ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR Test 10 - 2009

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Istoric maghiar care afirmă că nici o naţiune „...nu are o limbă atât de apropiată de aceea veche romană ca naţiunea valahilor”: a) Benko Iozsef; b) Huszti Andras; c) Simon de Keza; d) Szamaskösy Istvan. 2. Cronicar potrivit căruia ungurii ar fi găsit în Pannonia slavi, bulgari şi „...blachi, adică păstorii romanilor...”: a) loan Kynnamos; b) Constantin VII Porfirogenetul; c) Anonymus; d) Jan Laski. 3. Continuitatea dacilor după 106 d.Hr., precum şi unitatea şi continuitatea ulterioară a romanilor, este subliniată în lucrarea sa de către: a) Stolnicul Cantacuzino; b)Grigore Ureche; c) Nicolaus Olahus; d) Miron Costin. 4. Primul cronicar care înscrie pe harta sa numele de „Dacia” pentru întreg teritoriul locuit de români: a) Episcopul Jan Laski b) Grigore Ureche c) Stolnicul C. Cantacuzino d) Johannes Honterus 5. Prima teorie care sfidează părerea unanimă din cultura şi ştiinţa istorică europeană din sec. XVIII în privinţa „vechimii, originii şi continuităţii

românilor” îi aparţinea lui: a) Benko Iozsef; b) Franz J. Sulzer; c) J. Troster; d) Huszti Andras. 6. Afirmă în lucrarea sa că, de la daco-romani, migratorii au deprins „...plăcerile lumii civilizate...”: a) A. D. Xenopol; b) E. Gibbon; c) Paul J. Schafarik; d) J. Troster. 7. Istoric român care abordează argumentele contestatare invocate de R. Roesler doar prin apelul la autori creditaţi ştiinţific: a) A.D. Xenopol; b) Vasile Pârvan; c) C. C. Giurescu; d) N. lorga. 8. Teoria „imigraţionistă” a fost reluată şi completată prin noi pseudo-argumente etno-demografice şi lingvistice de către: a) I. C. Eder; b) I. C. Engel; c) Bolla Marton; d) Robert Roesler. 9. Ştiinţa românească a adus argumente şi dovezi inconstatabile privind latinitatea şi continuitatea românilor începând cu: a) A. D. Xenopol; b) V. Pârvan; c) B.P. Haşdeu; d) N. lorga. 10. Ungurii intră in contact cu „vlahii”: a) la trecerea Carpaţilor Păduroşi; b) în stepele nord-pontice; c) în Pannonia; d) în Transilvania. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 11. În Gesta Hunnorum et Hungarorum, cronicarul Simon de Keza afirma că aristocraţia urbană din Pannonia s-a refugiat în Italia, de frica regelui

Attila; agricultorii şi păstorii valahi, însă, au preferat vecinătatea hunilor stăpânirii imperiale. 12. „Supplex Libellus Valachorum” solicita împăratului Iosif II reintegrarea românilor în rândul naţionalităţilor privilegiate din Transilvania; documentul

aducea ca argumente vechimea, continuitatea, originea şi numărul românilor în provincie. 13. „Teoria” lui F. J. Sulzer a politizat problema continuităţii istorice din Transilvania; ea servea interesele Imperiului Habsburgic în provincie, bazate

pe colaborarea cu minorităţile privilegiate locale. 14. Substratul traco-dac al limbii române cuprinde un număr restrâns de cuvinte; limba latină, pătrunsă rapid în noile oraşe ale Daciei Romane, s-a

răspândit treptat şi în zonele rurale. 15. După „retragerea aureliană”, idiomul latin folosit în Dacia a evoluat separat de provinciile latinofone din sudul Dunării; el va înlocui definitiv vechea

limbă a localnicilor. 16. La daco-romani, creştinismul a avut o factură populară de orientare arianistă; el a fost un factor esenţial în procesul de romanizare. 17. Mişcarea de emancipare a românilor ardeleni afecta interesele austriece şi revendicările naţionale maghiare în provincie; în sec. XVIII, voievodatul

Transilvaniei ocupa un loc major în imaginarul politic şi istoric al maghiarilor. 18. Noua „Biserică Greco-Catolică” afecta ordinea tradiţională favorabilă naţiunilor privilegiate; acceptarea originii romane intră în contradicţie cu

condiţia de naţiune tolerată a românilor. 19. R. Roesler susţinea că Transilvania pustiită de „marea ciumă” a fost colonizată cu păstori valahi din sud; prin „teoria” sa , el a oferit o solidă

justificare politică dominaţiei maghiare asupra Transilvaniei.

2

20. În prezent, romanitatea românilor poate fi recunoscută ca o realitate istorică certă de toţi vecinii noştri; noua configuraţie a Europei a anulat

valoarea politică a argumentului întâietăţii istorice. III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Simon de Keza scrie „Gesta Hunnorum et Hungarorum". B. Ţările Române încep lupta antiotomană. C. Ungurii se stabilesc în Pannonia. a) CAB; b) CBA; c) ACB; d) ABC. 22. A. Poggio Bracciolini afirmă „originea romană" a poporului român. B. Ofensiva otomană ajunge la Dunărea de Jos. C. Jan Laski vorbeşte la „Conciliul de la Lateran". a) BAC; b) ABC; c) BCA; d) ACB. 23. A. Filippo Buonaccorsi călătoreşte prin Moldova. B. Miron Costin scrie „De neamul moldovenilor". C. Stolnicul Cantacuzino scrie „Istoria Ţării Româneşti". a) BCA; b) BAC; c) ACB; d) ABC. 24. A. Şcoala Ardeleană trimite la Viena „Supplex Libellus Valachorum". B. Se desfăşoară răscoala condusa de Horea. C. F.J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă". a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) CAB. 25. A. Istoricul englez E. Gibbon susţine „continuitatea daco-romanilor". B. Benko Iozsef scrie „Transilvania sive magnus...". C. Istoricul Huszti Andras sublinia apropierea limbii române de limba latină. a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) ACB. 26. A. Se desfăşoară „răscoala”, condusă de Horea. B. Se încheie „domnia” împăratului austriac Iosif al II-lea. C. Franz J. Sulzer lansează „teoria imigraţionistă”. a) BCA; b) CBA; c) CAB; d) BAC. 27. A. Psaltirea diaconului Coresi. B. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor. C. L. Toppeltinus şi J. Tröster îşi afirmă convingerea că „românii de azi ... sunt cei mai vechi locuitori ai acestei ţări”. a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) ACB. 28. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos. B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman. C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian. a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA. 29. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian B. Spaţiul istro-pontic este integrat Imperiului Roman C. Începutul fazei preliminare (iniţiale) a romanizării spaţiului daco-moesian. a) CBA; b) BCA; c) ACB; d) CAB. 30. A. Retragerea aureliană. B. Începe a doua etapă a romanizării. . C. Războaiele „dacice” iniţiate de Domiţian. a) BAC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.