1

POLITICA COMPARATA TEORIE SI METODA Suport Curs pentru Invatamant la Distanta

1

2013-2014

Universitatea Babes Bolyai, Cluj Napoca

Anul universitar 2013 2014

Semestrul I

I. Inf

Codul: ULR1311

6

r. General Traian Mosoiu,

nr. 71

Dr. Daniela Angi

-mail, eventual nr. de telefon): angi@fspac.ro

III. Conditionari si cunostinte prerechizite

Inscrierea la cursul de fata nu este conditionata de promovarea anumitor cursuri in prealabil.

Cu toate acestea, in vederea intelegerii si a parcurgerii cu usurinta a acestui curs se recomanda

parcurgerea in prealabil a urmatoarelor cursuri : Sistemul politic romanesc, Partide si sisteme

de partide sau politici electorale.

IV. Descrierea cursului

1 Suport de curs realizat de Lect. Univ. Dr. Bogdan Mihai Radu. FSPAC, UBB Cluj si actualizat de cercet.dr.

Daniela Angi, FSPAC, UBB.

mailto:angi@fspac.ro

2

ale modului de utilizare a acestora. Accentul cade asupra strategiil

domeniu si a p

redus de cazuri si analiza c cazuri. Astfel, spre exemplu,

ategiilor de comparare culturii politice, iar

lucrarea lui Robert Putnam

model ilustrativ pentru un studiu de caz in acest domeniu, iar lucrarea lui Ronald Inglehart

Culture Shift (1990) va fi ut pentru ca model ilustrativ pentru un studiu comparativ cu

-

-

-

-

Concepte de baza: metoda comparatiei, studiu de caz, sistem politic, sistem institutional,

institutionalism, democratie, poliarhie, autoritarism, totalitarism, sistem electoral, formula

electorala, sisteme electorale

mixte si semi-p cultura politica participativa, cultura politica

dependenta, cultura politica parohiala, cultura civica, partid politic, sistem de partide,

tranzitie, politica (publica), natiune, nationalism, multietnicitate.

V. Organizarea temelor in cadrul cursului

Cursul este organizat in 2 module, fiecare din modul fiind la randul lui organizat in 3 teme

principale:

Modul 1 : Politica Comparata o perspectiva de ansamblu

Tema 1. Introducere : politica comparata ca si disciplina

Tema 2. Logica si metoda comparatiei

Tema 3. Orientari si tendinte actuale in metoda comparatiei

Modul 2 : Politica comparata in stiintele politice

Tema 1. Compararea sistemelor politice

3

Tema 2. Compararea sistemelor electorale

Tema 3. Compararea sistemelor de partide

Pentru Modulul 1: Politica comparata o perspective de anasamblu, studentii se vor

concentra asupra notitelor de curs din prezentul support de curs, iar pe CD-ul primit la

materialele aferente modulului 1 veti gasi exemple de studii comparate, ce va faciliteaza

intelegerea a ceea ce inseamna politica comparata.

Pentru Modulul 2 : Politica comparata in stiintele politice, studentii vor fi rugati sa

consulte CD-ul primit. Majoritatea materialelor reprezinta scheme de analiza comparata a

sistemelor politice, electorale si de partide.

VI. Formatul si tipul activitatilor implicate in curs

Studentii trebuie sa participe la cele 2 intalniri din cadrul programului de invatamant la

distanta. Pentru fiecare din aceste intalniri studentii vor trebui sa realizeze cate o tema de casa

relevanta pentru modulul discutat in cadrul intalnirilor. Aceste teme vor fi furnizate prin e-

mail cu o saptamana inainte in data stabilita.

VII. Materiale bibliografice obligatorii

Gabriel Almond, et. al. Comparative Politics Today: A World View. Longman, 2003

Rod Hague si Martin Harrop. Comparative Government and Politics. Ed. A 5-a. Palgrave

Macmillan, 2004

Dahl, Robert A., Iasi, Institutul European, 2000

VIII. Materiale si instrumente necesare pentru curs

- calculatoare (PC), materiale demonstrative

IX. Politica de evaluare si notare

- 40 % temele pe parcursul semestrului

- 60 % examenul final

X. Elemente de deontologie academica

Notiunea de plagiat

4

-

(http://fspac.ubbcluj.ro/resurse/formulare-regulamente/reguli-etice-si-deontologice/)

Plagiatul si tentativa de frauda la examen se sanctioneaza cu nota 1 la acest curs si expunerea

lor administrative corespunzatoare.

Frauda la examenul final se pedepseste cu eliminarea de la examen.

XI. Studenti cu dizabilitati

In cazul unor studenti cu dizabilitati motorii sau intelectuale pot fi contactat pe adresa de e-

mail in vederea gasirii unei solutii in vederea oferirii de sanse egale acestora.

Modul 1. Metoda comparatiei o perspectiva de ansamblu

Scopul si obiectivele

In cadrul acestui modul se urmareste familiarizarea studentilor cu ceea ce inseamna politica

comparata. Astfel, la finalul acestui modul, studentii vor gasi raspuns la urmatoarele intrebari

Ce este comparatia ? De ce politica comparata ? Cum comparam ? Care este logica

comparatiei?

Tema 1. Introducere : politica comparata ca si disciplina

Provenind din latinescul comparatio termenul de

r prin compararea lor cu altele de acel

fizice, a datelor identice, sigure si pur obiective. Este metod

umane, acolo unde nu se pot efectua expe -a

-umane.

confruntarea faptelor descr

, interpretarea si justificarea

tr-

http://fspac.ubbcluj.ro/resurse/formulare-regulamente/reguli-etice-si-deontologice/

5

un fenomen local, a

Materia politicilor comparate se refera, in mod evident, la compararea diferitelor elemente ale

sistemelor politice si cautarea de explicatii atat pentru diferentele cat si asemanarile existente.

In stiintele sociale, informatia este mai greu de obtinut decat in cazul stiintelor naturale, si

chiar si in situatiile in care aceasta este obtinuta, precizia masurarii este mult mai scazuta. De

aceea, in contextual stiintelor sociale, metoda comparativa este esentiala in explicarea unor

fenomene si relatii, care nu pot fi analizate direct sau prin metodele specifice pozitivismului.

asupra tipuril tipurile sufletului omenesc, urmate de cercetarea

structurii statelor, examinarea clasificarea formelor de

filosofiei

politice.

Clasificarea sistemelor de guvernare s de

constante ale cunoasterii politice. Astfel, de-a lungul timpului,

- -o o -

i deosebirile dintre fenomenele

olului al XIX-

lea, s

-

tori americani - printre care, Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell, Jr. si Robert

J. Mundt -, a drept nucleul metodologic

Pentru acesti autori, compararea trecutului si prezentului

upra alternativelor politice

si

testare

6

Analiza politica comparata:

legale, politici publice, etc.

o abordare metodologica specifica si nu

formeaza un grup propriu-zis de concepte specifice unei anumite discipline

-metodologica, depasind niveluri de analiza nationale sau locale, si

ajungand pana la la a avea o vocatie sistemica

Motivele pentru folosirea metodei comparative:

ndul lor, conduc la

intelegerea fenomenelor politice

mini de bine si rau,

de portivit si nepotrivit, la pozitionarea lor in succesiunea istorica inteleasa in sens mai larg

bine

esul pentru clasificarea sistemelor

politice se expl

-un proces de

a guvernului

s

-

elor ce se pot

ntre semnificativ si non- -o

facem procesul c

7

este facilitarea

ce este sunt legate cu acelea despre ce ar putea fi

state comuniste? >, < ar putea India abandona fe lt

sistem unitar or regional de

De ce comparam?

ia? Cum ne alegem cazurile?

Cum interpretam rezultatele? toate acestea sunt intrebari importane din cadrul analizei

politice comparate

ica corelatia intre

fenomene, fundamentarea cauzalitatii, extragerea unor concluzii mai generale

ident, avem de a

face cu una si aceeasi structura, deci comparatia nu este necesara. Daca doua unitati sunt

extrem de diferite din toate punctele de vedere, din nou, este imposibila comparatia. De aceea,

unitatile supuse compararii trebuie sa fie intr-o oarecare masura asemanatoare dar si diferite.

Exista asadar mai multe posibilitati:

1. unitati care sunt asemanatoare pe cel putin o dimensiune dar diferite pe restul

dimensiunilor (de exemplu analiza comparativa a fostelor tari comuniste, din perspectiva

consolidarii democratice)

2. unitati care sunt asemanatoare din multe perspective, dar cel putin o dimensiune

variaza (de exemplu administratia locala din doua orase din acelasi judet, cu o populatiei

asemanatoare din multe puncte de vedere, dar unul dintre orase contine o minoritate etnica

relavanta, in timp ce celalalt este omogen din punct de vedere etnic)

3. aceeasi unitate, dar la momente diferite de timp (de exemplu evolutia sistemlui

electoral in Romania incepand cu 1989, sau evolutia sistemului de impozitare a veniturilor)

8

4. studiul de caz poate fi considerat ca parte din metoda comparativa deoarece de cele

mai multe ori, analiza este structurata potrivit unor abordari teoretice prealabile, in contrast cu

care se realizeaza studiul de caz si, deci, implicit se realizeaza o comparatie.

Potrivit lui Peter Mair (cf. Carpinschi) politicile comparate se constituie ca un domeniu care

functioneaza la trei niveluri relationate intre ele:

1. studiul diferitelor tari

2. comparatia sistematica intre tari cu scopul de a identifica si explica diferente si

asemanari

3. se refera la metoda virtutile si limitarile metodei comparative.

Tema 2. Logica si metoda comparatiei

pentr Sartori la pr

a si verifica. Dar, ce poate fi

similare din

toate punctele de vedere, practic avem de- - din punct de vedere

comparativ -

co

a do

-un

anumit punct de vedere; a raporta

epere a strategiei unei

analize

9

perspectivei individualizante si

echilibrate si contextuale.

Etapele cercetarii comparative si cercetarea comparativa urmeaza aceleasi etape ca orice

cercetare in domeniul stiintelor sociale:

1. definirea subiectului, a temei de cercetare incadrarea intr-un domeniu si

subdomeniu al stiintelot

politice inclusiv interdisciplinaritate si transdisciplinaritate

2. formularea ipotezelor pe baza unei literature consultate anterior

3. operationalizarea conceptelor cat se poate de precisa, intrucat in cazul

comparatiilor conceptele pot sa

aiba diferite intelesuri in functie de unitatile analizate

4. delimitarea campului de cercetare alegerea cazurilor conform temei de cercetare

si a ipotezei, dar raspunzand si constrangerilor date de existenta datelor

5. selectarea datelor si alegerea masurilor aici se vorbeste de echivalenta functionala

(aceasta reprezinta gasirea unor masuri echivalente ca inteles in fiecare din unitatile de analiza

de pilda, daca vrem sa masuram participarea politica in lume in anul 1980, votul in Franta

nu are aceeasi semnificatia ca votul in Romania trebuie gasite masuri echivalente. In Franta

anului 1980, votul reprezinta implicarea cetatenilor in alegerea leaderilor politici si

exprimarea prefereintelor lor pentru un set de politici promovate de fiecare candidat sau

partid. In Romania, votul reprezenta doar o manifestare fortata a atasamentului fata de

regimul communist. Unii cercetatori sustin ca in Europa Centrala si de Est, in timpul

comunismului, o manifestare a participarii politice ar fi apartenenta la miscari de rezistenta.

De cele mai multe ori gasirea unor masuri care sa sa fie echivalente din punct de vedere

functional este dificila si este necesara o intelegere in profunzime a tuturor unitatilor

comparate.)

6. interpretarea datelor fie prin metode apartinand epistemologiei pozitiviste (metode

empirice cantitative sau calitative), fie prin metode interpretative.

7. constructia unui model abstractizarea si generalizarea rezultatelor tinand cont de

limitele date de numarul de cazuri, incadrarea lor temporala, si metodologia de adunare a

datelor folosita.

10

8. constructia de tipologii si taxonomii considerand in prealabil clasificarile pre-

existente, si justificand nevoia de a le modifica.

9. evaluarea si predictia din nou tinand cont de limitarile studiului, si de

contextualizarea fiecarui studiu. (cf. Carpinschi)

Metode principale folosite in analiza comparativa

1. Studiile de caz.

i episod sau a

unei teme de mai

examina -

anul 1969, studiile de

- cazurilor particulare

enerale

ales, p ii valide si

SUA pentru regim

Australia pentru republicanismu model de stabilitate pol

Natura problemei analizate este, de asemenea, un factor important pentru a decide

supra

unor date structurate sau sistemice - si Pelassy -,

sistemul politic se dovedeste deja a a

ale sistemului politic cum ar fi parlamentele sau partidele

le consacrate

11

studiile de caz se

Exista mai multe tipuri de cazuri:

zentative cazuri tipice

care se asteapta sa devina cazuri tipice in viitor

cazuri exceptionale si atipice

destul de rar folosite testarea teoriei in conditiile cele mai putin

avantajoase.

2. Comparatiile focalizate

proces politic dintr-

tr-

de conchide

curitate

ideologiei pate

programelor de dezvoltare din Canada. Si Samuel Lipset a comparat 1990 stadiul culturilor

comparat al

sistemelor politice dintr-

importante

12

nd, astfel,

posibile analogiile

anumite aspecte ale prezentului pot

validitatea analogiei. Numai astfel itice

gresite si concluziile strategice eronate.

3. Tabelele de adevar

se refera si folosesc la data de natura calitativa se accentueaza variabilel dihotomice,

nominale si ordinale

act

Scopul lor este le prin compararea

variabilelor din multitudinea studiilor

independente si dependente si, de asemenea, cu o serie de

variabilele

Fiec -

- -un tabel. Astfel, cazurile

4. Abordarile statistice

se refera si folosesc date de natura cantitativa variabile numerice de interval si de

rapoarte. Trebuie avute in minte limitarile impuse de cuantificarile si metodele statistice de

analiza a datelor.

Analizele statistice

perceperea unei imagini

13

acest contex datelor empirice, inclusiv statistice, si a metodei

- scria cu umor si realism

Mattei Dogan -, este tras de trei cai: teoria, date

-

politicilor comparate.

In ultimele trei decenii, ca

din

met Calul metodologiei, crescut si educat in

fost adoptat cu

entuziasm de o serie de politologi comparatisti. Dar acest cal priceput nu s-

noul domeniu, cu cel de- stic

treilea cal - cel al teoriei -,

individualist. Lui nu- ii, ci

ultimele decenii, importantul avans dob

prelucrarea

lor.

si

ele spuse cu

rea sistemelor sociale la un

set d

aplica diferitele met bazei de date prin stocarea

tative si

Tema 3. Orientari si tendinte actuale in metoda comparatiei

Orice strategie de cercetare depinde

problemelor ridicate,

teze etc., politicile comparate pot fi considerate

maniera descri comprehensiunii -

14

multiplele tipuri si variante de sisteme poli

si compromis, putere si legitimare, echitate si

e cercetare pentru analiza

a sistemelor politice. Din multitudinea

universul politicilor comparate, trei par a fi cele mai importante:

centre

interesul pe analiza structuro-

monarhi

le

a fost orientarea cvasi-

const

principal, studierea institu

raporturile dintre executiv, legislativ si judiciar, guvernarea

ral, centralizare si descentralizare, alesi

si

-

- e, de

mocratice si -

autoritare, p Originile politicilor comparate

sunt, virtual, identice cu cele ale teoriei polit tre teoria

tre ele a contribuit la

analiza iei

sociale, la imaginarea celei mai bune forme

e si civice.

si-a extras s -stat si a

ticular, din primele analize comparate efectuate de Aristotel. Se

15

monarhia ce

a ce poate deveni oligarhie, si d

degenera, la -

caracter sociologic, economic si psihologic.

Developmentalismul si noile politici comparate. Centrate pe problemele cresterii

al doilea - curentul cunoscut sub numele de developmentalism.

Expresie a optimismului mai general caracteristic acestei perioade, optimism generat de

-tehnologice, victoria a legate de

ci comparate constituie o e

ideologice si culturale si a sensibili

specifice analizei

proceselor de dezvoltare si m

orizontul developmentalismului anilor 50, 60, ai secolului al XX-lea.

ile cele mai

recente si active, nu numa

developmentali

deosebire de

lize cantitative si calitative. alism se

noul

-cauzale

16

si multifactoriale; variabilele dependente si cele

independente. Analiza

comportamentului actorilor individuali si colectivi

ea

-si

puterilor - -

primului Thatcher.

-democrat. Si

lista ar putea continua. Important este

Printre temele de interes abordate de neoins

politicilor ii

elitelor, oamenilor politici si

zarea;

studiile ntre capitalismul industrial si

Intrebari de autoevaluare:

1. Cum se aleg unitatile de analiza daca vrem sa facem analiza comparativa?

2. Cum se poate aplica conceptul de echivalenta functionala in analiza comparativa a tranzitiei

democratice

in Europa Centrala si de Est?

3. Care ar fi institutiile politice care s-ar preta unui studiu comparativ?

4. Care este importanta contextului istoric in efectuarea de analize comparative?

5. Cum alegem metodologia adecvata unei analize comparative?

17

Modul 2: Politica comparata in stiintele politice

Tema 1. Compararea sistemelor politice

18