ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”

Raportor:

Andrieş SERAFIM,

academician

Simpozionul ştiinţifico-practic,

Chişinău, 1 august 20141

2

Productivitatea plantelor de cultură depinde de următorii factori:

condiţiile naturale (solul, clima, relieful, expoziţia versantului, etc.);

potenţialul genetic ale soiurilor, hibrizilor;

tehnologia agricolă (lucrarea şi fertilizarea solului, protecţia plantelor etc.);

În condiţiile Republicii Moldova nivelul recoltei, cât şicalitatea producţiei, depinde în mare măsură defertilitatea naturală a solului.

3

Diversitatea condiţiilor naturale a condiţionat formarea unuiînveliş de sol foarte complex. Conform clasificării în uz(Крупеников, Подымов, 1987) în structura învelişului de solse înglobează circa 750 varietăţi de sol cu diferit potenţialproductiv.

Principalele tipuri de sol sunt:

• CERNOZIOMURILE - 70%;

• SOLURILE CENUŞII - 9,8%;

• SOLURILE ALUVIALE - 8,4%.

TOTAL: 88,2%

Cernoziom tipic

înţelenit cu structură favorabilă

Cernoziomtipic arabil

destructurat şi compactat

Cernoziomputernic

erodat

Cernoziom cumulic

izohumic

Sol cumulic tipic

(stratificat)

Bruneziomvirgin

moderat textural

diferenţiat

Bruneziomarabil

Aluvisolirigat

postmlăş-tinos

Aluvisoltipic irigat

Aluvisolslab

evoluatirigat

Solurile Moldovei

Cernoziom tipic humifer cu profil humifer puternic profund luto-argilos, înţelenit

7

Eminentul savant – naturalist rus Vasilii Dokuceaev, fondatorul pedologiei

genetice, în lucrarea sa de generalizare

“Cu privire la solurile Basarabiei” editată în 1900 constată că:

“cernoziomul de aici este de prima calitate”

Condiţiile agroclimatice favorizează formarea producţiei de

calitate superioară

Caracteristicile principale ale zonelor şi subzonelor agropedoclimatice ale Moldovei

Indicii

Zona de Nord

moderat călduroasă semiumedă

Zona de Centru călduroasă semiumedă Zona de Sud

călduroasă-secetoasă.

Câmpia Moldovei de

Sud, terasele Prutului

şi Nistrului inferior,

Subzona 1,

Podişul Moldovei

de Nord

Subzona 2, Câmpia

Moldovei de Nord,

Dealurile Prenistrului

Subzona 1, Po-

dişul Moldovei

Centrale sau

Codrii

Subzona 2,

terasele râurilor

Nistru, Prut, Răut,

Bâc, Botna etc.

Solurile zonale principale Soluri cenuşii,

cernoziomuri

levigate

Cernoziomuri tipice şi

levigate, soluri cenuşii

Soluri brune şi

cenuşii

Cernoziomuri

obişnuite

Cernoziomuri

obişnuite, carbonatice

şi sudice

Altitudinile, m 200-300 100-300 200-400 50-200 50-200

Perioada solară, zile cu soare 280-290 290-300 290-300 300-310 310-320

Durata insolaţiei, ore 2000-2050 2050-2100 2100-2150 2100-2200 2200-2300

Temperatura medie anuală, C 7-8 8-8.5 8.5-9.0 9-9.5 9.5-10

Suma de t>10C 2750-2850 2750-3050 3000-3150 3000-3250 3100-3350

Suma anuală de precipitaţii,

mm

550-630 550-600 550-600 500-550 450-550

Evaporabilitatea potenţială, mm 650-700 700-800 800-820 800-850 850-900

Coeficientul de umiditate, K 0,7-0,9 0,65-0,8 0,7-0,8 0,6-0,65 0,5-0, 6

Numărul de secete în 10 ani 1 1-2 1-2 2-3 3-4

Durata

perioadei

zile

de vegetaţie 166-167 167-176 178-182 177-182 179-187

fără îngheţuri 163-179 163-179 175-188 174-189 175-195

Pretabilitatea la

principalele culturi

agricole

Livezi de

seminţoase, sfeclă

de zahăr, tutun,

cartof, legume,

cereale, culturi

leguminoase,

rapiţă, soia

Livezi de seminţoase,

nuci, sfeclă de zahăr,

tutun, legume, cereale,

floarea-soarelui, culturi

leguminoase, rapiţă, soia

Plantaţii

viticole, livezi,

nuci

Plantaţii viticole,

livezi, nuci, cereale

de toamnă, floarea-

soarelui, legume la

irigare, culturi

leguminoase, rapiţă

Plantaţii viticole, livezi

de sâmburoase,

cereale de toamnă,

legume la irigare,

plante pentru

producerea uleiurilor

volatile

Restricţii pentru unele culturi

agricole

Viţa de vie Viţa de vie (numai în

unele nişe ecologice la

altitudini < 200m)

Culturi

prăşitoare

(eroziunea)

Nişe pentru sfecla de

zahăr, soia, cere-ale

de primăvară

Sfecla de zahăr, soia,

cereale de primăvară

• Solurile cenuşii sunt răspândite în zonele de Nord şi de Centru aleMoldovei . Grosimea stratului humifer constituie 60-80 cm, reacţie slabacidă, nota de bonitate 65-85 puncte. Pretabile pentru toate culturile, îndeosebi pentru livezi de măr, cartofi, legume, sfeclă pentru zahăr.

• Cernoziomurile levigate şi tipice amplasate în zonele de Centru şiNord, se caracterizează cu o fertilitate foarte înaltă. Stratul humifer esteputernic profund - 80-100 cm, rezervele de humus sunt mari - 380-410t/ha, reacţie slab acida sau neutră, însuşiri agrofizice favorabile. Pretabilepentru livezi de mări, păr, nuc; culturile legumicole, sfeclă de zahăr, soia.

• Cernoziomurile obişnuite şi carbonatice sunt răspândite în zonele deSud şi de Centru. Se caracterizează cu o fertilitate efectivă înaltă. Nota debonitate - 70-80 puncte, stratul humifer - 70-80 cm, reacţie neutră sau slabalcalină, însuşiri agrofizice favorabile. Pretabile pentru vii, livezi desâmburoase, culturile legumicole, la irigare.

• Solurile aluviale se caracterizează cu o fertilitate înaltă, bogate în materieorganică, macro- şi microelemente, cu structură şi însuşiri chimice şibiologice favorabile. Nota de bonitate înaltă - 86-100 puncte. Pretabilepentru toate culturile, în deosebi pentru cele legumicole la irigare.

10

11

SolulStratul

humifer, cm

Nota de

bonitate,

puncte

Pretabilitatea solului

Cenuşiu 50-60 68-78Livezi de semânţoase,

cartofi, legume

Cerno-

ziom:

argiloiluvial

levigat 80-90 88-90

Livezi de semânţoase,

cartofi, legume

tipic 90-95 100Livezi, culturi

legumicole

obişnuit,

carbonatic70-80 70-80

Vii, livezi de

sâmburoase, culturi

legumicole irigate

Aluvial 50-100 70-100Culturi legumicole

irigate

Pretabilitatea solurilor pentru culturile pomiviticole şi legumicole

Cercetările efectuate de Institutul de Pedologie,Agrochimie şi Protecţie a Solului “N. Dimo” audemonstrat că solurile Moldovei se caracterizează cu ocapacitate înaltă de producţie, calitate superioară datfiind că dispun de:

12

un strat humifer puternic profund (70-100 cm);

rezerve majore de humus (circa 350-400 t/ha) în care se conţin cantităţi considerabile de elemente biofile;

compoziţie mineralogică favorabilă pentru completarea în continuu a

rezervelor de macro- şi microelemente necesare pentru nutriţia plantelor;

textură corespunzătoare pentru formarea structurii agronomice în stratul radicular;

stare biogenă înaltă pentru fixarea azotului biologic, mineralizarea materiei organice, autopurificarea solului.

13

CONCLUZII:

1. Cernoziomurile, solurile cenuşii şi aluviale,cota cărora constituie circa 90% din total, secaracterizează cu o fertilitate naturală înaltă şi cu ocapacitate mare de autopurificare.

2. Solurile fertile în cuplu cu regimurile termicşi de insolaţie, duc la formarea producţiei agricolede calitate superioară, inclusiv cu calităţi gustativeînalte.

Măsuri de conservare şi sporirea fertilităţii solului

Implimentarea asolamentelor zonale cu o cotă de 20-25 la sută a culturilor leguminoase, inclusiv 10-15 la sută ierburi perene.

Aplicarea Sistemului de lucrări pentru conservarea solului (mini-till, no-till).

Încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice, composturilor, îngrăşămintelor verzi.

Utilizarea resturilor vegetale în calitate de îngrăşămînt organic. La fiecare tonă de paie încorporată în sol se aplică 10 kg de azot.

Implimentarea în mod obligatoriu a sistemului de agrotehnică antierozională pe terenurile în pantă.

Cartarea agrochimică a solului o dată în 5-6 ani cu determinarea conţinutului de humus, azot, fosfor, potasiu şi microelemente.

15