10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune

Contabilitate de gestiune 1

L E C Ţ I E D E M O N S T R A T I V Ă

Lecţie

demonstrativă

Contabilitatea este un limbaj economic

universal deoarece transmite, prin

intermediul cifrelor, semnale, informaţii,

pe baza cărora sunt luate decizii. În

funcţie de această construcţie care este

contabilitatea, o fi rmă poate prospera,

fi ind bine gestionată sau se poate

prăbuși, deoarece cifrele nu au fost

înţelese sau au condus la decizii greșite.

Orice entitate este gestionată prin cifre,

deci acestea susţin luarea deciziilor și

infl uenţează comportamente.

Dobândirea de cunoștinţe de conta-

bilitate de gestiune este necesară

pentru o categorie cât mai mare de

persoane, deoarece în organizaţii nu

numai contabilii asigură funcţionarea

sistemului de contabilitate de gestiune.

De aceea, acest curs se adresează unei

categorii largi de audienţă și își propune să favorizeze înţelegerea principalelor

concepte de contabilitate de gestiune într-un pronunţat context practic, cu un

puternic accent pus pe legătura dintre informaţia produsă și luarea deciziilor.

Cu o perioadă lungă de tranziţie în practicile de contabilitate și de management, în

România este necesară dezvoltarea unei culturi contabile solide, mai ales în condiţiile

caracterizate prin exigenţă crescută din partea clienţilor, prin necesitatea reducerii

costurilor și prin probleme de gestiune fi nanciară. Însă cum măsurăm costurile,

cum urmărim calitatea produselor și fi delitatea clienţilor și cum ne asigurăm că în

viitor vom avea rezultate fi nanciare bune? Institutul Eurocor vine în întâmpinarea

tuturor celor care caută răspuns la aceste întrebări prin noul curs de Contabilitate

de gestiune. În cele 12 module ale cursului veţi descoperi elementele de bază ale

celor trei componente ale contabilităţii de gestiune: sistemul de costuri, sistemul de

bugete și sistemul de management al performanţei.

Cursul este structurat astfel încât să permită asimilarea rapidă a informaţiilor, iar

modul de prezentare a informaţiilor este atrăgător prin discutarea informaţiilor

prin prisma celor care le vor utiliza, adică managerii, și a celor care le vor oferi,

contabilii. Contabilitatea se bazează pe cifre, iar de multe ori acestea sunt furnizate

de un program informatic. Cursul își propune să vă faciliteze înţelegerea fina-

lităţii calculelor, efectele acestora, adică impactul financiar (asupra rezultatelor

firmei) și asupra comportamentelor. Astfel, după parcurgerea acestui curs veţi

putea înţelege și utiliza informaţia contabilă și veţi putea produce informaţie

contabilă în funcţie de nevoile unei entităţi și ale managerilor.

I N T R O D U C E R E

2 Contabilitate de gestiune


Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familia-rizeze cu materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra structurii cursului de Contabilitate de gestiune am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din modulele acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de rezumat şi un exemplu de temă pentru acasă. Acestea sunt explicate în casetele de dialog de pe margine. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

Cursul este alcătuit din 12 de module, grupate în 12 caiete de curs, ce pot fi

îndosariate într-o mapă specială EUROCOR. Fiecare modul are o structură didactică

specială, care începe cu o introducere și prezentarea obiectivelor abordate în cadrul

acestuia, cuprinde numeroase exemple și exerciţii, subliniază defi niţiile și noţiunile

importante și, pentru o facilitare a înţelegerii celor expuse, scheme și numeroase

tabele. La sfârșitul fi ecărui modul există, în scopul consolidării cunoștinţelor,

întrebări de verifi care și un rezumat ale cunoștinţelor prezentate, împreună cu

răspunsurile la exercţiile din cadrul modulelor de curs și tema pentru acasă, cu o

vizibilă importanţă pentru verifi carea cunoștinţelor asimilate.

Fiecare cursant Eurocor are un profesor personal.

Temele propuse în fi ecare modul vor fi expediate pe adresa Institutului Eurocor,

urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor și să vă

transmită comentariile sale pe marginea acestora. Vă recomandăm să rezolvaţi tema

doar după parcurgerea integrală și atentă a materialului de curs.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fi e cât mai ușor și efi cient, pe

marginea lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

Semnalează noţiunile, defi niţiile și informaţiile importante

Semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

Marchează exemplele pe care le veţi întâlni în cadrul materialului de curs

Indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată în modulele anterioare (în acest

caz, tema a mai fost dezbătută în modulul 3, la pagina 18).

MODUL DE ORGANIZARE A CURSULUI

CONTABILITATE DE GESTIUNE

E xe r c i ţ i u

E x e m p l u

3/18



Modulul 1 Rolul contabilităţii de gestiune

Relaţia contabilitate de gestiune - contabilitate fi nanciară. Relaţia contabilitate de

gestiune - management şi procesul de luare a deciziilor. Cum adaugă contabilitatea

de gestiune valoare în organizaţii. Componentele sistemului de contabilitate de

gestiune: costuri, bugete, instrumente de management al performanţei

Modulul 2 Calculul costului complet - elemente de bază

Costuri directe şi indirecte. Repartizarea costurilor indirecte. Utilizarea costului

complet în luarea deciziilor

Modulul 3 Calculul costului complet - probleme complexe

Modalităţi de organizare a sistemului de calcul al costului complet (faze, comenzi,

activităţi etc.). Calculul costului complet în cazul produselor principale, secundare,

reziduale, al producţiei în curs

Modulul 4 Comportamentul costurilor

Costuri variabile, fi xe şi mixte. Utilizarea comportamentului costurilor pentru

previzionarea acestora

Modulul 5 Analiza cost - volum - profi t

Indicatori specifi ci. Analiza structurii costului. Simulări de gestiune pe baza analizei

cost - volum - profi t

Modulul 6 Costurile standard

Managementul prin excepţie şi rolul standardelor. Analiza abaterilor de la costurile

standard

Modulul 7 Utilizarea informaţiei de tip cost în luarea deciziilor

Costurile relevante. Utilizarea costului în gestionarea relaţiei cost - preţ. Utilizarea

costului în alte tipuri de decizii

TEMATICA PENTRU CURSUL

CONTABILITATE DE GESTIUNE



Modulul 8 Utilizarea informaţiei de tip cost în infl uenţarea comportamentelor

Costurile standard şi impactul asupra comportamentelor. Preţurile de cesiune internă

– obţinerea convergenţei obiectivelor la nivelul organizaţiei

Modulul 9 Metode şi tehnici de bugetare

Obiectivele planifi cării şi bugetării în organizaţii. Întocmirea bugetelor funcţionale

(bugetul vânzărilor, producţiei, aprovizionării etc.)

Modulul 10 Situaţii fi nanciare previzionale

Bugetul încasărilor, bugetul plăţilor, bugetul de trezorerie. Situaţiile fi nanciare

previzionale

Modulul 11 Managementul performanţei

Rolul indicatorilor în managementul performanţei. Modele de management al

performanţei şi utilitatea lor în diferite contexte organizaţionale

Modulul 12 Elaborarea şi îmbunătăţirea sistemului de contabilitate de gestiune

Cunoaşterea organizaţiei: strategie, structură, cultură. Adaptarea instrumentelor la

specifi cul fi rmei. Alegerea unui nou instrument (analiza raportului cost – benefi cii).

Probleme asociate cu schimbarea instrumentelor de gestiune. Alegerea unui soft

informatic



6MO

DU

L

Costurile standard

MODUL

6

Conducerea organizaţiilor presupune efectuarea de previziuni, compararea

rezultatelor obţinute cu acestea și luarea unor decizii pentru remedierea

problemelor.

După cum contabilitatea de gestiune este în serviciul managementului, un instru-

ment care transpune această optică în termeni fi nanciari este metoda costurilor

standard.

În modulele anterioare am văzut modul cum instrumente ale contabilităţii de

gestiune (metode de calcul de cost) sunt utilizate pentru a oferi informaţii care să

permită luarea deciziilor (stabilirea preţurilor, estimarea parametrilor legaţi de

vânzări, stabilirea mixului de produse etc.).

În acest modul vom învăţa o nouă metodă, care are ca obiectiv gestionarea

comportamentelor și asigurarea unui bun nivel de control asupra activităţilor

desfășurate.

Prin stabilirea unor obiective (standarde) se vizează obţinerea comportamentului

care să conducă la îndeplinirea acestora.

Prin urmare, metoda costurilor standard este un mijloc important prin care managerii

sunt susţinuţi cu informaţii în activităţile de control al operaţiilor și al costurilor.

După ce veţi parcurge acest modul, veţi putea:

să explicaţi modul în care standardele și costurile standard sunt

utilizate în activităţile managerilor;

să înţelegeţi rolul standardelor și modul de stabilire a acestora;

să calculaţi abaterile pentru materia primă, manopera directă și

costurile indirecte;

să interpretaţi abaterile de la costurile standard și să investigaţi

cauzele acestora;

să întocmiţi rapoarte pentru manageri care să includă abateri de la

costurile standard;

să cunoașteţi avantajele și limitele metodei costurilor standard;

să explicaţi și să aplicaţi principiile managementului prin excepţii;

să cunoașteţi adaptările recente ale metodei costurilor standard.

Fiecare modul începe cu o introducere, în care sunt prezentate pe scurt temele abordate în cadrul acestuia.

Veţi regăsi tot aici şi enunţarea obiec-tivelor de studiu ce trebuie atinse la fi nalul procesului de învăţare.



modelul

general

Analiza abaterilor de la costurile standard

Calculul și interpretarea abaterilor este elementul central al metodei costului

standard.

Analiza abaterilor este activitatea de măsurare a performanţelor prin

intermediul abaterilor. Această activitate este realizată la intervale regulate

ca mijloc de control și acţiune de către manageri.

Abaterea = Valoare reală – Valoare standard

Ţinând cont că valorile au fost calculate pe baza unor cantităţi (standarde fi zice) și a

unor preţuri (standarde de cost), abaterea devine:

Abatere generală = (Cantitate reală x Cost real) - (Cantitate standard x Cost

standard)

sau Abatere generală = QR x CR – QS x CS

unde: QR = cantitate reală

QS = cantitate standard

CR = cost real

CS = cost standard

Abaterea generală poate fi descompusă în abatere de cantitate și abatere de preţ,

după cum urmează:

Abatere de cantitate = (Cantitate reală – Cantitate standard) x Cost standard

sau Abatere de cantitate = (QR – QS) x CS = QR x CS – QS x CS

Abatere de cost = (Cost real – Cost standard) x Cantitate reală

sau Abatere de cost = (CR – CS) x QR = QR x CR – QR x CS

Grafi c, acest model se prezintă astfel:

Fig. 3

QR × CR

(Valoarea reală)

Abatere de cost Abatere de cantitate

QS × CS

(Valoare standard)

QR × CS

Cantitate reală estimată la cost

standard

Abatere totală


Costurile standardM O D U L 6

Defi niţiile şi noţiunile importante au fost marcate printr-o grafi că specială.





Pe baza acestui model vom analiza abaterile pentru cele trei componente principale

ale costului unui produs: materia primă, manopera directă și costurile indirecte.

Abaterile calculate se interpretează ca favorabile sau nefavorabile pentru fi rmă:

Abaterea favorabilă este acea diferenţă dintre nivelul real și nivelul standard

al unui cost care este favorabilă entităţii; în cazul abaterilor de costuri,

valorile reale ale acestora trebuie să fi e mai mici decât cele previzionate.

Abaterea nefavorabilă este acea diferenţă dintre nivelul real și nivelul

standard al unui cost care este nefavorabilă entităţii; în cazul abaterilor

de costuri, valorile reale ale acestora trebuie să fi e mai mari decât cele

previzionate.

Ţinând cont de modul de calcul al abaterilor, precum și de consideraţiile anterior

menţionate referitoare la semnifi caţia abaterilor de la costuri, putem determina

caracterul unei abateri în funcţie de semnul său, adică:

o valoare negativă înseamnă o abatere favorabilă pentru fi rmă, deoarece costul

real este mai mic decât cel estimat;

o valoare pozitivă înseamnă o abatere nefavorabilă pentru fi rmă, deoarece

costul real este mai mare decât cel estimat.

Analiza abaterilor pentru materia primă

Vom aplica relaţiile de mai sus pentru a determina abaterea totală, abaterea de

cantitate și abaterea de cost (preţ) pentru materia primă:

Abatere totală la materia primă este diferenţa dintre costul real și cel

standard cu materiile prime.

Abatere totală (generală) la materia primă = (Cantitatea reală de materie

primă x Preţul real unitar) – (Cantitatea standard de materie primă x Preţul

standard unitar), adică Abatere generală = QR x CR – QS x CS.

Această abatere poate fi analizată ţinând cont de posibilele sale cauze de apariţie,

fi ind descompusă în: abatere de cantitate la materia primă și abatere de preţ la

materia primă.

Abatere de cantitate la materia primă este o subdiviziune a abaterii totale

la materia primă, provenită din consumul diferit de materii prime faţă de

cantitatea previzionată.

Abatere de cantitate la materia primă = (Cantitatea reală de materie primă –

Cantitatea standard de materie primă pentru producţia reală) x Costul unitar

standard al materiei prime, adică Abatere de cantitate = (QR – QS) x CS.

interpretarea

abaterilor

Cuvintele cheie ce se găsesc pe marginea modulelor de curs vă ajută să găsiţi mai uşor informaţiile de maximum interes.




Rolul contabilităţii de gestiuneM O D U L 1

Practic, toate activităţile managerilor presupun luarea de decizii. Deciziile vizează

produsele, strategiile de piaţă, stabilirea volumului vânzărilor și a preţului de

vânzare, renunţarea sau nu la un produs, lansarea în fabricaţie a unui nou produs,

deschiderea unui nou magazin sau a unei noi fabrici, achiziţionarea sau producerea

unei componente etc.

Pentru a stabili ce tipuri de cafea se vor servi, ce echipamente se vor folosi, ce strategie de

marketing se utilizează, managerii au luat anumite decizii, adică au selectat o alternativă

din mai multe alternative posibile. De exemplu, pentru a alege echipamentul de preparare

a cafelei, s-au studiat cele cinci modele care existau pe piaţă, având diferite capacităţi

de exploatare. Contabilitatea de gestiune a realizat anumite previziuni ţinând cont de

locaţie și numărul așteptat de clienţi. Pe baza acestei informaţii, a calităţii așteptate și

a preţului și randamentului echipamentelor, conducerea fi rmei a ales un anumit model.

Deoarece luarea deciziilor este funcţia de bază a managementului, iar contabilitatea

de gestiune este o sursă importantă de informaţii pentru acesta, rolul contabilităţii

de gestiune a crescut foarte mult în decursul ultimilor ani, ea fi ind din ce în ce mai

apropiată de management. Profesioniștii contabili îndeplinesc deseori rolul de

consultanţi interni pentru manageri, iar competenţele legate de analiza și sinteza

informaţiei au devenit foarte importante.

Contabilitatea de gestiune joacă un rol important în procesul de luare a deciziilor

prin furnizarea informaţiilor relevante. În acest scop, cel care pregătește informaţia

contabilă trebuie să cunoască foarte bine caracterul economic și organizaţional al

deciziilor care trebuie luate, astfel încât să poată furniza informaţia necesară într-un

timp scurt și în structura dorită.

Prin urmare, putem considera că informaţia generată de contabilitatea de gestiune

reprezintă fundamentul exercitării funcţiilor managementului:

Planifi care (stabilirea planurilor pe

termen mediu şi lung)

Control (evaluarea

diferenţei dintre

perfomanţa actuală şi plan)

Organizare şi conducere

(implementarea planurilor)

Luarea deciziilor

Fig. 2

E x e m p l u (continuare)

Multe aspecte teo-retice pot fi mai uşor înţelese cu ajutorul exemplelor.




Calculul costului complet – elemente de bazăM O D U L 2

O mică societate produce compot de fructe. Procesul de producţie este următorul: se

achiziţionează fructele, zahărul și borcanele. Un angajat se ocupă de aprovizionare.

În Atelierul A, 3 angajaţi pregătesc fructele și le așază în borcane, iar în Atelierul B, 2

angajaţi se ocupă de sterilizarea borcanelor cu ajutorul unei mașini. Borcanele umplute

sunt transferate într-un depozit. Un angajat se ocupă de pregătirea comenzilor, căutarea

clienţilor, ambalarea și transportul către clienţi. Firma are un manager și un angajat care

se ocupă de contabilitate. Schema activităţii fi rmei și costurile suportate de către aceasta

se prezintă astfel:

Costul funcţiei de producţie

Costul funcţiei de distribuţie

Costul funcţiei de administraţie

Fig. 1

E x e m p l u

Administraţie

- salariu manager

- salariu contabil

Distribuţie

- salariu angajat

- amortizare depozit

- ambalaje

- amortizare mijloc transport

- combustibil

Atelier B

- salarii 2 angajaţi

- amortizare mașină

Atelier A

- fructe

- zahăr

- borcane

- apă

- salarii 3 angajaţi

Aprovizionare

- salariu angajat

Pe lângă exemple, pentru facilitarea înţelegerii informaţiilor prezentate, am inserat în paginile cursului scheme sugestive şi tabele.




Calculul costului complet – probleme complexeM O D U L 3

Firma Alfa lucrează pe bază de comenzi, utilizează metoda pe activităţi pentru a

repartiza costurile indirecte, are comenzi în curs de execuţie pe care le evaluează și

valorifi că deșeurile obţinute în urma procesului de prelucrare. Firma Beta lucrează pe

faze, utilizează metoda pe centre de analiză, are produse simultane și pierderi pe care

nu le valorifi că.

Deși nu orice combinaţie este posibilă, schema ne arată complexitatea sistemului

de calcul de cost. Alte aspecte pe care le-am discutat în modulul anterior și pe care

le cunoașteţi complexifică și mai mult sistemul: alegerea bazei de repartizare,

întocmirea fișelor de stoc, urmărirea ierarhiei costului.

Departamente prestatoare de servicii

Deoarece acum trebuie se ţinem cont de procesul de producţie, ne putem imagina

faptul că nu toate departamentele contribuie în mod direct la obţinerea produselor

fi nite. Prin urmare, înainte de a trece efectiv la analiza celor două metode (pe faze și

pe comenzi), vom vedea ce se întâmplă cu departamentele prestatoare de servicii.

Am văzut în modulul anterior cum se repartizează costul departamentelor asupra

produselor. Dar ce se întâmplă cu costurile departamentelor prestatoare de servicii?

Un departament prestator de servicii (numit și centru auxiliar) este acel

departament care nu contribuie direct la obţinerea produselor fi nite, ci

indirect, prin serviciile prestate celorlalte departamente.

Departamentele sau activităţile de transport, reparaţii, întreţinere și curăţenie sunt

câteva exemple în acest sens. Acestea prestează servicii către centrele productive cum

sunt atelierele sau către centrul de distribuţie.

Indiferent dacă se utilizează metoda pe faze sau pe comenzi, costul centrelor auxiliare

(CA) trebuie repartizat asupra centrelor principale (CP) înainte de a calcula costul

complet. Practic, trebuie urmate următoarele etape:

Identifi carea costurilor

pe centre

Repartizarea costurilor

departamentelor de

servicii asupra centrelor

productive

Repartizarea costurilor

centrelor productive

asupra obiectelor de cost (OC)

(comenzi sau produse)

Fig. 2

E x e m p l u

2/19

E x e m p l u

CA1 CA2 CP1 CP2

CP2CP1

OC1 OC1 OC1





Societatea Alfa are 2 centre auxiliare și 3 centre principale; costurile acestora se prezintă

astfel:

Centre auxiliare Centre principale

Întreţinere Transport Atelier A Atelier B Distribuţie

25.000 u.m. 74.000 u.m. 1.500.000 u.m. 1.000.000 u.m. 1.000.000 u.m.

Centrul de întreţinere a prestat lucrări timp 6000 ore, din care 1.200 ore pentru centrul

de Transport, 1.400 ore pentru Atelierul A, 2.500 ore pentru Atelierul B și restul pentru

Distribuţie. La centrul de transport s-au parcurs 200.000 km, din care 12.500 km pentru

centrul de întreţinere, 17.500 km pentru Atelierul A, 24.000 km pentru Atelierul B și restul

pentru Distribuţie.

Prestaţiile centrului de întreţinere se măsoară în ore, iar costul unei ore prestate este X.

Prestaţiile centrului de transport se măsoară în km, iar costul unui km prestat este Y.

Deoarece în centrul de întreţinere au fost prestate 6.000 ore, costul total al centrului este

6.000 x X.

În același timp, costul total este format din costul departamentului (25.000 u.m.) plus

prestaţiile primite de la centrul Transport (12.500 x Y). Similar, în centrul de transport au

fost parcurși 200.000 km, costul total al centrului este 200.000 x Y. În același timp, costul

total este format din costul departamentului (74.000 u.m.) plus prestaţiile primite de la

centrul Transport (1.200 x X).

Prin urmare, sistemul de ecuaţii este următorul:

6.000 x X = 25.000 + 12.500 x Y

200.000 x Y = 74.000 + 1.200 x X,

de unde X = 5 u.m./oră, deci costurile centrului de întreţinere: 6.000 x 5 = 30.000 u.m.

și Y= 0,4 u.m./km., deci costurile centrului de transport: 200.000 x 0,4 = 80.000 u.m.

Situaţia privind repartizarea costurilor centrelor auxiliare se prezintă astfel:

Informaţii Centre auxiliare Centre principale

Întreţinere Transport Atelier A Atelier B Distribuţie

Costuri 25.000

u.m.

74.000

u.m.

1.500.000

u.m.

1.000.000

u.m.

1.000.000 u.m.

Repartizare

costuri

întreţinere

- 30.000

u.m.

+ 1.200 x

5 = 6.000

u.m.

1.400 x 5

= 7.000

u.m.

2.500 x 5

= 12.500

u.m.

900 x 5

= 4.500 u.m.

Repartizare

costuri

transport

+ 12.500 x

0,4 = 5.000

u.m.

- 80.000

u.m.

17.500 x 0,4

= 7.000

u.m.

24.000 x 0,4

= 9.600 u.m.

146.000 x 0,4

= 58.400 u.m.

Costuri

centre

principale

0 0 1.514.000

u.m.

1.022.100

u.m.

1.062.900 u.m.

E x e m p l u





Într-un atelier de mobilă se prelucrează lemn, iar în urma procesului de tăiere rezultă

pierderi. În această lună au fost prelucraţi 300 m3 lemn achiziţionat cu un cost total

de 300.000 u.m. (adică 1.000 u.m./ m3). Vom determina care este costul lemnului care

afectează costul produselor fi nite (costul mobilei) în următoarele cazuri:

1) prin procesul de tăiere se obţin pierderi de 10%;

2) prin procesul de tăiere se obţin în mod normal pierderi de 10%, însă în această

perioadă s-au obţinut pierderi de 15%;

3) prin procesul de producţie se obţin pierderi cam de 10 kg la fi ecare m3 lemn prelucrat.

Deșeurile obţinute se vând la preţul de 6 u.m./kg.

Cazul 1

Pierderile obţinute sunt normale și prin urmare tot costul lemnului achiziţionat

(300.000 u.m.) afectează costul produselor fi nite obţinute.

Cazul 2

Se obţin pierderi de 15% x 300 m3 = 45 m3, din care:

pierderi normale – 10% x 300 m3 = 30 m3

pierderi anormale 15 m3

Costul pierderilor anormale se exclude din costul produselor fi nite. Prin urmare, costul

lemnului care va afecta costul mobilei este: 300.000 – 15 x 1.000 = 285.000 u.m.

Cazul 3

Deoarece deșeurile pot fi valorifi cate, se scade din costul produselor valoarea obţinută

prin vânzare.

Venit obţinut din vânzare deșeuri = 10 kg x 300 x 6 =18.000 u.m. Prin urmare, costul

lemnului care va afecta costul mobilei este: 300.000 u.m. – 18.000 u.m. = 282.000 u.m.

O societate se ocupă cu producţia de gemuri. Arătaţi care este natura următoarelor

pierderi și cum afectează costul produselor fi nite (dulceaţa):

a) se achiziţionează 5.000 kg cireșe, iar 2.000 kg reprezintă sâmburii;

b) se achiziţionează 3.000 kg mere. 50 kg erau stricate și au fost aruncate. Alte

200 kg au reprezentat coji, seminţe rezultate din procesul de curăţare.

Producţie în curs de execuţie

Uneori, în cursul unei perioade, sunt terminate toate produsele începute să fi e

fabricate. Alteori însă, acestea trec numai prin anumite etape de producţie până la

sfârșitul perioadei.

Produsele în curs de execuţie reprezintă produsele care au început

procesul de producţie, dar care nu pot fi vândute ca produse fi nite.

E x e m p l u

E xe r c i ţ i u l 3

Exerciţiile sunt un instrument util de verifi care a cunoştinţelor dobândite în cadrul modulelor de curs. Constituie un pas util în rezolvarea temei pentru acasă.





Î n t r e b ă r i d e v e r i f i c a r e

Tip element Cantitate Procent echivalare Cantitate echivalentă

Sold iniţial producţie în curs 200 60% 120

Producţie începută și

terminată

3.100 100% 3.100

Sold fi nal producţie în curs 400 30% 120

Total 3.340

Cost unitar de prelucrare = 40.080/3.340 = 12 u.m./buc.

Prin urmare, situaţia se prezintă astfel:

Produse fi nite Produse lansate în fabricaţie

(3.300 buc.) (3.500 buc.)

Producţie în curs

de execuţie la

începutul perioadei

Produse începute și

terminate

Producţie în curs

de execuţie la

sfârșitul perioadei

Cantitate 200 buc. 3.100 buc. 400 buc.

Cost din perioada

anterioară

1.100 u.m.

Cost materie primă - 3.100 x 10 = 31.000 400 x 10 = 4.000

Cost prelucrare (x) 200 x 12 x 60% =

1.440

3.100 x 12 =37.200 400 x12 x 30%

=1.440

Cost total 2.540 u.m. 68.200 u.m. 5.440 u.m.

(x) Se folosesc coefi cienţii de echivalare din tabelul anterior.

La începutul lunii, au fost lansate în fabricaţie 2.000 produse, costul unitar al

materiei prime fi ind de 5 u.m. Costurile de prelucrare au fost de 14.160 u.m. Din cele

2.000 produse, 500 au rămas în curs de fabricaţie cu un grad de prelucrare de 50%.

Din luna anterioară se afl ă în curs de execuţie 100 produse, cu un grad de fi nisare de

80% (cost 1.200 u.m.). Calculaţi:

a) costul produselor fi nite obţinute în cursul lunii;

b) costul produselor fi nite în curs de execuţie la sfârșitul lunii.

1. Ce sunt produsele principale, produsele

simultane și produsele secundare?

2. Cum afectează pierderile normale și

anormale costul produselor obţinute?

3. Ce presupune procedeul echivalării și căror

tipuri de produse se poate aplica?

4. Cum se poate calcula costul producţiei în

curs de execuţie?






Pentru un cabinet de audit și expertiză contabilă se cunosc următoarele informaţii

pentru primul trimestru:

au fost prestate următoarele servicii: auditarea situaţiilor fi nanciare ale societăţii

Alfa (A), prestarea de servicii de expertiză contabilă la societatea Beta (E) și

prestarea de servicii de consultanţă la societatea Gama (C);

s-au lucrat 200 ore pentru A, 50 ore pentru E și 100 ore pentru C. Costul mediu al

orei de lucru este 120 u.m.

costurile fi rmei (atragere clienţi, formarea angajaţilor, deplasări, utilităţi etc.) au

fost de 35.000 u.m. și se repartizează în funcţie de numărul de ore lucrate.

Calculaţi costul celor 3 comenzi.

În modulul anterior am văzut care este rolul costului complet în luarea deciziei:

evaluarea rentabilităţii, ajustarea/stabilirea preţului și aprecierea efi cienţei

activităţilor fi rmei. Ţinând cont de specifi cul organizării activităţii pe bază de comenzi,

informaţia de tip cost se utilizează astfel:

în cazul în care comenzile sunt diferite de cele ale concurenţilor, principala

utilizare a costului este pentru a calcula preţul de vânzare. Preţul de vânzare este

costul complet la care se adaugă profi tul așteptat.

Un atelier produce mobilă pe comandă. Deoarece fi ecare comandă este un unicat,

preţul se determină pornind de la costul comenzii. Marja așteptată este de 20% din cost.

Acesta este calculat ţinând cont de costul materiei prime (în funcţie de tipul de lemn), de

costurile de prelucrare (se consideră că o oră de prelucrare ca bază de repartizare costă

50 u.m.). Pentru comanda 1.354 se va consuma lemn de nuc în valoare de 5.500 u.m. și

50 de ore de prelucrare.

Fișa comenzii 1.354

Sinteza costuluiMaterie primă 5.500 u.m.

Costuri indirecte 50 x 50 = 2.500 u.m.

Total cost 8.000 u.m.

Preţul de vânzare = Cost + Marja așteptată = 8.000 + 8.000 x 20% = 9.600 u.m.

în cazul în care produsele sunt comparabile cu cele de pe piaţă (iar preţul este

stabilit de piaţă), pe baza costului se analizează rentabilitatea, activităţile interne

și se identifi că soluţii de reducere a costului.

Un atelier produce halate de protecţie pe comandă (în funcţie de dimensiunile și

materialul solicitat de client). Pentru comanda 183 din această lună (400 buc.), materia

primă a costat 2.400 u.m. și s-au lucrat 80 ore (costul unei ore ca bază de repartizare

utilizarea

informaţiei

de tip cost


2/26

E x e m p l u

E x e m p l u





Î n t r e b ă r i d e v e r i f i c a r e

Practic, situaţia generală a costurilor se prezintă astfel:

Costuri Valoare Explicaţii

Sold iniţial producţie în curs 1.050 u.m. Comanda 818

Cheltuielile de producţie ale

perioadei

1.420 u.m.

2.000 u.m.

- materia primă consumată

- costuri indirecte

Valorifi care pilitură (12 u.m.)

(9 u.m)

- Comanda 819

- Comanda 820

Total costuri, din care: 4.449 u.m.Producţie fi nită 1.450 u.m.

1.793 u.m.

Comanda 818

Comanda 819

Producţie în curs de execuţie 1.206 u.m. Comanda 820

Preţul de vânzare pentru comenzile terminate se determină astfel:

Comanda Cost Marjă Preţ

Comanda 818 1.450 1.450 x 15% = 217,5 1.667,5

Comanda 819 1.793 1.793 x 15% =268,95 2.061,95

Într-un atelier de confecţii se lucrează pe bază de comandă. Din luna februarie

a rămas neterminată comanda 65, cu un cost de 2.318 u.m. În luna martie, s-a

terminat comanda 65 și s-a început și terminat comanda 66 (cost materie primă

1.250 u.m.) și s-a început comanda 67 (cost materie primă 850 u.m.). În momentul

tăierii materialului, cam 10% reprezintă pierderi. În cadrul atelierului, se desfășoară

următoarele activităţi: tăiere material, coasere și brodare. Costurile se repartizează pe

comenzi în funcţie de numărul de ore lucrate. Se prezintă următoarea situaţie pentru

luna martie:

Activităţi Cost Cmd. 65 Cmd. 66 Cmd. 67

- tăiere 1.600 - 20 ore 30 ore

- coasere 2.400 25 ore 40 ore 35 ore

- brodare 2.000 - 40 ore -

Calculaţi costul comenzilor și determinaţi rentabilitatea acestora, știind că au fost

vândute comenzile 65 și 66 cu un preţ de 3.500 u.m., respectiv 5.500 u.m.

1. Care sunt particularităţile calculului de cost

utilizând metoda pe comenzi?

2. Cum se pot repartiza costurile indirecte în

cazul calculării costului pe comenzi?

3. Ce este fi șa comenzii și ce elemente cuprinde

aceasta?

4. Pentru ce tipuri de decizie se poate utiliza

costul comenzilor?

5. Când trebuie schimbat modul de repartizare

a cheltuielilor indirecte?


Întrebările de verifi care se găsesc la fi nalul fi ecărui capitol. Cu ajutorul lor vă puteţi verifi ca cunoştinţele pe par-cursul studiului.





4.1 Comportamentul costurilor reprezintă modul în care acestea reacţionează

la modifi carea volumului activităţii. În funcţie de comportamentul lor,

costurile se clasifi că în costuri variabile, costuri fi xe și costuri semivariabile

(mixte).

4.2 Costul variabil este costul care variază direct proporţional în sumă totală

în funcţie de modifi cările unei măsuri de activitate (de obicei, volumul

producţiei). Costul variabil unitar rămâne constant.

4.3 Costul fi x este un cost a cărui mărime totală nu este afectată (în interiorul

intervalului relevant) de modifi carea unui parametru (în general, volumul

de activitate). Costul fi x unitar scade însă odată cu creșterea volumului

activităţii.

4.4 Nu trebuie să confundăm costurile variabile cu costurile directe și costurile

indirecte cu costurile fi xe. Clasifi carea în directe/indirecte are la bază

criteriul identifi cării pe obiecte de cost, iar clasifi carea în variabile/fi xe se

realizează în funcţie de comportamentul costurilor.

4.5 Costul semivariabil (sau costul mixt) este un cost care conţine și o parte

variabilă și o parte fi xă. Pentru a identifi ca partea variabilă și partea fi xă, pot

fi utilizate următoarele metode: metoda punctelor de minim și de maxim,

metoda celor mai mici pătrate, metoda grafi că.

4.6 Pe baza comportamentului costurilor, se scrie ecuaţia costului sub forma:

Y = a x X + b, unde: Y este costul total, a este volumul activităţii, X este costul

variabil unitar, iar b este costul fi x. Pe baza acestei ecuaţii se efectuează

simulări de gestiune și se calculează mai mulţi indicatori care susţin luarea

deciziilor.

4.7 Previziunea costurilor este un proces de estimare pentru diferite niveluri

de activitate, ţinând cont de comportamentul costurilor. Pentru previziunea

costurilor se urmăresc etapele: identifi carea comportamentului costurilor,

determinarea costului variabil unitar și a costului fi x, identifi carea costurilor

semivariabile pentru mai multe niveluri de activitate pentru a separa partea

variabilă și partea fi xă, identifi carea ecuaţiei costului și previzionarea

costului pe baza ecuaţiei.

4.8 Pentru a putea face previziuni, este necesar un cont de profi t și pierderi cu

clasifi carea pe funcţii. Structura contului de profi t și pierderi în funcţie de

comportamentul costurilor cuprinde și marja asupra costului variabil sau

marja contribuţiei, calculată ca diferenţă între venituri din vânzări și costul

variabil. Aceasta se poate exprima valoric (total și unitar) și procentual.

4.9 Pragul de rentabilitate (punctul mort sau punctul de echilibru) reprezintă

acea valoare a vânzărilor de la care societatea începe să obţină profi t. Acesta

este punctul în care volumul vânzărilor egalează costurile suportate. Pragul

de rentabilitate se calculează cantitativ, valoric și în unităţi de timp.

4.10 Acest mod de clasifi care a costurilor se bazează pe anumite premise care

reprezintă practic niște limite ale modelului. Cu toate acestea, benefi ciile

aduse de acest mod de clasifi care depășesc cu mult limitele sale. Acest mod

de clasifi care a costurilor este un instrument de analiză foarte puternic afl at

la îndemâna managementului, deoarece modelul este orientat spre viitor și

susţine procesul de previzionare și de luare a deciziilor.

R E Z U M A T U L M O D U L U L U I 4

Fiecare modul conţine la fi nal un rezumat al informaţiilor prezen-tate în cadrul său. Vă ajută la recapitularea şi fi xarea principalelor aspecte teoretice tratate.





Exerciţiul 3

a) sâmburii reprezintă pierderi normale. Costul celor 5.000 kg cireșe intră în

totalitate în costul produselor fi nite (dulceaţa);

b) merele stricate reprezintă pierderi anormale, în timp ce cojile și seminţele sunt

pierderi normale. În costul produsului fi nit se include costul a 2.950 kg mere (nu

se includ pierderile anormale).

Exerciţiul 4

100 buc. (în curs) + 2.000 buc. (lansate) = Cantitate terminată + 500 buc. (în curs), deci

au fost terminate 1.600 bucăţi. Au fost terminate cele 100 bucăţi în curs de execuţie și

încă 1.500 buc. din cele lansate în fabricaţie.

R Ă S P U N S U R I L A E X E R C I Ţ I I

Echivalarea producţiei se prezintă astfel:

Tip element Cantitate Procent echivalare Cantitate

echivalentă

Sold iniţial producţie în curs 100 buc. 20% 20 buc.

Producţie începută și

terminată

1.500 buc. 100% 1.500 buc.

Sold fi nal producţie în curs 500 buc. 50% 250 buc.

Total 1.770 buc.

Cost unitar de prelucrare = 14.160 u.m./1.770 buc. = 8 u.m./buc.

Prin urmare, situaţia se prezintă astfel:

Producţie în curs de

execuţie la începutul

perioadei

Produse începute și

terminate

Producţie în curs de

execuţie la sfârșitul

perioadei

Cantitate 100 buc. 1.500 buc. 500 buc.

Cost din

perioada

anterioară

1.200 u.m.

Cost materie

primă

- 1.500 x 5 = 7.500 u.m. 500 x 5 = 2.500 u.m.

Cost

prelucrare

100 x 8 x 20% = 160

u.m.

1.500 x 8 = 12.000

u.m.

500 x 8 x 50% =

2.000 u.m.

Cost total 1.360 u.m. 19.500 u.m. 4.500 u.m.

Costul producţiei fi nite este 1.360 u.m. + 19.500 u.m. = 20.860 u.m.

Exerciţiul 6

Costul serviciilor (comenzilor) este format din costuri directe (salarii) și costuri

indirecte.

Repartizarea costurilor indirecte:

Alegerea bazei de repartizare Timpul de lucru

Volumul bazei de repartizare 200 ore (A) + 50 ore (E) + 100 ore (C)

= 350 ore

Costul unei unităţi din baza de repartizare 35.000 / 350 = 100 u.m./oră

Repartizarea costului pe comenzi A: 200 x 100 = 20.000 u.m.

B: 50 x 100 = 5.000 u.m.

C: 100 x 100 = 10.000 u.m.

Toate modulele sunt însoţite de o secţiune de răspunsuri la exerciţii, care vă oferă sugestii de rezolvare.





Costul serviciilor se calculează astfel:

A (audit) E (expertiză) C (consultanţă)

Costuri directe 200 x 120 =

24.000 u.m.

50 x 120 = 6.000 u.m. 100 x 120 = 12.000

u.m.

Costuri indirecte 20.000 u.m. 5.000 u.m. 10.000 u.m.

Cost complet 44.000 u.m. 11.000 u.m. 22.000 u.m.

Exerciţiul 7

Costul comenzilor cuprinde costul materiei prime (cost direct) și costul etapelor prin

care acestea trec. Pierderile obţinute în momentul tăierii materialului sunt normale și

prin urmare afectează costul comenzilor (nu sunt eliminate). Pentru a putea calcula

costul comenzilor, trebuie să repartizăm costurile activităţilor de tăiere și coasere.

Numai comanda 66 a trecut prin etapa de brodare, prin urmare tot costul acestei

activităţi aparţine comenzii 66.

Pentru activitatea de tăiere:


Volumul bazei de repartizare 20 ore (cmd. 66) + 30 ore (cmd. 67) = 50 ore

Costul unei unităţi din baza de

repartizare

1.600/50 = 32 u.m./oră

Repartizarea costului pe comenzi Cmd. 66: 20 x 32 = 640 u.m.

Cmd. 67: 30 x 32 = 960 u.m.

Pentru activitatea de coasere:


Volumul bazei de repartizare 25 ore (cmd. 65) + 40 ore (cmd. 66) +

35 ore (cmd. 67) = 100 ore

Costul unei unităţi din baza de repartizare 2.400 / 100 = 24 u.m./oră

Repartizarea costului pe comenzi Cmd. 65: 25 x 24 = 600 u.m.

Cmd. 66: 40 x 24 = 960 u.m.

Cmd. 67: 35 x 24 = 840 u.m.

[...]

Fișa comenzii 67

Numărul comenzii: 67 Data începerii: luna martie

Caracteristici: dimensiuni Data fi nalizării: luna aprilie

Tip cost Data Cantitate Cost unitar Cost total

Materie primă martie 850 u.m.

Cost tăiere martie 30 ore 32 960 u.m.

Cost coasere martie 35 ore 24 840 u.m.

Cost producţie în curs de

execuţie la sfârșitul lunii

martie 2.650 u.m.

Analiza rentabilităţii comenzilor:

Elemente Cmd. 65 Cmd. 66 Total

Venit din vânzare 3.500 u.m. 5.500 u.m. 9.000 u.m.

Costul comenzii 2.918 u.m. 4.850 u.m. 7.768 u.m.

Rezultat 582 u.m. 650 u.m. 1.232 u.m.

Rentabilitate 16,63% 11,82% 13,69%




Rolul contabilităţii de gestiuneM O D U L 1

Pentru exerciţiile cu variante de răspuns, un singur răspuns este corect.

1. Alegeţi varianta care nu corespunde descrierii informaţiei furnizate de

contabilitatea de gestiune:

a) istorică și previzională;

b) fi nanciară și nonfi nanciară;

c) prezentată numai anual;

d) refl ectă organizaţia și piaţa.

2. Care dintre următoarele activităţi nu este o funcţie a managementului:

a) planifi care;

b) luarea deciziilor;

c) organizare și conducere;

d) gestiunea stocurilor.

3. Notaţi cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele afi rmaţii referitoare la

contabilitatea de gestiune:

a) oferă informaţii utile pentru fi xarea preţului de vânzare;

b) prezintă analize privind profi tabilitatea produselor;

c) oferă informaţii utile investitorilor pentru a decide dacă achiziţionează sau

nu acţiuni;

d) permite controlul și gestiunea stocurilor.

4. Arătaţi în care componentă a sistemului de contabilitate de gestiune

(costuri, bugete, instrumente de management al performanţei) sunt

furnizate următoarele informaţii:

a) se estimează că în următoarele 6 luni se vor vinde 5.000 bucăţi de produse

lunar;

b) costul funcţiei de administraţie este de 5.000 u.m.;

c) vânzările acestei luni au fost de 10.000 u.m., în timp ce vânzările așteptate au

fost de 11.000 u.m.;

d) costurile de producţie ale lunii au fost de 12.000 u.m.

5. Calculaţi rezultatul obţinut de o societate în luna martie din vânzarea

stocului de produse X, știind că la începutul lunii se afl au în stoc 100 kg la

un cost unitar de 10 u.m.; a produs în prima jumătate a lunii 300 kg la un

cost unitar de 11 u.m., a vândut pe data de 15 martie 200 kg, a produs în

a doua jumătate a lunii 100 kg la un cost unitar de 10,5 u.m. și a vândut pe

30 martie încă 150 kg. Preţul de vânzare unitar este de 15 u.m. Societatea

utilizează pentru evaluarea stocurilor metoda FIFO.

T E M A P E N T R U A C A S Ă 1

Temă pentru acasă, cu rolul de a vă verifi ca însuşirea cunoştinţelor, poate fi trimisă spre corectare profesorului personal. Acesta vă va oferi îndrumare pe toată durata studiului.



Temele se rezolvă pe formulare speciale, care pot fi trimise spre corectare. De aseme-nea, puteţi rezolva temele şi online, pe site-ul www.eurocor.ro

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă se încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.

În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR,înscriindu-vă la cursul de Contabilitate de gestiune!

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

Economy & Finance

10022 lectie demo_contabilitate_de_gestiune