin îmbunătăŃirea educaŃiei şi a formării agricultorilor în direcŃia unei mai bune utilizări a inovaŃiilor care rezultă din cercetare şi dezvoltare; încurajează buna pregătire a agricultorilor pentru a răspunde provocărilor legate de energie prin dezvoltarea unor forme de energie verde sub formă de biomasă, biodeşeuri, biogaz, biocombustibili şi energie eoliană, solară şi hidroenergie la scară redusă, care vor genera noi locuri de muncă;

33. subliniază importanŃa mecanismelor de control în vederea asigurării faptului că produsele sunt sigure din punctul de vedere al sănătăŃii oamenilor, ceea ce permite verificarea trasabilităŃii şi a siguranŃei, precum şi verificarea faptului dacă au fost utilizate produse interzise în UE, aceleaşi cerinŃe aplicându-se atât produselor comunitare, cât şi celor importate din Ńări terŃe;

34. consideră că o schemă simplă şi specifică de sprijin pentru exploataŃiile de mici dimensiuni ar trebui să înlocuiască regimul actual în vederea consolidării competitivităŃii acestora şi a recunoaşterii contribuŃiei acestora la vitalitatea zonelor rurale şi la protecŃia mediului;

35. doreşte să sublinieze rolul special jucat de agricultura ecologică, care, potrivit studiilor, contribuie în mod semnificativ la protejarea climei în comparaŃie cu metodele agricole convenŃionale şi solicită ca agricultura ecologică să ocupe un loc central în cadrul PAC pentru anul 2020;

36. subliniază nevoia de a include în PAC consideraŃii privind eficienŃa utilizării resurselor prin sprijinul acordat pentru reprocesarea deşeurilor agricole organice în vederea fertilizării solului, precum şi pentru prevenirea împrăştierii deşeurilor

PE458.545v01-00 34/49 RR\869022RO.doc

RO

plastice agricole;

37. îndeamnă Comisia să consolideze în continuare sistemul actual de consiliere în vederea susŃinerii agricultorilor în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor de ecologizare şi formarea referitoare la practicile agroecologice;

38. subliniază importanŃa programelor de formare a agricultorilor în vederea folosirii de metode agricole mai sustenabile din punct de vedere ecologic şi încurajează Comisia să asigure că astfel de programe sunt finanŃate din pilonul al doilea al noii PAC;

39. susŃine faptul că introducerea ecocondiŃionalităŃii în PAC, prin reformele anterioare, este un instrument util pentru obŃinerea sustenabilităŃii şi că plăŃile din cadrul PAC nu pot fi justificate fără aceasta, din cauza cererilor societăŃii de alimente sănătoase, a agriculturii şi a mediului, dar solicită Comisiei să asigure eficacitatea ecologică a ecocondiŃionalităŃii, astfel încât aceasta să devină scenariul de referinŃă pentru sustenabilitate;

40. este convins că reforma PAC trebuie să asigure o reglementare mai eficace a cantităŃilor de elemente nutritive în masele de apă şi să permită reabilitarea ecosistemelor maritime şi de coastă; prin urmare, consideră că reducerea poluării apei din surse agricole ar trebui adăugată la obiectivele PAC pentru a menŃine sănătatea râurilor, lacurilor, mărilor şi a apelor subterane din toată Europa;

41. consideră că PAC ar trebui să fie supusă unui studiu general de impact asupra mediului, prin care s-ar putea determina aspectele-cheie care trebuie schimbate pentru a proteja masele de apă, inclusiv rolul surplusului de fosfor care declanşează eutrofizarea şi cauzează creşterea gradului de susceptibilitate la eutrofizare în ecosistemele acvatice, cum ar fi Marea Baltică;

42. recomandă punerea eficientă în aplicare a planurilor de acŃiune prevăzute în Directiva-cadru privind apa, în vederea obŃinerii unei gestiuni eficiente a apelor şi protecŃiei bazinelor hidrografice la nivel local, teritorial şi regional; consideră că este utilă integrarea Directivei-cadru privind apa în ecocondiŃionalitate şi constată faptul că aceasta este consecventă cu abordarea teritorială privind dezvoltarea rurală, recomandată în comunicarea Comisiei.

RR\869022RO.doc 35/49 PE458.545v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 12.4.2011

Rezultatul votului final +: –: 0:

59 0 0

Membri titulari prezenŃi la votul final János Áder, Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Paolo Bartolozzi, Sergio Berlato, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Julie Girling, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Linda McAvan, Radvil÷ Morkūnait÷-Mikul÷nien÷, Miroslav Ouzký, Gilles Pargneaux, Antonyia Parvanova, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Daciana Octavia Sârbu, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils

Membri supleanŃi prezenŃi la votul final Margrete Auken, Tadeusz Cymański, Matthias Groote, Riikka Manner, Miroslav Mikolášik, Bart Staes, Marianne Thyssen, Michail Tremopoulos, Anna Záborská

Membri supleanŃi [articolul 187 alineatul (2)] prezenŃi la votul final

Ashley Fox

PE458.545v01-00 36/49 RR\869022RO.doc

RO

14.4.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ŞI ENERGIE

destinat Comisiei pentru agricultură

referitor la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Raportor pentru aviz: Jens Rohde

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie recomandă Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluŃie ce urmează a fi adoptată:

1. Ńine seama de creşterea la nivel global a cererii de alimente şi de actuala presiune asupra preŃurilor şi solicită aplicarea unor măsuri anticiclice adecvate ca reacŃie la fluctuaŃiile majore de pe piaŃă; constată, prin urmare, că Europa are nevoie de un sector agricol mai puternic, mai puŃin poluant şi mai competitiv pentru a asigura furnizarea pe termen lung de produse alimentare sigure şi de calitate la preŃuri rezonabile pentru toŃi consumatorii europeni şi pentru a răspunde provocărilor viitoare legate de crearea de locuri de muncă sustenabile, de creşterea economică şi de protejarea mediului şi a climei, răspunzând, totodată, cererii sporite de la nivel mondial cu privire la alimente;

2. subliniază că sectorul agricol, cel forestier şi cel al pescuitului contribuie cu 355

de miliarde de euro la economia UE şi reprezintă 8,6% din totalul locurilor de muncă din UE, deoarece aceste sectoare nu numai că furnizează alimente, dar au şi un rol important ca sursă de materii prime neminerale care sunt necesare pentru funcŃionarea multor sectoare industriale; constată că este prima reformă a PAC într-o UE cu 27 de state membre şi că are un rol important în vederea încurajării continuării agriculturii practicate în diferitele Ńări şi teritorii europene, evitând, în acelaşi timp, orice încercare de renaŃionalizare a ceea ce este o politică comună; subliniază că noua PAC trebuie să creeze o repartizare

RR\869022RO.doc 37/49 PE458.545v01-00

RO

echitabilă şi echilibrată între statele membre;

3. solicită o PAC coerentă şi care să sprijine obiectivele altor politici ale UE, îndeosebi cu privire la domeniul forestier şi la cel agricol, dar şi politicile privind energia din surse regenerabile şi energia nepoluantă, biodiversitatea, industria, cercetarea şi Strategia Europa 2020; consideră că în PAC ar trebui incluse obiective privind utilizarea energiei durabile;

4. subliniază necesitatea stabilirii unui nivel adecvat de finanŃare, corelat cu noile obiective ale PAC, sau, cel puŃin, a menŃinerii alocărilor bugetare actuale pentru viitoarea perioadă de programare;

5. recunoaşte rolul sectorului agricol în ceea ce priveşte furnizarea de bunuri publice ecologice; în plus, consideră că există un important potenŃial neexploatat al agriculturii în sectorul economiei de energie şi al eficienŃei energetice, precum şi în cel al furnizării de energie din surse regenerabile; constată, aşadar, că reforma PAC ar trebui să fie orientată şi spre deblocarea întregului potenŃial al agriculturii ca furnizor de bunuri publice ecologice şi de energie din surse regenerabile; subliniază rolul sectorului agricol în reducerea emisiilor de CO2 prin producerea de biocarburanŃi de generaŃie viitoare care nu concurează cu producŃia de alimente şi prin absorbŃia de CO2 de către culturile cultivate sau direct de către sol;

6. observă, în acest sens, că tehnologia de generaŃie viitoare este disponibilă acum şi îndeamnă, în consecinŃă, Comisia să elaboreze o politică intersectorială privind biomasa pentru biotehnologia de generaŃie viitoare care să includă criterii privind biomasa ca parte a reformei PAC pentru a permite dezvoltarea unei pieŃe sustenabile pentru biomasa provenind din agricultură, de la întreprinderile agroindustriale şi din silvicultură, prin stimularea colectării reziduurilor disponibile pentru producŃia de bioenergie, prevenind, totodată, creşterea emisiilor şi pierderea biodiversităŃii;

7. consideră că atât primul, cât şi cel de-al doilea pilon ar trebui să contribuie la crearea unor modalităŃi de producŃie mai puŃin poluante, deoarece aceştia au domenii de aplicare şi obiective diferite; prin urmare, în cadrul celui de-al doilea pilon, este necesar să se creeze mecanisme de stimulare a creşterii eficienŃei energetice (de exemplu modernizarea termică a clădirilor, trecerea la echipamente cu un consum mai redus de energie, recuperarea căldurii sau utilizarea energiei solare) şi de susŃinere a eforturilor care nu pot fi depuse de fiecare agricultor în parte şi care ar permite agricultorilor să producă într-un mod mai eficient şi mai puŃin poluant, să folosească metode de producŃie mai sustenabile şi să răspundă provocărilor de mâine: concurenŃa, adaptarea la pieŃe, crearea de valoare adăugată, păstrarea resurselor naturale, adaptarea la schimbările climatice etc.; invită Comisia să pregătească o platformă de cercetare industrială în cadrul PC8 şi să faciliteze o participare sporită a sectorului agricol la programele-cadru în domeniul cercetării care să includă cercetarea şi inovarea în materie de tehnologii şi metode noi, precum dezvoltarea unor culturi inteligente şi foarte productive, a unor metode de plivit

PE458.545v01-00 38/49 RR\869022RO.doc

RO

durabile şi separarea eficientă a gunoiului de grajd;

8. subliniază că politica de dezvoltare rurală ar trebui să consolideze, în cadrul celui de-al doilea pilon, măsurile destinate tinerilor agricultori, modernizării şi restructurării exploataŃiilor agricole, agricultorilor din zone cu constrângeri naturale şi dezavantaje geografice specifice şi agricultorilor care aleg să practice o agricultură mai sustenabilă şi ecologică pentru a crea circumscripŃii rurale şi circumscripŃii de producŃie agroalimentară de calitate;

9. subliniază că o politica europeană inteligentă precum reducerea preŃului motorinei utilizate pentru lucrările agricole, scutirea de plata accizelor pentru energia electrică şi pentru combustibilii produşi în scopuri agricole, în special pentru energia electrică utilizată pentru funcŃionarea pompelor de irigaŃii, ar putea sprijini agricultorii europeni să producă mai mult şi să furnizeze produse agricole atât pentru piaŃa internă, cât şi pentru pieŃele externe;

10. sugerează dezvoltarea componentei ecologice de aşa manieră încât agricultorii să aibă dreptul să primească ajutoare suplimentare dacă furnizează bunuri publice ecologice care reprezintă o valoare adăugată pentru UE şi care prezintă relevanŃă în toate statele membre, dar pentru care aceştia nu sunt recompensaŃi de piaŃă, cum ar fi acoperirea cu un strat vegetal, rotaŃia culturilor şi înfiinŃarea de zone în care pulverizarea este interzisă; subliniază necesitatea ca componenta ecologică să ofere agricultorului flexibilitate şi alternative pentru a-şi îndeplini scopul de a fi o oportunitate comercială şi un instrument de creare a unor stimulente;

11. subliniază că această componentă ecologică ar trebui implementată în mod obligatoriu de statele membre; introducerea componentei ecologice în primul pilon, şi deci şi în plăŃile directe care reprezintă 25-30%, va constitui un mecanism de stimulare la nivelul UE destinat creşterii sustenabilităŃii, oferind agricultorilor stimulente economice reale pentru metode de producŃie mai puŃin poluante şi despăgubiri pentru costurile de producŃie aferente mai ridicate;

12. în plus, subliniază că reforma PAC şi, în acest sens, componenta ecologică nu trebuie să conducă la creşterea birocraŃiei pentru agricultorii europeni; este nevoie de un sistem simplu şi logic, iar monitorizarea respectării componentei ecologice ar trebui, prin urmare, să fie inclusă în mecanismele existente de monitorizare a ecocondiŃionalităŃii; îndeamnă Comisia să vizeze de la început o simplificare atunci când prezintă propuneri legislative;

13. subliniază că această componentă ecologică trebuie să Ńină seama de diferitele nevoi, provocări şi puncte de pornire ale statelor membre pentru a asigura şanse egale pentru toŃi agricultorii în ceea ce priveşte folosirea componentei ecologice; consideră, prin urmare, că ar trebui să poată fi luate în considerare elementele ecologice lansate deja;

14. subliniază faptul că iniŃiativele legate de mediu din cadrul primului pilon ar trebui să fie europene prin natura lor şi să completeze măsurile legate de mediu

RR\869022RO.doc 39/49 PE458.545v01-00

RO

din cel de-al doilea pilon, care se axează pe priorităŃile şi caracteristicile naŃionale, regionale şi locale; consideră că această componentă ecologică trebuie să facă parte din plăŃile directe din cadrul primului pilon pentru a lega într-un mod simplu şi transparent, utilizat în mod egal în toate statele membre, furnizarea de bunuri publice ecologice de plăŃile directe şi pentru a asigura că acest lucru stimulează angajamentele legate de mediu ale agricultorilor astfel încât sectorul agricol să respecte standardele ridicate ale UE în materie de protecŃie a mediului şi de energie; subliniază că elementul ecologic din cadrul primului pilon nu ar trebui să limiteze funcŃionarea instrumentelor agro-ecologice existente în cadrul celui de-al doilea pilon;

15. având în vedere efectele devastatoare ale schimbărilor climatice precum seceta, valurile de caniculă şi deşertificarea unor terenuri agricole destinate producerii de alimente pentru populaŃie, subliniază importanŃa sistemelor inovatoare de irigaŃii, care să asigure sustenabilitatea agriculturii europene;

16. subliniază că PAC ar trebui să fie neutră din punctul de vedere al genului şi că ambii soŃi ar trebui să se bucure de aceleaşi drepturi în situaŃia în care aceştia lucrează în acest sector; subliniază că aproximativ 42% din cele 26,7 milioane de persoane care lucrează în mod regulat în agricultură în Uniunea Europeană sunt femei, dar numai una din cinci exploataŃii (în jur de 29%) este gestionată de femei;

17. având în vedere că apa, şi în special apa potabilă, va deveni în viitor o resursă deficitară, subliniază că este necesară dezvoltarea unor sisteme de irigaŃii eficiente, care să permită statelor membre să folosească metode agricole eficiente prin care să poată fi satisfăcută cererea de alimente de la nivel naŃional şi să poată fi furnizate produsele agricole destinate exportului;

18. doreşte introducerea unui plafon pentru ajutor, bazat pe suprafaŃa unei exploataŃii, în interesul eficienŃei sociale şi pentru a evita mecanismele de contracarare, care oferă asistenŃă pentru preluarea exploataŃiilor şi înfiinŃarea unor exploataŃii noi.

PE458.545v01-00 40/49 RR\869022RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 12.4.2011

Rezultatul votului final +: –: 0:

46 0 3

Membri titulari prezenŃi la votul final Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Reinhard Bütikofer, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Ioan Enciu, Adam Gierek, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan Cizelj, Krišjānis KariĦš, Lena Kolarska-Bobińska, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Anni Podimata, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanŃi prezenŃi la votul final Antonio Cancian, António Fernando Correia De Campos, Francesco De Angelis, Ilda Figueiredo, Matthias Groote, Andrzej Grzyb, Satu Hassi, Yannick Jadot, Silvana Koch-Mehrin, Bernd Lange, Werner Langen, Mario Pirillo, Algirdas Saudargas, Catherine Trautmann

RR\869022RO.doc 41/49 PE458.545v01-00

RO

13.4.2011

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

destinat Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală

referitor la PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaŃie, resurse naturale şi teritorii (2011/2051(INI))

Raportor pentru aviz: Czesław Adam Siekierski

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluŃie ce urmează a fi adoptată:

1. consideră că Europa şi regiunile sale, ca urmare a preocupărilor din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte securitatea alimentară în Uniunea Europeană şi la nivel mondial, a globalizării şi a creşterii preŃurilor la produse alimentare, au nevoie de o nouă şi puternică PAC, care să stimuleze dezvoltarea echilibrată şi durabilă şi să îmbunătăŃească concurenŃa pe pieŃele internaŃionale, care să fie orientată într-o mai mare măsură spre piaŃă, dar care, de asemenea, să apere protecŃia agriculturii şi a climei în toate regiunile Uniunii Europene, să asigure agricultorilor un venit decent şi să garanteze produse de calitate şi preŃuri corecte pentru consumatorii din întreaga Uniune; consideră că PAC ar trebui să Ńină seama de interesele publice, de biodiversitate, de conservarea solurilor, de gestiunea sustenabilă şi rentabilă a apelor şi a pădurilor şi de dezvoltarea durabilă bazată pe educaŃie, cunoaştere şi inovaŃie; solicită o PAC mai durabilă, mai echilibrată, mai simplă şi mai eficientă, capabilă într-o mai mare măsură să fie la înălŃimea aşteptărilor cetăŃenilor UE, să satisfacă nevoile acestora şi să asigure o mai bună coordonare şi coerenŃă între politica de coeziune şi politica agricolă comună, în special prin intermediul unui cadru strategic comun pentru fondurile Uniunii Europene;

2. atrage atenŃia asupra faptului că unul dintre cele mai importante elemente ale reformei PAC ar trebui să fie simplificarea acesteia, fără ca acest lucru să-i afecteze eficienŃa; consideră că, astfel, agricultorii şi cetăŃenii vor înŃelege mai

PE458.545v01-00 42/49 RR\869022RO.doc

RO

bine PAC; consideră că rolul celor doi piloni ar trebui clarificat;

3. subliniază că măsurile de finanŃare a dezvoltării rurale nu trebuie să aibă o finalitate sectorială, ci globală, vizând îmbunătăŃirea mediului rural din punct de vedere economic, social şi al infrastructurii;

4. consideră că sprijinul şi aplicarea PAC la nivelul regiunilor defavorizate ar trebui să răspundă în continuare nevoilor specifice ale acestor regiuni, astfel cum este prevăzut în tratate şi în legislaŃia comunitară în vigoare;

5. consideră că politica de coeziune, împreună cu o nouă şi puternică PAC, vor debloca potenŃialul economic al zonelor rurale şi vor genera locuri de muncă sigure, garantând o dezvoltare durabilă a acestor zone;

6. subliniază faptul că, având în vedere noile provocări ale PAC şi necesitatea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020 şi a punerii în aplicare a dispoziŃiilor convenite în cadrul negocierilor de aderare cu noile state membre, bugetul PAC trebuie menŃinut şi în următoarea perspectivă financiară la un nivel care să asigure realizarea acestor sarcini;

7. este de părere că ajutoarele financiare acordate pentru dezvoltarea rurală trebuie coordonate mai bine cu politica regională; solicită o strategie integrată pentru serviciile, pieŃele şi ocuparea forŃei de muncă locale; solicită, în acest context, implicarea actorilor locali, intensificarea parteneriatelor şi consolidarea guvernanŃei pe mai multe niveluri; consideră că acest lucru va promova simplificarea şi va reduce la minim cheltuielile administrative;

8. consideră că este esenŃial, în vederea asigurării sustenabilităŃii sistemelor şi sectoarelor de producŃie, precum şi a teritoriilor celor mai afectate de dezavantaje structurale şi/sau de evoluŃiile politicilor şi ale pieŃelor, să se prevadă un anumit grad de flexibilitate la aplicarea sistemului plăŃilor directe de către statele membre;

9. consideră că politica agricolă comună şi politica de coeziune ar trebui să rămână şi după 2013 politici-cheie ale UE, inclusiv la nivel bugetar;

10. constată că administraŃiile comunale locale şi teritoriale eficiente oferă garanŃia integrării cu succes a societăŃii civile locale, în sensul abordării LEADER; observă că, în toate statele membre ale UE, nivelul local este primul nivel cu care cetăŃenii intră în contact şi, din acest motiv, solicită măsuri în cadrul dezvoltării rurale care să întărească capacitatea oraşelor şi a comunelor, precum şi a instituŃiilor regionale competente, de a elabora în mod activ dezvoltarea locală şi teritorială;

11. consideră că ar trebui menŃinut sistemul plăŃilor directe pentru a se asigura în continuare, în contextul volatilităŃii preŃurilor, concurenŃa regională şi, în ceea ce priveşte zonele care suferă de handicapuri grave şi permanente, în special, vitalitatea zonelor agricole slab populate, stabilitatea economică, sprijinul pentru

RR\869022RO.doc 43/49 PE458.545v01-00

RO

ocuparea forŃei de muncă, venituri decente şi echitabile pentru agricultori şi dezvoltarea durabilă a sectorului agricol al UE, precum şi securitatea alimentară şi ecologică în UE şi capacitatea acesteia de a face faŃă provocărilor reprezentate de schimbările climatice, garantându-se astfel o bună punere în aplicare a altor politici şi strategii, inclusiv a Strategiei Europa 2020; consideră, în acest sens, că trebuie elaborate criterii obiective, transparente şi simplificate pentru a asigura egalitatea între statele membre şi agricultori la acordarea unui sprijin direct adecvat, armonizat şi echilibrat în cadrul sistemului de plăŃi directe în întreaga UE şi pentru a putea renunŃa la criteriile vechi, care continuă să fie folosite pentru atribuirea acestor plăŃi, şi pentru a le putea adapta în mod cuvenit în aşa fel încât să răspundă nevoilor agricultorilor; încurajează, în ceea ce priveşte instrumentele de punere în aplicare, utilizarea principiului de echitate şi de flexibilitate, în special în funcŃie de diferitele tipuri de exploataŃii agricole şi de caracteristicile zonelor în care se află exploataŃiile agricole în cadrul fiecărui stat membru sau regiune;

12. consideră că este extrem de important să se reducă la minim efectul de distorsiune pe care plăŃile directe îl pot avea la nivelul concurenŃei în piaŃa internă trebuie, nu prin decuplarea într-o măsură cât mai mare a acestora de nivelul producŃiei, ci şi printr-o uniformizare a sumelor plătite regiunilor şi statelor UE, în special zonelor cu un tip de producŃie similar sau identic;

13. consideră că, pentru a justifica caracterul său special în ceea ce priveşte satisfacerea nevoilor de bază, PAC trebuie să Ńină seama de măsurile de reglementare a pieŃei şi de un mecanism de gestionare a riscurilor şi a crizelor în care să fie încorporate asigurări, pentru a se putea constitui o reŃea de siguranŃă pentru producătorii agricoli; consideră că trebuie să se asigure, de asemenea, o echitate mai mare în ceea ce priveşte valoarea adăugată de-a lungul lanŃului alimentar, precum şi un tratament egal pentru producătorii europeni şi producătorii din Ńările terŃe în cadrul condiŃiilor impuse produselor agricole destinate consumului european;

14. subliniază, în ceea ce priveşte proporŃia în creştere a femeilor în agricultură – se estimează că 3 din 10 unităŃi sunt conduse de femei – şi orientarea multifuncŃională inevitabilă a producŃiei agricole (trebuie produse în continuare alimente, dar, în acelaşi timp, trebuie conservat solul şi trebuie furnizate servicii şi formări), necesitatea luării unor măsuri prin care să se faciliteze accesul la credite, să fie integrate veniturile şi să se creeze şi în agricultură organisme sociale (cum ar fi exploataŃiile agricole cu funcŃie socială, vacanŃele la Ńară etc.);

15. salută gradul de atenŃie acordat anumitor regiuni şi zone în care echilibrul social şi ecologic se află în strânsă relaŃie cu agricultura; consideră, prin urmare, că este necesar să se menŃină şi să se consolideze instrumentele prevăzute pentru aceste regiuni;

16. consideră că statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce plăŃile directe în funcŃie de dimensiunea unităŃilor agricole sau de nivelul plăŃilor de care beneficiază o unitate agricolă, Ńinând, în acelaşi timp, seama de avantajele care

PE458.545v01-00 44/49 RR\869022RO.doc

RO

decurg din nivelul producŃiei;

17. subliniază necesitatea reevaluării deciziei de a desfiinŃa sistemul de cote de lapte în martie 2015, Ńinând seama de situaŃia concretă a sectorului laptelui;

18. subliniază faptul că, în special produsele alimentare, dar şi alte mărfuri care fac obiectul comerŃului dintre UE şi state terŃe, trebuie să îndeplinească cerinŃele şi normele de calitate europene; atrage, în plus, atenŃia asupra faptului că specificitatea agriculturii, cu alte cuvinte dependenŃa producŃiei de condiŃiile climatice, dar şi de cele mai recente evenimente de pe pieŃele financiare, evidenŃiază nevoia de supraveghere mai severă a pieŃelor agricole, pentru menŃinerea stabilităŃii acestora fiind, în acelaşi timp, necesar să se poată interveni în anii de supraproducŃie în special pe piaŃa de cereale, care influenŃează, printre altele, piaŃa cărnii de porc cea şi a cărnii de pui;

19. consideră că PAC ar trebui să Ńină seama într-o măsură mai mare de potenŃialul, problemele şi nevoile micilor exploataŃii familiale, precum şi ale celor cu caracteristici geografice speciale, cum ar fi poziŃionarea ultraperiferică în cadrul regiunilor; consideră că ar trebui creat un sistem simplificat special pentru micii agricultori şi subliniază necesitatea diversificării veniturilor de care beneficiază aceste exploataŃii, precum şi necesitatea dezvoltării competenŃelor antreprenoriale şi a creării de noi locuri de muncă în zonele rurale, astfel încât să se stopeze depopularea zonelor rurale şi să se obŃină o creştere a nivelului de trai în aceste zone;

20. atrage atenŃia asupra provocărilor demografice care afectează în special mediul rural; subliniază, în acest context, importanŃa gestionării schimbărilor demografice şi a sporirii atractivităŃii zonelor rurale pentru tineri; subliniază necesitatea de a asigura accesul la servicii şi infrastructuri inovatoare pentru a permite o mai bună participare economică, socială şi culturală, fiind necesar ca mediul rural să fie considerat parte integrantă a relaŃiilor urban-rural în vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate;

21. întrucât dezvoltarea rurală, ca politică orizontală, este o parte fundamentală a PAC şi întrucât noile programe ar trebui să se concentreze şi mai mult pe obiectivele prioritare ale dezvoltării rurale (ocuparea forŃei de muncă, mediul agricol, apa, schimbările climatice, inovarea, inclusiv modernizarea şi restructurarea agriculturii, şi educaŃia);

22. solicită Comisiei şi statelor membre să îmbunătăŃească serviciile de asistenŃă şi consiliere acordate agricultorilor la nivel local şi regional, pentru a-i ajuta să identifice mai bine priorităŃile şi să evalueze rezultatele propriilor exploataŃii agricole;

23. solicită ca al doilea pilon al politicii agricole comune să fie puternic şi bine echipat, astfel încât să reflecte nevoile actuale ale dezvoltării rurale; subliniază rolul orizontal al celui de-al doilea pilon, datorită beneficiilor aduse agriculturii, în materie de mediu, modernizare şi îmbunătăŃire structurală, dezvoltare

RR\869022RO.doc 45/49 PE458.545v01-00

RO

teritorială echilibrată şi atingerea obiectivelor politice atât pentru locuitorii din zonele rurale, cât şi pentru agricultori; prin urmare solicită ca măsurile din cadrul celui de-al doilea pilon să fie mai bine adaptate obiectivelor lor, astfel încât eficienŃa creşterii, a ocupării forŃei de muncă şi a măsurilor climatice, precum şi numărul măsurilor destinate zonelor rurale să fie sporite; consideră că, în acest context, ar trebui acordată o atenŃie specială sprijinirii tinerilor agricultori;

24. salută contribuŃia celui de-al doilea pilon la aplicarea principiului parteneriatului şi invită statele membre să acorde o atenŃie sporită acestui principiu şi aplicării sale mai extinse în momentul introducerii unor măsuri specifice în cel de-al doilea pilon;

25. subliniază importanŃa reducerii sarcinii administrative şi a simplificării interconexiunilor dintre normele administrative şi de punere în aplicare pentru toate fondurile UE (de exemplu, eligibilitatea TVA-ului); solicită simplificarea şi revizuirea normelor privind ecocondiŃionalitatea pentru cel de-al doilea pilon; consideră simplificarea actualului sistem de indicatori ca fiind esenŃială şi critică introducerea obiectivelor cantitative;

26. constată că potenŃialul regiunilor şi zonelor rurale nu se reduce la resursele naturale, care le permit acestora să joace un rol social şi economic, ci aceste zone reprezintă, în primul rând, locul în care sunt produse alimentele necesare asigurării securităŃii alimentare şi din care provin materiile prime esenŃiale pentru industrie şi pentru obŃinerea de energii regenerabile în mod durabil, reprezentând, de asemenea, o sursă de bunuri ecologice, peisagistice, turistice şi imateriale, printre care tradiŃiile şi aspectele culturale, cum ar fi moştenirile culinare sub forma produselor locale; solicită o dezvoltare teritorială echilibrată a zonelor rurale în toate regiunile Uniunii Europene, care va consolida rolul populaŃiei locale şi va contribui la îmbunătăŃirea condiŃiilor locale şi a legăturilor dintre mediul rural şi zonele urbane; atrage atenŃia asupra faptului că agricultura constituie baza economiei rurale şi că agricultorii joacă un rol important pentru dinamica acesteia, precum şi pentru amenajarea teritoriului în zonele rurale; consideră că încurajarea etichetelor de calitate regionale cu ajutorul PAC atât pentru UE, cât şi pentru Ńările terŃe, ar putea aduce beneficii economice la nivel local şi regional;

27. sprijină o abordare mai largă pentru zonele rurale care, ca producători de bunuri şi furnizori de servicii publice, sunt sau pot deveni interesante ca loc de reşedinŃă sau de muncă pentru mulŃi cetăŃeni ai UE; în acest sens, ar trebui puse la dispoziŃie mijloace financiare corespunzătoare pentru dezvoltarea lor; acest lucru este valabil şi pentru zonele defavorizate şi zonele montane;

28. consideră că măsurile de dezvoltare rurală trebuie să fie coerente şi să completeze instrumentele de sprijin ale primului pilon pentru ca, la nivelul întregii Uniuni Europene, să se încurajeze o agricultură diversificată, competitivă şi orientată spre viitor; consideră că politica de dezvoltare rurală ar trebui să sprijine modernizarea şi ameliorarea structurilor, precum şi inovarea în sectorul agricol, în special pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, mediu,

PE458.545v01-00 46/49 RR\869022RO.doc

RO

schimbările climatice şi ocuparea forŃei de muncă;

29. consideră că este vital să se încurajeze două grupuri deosebit de importante – tinerii şi femeile – să exerseze activităŃi agricole şi să li se ofere acestora posibilităŃi economice noi şi alternative pentru a combate depopularea mediului rural şi a asigura o populare permanentă a acestuia;

30. consideră că dezvoltarea rurală trebuie să încurajeze inovarea în agricultură, diversificarea activităŃilor socio-economice, crearea de locuri de muncă şi întinerirea populaŃiei din mediul rural;

31. subliniază că unele Ńări au în continuare nevoie de sprijin pentru a putea recupera întârzierile de dezvoltare şi, din acest motiv, al doilea pilon al PAC trebuie să rămână suficient de puternic, fiind necesară păstrarea criteriilor actuale de repartizare a fondurilor, care Ńin seama de nivelul de dezvoltare diferit al statelor şi contribuie la consolidarea integrării europene; indică faptul că funcŃiile celui de-al doilea pilontrebuie orientate într-o măsură mai mare către noi provocări, precum şi către obiectivele strategiei Europa 2020, ceea ce face necesară asigurarea unui sprijin corespunzător pentru mediul rural în politica de coeziune şi, astfel, o bună coordonare şi repartizare a sarcinilor între PAC şi politica regională;

32. constată faptul că trebuie evitate modificările rapide în repartizarea fondurilor în cadrul celui de-al doilea pilon, deoarece statele membre aşteaptă continuitate în planificarea financiară şi fiabilitate; din acest motiv, sprijină o abordare pragmatică, adică menŃinerea criteriilor actuale de repartizare a fondurilor în cadrul celui de-al doilea pilon; constată, în plus, că preocupările legate de mediu din cadrul celui de-al doilea pilon trebuie luate în considerare în mod corespunzător în raport cu dezvoltarea rurală;

33. solicită Comisiei să sporească sinergia şi coordonarea dintre acŃiunile de dezvoltare rurală întreprinse în cadrul FEADR şi acŃiunile de coeziune întreprinse în cadrul FEDR, în cadrul Fondului de coeziune şi al FSE; este de părere că o abordare globală a dezvoltării comunităŃilor rurale, în concordanŃă cu obiectivul coeziunii teritoriale, ar putea fi garantată printr-o sinergie clară între aceste fonduri;

34. consideră că este necesară adoptarea unei strategii care să coreleze în mod direct resursele naturale, mediul rural şi politica alimentară, concomitent cu politica de coeziune teritorială, având în vedere creşterea populaŃiei şi dezastrele naturale frecvente datorate schimbărilor climatice, care accentuează criza alimentară;

35. solicită Comisiei şi statelor membre să găsească posibilităŃi de creare a unui acces mai simplu al agricultorilor la sistemele de credit şi de asigurare;

36. subliniază necesitatea coordonării PAC şi a politicii de coeziune atât la nivel strategic, prin intermediul unor linii directoare fundamentale comune (cu scopul armonizării cu procedurile aplicate în cadrul politicii de coeziune) şi al unui

RR\869022RO.doc 47/49 PE458.545v01-00

RO

tratament unitar al beneficiarilor diverselor fonduri, cât şi la nivelul punerii în aplicare;

37. consideră că trebuie depuse eforturi pentru îmbunătăŃirea coordonării dintre PAC şi politicile financiară, comercială, climatică şi energetică ale UE pentru a asigura eficienŃa PAC în ceea ce priveşte obiectivele stabilite.

PE458.545v01-00 48/49 RR\869022RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 12.4.2011

Rezultatul votului final +: –: 0:

40 1 0

Membri titulari prezenŃi la votul final François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Catherine Bearder, Jean-Paul Besset, Victor Boştinaru, Alain Cadec, Tamás Deutsch, Elie Hoarau, Danuta Maria Hübner, Juozas Imbrasas, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Evgeni Kirilov, Constanze Angela Krehl, Jacek Olgierd Kurski, Petru Constantin Luhan, ElŜbieta Katarzyna Łukacijewska, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Jan Olbrycht, Wojciech Michał Olejniczak, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller

Membri supleanŃi prezenŃi la votul final Karima Delli, Richard Falbr, Marek Henryk Migalski, Elisabeth Schroedter, Czesław Adam Siekierski, Patrice Tirolien, Derek Vaughan, Sabine Verheyen

RR\869022RO.doc 49/49 PE458.545v01-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 25.5.2011

Rezultatul votului final +: –: 0:

40 1 4

Membri titulari prezenŃi la votul final John Stuart Agnew, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Sergio Gutiérrez Prieto, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, George Lyon, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, Krisztina Morvai, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Rareş-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Alyn Smith, Csaba Sándor Tabajdi, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski

Membri supleanŃi prezenŃi la votul final Salvatore Caronna, Spyros Danellis, Jill Evans, Karin Kadenbach, Sandra Kalniete, Giovanni La Via, Véronique Mathieu, Maria do Céu Patrão Neves, Robert Sturdy, Artur Zasada