Curtea_Justitie_UE

Teodora Olaru, Școala Vînători, jud. Vrancea

Curtea de Justiție a Uniunii Curtea de Justiție a Uniunii Europene Europene

http://ec.europa.eu/romania/focus/

140610_castigatori_concurs_desene_ro.htm

a fost creată în 1952 a fost creată în 1952

misiunea Curții de Justiție a UE este de a garanta misiunea Curții de Justiție a UE este de a garanta „respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor. „respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor.

http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_6999/


Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene; controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene;

se asigură că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din se asigură că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din tratate; tratate;

interpretează dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale. interpretează dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale.

reprezintă autoritatea judiciară a UE și, în colaborare cu reprezintă autoritatea judiciară a UE și, în colaborare cu instanțele din statele membre, asigură aplicarea și instanțele din statele membre, asigură aplicarea și interpretarea uniformă a dreptului Uniunii. interpretarea uniformă a dreptului Uniunii.



Curtea de Justiție a Uniunii Europene Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție Curtea de Justiție Tribunalul Tribunalul Tribunalul Funcției Publice Tribunalul Funcției Publice

Sediul Curţii de Justiţie a UE se află la Luxemburg. Sediul Curţii de Justiţie a UE se află la Luxemburg.



Curtea de JustiţieCurtea de Justiţie

27 de judecători27 de judecători 8 avocaţi generali8 avocaţi generali

rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile respective.

Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui guvernele statelor membre, după consultarea unui comitetcomitet..

Mandatul acestora este de şase ani și poate fi reînnoit.Mandatul acestora este de şase ani și poate fi reînnoit.



Judecătorii CJ îl desemnează din rândul lor pe preşedinte și pe Judecătorii CJ îl desemnează din rândul lor pe preşedinte și pe vicepreședinte, pentru o perioadă de 3 ani care poate fi reînnoită.vicepreședinte, pentru o perioadă de 3 ani care poate fi reînnoită.

Preşedintele conduce lucrările Curții de Justiție şi prezidează şedinţele şi Preşedintele conduce lucrările Curții de Justiție şi prezidează şedinţele şi deliberările în cazul celor mai mari complete de judecată.deliberările în cazul celor mai mari complete de judecată.

Vicepreședintele îl asistă pe președinte în exercitarea funcțiilor Vicepreședintele îl asistă pe președinte în exercitarea funcțiilor sale și îl înlocuiește în caz de împiedicare. sale și îl înlocuiește în caz de împiedicare.



rolul acestora este de a prezenta, cu imparţialitate şi în deplină rolul acestora este de a prezenta, cu imparţialitate şi în deplină independenţă, opinie juridică numită „concluzii" în cauzele care le independenţă, opinie juridică numită „concluzii" în cauzele care le sunt repartizate. sunt repartizate.

Avocaţii generali asistă Curtea.Avocaţii generali asistă Curtea.

GrefierulGrefierul este secretarul general al instituţiei, ale cărei servicii le este secretarul general al instituţiei, ale cărei servicii le conduce sub autoritatea preşedintelui Curţii. conduce sub autoritatea preşedintelui Curţii.

Curtea poate judeca în şedinţă plenară, în Marea Cameră (15 judecători) Curtea poate judeca în şedinţă plenară, în Marea Cameră (15 judecători) sau în camere de 5 sau de 3 judecători.sau în camere de 5 sau de 3 judecători.



când apreciază că o cauză când apreciază că o cauză prezintă o importanţă prezintă o importanţă

excepţională excepţională

se întruneşte în şedinţă plenară se întruneşte în şedinţă plenară (în cazurile speciale prevăzute de Statutul (în cazurile speciale prevăzute de Statutul

Curţii)Curţii)

când trebuie să pronunţe când trebuie să pronunţe destituirea destituirea

OmbudsmanuluiOmbudsmanului

când trebuie să dispună din oficiu demiterea unui comisar când trebuie să dispună din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligaţiile ce îi revineuropean care nu a respectat obligaţiile ce îi revin



în cauzele deosebit în cauzele deosebit de complexe sau de de complexe sau de

importanteimportante

CJ se întruneşte în Marea Cameră la cererea:CJ se întruneşte în Marea Cameră la cererea:

unui stat membruunui stat membru

a unei instituţii a unei instituţii care este parte într-un procescare este parte într-un proces

Preşedinţii camerelor de 3 judecători sunt aleşi pentru perioadă de Preşedinţii camerelor de 3 judecători sunt aleşi pentru perioadă de 1 an.1 an.

Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de 5 sau de 3 judecători.Celelalte cauze sunt soluţionate în camere de 5 sau de 3 judecători.

Preşedinţii camerelor de 5 judecători sunt aleşi pentru perioadă de 3 ani.Preşedinţii camerelor de 5 judecători sunt aleşi pentru perioadă de 3 ani.



Curţii i-au fost atribuite competenţe jurisdicţionale bine definiteCurţii i-au fost atribuite competenţe jurisdicţionale bine definite

procedurii procedurii întrebărilor preliminareîntrebărilor preliminare

le exercităle exercită în cadrulîn cadrul

diferitelor diferitelor categorii de acţiunicategorii de acţiuni



Tipuri de proceduri:Tipuri de proceduri:

1. procedura întrebărilor preliminare1. procedura întrebărilor preliminare

2. acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor2. acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor

3. acţiunea în anulare3. acţiunea în anulare

4. acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona4. acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona

5. recursul5. recursul

6. reexaminarea6. reexaminarea



1. Procedura întrebărilor preliminare1. Procedura întrebărilor preliminare

CJ colaborează cu instanţele judecătoreşti din statele membre, care sunt instanţele de drept comun în materia dreptului Uniunii. Instanţele naţionale pot şi uneori trebuie să se adreseze Curţii de Justiţie solicitându-i să clarifice un aspect privind interpretarea dreptului Uniunii, în scopul de a le permite, de exemplu, să verifice conformitatea legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii.

Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validităţii unui act de dreptul Uniunii. Răspunsul Curţii de Justiţie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei hotărâri sau a unei ordonanţe motivate. Hotărârea Curţii de Justiţie este în aceeaşi măsură obligatorie pentru celelalte instanţe naţionale sesizate cu o problemă identică.



2. Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor2. Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor

Permite CJ să controleze respectarea de către statele membre a obligaţiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea CJ este precedată de o procedură prealabilă iniţiată de Comisie, prin care se dă statului membru vizat posibilitatea de a răspunde motivelor invocate împotriva sa. Dacă această procedură nu determină statul membru să îşi îndeplinească obligaţiile, poate fi introdusă la CJ o acţiune privind încălcarea dreptului Uniunii.

Acţiunea poate fi introdusă fie de Comisie, fie de un stat membru. Atunci când CJ constată neîndeplinirea obligaţiilor, statul este obligat să pună imediat capăt acestei situaţii. Dacă, în urma unei noi sesizări din partea Comisiei, CJ constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei

sume forfetare și/sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu.



3. Acţiunea în anulare3. Acţiunea în anulare

Reclamantul solicită anularea unui act al unei instituţii, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agenții a UE (de exemplu regulament, directivă, decizie). Tribunalul este competent şă judece, în primă instanţă, toate celelalte acţiuni de acest tip şi îndeosebi acţiunile introduse de persoane private.

CJ este singura competentă să soluţioneze acţiunile introduse de un stat membru împotriva Parlamentului European şi/sau împotriva Consiliului sau pe cele introduse de o instituţie a Uniunii împotriva unei alte instituții.



4. Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona4. Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona

Permite Curţii să controleze legalitatea inacţiunii instituţiilor, a unui organ, a unui oficiu sau a unei agenții a Uniunii. Cu toate acestea, o asemenea acţiune nu poate fi introdusă decât după ce instituţiei respective i s-a solicitat să acţioneze.

Atunci când s-a constatat nelegalitatea abținerii, instituţia în cauză trebuie să pună capăt abţinerii de a acţiona, luând măsurile adecvate. Competenţa de a judeca acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona este împărţită între Curtea de Justiţie şi Tribunal, în funcţie de aceleaşi criterii precum acţiunea în anulare.



5. Recursul5. Recursul

CJ poate fi sesizată cu recursuri limitate la motive de drept, formulate împotriva hotărârilor şi a ordonanţelor Tribunalului. Dacă recursul este admisibil şi fondat, Curtea de Justiţie anulează decizia Tribunalului.

În cazul în care cauza este în stare de a fi judecată, Curtea poate să o reţină spre soluţionare. În caz contrar, aceasta trimite cauza Tribunalului, care este ţinut de decizia pronunţată de Curte în recurs.



6. Reexaminarea6. Reexaminarea

Deciziile Tribunalului care statuează asupra acţiunilor introduse împotriva hotărârilor Tribunalului Funcţiei Publice a UE pot, în mod excepţional, să facă obiectul unei reexaminări din partea Curţii de Justiţie în condițiile prevăzute în Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.



ProceduraProcedura include include o fază scrisăo fază scrisă şi, dacă este cazul, o fază orală, care este şi, dacă este cazul, o fază orală, care este publică. publică.


A.A. în trimiterile preliminare în trimiterile preliminare

B.B. în acțiunile directe în acțiunile directe

Grefa o comunică părţilor din acţiunea principală, precum şi tuturor Grefa o comunică părţilor din acţiunea principală, precum şi tuturor statelor membre şi instituţiilor Uniunii. Apoi, publicarea în Jurnalul Oficial statelor membre şi instituţiilor Uniunii. Apoi, publicarea în Jurnalul Oficial a unei comunicări care indică, printre altele, părţile în cauză şi conţinutul a unei comunicări care indică, printre altele, părţile în cauză şi conţinutul întrebărilor. întrebărilor.

Instanţa naţională adresează Curţii de Justiţie întrebări privind Instanţa naţională adresează Curţii de Justiţie întrebări privind interpretarea sau validitatea unei dispoziţii de dreptul Uniunii.interpretarea sau validitatea unei dispoziţii de dreptul Uniunii.

Părţile, statele membre şi instituţiile UE au la dispoziţie două luni pentru a prezenta Curţii observaţii scrise.

A.A.



B.B.

Cererea introductivă este comunicată părţii adverse, care are la dispoziţie o Cererea introductivă este comunicată părţii adverse, care are la dispoziţie o lună pentru a depune un memoriu în apărare. Reclamantul poate depune o lună pentru a depune un memoriu în apărare. Reclamantul poate depune o replică, pârâtul o duplică, termenul fiind, de fiecare dată, de o lună.replică, pârâtul o duplică, termenul fiind, de fiecare dată, de o lună.

Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicări privind acţiunea, care indică motivele și concluziile reclamantului.comunicări privind acţiunea, care indică motivele și concluziile reclamantului.

Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu excepţia Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate, cu excepţia situaţiei în care preşedintele acordă o prelungire a acestorasituaţiei în care preşedintele acordă o prelungire a acestora

În ambele tipuri de acţiuni, preşedintele şi primul avocat general desemnează un În ambele tipuri de acţiuni, preşedintele şi primul avocat general desemnează un judecător raportor şi, respectiv, un avocat general, însărcinaţi să urmărească judecător raportor şi, respectiv, un avocat general, însărcinaţi să urmărească desfăşurarea cauzei. desfăşurarea cauzei.



Procedurile speciale:Procedurile speciale:

- procedura simplificată- procedura simplificată

- procedura accelerată- procedura accelerată

- procedura preliminară de urgenţă (PPU)- procedura preliminară de urgenţă (PPU)

- procedura măsurilor provizorii- procedura măsurilor provizorii



a. Procedura a. Procedura simplificatăsimplificată

- când o întrebare preliminară este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea când o întrebare preliminară este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea a avut deja ocazia să se pronunţea avut deja ocazia să se pronunţe// atunci când răspunsul la o astfel de întrebare atunci când răspunsul la o astfel de întrebare nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile sau poate fi în mod clar dedus din nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile sau poate fi în mod clar dedus din jurisprudenţă.jurisprudenţă.

- după ascultarea avocatului general, Curtea poate să se pronunţe prin - după ascultarea avocatului general, Curtea poate să se pronunţe prin ordonanţă motivată în cuprinsul căreia se face trimitere mai ales la hotărârea ordonanţă motivată în cuprinsul căreia se face trimitere mai ales la hotărârea anterioară sau la jurisprudenţa pertinentă.anterioară sau la jurisprudenţa pertinentă.



b. Procedura acceleratăb. Procedura accelerată

- permite Curţii să se pronunţe cu rapiditate asupra cauzelor extrem de - permite Curţii să se pronunţe cu rapiditate asupra cauzelor extrem de urgente, acordând acestor cauze o prioritate absolută.urgente, acordând acestor cauze o prioritate absolută.

Formulare cerereFormulare cerere CJCJ

propunerea propunerea judecătorului judecătorului

raportorraportordupă ascultareadupă ascultarea

avocatului avocatului generalgeneral

după ascultarea după ascultarea celorlalte părţicelorlalte părţi

Preşedintele CurţiiPreşedintele Curţiidecide dacă o urgenţă deosebită decide dacă o urgenţă deosebită justifică recurgerea la procedura justifică recurgerea la procedura

accelerată.accelerată.


- în cuprinsul cererii, trebuie menționate împrejurările care justifică urgența - în cuprinsul cererii, trebuie menționate împrejurările care justifică urgența deosebită în pronunțarea asupra întrebării formulate cu titlu preliminar. deosebită în pronunțarea asupra întrebării formulate cu titlu preliminar.


- cererea este formulată de instanţa judecătorească naţională care sesizează cererea este formulată de instanţa judecătorească naţională care sesizează Curtea de Justiţie.Curtea de Justiţie.

b. Procedura acceleratăb. Procedura accelerată



c. Procedura preliminară de urgenţă (PPU)c. Procedura preliminară de urgenţă (PPU)

- faza scrisă se derulează, în practică, în principal pe cale electronică și este - faza scrisă se derulează, în practică, în principal pe cale electronică și este extrem de redusă, majoritatea actorilor intervenind în faza orală a procedurii, care extrem de redusă, majoritatea actorilor intervenind în faza orală a procedurii, care este obligatorie. este obligatorie.

- permite Curții să soluționeze într-un termen considerabil redus întrebările cele permite Curții să soluționeze într-un termen considerabil redus întrebările cele mai sensibile referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție.mai sensibile referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție.

- cauzele sunt încredințate unei camere de 5 judecători special desemnată.- cauzele sunt încredințate unei camere de 5 judecători special desemnată.


d. Procedura măsurilor provizoriid. Procedura măsurilor provizorii


- urmăreşte să obţină suspendarea executării unui act al unei instituţii, care - urmăreşte să obţină suspendarea executării unui act al unei instituţii, care face de asemenea obiectul unei acţiuni, sau orice altă măsură provizorie face de asemenea obiectul unei acţiuni, sau orice altă măsură provizorie necesară pentru a preveni un prejudiciu grav şi ireparabil în dauna unei necesară pentru a preveni un prejudiciu grav şi ireparabil în dauna unei părţi. părţi.


Procedura în faţa Curţii de Justiţie

Acţiuni directe şi recursuri Cereri de pronunţare a unei

hotărâri preliminare

Procedura scrisă

Cererea introductivăComunicarea cererii introductive

pârâtului, de către grefăComunicarea acţiunii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria

C)(Măsurile provizorii)

(Intervenţia)Memoriul în apărare

(Excepţia de inadmisibilitate)(Replica şi duplica)

(Cererea de asistenţă judiciară)Desemnarea judecătorului raportor şi

a avocatului general

Decizia de trimitere a instanţei naţionale

Traducerea hotărârii în celelalte limbi oficiale ale Uniunii EuropeneComunicarea întrebărilor

preliminare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C)

Notificarea către părţile în litigiu, statele membre, instituţiile Uniunii,

statele membre ale SEE şi Autoritatea de Supraveghere a AELS.

Observaţiile scrise ale părţilor, ale statelor şi ale instituţiilor

Judecătorul raportor întocmeşte raportul preliminarReuniunea generală a judecătorilor şi a avocaţilor generaliTrimiterea cauzei spre examinare unui complet de judecată

(Măsurile de cercetare judecătorească)

Faza orală

(Concluziile avocatului general)Deliberarea judecătorilor

HOTĂRÂREAhttp://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo2_7024/

Education

Curtea_Justitie_UE