MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

INFORMATICĂ

CURRICULUM

şcolar pentru clasele a VII-a – a IX-a

Chişinău 2006

2

Autori:Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitar;Ludmila Gremalschi, I.Ş.E.;Iurie Mocanu, M.E.T.;Ion Spinei, M.E.T.;Ludmila Ţurcanu, şcoala nr. 32, Chişinău;Grigore Vasilache, C.N.T.I.

3

CURRICULUM DISCIPLINAR DE INFORMATICĂ CLASELE VII - IX

1. Notă de prezentare

Curriculum-ul disciplinei Informatica în clasele VII-IX prevede studierea in-

formaticii ca ştiinţă interdisciplinară şi include:

– cadrul conceptual;

– obiectivele generale ale disciplinei;

– obiectivele de referinţă pe clase;

– conţinuturi;

– activităţi de învăţare;

– indicaţii metodologice şi de evaluare;

– bibliografie.

Ca şi la celelalte discipline şcolare, curriculum-ul de informatică se axează pe

formarea de capacităţi şi atitudini pe baza cunoştinţelor. Utilizatorii acestui curricu-

lum sunt chemaţi să se orienteze în activitatea lor după obiectivele generale şi cele

de referinţă ale disciplinei.

Curriculum-ul este destinat autorilor de manuale şi de materiale didactice,

profesorilor.

Curriculum-ul de faţă presupune elaborarea manualelor alternative, aplicarea

metodelor activ-participative şi evaluarea performanţelor şcolare în baza obiective-

lor unitar elaborate.

44

2. Cadrul conceptual

Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-centul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice (structurate). Activitatea într-un mediu ce devine din ce în ce mai informatizat este posibilă numai avînd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, prin ceea ce numim în general cultură informaţională. Ca ştiinţă, informatica dictea-ză necesitatea unei pregătiri generale a celor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale. Cunoştinţele din domeniul in-formaticii au un caracter universal şi se aplică practic în toate domeniile activităţii umane.

Ca disciplină şcolară, informatica are ca scop principal formarea şi dez-voltarea gîndirii algoritmice a elevului.

Studierea informaticii se bazează pe următoarele principii:– îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu ac-

tivităţile practice de utilizare a calculatorului;– respectarea în dezvoltarea gîndirii algoritmice a particularităţilor de vîr-

stă şi individuale;– interdisciplinaritate;– echilibrul cunoştinţelor informaţionale acumulate;– continuitatea disciplinei între clase şi cicluri;– diferenţierea activităţii de predare-învăţare;

Studiul informaticii în învăţămîntul preuniversitar vizează:– pregătirea psihologică şi practică a elevilor pentru utilizarea calculatoru-

lui, prin activităţi specifice vîrstei;– formarea deprinderilor practice de lucru cu calculatorul;– studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare,

modelare, programare, logică, noţiuni de achiziţie, păstrare şi prelucrare a informaţiei.

– studierea sistemului de calcul ca instrument de lucru (editoare de text, editoare grafice şi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a baze-lor de date, etc.);

– studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale tehnicii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor periferice şi reţelelor de calculatoare);

– formarea gîndirii algoritmice.

55

Repartizarea conţinuturilor pe clase

Tema/Clasa 7 8 9 10 11 12Sisteme de operare *Editarea textelor *Structura calculatorului * *Tabele de calcul *Algoritmi şi limbaje algoritmice *Limbajul de programare PASCAL * * *Tehnici de programare *Modelare şi metode de calcul *Baze de date *

3. Obiective generale la informatică

3.1. CUNOŞTINŢE. Elevul va cunoaşte:– unităţile de măsură a informaţiei;– metodele de acumulare, reprezentare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu

ajutorul calculatorului;– conceptul de sistem informatic, principiile de clasificare a sistemelor informa-

tice;– arhitectura şi principiul de funcţionare a calculatorului, a reţelelor de calcula-

toare;– evoluţia tehnicii de calcul;– specificul de comunicare a omului cu calculatorul (noţiunile de executant, al-

goritm, formele de reprezentare şi proprietăţile algoritmului);– tipurile şi structurile de date, realizarea operaţiilor pe calculator;– instrucţiunile unui limbaj de programare de nivel înalt;– etapele de rezolvare a problemelor pe calculator;– specificul soluţiilor analitice şi a soluţiilor de simulare în rezolvarea proble-

melor la calculator;– posibilităţile şi domeniile de aplicare a editoarelor grafice, muzicale, de texte,

a sistemelor informatice, a sistemelor de gestiune a bazelor de date, a tabelelor electronice;

– sistemele multimedia.

66

3.2. CAPACITĂŢI. Elevul va fi capabil să:– înţeleagă la nivel cotidian noţiunile de informaţie, sistem informatic, suport de

informaţie, rolul informaţiei în societate;– selecteze echipamentele şi programele necesare pentru soluţionarea proble-

melor propuse;– actualizeze şi să prelucreze informaţia stocată în baze de date, tabele de calcul,

fişiere text, fişiere audio, fişiere grafice;– departajeze problema în subprobleme şi să utilizeze algoritmi deja elaboraţi ca

subalgoritmi;– înţeleagă legăturile între modul de rezolvare a problemei şi repertoriul de in-

strucţiuni ale executantului;– înţeleagă noţiunile de mărime, constantă, variabilă;– elaboreze programe pentru rezolvarea problemelor din domeniul matematicii,

fizicii, chimiei, prelucrării textelor şi a imaginilor;– testeze şi să depaneze programele elaborate;– construiască modelul, să elaboreze algoritmul şi programul respectiv destinat

soluţionării problemelor propuse;– analizeze rezultatele obţinute în urma rezolvării problemei pe calculator;– selecteze şi să adapteze algoritmi existenţi pentru rezolvarea unor probleme

noi;– utilizeze programele aplicative şi educaţionale la rezolvarea problemelor cu-

rente;– depisteze erorile de programare;– asigure colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, analiza, reprezenta-

rea şi interpretarea datelor.

3.3. ATITUDINI. Elevul îşi va forma/va performa:– perceperea adecvată a rolului şi locului calculatorului, a influenţei lui asupra

dezvoltării societăţii;– tactica comportamentală adecvată în baza înţelegerii influenţei revoluţiei in-

formaţionale asupra omului;– interpretarea corectă a rezultatelor furnizate de calculator şi utilizarea adecva-

tă a limbajelor speciale în procesul comunicării cu el;– capacităţi de acomodare la specificul echipamentelor şi programelor de calcu-

lator;– responsabilităţi vizînd utilizarea resurselor informaţionale comune;– responsabilităţi vizînd utilizarea tehnicii de calcul în scopul difuzării informa-

ţiilor de interes personal sau public.

77

4.1. PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA VIIRepartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitole

Predare/învăţare 30 1 Structura calcula-torului 6

Recapitulare/eva-luare 2 2 Sisteme de operare 10La dispoziţia profe-sorului 2 3 Programe aplica-

tive 3

TOTAL 34 ore – 1 oră săptămînal 4 Reţele de calcula-

toare 15 Editarea textelor 10

Total 30Notă:

– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică

sau didactică.– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manuale.

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. La sfîrşitul acti-vităţii elevul va fi capabil:

Conţinutul (conţinu-turile neobligatorii sunt notate cu aste-risc(*))

Sugestii pentru antrena-mente mentale (activităţi ce conduc la învăţarea, întărirea, dezvoltarea ca-pacităţilor prevăzute ca obiective de atins):

1. Înţelegerea noţiunilor de in-formaţie şi sisteme de nu-meraţie:

INFORMAŢIA. SISTEME DE NUME-

RAŢIE– să enumere formele de re-

prezentare, păstrare, codifi-care şi de transmitere a in-formaţiei;

– să recunoască, să scrie şi să compare unităţile de măsu-ră a cantităţii de informaţie (bit, octet şi multiplii lor)

– să cunoască şi să efectueze operaţiile elementare cu nu-mere naturale în sistemele binar şi octal;

Informaţia. Purtători de informaţie.Sisteme de numeraţie.Unităţile de măsurare a informaţiei.Codificarea şi decodifi-carea informaţiei.

Exerciţii de:– codificare şi decodificare

a informaţiei textuale;– estimare a cantităţii de in-

formaţie în texte, secven-ţe sonore şi imagini;

– transformare a numerelor naturale în sistemele de numeraţie binar şi octal în sistemul zecimal

– enumerare şi descriere a formelor de transmitere, stocare şi prelucrare a in-formaţiei.

2. Cunoaşterea structurii şi principiulului de funcţiona-re a calculatorului:

STRUCTURA CAL-CULATORULUI

88

– să aplice şi să utilizeze co-rect termenii specifici infor-maticii;

– să numească şi să expli-ce destinaţia funcţională a părţilor componente ale calculatorului, să enumere caracteristicile unui sistem de calcul

Structura şi funcţiona-rea calculatoruluiComponentele de bază ale calculatoarelor per-sonale (blocul princi-pal, tastatura, şoricelul, monitorul).Clasificarea calculatoa-relor

Exerciţii de:– identificare şi explicare a

destinaţiei componentelor de bază ale calculatorului şi a fluxurilor de informa-ţie;

– memorare a regulilor de protecţie a muncii;

– explicare a principiului de comandă prin program;

3. Cunoaşterea şi utilizarea sistemului de operare al cal-culatorului personal:

SISTEME DE OPE-RARE

– să explice funcţiile şi com-ponentele de bază ale sis-temului de operare la nivel elementar;

Funcţiile sistemului de operare.Fişiere şi directoare. Denumirile unităţilor externe

Exerciţii de:– reprezentare intuitivă (prin

desen) a structurii siste-mului de operare;

– explicare a modului de gestionare a resurselor sistemului de calcul;

– scriere corectă a denumiri-lor de fişiere şi directoare;

– de reprezentare intuitivă (prin desen) şi de utilizare a structurii multinivel a fişierelor şi directoarelor;

– localizare a fişierelor spe-cificate prin denumirilerespective.

– să explice structura şi mo-dul de utilizare a interfeţelor grafice;

– să identifice tipurile de fere-stre;

Interfeţe grafice Exerciţii de:– formare şi consolidare a

deprinderelor de lucru cu interfeţele grafice;

– explicarea semnificaţiei pictogramelor propuse;

– aranjare a pictogramelor;– să enumere şi să aplice co-

rect operaţiile asupra fişiere-lor şi directoarelor;

– să estimeze capacitatea de memorare a suportului mag-netic şi a suportului optic de informaţie.

Gestiunea datelor.Gestiunea discurilor

Exerciţii de:– navigare prin sistemul de

fişiere al calculatorului personal;

– creare şi ştergere a fişiere-lor şi directoarelor;

– mutare şi copiere a fişie-relor şi directoarelor;

99

– redenumire a fişierelor şi directoarelor;

– modificare a atributelorde fişier;

– reprezentare intuitivă (prin desen) a formatului fizic şi a formatului logic ale datelor pe disc;

– estimare a capacităţii de memorare a discurilor magnetice şi a discurilor optice;

– formatare, verificare şi de-fragmentare a discurilor;

– să efectueze operaţiile desti-nate configurării sistemuluide operare.

Personalizarea sistemu-lui de operare

Exerciţii de personalizare a sistemului de operare.

– să poată căuta informaţia necesară prin parcurgerea îndrumarelor sau prin indi-carea cuvintelor cheie;

Sistemul de asistenţă Exerciţii de:– reprezentare intuitivă

(prin desen) a structurii sistemului de asistenţă;

– căutare a informaţiei de asistenţă în funcţie de subiectele propuse.

4. Cunoaşterea şi utilizarea programelor aplicative la rezolvarea problemelor cu-rente

Programe aplicative

– să creeze şi să modifice des-ene cu ajutorul unui editor grafic simplu;

– să introducă şi să prelucreze texte cu ajutorul unui editor simplu de texte;

– să utilizeze aplicaţiile multi-media.

Aplicaţii frecvent uti-lizate.Gestiunea aplicaţiilor

Exerciţii de:– creare şi editare a desene-

lor şi a fişierelor de text:– înregistrare, redare şi edi-

tare a fişierelor de sunet;– redare a fişierelor de ani-

maţie şi a discurilor audio şi video;

– lansare în execuţie a mai multor aplicaţii şi comu-tare între ele;

– reprezentare intuitivă (prin desen) a modului de alocare a memoriei pentru programele de aplicaţii.

5. Înţelegerea principiilor de funcţionare a reţelelor de cal-culatoare

Reţele de calculatoare

1010

– să descrie modul de conexiu-ne a calculatoarelor într-o re-ţea locală şi o reţea globală;

– să utilizeze componentele sistemului de operare desti-nate lucrului în reţea.

Structura reţelelorAplicaţii de reţea

Exerciţii de:– reprezentare intuitivă (prin

desen) a structurii reţelelor locale şi globale;

– localizare a calculatoare-lor conectate la reţea;

– transmitere a datelor prin reţea.

6. Cunoaşterea şi utilizarea me-todelor de editare a textelor:

EDITAREA TEXTE-LOR

– să utilizeze operaţiile speci-fice editării textelor;

– să utilizeze instrumentele de corectare;

Introducerea şi editarea textului.Formatarea caracterelor.Formatarea paragrafelor.Aşezarea în pagină.Crearea şi prelucrarea listelor.Instrumente de corectare

Exerciţii de:– introducere şi editare a

textului;– identificare a corpului de

litere propus;– formatare a textelor con-

form modelelor propuse;– creare a stilurilor pentru

formatarea caracterelor;– precizare a atributelor de

formatare a paragrafelor propuse;

– formatare a paragrafelor conform modelelor pro-puse;

– aşezare a textului în pa-gină conform modelelor propuse;

– creare şi ordonare a liste-lor numerotate sau mar-cate cu simboluri de evi-denţiere;

– utilizare a instrumentelor de corectare;

– depistare automată a gre-şelilor în textele propuse;

– inserare a obiectelor.– să utilizeze instrumentele de

modificare a tabelelor;Tabele Exerciţii de:

– creare a tabelelor cu aju-torul sistemului de asis-tenţă, prin inserare sau desenare;

– modificare a structurii ta-belelor propuse, sortare a datelor din tabele.

– să creeze şi să editeze dia-grame;

Diagrame Exerciţii de creare şi modifi-care a diagramelor.

1111

– să cunoască modul de inse-rare şi de modificare a obi-ectelor grafice predesenatedin bibliotecile editorului sau din alte surse;

– să utilizeze instrumentele de desenare încorporate în editor;

Inserarea imaginilor.Crearea desenelor.

Exerciţii de:– inserare a imaginilor furni-

zate de editorul de texte;– inserare în text a desene

lor create de utilizator;– creare şi modificare a des-

enelor;– adăugare de text în des-

enele create;– copiere şi redimensionare

a desenelor.– să realizeze corespondenţa

combinată;* Corespondenţă com-

binată.Exerciţii de:– reprezentare intuitivă (prin

desen) a fluxurilor de dateîn procesul generării co-respondenţei combinate;

– generare a scrisorilor şi adreselor pentru plicuri pe baza modelelor exis-tente sau create de elev.

PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA A VIII-A

Repartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitolePredare/învăţare 30 Partea I. Calcul tabelarRecapitulare/evaluare 2 1 Păstrarea informaţiilor în

foile de calcul 4La dispoziţia profesorului 2 2 Formule şi calcule 3TOTAL 34 ore – o oră

săptămînal 3 Diagrame 24 Hărţi şi obiecte grafice 25 Baze de date şi liste 4

Partea a II-a. Algoritmi6 Noţiune de algoritm 27 Instrucţiunile limbajului al-

goritmic 128 Generalităţi despre algoritmi 1

Total 30Notă:

– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică

sau didactică.– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele şcolare.

1212

Obiective-cadru. Obiecti-ve de referinţă. La sfîrşitul activităţii, elevul va fi ca-pabil:

Conţinuturi (conţinuturile neobligatorii sunt notate cu asterisc (*))

Sugestii pentru antrenamente mentale (activităţi ce conduc la învăţarea, întărirea, dez-voltarea capacităţilor prevă-zute ca obiective de atins)

Partea I. Calcul tabelar1. Utilizarea metodelor de introducere, editare şi păstrare a datelor în foile de calcul:

PĂSTRAREA INFOR-MAŢIEI ÎN FOILE DE

CALCUL

– să indice şi să utilizeze elementele foii de cal-cul;

– să definească tipurile dedate şi să introducă valo-rile acceptate de foile de calcul;

– să aplice tehnicile de editare a datelor în foile de calcul;

– să utilizeze facilităţile de căutare şi înlocuire a da-telor.

Elementele unei foi de calcul.Introducerea, editarea şi formatarea datelor în foile de calcul.

Exerciţii de:– creare a foilor de calcul

şi selectare a elementelor propuse;

– precizare a tipului datelor propuse;

– introducere în foile de cal-cul a textelor, numerelor, datelor calendaristice şi mărcilor de timp;

– explicare a operaţiilor de editare în foile de calcul;

– editare a datelor în foile de calcul;

– precizare a rezultatelor ope-raţiilor de formatare propu-se;

– formatare a datelor în foi-le de calcul.

2. Utilizarea corectă a me-todelor de prelucrare a da-telor în foile de calcul:

FORMULE ŞI CALCULE

– să utilizeze operatorii şi operanzii conform des-tinaţiei lor;

Operatori.Operanzi.

Exerciţii de: – precizare a rezultatelor fur-

nizate de operatorii propu-şi;

– precizare a categoriei ope-ranzilor propuşi;

– precizare a entităţilor spe-cificate prin referinţelepropuse;

1313

– să aplice formulele pen-tru efectuarea calculelor propuse;

Utilizarea formulelor. Exerciţii de:– precizare a rezultatelor

evaluării formulelor pro-puse;

– explicare a modului de conversie a valorilor în procesul de evaluare a formulelor;

– să aplice funcţiile prede-finite pentru rezolvareaproblemelor din mate-matică, fizică, prelucra-rea textelor.

Funcţii. Exerciţii de:– clasificare a funcţiilor pe

categorii;– utilizare a funcţiilor pen-

tru prelucrarea informaţii-lor din foile de calcul.

3. Utilizarea diagramelor: DIAGRAME – să descrie componentele

unei diagrame;– să explice legătura între

datele selectate şi ele-mentele diagramei res-pective.

Elementele unei diagra-me

Exerciţii de:– selectare şi evidenţiere a

elementelor din care sînt compuse diagramele;

– explicare a modului de reprezentare a datelor din tabel prin diagrame;

– desenare a diagramelor ce corespund datelor se-lectate.

– să aleagă tipul de diagra-mă în funcţie de specifi-cul datelor reprezentate;

– să utilizeze operaţiile de editare a diagramelor;

Crearea şi editarea diagra-melor

Exerciţii de:– clasificare a diagramelor

propuse;– creare şi editare a diagra-

melor propuse;– modificare a tipului de

diagramă.4. Utilizarea hărţilor şi obi-ectelor grafice create saupreluate din alte aplicaţii în tabelele de calcul:

* HĂRŢI ŞI OBIECTE GRAFICE

– să reprezinte informaţii-le geografice cu ajutorulhărţilor;

– să deseneze şi să modifi-ce hărţile incluse în foile de calcul;

– să reconstruiască legătu-ra între datele selectate şi elementele harţii înse-rate în foaia de calcul;

* Hărţi Exerciţii de:– creare şi editare a hărţilor;– selectare şi evidenţiere a

elementelor hărţilor pro-puse;

– formatare a hărţilor.

1414

– să creeze imagini în foile de lucru şi pe diagramele fixate;

– să descrie şi să efectueze operaţii asupra obiecte-lor grafice;

* Obiecte grafice Exerciţii de:– creare şi modificare a obi-

ectelor grafice;– preluare a obiectelor gra-

fice din alte aplicaţii.

5. Crearea şi utilizarea baze-lor de date în formă de liste:

BAZE DE DATE ÎN FORMĂ DE LISTE

– să descrie structura bazei de date;

– să explice şi să utilizeze operaţiile destinate ges-tiunii listelor;

Noţiuni elementare de baze de date.Gestionarea listelor.

Exerciţii de:– reprezentare intuitivă

(prin desen) a structurii listelor propuse;

– creare a listelor;– gestionare a listelor cu

ajutorul formularului pen-tru date.

– să stabilească ordinea de sortare a înregistrărilor ;– să utilizeze operaţiile de selectare a înregistrărilor;– să identifice condiţii com-plexe de selectare;

Sortarea înregistrărilor.Selectarea înregistrărilor.

Exerciţii de:– sortare a înregistrărilor

din listele propuse sau create de elevi;

– selectare a înregistrărilor cu ajutorul condiţiilor simple şi a condiţiilor complexe.

– să utilizeze metodele de rezumare a datelor;

* Rezumarea datelor dintr-o listă.

Exerciţii de:– rezumare a datelor din lis-

tele propuse sau create de elevi;

– creare şi utilizare a tabele-lor de sinteză.

Partea a II-a. Algoritmi6. Înţelegerea noţiunii de algoritm:

NOŢIUNE DE ALGO-RITM

– să descrie şi să utilizeze repertoriul de instrucţiuni ale executantului;

– să explice modul de exe-cuţie a algoritmilor;

– să elaboreze algoritmi pentru executant;

Algoritmi şi executanţi Exerciţii de:– descriere a mişcării execu-

tantului în procesul execu-ţiei algoritmilor propuşi;

– elaborare a algoritmilor pen-tru deplasarea executantului dintr-o poziţie în alta;

– depistare a erorilor sin-tactice, erorilor logice şi a erorilor de funcţionare;

– elaborare a algoritmilor pentru desenarea figurilor.

1515

– să explice modul de transfer al controlului în cazul apelului unui sub-algoritm;

– să utilizeze metoda rafi-nării succesive.

Subalgoritmi. Exerciţii de:– explicare a modului de

execuţie a apelurilor de subalgoritmi;

– elaborare a subalgoritmi-lor pentru executanţi;

– reprezentare intuitivă (prin desen) a memoriei calculatorului în procesul execuţiei algoritmilor şi subalgoritmilor.

7. Cunoaşterea şi utilizarea instrucţiunilor limbajului algoritmic:

INSTRUCŢIUNILE LIMBAJULUI ALGO-

RITMIC– să definească formatul

general şi să utilizeze in-strucţiunile de ciclu;

– să precizeze numărul de execuţii al instrucţiuni-lor din corpul ciclului;

– să elaboreze algoritmi în care se utilizează in-strucţiunile de ciclu.

Algoritmi repetitivi. Ciclu cu contor. Ciclu cu condi-ţie.

Exerciţii de:– explicare a modului de

execuţie a instrucţiunii de ciclu;

– elaborare a algoritmilor repetitivi;

– reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor repetitivi cu conexiune in-versă.

– să definească formatul general şi să utilizeze instrucţiunea de ramifi-care;

– să elaboreze algoritmi în care se utilizează instruc-ţiunea de ramificare.

Algoritm cu ramificări. Instrucţiunea de ramifi-care.

Exerciţii de:– explicare a modului de

execuţie a instrucţiunii de ramificare;

– elaborare a algoritmilor cu ramificări;

– reprezentare intuitivă (prin desen) a procesului de execuţie a algoritmilor cu ramificări.

8. Cunoaşterea proprietă-ţilor de bază ale algoritmi-lor:

GENERALITĂŢI DES-PRE ALGORITMI

– să cunoască proprietăţile fundamentale ale algo-ritmilor;

Proprietăţile algoritmilor Exerciţii de:– evidenţiere a proprietăţi-

lor algoritmilor pe baza exemplelor propuse;

– observare şi înţelegere a legăturilor între proprietă-ţile algoritmului şi modul de execuţie pe calculator.

1616

– să utilizeze diferite meto-de de reprezentarea a algo-ritmilor.

Metode de reprezentare a algoritmilor (limbajele algoritmice, schemele lo-gice)

Exerciţii de:– reprezentare a algoritmi-

lor prin diferite metode;– observare şi înţelegere

a legăturii între modul de reprezentare a algo-ritmului şi repertoriul de instrucţiuni al executantu-lui;

– transcriere a algoritmilor formulaţi în limbaj con-venţional în reprezentări formalizate.

– să identifice structuraalgoritmilor (liniari, cu ramificări, ciclici).

Clasificarea algoritmilor Exerciţii de:– clasificare a algoritmilor

conform criteriului de structură;

– estimare a criteriilor de calitate pentru algoritmii propuşi.

1717

4.3. PROGRAMA LA INFORMATICĂ. CLASA A IX-A

Repartizarea orelor Repartizarea orelor pe capitolePredare/învăţare 30 1 Vocabularul şi sintaxa lim-

bajului6

Recapitulare/evaluare 2 2 Tipuri de date simple 8La dispoziţia profesoru-lui

2 3 Instrucţiuni 16

Total 34 ore – o oră săptămînal Total 30

Notă:– Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.– Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiinţifică

sau didactică.– Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele şcolare.

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. La sfîrşitul ac-tivităţii elevul va fi capabil:

Conţinuturi (conţinuturile neobligatorii sunt notate cu asterisc (*)

Sugestii pentru antrenamente mentale (activităţi ce conduc la învăţarea, întărirea, dezvol-tarea capacităţilor prevăzute ca obiective de atins)

1. Cunoaşterea elementelor de bază ale limbajului:

VOCABULARUL ŞI SINTAXA LIMBAJULUI

– să explice modul de des-criere a construcţiilor gramaticale prin alterna-re, concatenare, repetare şi includere opţională.

Metalimbajul BNF.Diagrame sintactice

Exerciţii de:– verificare a corectitudinii

textelor cu ajutorul formu-lelor metalingvistice pro-puse;

– scriere a textelor definiteprin formulele metaling-vistice propuse;

– scriere a formulelor me-talingvistice ce corespund diagramelor sintactice pro-puse;

– desenare a diagramelor sintactice corespunzătoare formulelor metalingvistice propuse;

– aplicare a diagramelor sin-tactice pentru verificareacorectitudinii textelor pro-puse;

– scriere a textelor definiteprin diagramele sintactice propuse.

1818

– să recunoască părţile componente ale unui program PASCAL: an-tetul, partea declarativă, partea executabilă, sim-bolurile speciale şi cu-vintele cheie;

Iniţiere în limbajul PAS-CAL.Alfabetul limbajului.Vocabularul limbajului.Simbolurile speciale şi cuvintele cheie.

Exerciţii de:– introducere şi lansare în

execuţie a unui program;– explicare a destinaţiei fie-

cărei linii a programelor propuse;

– de clasificare a caractere-lor limbajului PASCAL;

– de precizare a construcţii-lor limbajului în care pot fifolosite literele alfabetului român;

– descriere a unităţilor lexi-cale ale limbajului.

– desenare a diagramelor sintactice pentru simbolu-rile speciale şi cuvintele cheie.

– să explice şi să utilize-ze regulile de formare a identificatorilor.

Identificatori.Etichete.Directive.Separatori.

Exerciţii de:– desenare a diagramelor

sintactice pentru unităţile gramaticale în studiu;

– precizare a identificatorilorechivalenţi;

– reprezentare a variabilelor din problemele propuse prin identificatori;

– compunere a identificato-rilor care reflectă specifi-cul problemelor din fizică,matematică, chimie, prelu-crarea textelor şi imagini-lor;

– scriere a etichetelor şi di-rectivelor

– verificare a corectitudiniiutilizării separatorilor şi comentariilor;

– scriere a comentariilor su-gestive.

1919

– să descrie formulele me-talingvistice şi diagra-mele sintactice pentru definirea numerelor şişirurilor de caractere.

Numere.Şiruri de caractere.

Exerciţii de:– desenare a diagramelor

sintactice pentru unităţile lexicale în studiu;

– verificare a corectitudiniinumerelor şi a şirurilor pro-puse cu ajutorul diagrame-lor sintactice şi a formule-lor metalingvistice;

– scriere a numerelor reale cu şi fără utilizarea facto-rului de scală .

2. Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date simple:

TIPURI DE DATE SIM-PLE

– să explice conceptul de dată realizat în limbajul PASCAL.

Conceptul de dată.Definirea tipurilor dedate

Exerciţii de:– explicare a modului de re-

prezentare a datelor în lim-bajul cod calculator;

– explicare a modului de re-prezentare a datelor în lim-bajul PASCAL;

– determinare a tipului vari-abilelor şi constantelor din programele propuse;

– precizare a mulţimii de va-lori şi a mulţimii de opera-tori a tipurilor de date pro-puse;

– determinare a tipurilor identice şi a tipurilor com-patibile;

– elaborare a programelor care ilustrează proprietăţi-le tipurilor de date simple.

2020

– să precizeze mulţimea de valori şi mulţimea de operaţii ale tipurilor de date integer, real, boo-lean şi char.

Tipul de date integer.Tipul de date real.Tipul de date boolean.Tipul de date char

Exerciţii de:– precizare a mulţimii de va-

lori şi a operaţiilor tipului de date integer , real, boo-lean şi char;

– explicare a modului de re-prezentare a datelor de tip integer , real, boolean şi char în calculator;

– depistare a erorilor din secvenţele de program în care se utilizează tipurile de date integer şi real;

– elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipului de date real şi char;

– elaborare a programelor care afişează la ecran tabe-lele de adevăr ale funcţiilor logice propuse.

– să utilizeze corect tipuri-le de date enumerare şi subdomeniu.

Tipuri de date enumerare.Tipuri de date subdome-niu

Exerciţii de:– reprezentare a datelor de

tip enumerare şi subdome-niu în calculator;

– depistare a erorilor în pro-gramele ce utilizează tipuri de date enumerare şi sub-domeniu;

– elaborare a programelor care ilustrează proprietăţi-le tipurilor de date subdo-meniu.

– să descrie proprietăţile de bază ale tipurilor or-dinale de date.

Generalităţi despre tipu-rile ordinale de date

Exerciţii de:– precizare a mulţimii de va-

lori şi a operaţiilor tipurilor ordinale de date propuse;

– reprezentare a valorilor ti-purilor ordinale de date în calculator;

– elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipurilor ordinale de date;

– depistare a erorilor în pro-gramele ce utilizează tipuri ordinale de date.

2121

– să descrie diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale uni-tăţilor gramaticale pentru declaraţii de variabile.

Declaraţii de variabile Exerciţii de:– desenare a diagramelor

sintactice ale declaraţiilor de variabile;

– precizare a mulţimii de valori pe care le poate lua o variabilă asociată cu un anumit tip de date;

– precizare a operaţiilor care pot fi efectuate asupra va-lorilor unei variabile.

– să descrie diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale de-claraţiilor de constante;

Definiţii de constante Exerciţii de:– desenare a diagramelor

sintactice ale definiţiilor de constante;

– elaborare a programelor care utilizează constante simbolice;

– precizare a tipurilor con-stantelor din programele propuse.

3. Cunoaşterea şi utilizarea instrucţiunilor limbajului PASCAL:

INSTRUCŢIUNI

– să identifice diagramelesintactice şi formulele metalingvistice ale in-strucţiunilor, factorilor, termenilor, expresiilor simple şi a expresiilor.

Conceptul de acţiune.Expresii.Evaluarea expresiilor.Tipul expresiilor PAS-CAL.

Exerciţii de:– clasificare a instrucţiunilor

limbajului;– explicare a conceptului de

acţiune;– referire a instrucţiunilor cu

ajutorul etichetelor;– desenare a diagramelor

sintactice;– transcriere a expresiilor din

notaţia matematică în lim-bajul PASCAL şi invers;

– utilizare a funcţiilor prede-finite ale limbajului PAS-CAL;

– evaluare a expresiilor PAS-CAL;

– elaborare a programelor pentru evaluarea expresii-lor propuse şi determina-rea tipului lor;

– clasificare a expresiilor în funcţie de tipul lor.

2222

– să identifice şi să apli-ce modul de utilizare a tastaturii/ecranului ca dispozitiv standard de intrare/ieşire.

Afişarea informaţiei alfa-numerice.Citirea datelor de la tas-tatură

Exerciţii de:– precizare a formatului date-

lor afişate pe ecran în func-ţie de parametrii de ieşire;

– elaborare a programelor care afişează informaţia înformatele propuse;

– elaborare a programelor care citesc de la tastatură date de tip integer, real, char, şir de caractere.

– să cunoască modul de execuţie a instrucţiunilor apel de procedură şi de efect nul.

Instrucţiunea apel de pro-cedură.Instrucţiunea de efect nul

Exerciţii de:– explicare a modului de

execuţie a instrucţiunilor apel de procedură;

– elaborare a programelor în care se utilizează pro-cedurile predefinite read, readln, write şi writeln;

– explicare a rolului instruc-ţiunii de efect nul şi a de-limitatorului “;” în repre-zentarea instrucţiunii de efect nul.

– să identifice şi să apliceformulele metalingvistice şi diagramele sintactice ale instrucţiunilor în studiu.

Instrucţiuni:- atribuire,- if,- case,- for,- compusă,- while,- repeat,- goto

Exerciţii de:– explicare a modului de

execuţie a instrucţiunilor: atribuire, if, case, for, whi-le, repeat , goto;

– determinare a compatibi-lităţii componentelor in-strucţiunilor din punct de vedere al atribuirii;

– elaborare a programelor în care expresiile comple-xe se divizează în expresii mai simple;

– elaborare a programelor în care se utilizează instruc-ţiunile în studiu;

– transcriere a instrucţiuni-lor case în secvenţe echi-valente de instrucţiuni if;

2323

– precizare a rezultatelor execuţiei instrucţiunilor for pentru diferite valori ale expresiilor din com-ponenţa instrucţiunilor în studiu;

– transcriere a instrucţiunilor for în secvenţe echivalente de instrucţiuni;

– verificare a corectitudiniiinstrucţiunilor propuse;

– precizare a rezultatelor execuţiei instrucţiunilor compuse;

– transcriere a instrucţiunilor for în secvenţe echivalente de instrucţiuni while;

– transcriere a instrucţiunilor repeat în secvenţe echiva-lente de instrucţiuni while şi invers;

– transcriere a programelor cu instrucţiuni goto în pro-grame fără utilizarea aces-tora.

– să descrie părţile compo-nente ale unui program PASCAL.

Generalităţi despre struc-tura unui program PAS-CAL

Exerciţii de:– reprezentare intuitivă (prin

desene) a structurii progra-melor elaborate;

– elaborare a programelor ce conţin toate componentele programelor PASCAL: an-tet, declaraţii de etichete, definiţii de tipuri şi con-stante, declaraţii de varia-bile, instrucţiuni.

2424

5. Sugestii metodologice

Se vor utiliza forme de activitate individuală, în grup. Instruire reciprocă, în scopul dezvoltării capacităţii de lucru independent, obişnuinţa de a lua decizii, de a coopera sau de a înţelege propria responsabilitate în rezolvarea sarcinilor sau asumarea erorilor. Dintre metodele de instruire cel mai frecvent vor fi folosite de-monstraţia, explicaţia, analogia, crearea situaţiilor de problemă.

Lecţiile practice pot fi organizate sub formă de lucrări frontale sau sub formă de lucru individual. Caracteristic pentru cursul şcolar de informatică este caracterul ciclic al predării: majoritatea noţiunilor se repetă, însă într-un context nou, de obi-cei generalizat. În cazul prezenţei dotării corespunzătoare este binevenită instruirea asistată de calculator (inclusiv evaluarea).

Componentele de bază ale procesului didactic de predare-învăţarea a infor-maticii sunt:

1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii.2. Antrenarea sistematică vizînd în mod distinct următoarele domenii:

− înţelegerea conceptelor;− cunoaşterea metodelor de formalizare a proble-melor şi de elaborare a algoritmilor respectivi;

− cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor;− utilizarea programelor elaborate şi a altor aplicaţii pentru prelucrarea informa-

ţiei;3. Utilizarea metodelor active pentru însuşirea individuală a noilor tehno-

logii informaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator.

2525

6. Sugestii pentru evaluare

Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi su-mativă.

Evaluarea iniţială se va efectua la începutul fiecărei programe de predare-învăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire a elevului la momentul dat. Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gradateca dificultate.

Evaluare curentă se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţe mici. Obiectivele de referinţă din programele în studiu vizează următoarele categorii de abilităţi:

– cunoaşterea conceptelor teoretice;– cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei;– elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice;– elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit

grad de creativitate;– prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de ele-

vi sau a programelor standard.Prin urmare, obiectivele de evaluare pot fi formulate direct din cerinţele

exerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise.

2626

7. BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996.2. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic.

Chişinău, 1996.3. Informatica pentru şcoala medie. Programa de studii. UNESCO, Paris, 1994.4. Concepţia învăţămîntului preuniversitar la informatică. Chişinău, 1997.5. Dezvoltarea şi implementarea curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial. Ma-

tematica şi Ştiinţe. Ghiduri metodologice. Grupul Editorial Litera, Chişinău, 2000.

6. Cabac V. Evaluarea prin teste în învăţămînt. Bălţi, 1999.7. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău, 1997.8. Gremalschi A., Vasilache G., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru clasa

a 7-a, Ştiinţa, Chişinău, 2001.9. Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru clasa a 8-a. Ştiin-

ţa, Chişinău, 2004.10. Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Manual

pentru clasele a 9-a. Î.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2006.11. Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access. În

ajutorul cadrelor didactice, elevilor şi utilizatorilor. Prag 3, Chişinău, 1999.12. Kuşnirenco A. Gh., Lebedev G. V., Svoreni R.A. Bazele informaticii şi ale

tehnicii de calcul, Lumina, Chişinău, 1991. 13. Puia D. Fonturile True Type. De la hieroglife la scrierile digitale. Teora, Bu-

cureşti, 1996. 14. Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL, vol. 1, 2.. Editura Libris, Cluj, 1993.15. Авербух А. В., Гисин В. Б., Зайделман Я. Н., Лебедев Г. В. Изучение основ

информатики и вычислительной техники. Просвещение, Москва, 1992.16. Информатика. 6–7 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Из-

дательство “Питер”, 1999.17. Информатика. 7–8 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Из-

дательство “Питер”, 1999.18. Информатика. 9 класс. / Под редакцией Н.В. Макаровой. – СПб.: Изда-

тельство “Питер”, 1999.19. Информатика. Базовый курс для 7–9 классов. – М.: Лаборатория Базо-

вых Знаний, 1999.20. Алгоритмика. 5–7 классы: Учебник и задачник для общеобразоват. учеб.

заведений / А. К. Звонкин, А. Г. Кулаков, С. К. Ландо и др. – М.: Дрофа, 1998.

2727

28

INFORMATICA

Curriculumşcolar pentru clasele a VII-a – a IX-a

Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea Copertă: Andrei Danila

Tipografia Orhei.Comanda nr. . Tiraj 3000 ex.

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1

tel. 45-98-33, fax 45-97-64