151848532 Filosofia Lui Pitagora

7/21/2019 151848532 Filosofia Lui Pitagora

http://slidepdf.com/reader/full/151848532-filosofia-lui-pitagora 1/25

filosofia lui Pitagora

Vechi greci, PitagoraPosted on April 9, 2011

Pitagora si o intelegere profunda a lumii

De multe ori tindem sa respingem necunoscutul sau legaturile mai putin ortodoxe ale spiritualitatii cu viata materiala, o

atitudine gresita deoarece putem invata imens din intelepciune anticilor. Alegand cu atentie franturile importante sirelevante pentru propria conditie spirituala avem o oportunitate unica de a ne defini multilateral in profunzime.

Dificultatiile pe care le vom intalni in astfel de incercari survin in capacitatea noastra de a discerne caracteristicile

fundamentale ale religiei sau filosofiei pe care o tratam de propriile reticiente cauzate in mare parte de conservatorismul

religie in care ne-am nascut. Totusi inainte de a intra in filosofia lui Pitagora as dori sa incep prin a va oferi un citat din

urnalul lui Tolstoi care mi s-a parut interesant si profund in mesaul pe care il transmite pu!licului" #Atat de rar intalnim,

si inca si mai rar simtim, adevarata iu!ire, iu!irea fata de iu!ire, iu!irea nu numai fata de toti oamenii, dar si fata de tot,

de Dumnezeu. Doamne, auta-ma sa traiesc in aceasta iu!ire, vino si salasluieste in mine.$

Pitagora precum !ine stiti a fost un matematician, geometru, muzician si gnostic care a trait in secolul al %&-lea in

'recia. (l s-a nascut in )amos, o insula din ar*ipeleagul )poradelor, inconurat de apele calzi si primitoare ale marii

(gee. Pitagora a fost unul din ganditorii care a influentat profund sirul logic al spiritului occidental in secolele care au

urmat dupa moartea sa, petrcuta in anul +9 i.e.n. ostenirea sa este importanta datorita originalitatii si amplorii si

claritatea unei gandiri in care stiinta, muzica, matematica si religia formau un sistem coerent, clar si unitar. Activitatea sa

intelectuala s-a simtit in urul anului 29 la /rotona, o colonie dorica din &talia de )ud unde fugise de furia tiranului ce

domnea in acel moment in )amos. &n acest loc a fondat o confrerie, cu scop filosofic dar greu accesi!ila de oamenii de

rand care erau straini de orice lucru care nu le in!unatatea imediat calitatea vietii lor. Dupa esuarea unei revolte

orc*estrata de mem!ri scolii pitagoreice, marele maestru s-a refugiat la etaponte.

Filosofia in linii generale prezentata lumii de catre Pitagora si discipolii sai are la baza unitatea lumii in care totul

se transforma si circula, incluzand in acest sistem si sufletul care se reincarneaza chiar si in alte specii. Este

celebra o vorba apartinand maestrului care include urmatoarea sintagma: “Nu-l bate Este sufletul unui prieten,

l-am recunoscut dupa plansetele sale.! Pitagoricieni considerau ca sufletul este alcatuit din aer si din foc, lucru ce

e"plica afinitatea acestora pentru studiul traseului sufletului care urca spre stele. n initiat si discipol dedicat

gandirii pitagoreice tre!uia in fiecare seara sa-si faca un examen de constiinta si sa raspunda la urmatoarele trei vitale

intre!ari" nde am dat gres /e !ine am facut /e am uitat sa fac si ar fi tre!uit sa fac Acestea trei aveau rolul

interiorizarii si descoperirii potentialului interior si modul unic cum acesta interactioneaza cu mediul inconurator. Pana

la urma pitagorismul era o etica, un cumul de valori ridicat la grad de religie.

uzica uca un rol important pentru Pitagora considerata milocul perfect pentru interpretarea dialecticii secrete a naturii.

Pitagora a descoperit ca intervalele muzicale depind de raporturile aritmetice dintre corziile intinse" 21 pentru octava,

32 pentru cvinta, +3 pentru cvarta. Dupa acesta descoperire el a enuntat principiul" #Totul este numar.$

&ntelepciunea scolii pitagoreicene"

#2. 4mule5 6ii tot atat de cumpatat ca o al!ina. (a nu si-a pus niciodata trompa pe carnea animalelor pentru a le suge

sangele.

. 7egiutori5 8u le lasati oamenilor de stat timp sa se o!isnuiasca cu onorurile si puterea. %eti aunge sa fiti inutili.

http://spiritualremedies.wordpress.com/2011/04/09/vechi-greci-pitagora/



http://johnnyswhisper.blogspot.com/


http://johnnyswhisper.blogspot.com/




1. 7egiuitorule5 /a sa-si ispaseasca o greseala sau o crima, poporul a recurs la fapte de religie. Tu creeaza fapte de

dreptate.

. 4mule5 6ii cumpatat. n trup prea gras nu poate decat sa sla!easca sufletul pana ce acesta va disparea.

1:. 4mule5 8u cauta in aer alti zei in afara astrelor. (le sunt cele o mie de !rate care arata directia.

. 8u te teme de Dumnezeu, teme-te de oameni, deoarece ei sunt or!i.

+2. 4mule5 8u avea incredere in femeia care-si sc*im!a culoarea parului, c*iar daca o face ca sa-ti placa.$

#$%&E'('E( #E%)E'( ( *+& P&'($)(

Preselectia era extrem de riguroasa, astfel ca un individ care intra in atentia lui Pitagora pentru calitati deose!ite si-l facea

diferentia!il fata de ceilalti mem!rii, era o!servat timp de trei ani, apoi era ridicat la rang de politician, ec*ivalent cu un novice

in societatile initiatice actuale. A!ia dupa ce trecea de primele doua nivele putea sa-l vada pe aestrul Pitagora la fata.

&nstruirea era extrem de riguroasa, astfel ca nimeni nu era sigur ca dupa opt ani de munca asidua va face saltul spre al doilea

rang. /ert este ca in anul 3 i.;r., dupa unele surse, adeptii lui Pitagora reusesc sa puna mana pe putere in /rotona fara a

varsa un strop de sange, dupa ce, practic, oamenii lor aunsesera apriori in toate punctele-c*eie datorita valorii lor umane si

intelectuale. 4rganizatia lui Pitagora ramane la putere cel putin 30 de ani cu Pitagora in frunte, dar care se pare ca nu a

exercitat vreo demnitate pu!lica, pana la moartea sa, cand ar fi avut loc o rascoala si maoritatea capilor, inclusiv Pitagora, ar fi

fost asasinati sau arsi de vii intr-un incendiu devastator. Din acel moment, adeptii intra in semi-cloandestinitate. 4rganizatia

renaste dupa aproape +00 de ani, avand o imensa influenta asupra unor curente filosofice importante si c*iar asupra sectei

esenienilor, despre care se spunea in soapta ca l-ar fi instruit pe &isus in perioada in care a disparut din viata pu!lica, inainte de

rastignire

Pitagora nu a fost doar un mare filosof, matematician si om politic, ci si creatorul unei paradigme social-politice extrem de

avansate, c*iar si pentru vremurile noastre. 7ui ii sunt atri!uite o serie de maxime. 8u putem sti cate sunt originale si cate

contrafacute pe parcursul secolelor, dar sa luam in considerare 10 dintre ele, care ar putea alcatui un decalog al demnitarului

actual, ros de coruptie si participant la o viata politica plina de angoasa si murdarii

+n posibil decalog pentru politicienii romani

. Poporule5 Daca iti doresti o !una randuiala in ceea ce priveste politica, fereste-te de o organizatie fara vlaga, o administratie

fara putere si de luxul ospetelor. Acestea trei dau intotdeauna nastere vra!ei in viata civila si in gospodarii si au ca urmare

naruirea statului si a familiei.

. )a nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa luminata.

/. 7ucrul cel mai rusinos al unei stapaniri este pandirea si spionarea <iscodirea= oamenilor.

0. Toti suntem egali5 )a nu credeti insa ca neg*io!ul este egalul inteleptului.

1. 7egiuitorule, !aga de seama sa nu te inseli5 Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauza ca oamenii deveniti

>popor> inceteaza a mai fi oameni.

2. )a nu ai decat o casa5

3. ?egii se apara unii pe altii.

4. n )enat de 100 de capete e mult prea mult5 Putini legiuitori, dar intelepti5 Putini raz!oinici, dar vitei5 Putin >popor>, dar

multi cetateni5

5. 8imeni nu va putea fi un !un magistrat daca nu si-a condus cu mainile sale cel putin 3 ani >plugul> parintesc.6. )upune-te legilor c*iar daca sunt proaste5 8u te supune oamenilor daca nu sunt mai !uni ca tine.

&ndiferent daca aceste reguli apartin lui Pitagora sau au fost scrise su! influenta doctrinei lui, merita a fi retinute pentru

valoarea lor etica.



Despre via@a lui Pitagora <:0 .;r. B 00 .;r.= nu se cunosc decCt pu@ine date, pe care le-a milocit tradi@ia. Prima descriere asupra operei lui

Pitagora i a colii sale de la /rotona <&talia de sud= apare a!ia la 130 de ani de la moartea sa, astfel ncCt a fost pusE la ndoialE nsEi

existen@a lui.

/ei mai mul@i sunt de acord cE Pitagora este originar din insula )amos, o insulE ionianE aproape de coastele Asiei ici i a fost fiul unui

anume nesarc*os, un negustor !ogat de inele i al unei femei pe nume Part*enis.

Fn ceea ce privete o!Cria lui nesarc*os, aceasta a stCrnit de asemenea neCn@elegeri. DupE unii, el era din )amosG 8eant*es, n cartea a

cincea din scrierea sa Ht*ica, spune cE era sirian de o!Crie, nEscut n THr, n )Hria. Pe vremea cCnd locuitorii din )amos duceau lipsE de

grCne, el a venit pe insulE ca sE facE nego@ i vCnzCnd grCu cetE@ii, a fost rEsplEtit cu drepturi cetE@eneti.

8eant*es mai spune cE al@i autori socotesc cE pErintele lui Pitagora se trage din acei tirenieni care au colonizat insula 7emnosG plecCnd apoi

la )amos cu nego@ul sEu, s-a aezat acolo devenind cetE@ean. /Cnd nesarc*os a strE!Etut marea ca sE aungE in &talia, @arE aunsE foarte

!ogatE, Pitagora l-a nso@it pe cCnd avea o vCrstE foarte fragedEG mai tCrziu, el s-a ntors n &talia. 8eant*es adaugE cE el avea doi fra@i mai

vCrstnici, (unostos i THrr*enos. Apollonios, n cartea sa %ia@a lui Pitagora, amintete i numele mamei lui, PHt*ais, urmaE a lui Anceu,

ntemeietorul cetE@ii )amos. Al@ii spun cE s-a nEscut din zeul Apollon i din PHt*ais, nsE Apollonios aratE cu ndreptE@ire cE pErintele lui era

nesarc*os.

7Hcos, n cartea a &%-a din &storiile sale, amintete cE n privin@a patriei lui Pitagora au fost nen@elegeri i adaugE" #/Ct privete

patria sa i cetatea cEreia omul nostru i-a devenit cetE@ean, nu tre!uie sE te tul!uri de @i se-ntCmplE sE nu le cunoti. /Eci unii spun cE

este din )amos, al@ii, din P*ilos, iar al@ii din etapont$.

FntrucCt din copilErie Pitagora era nzestrat pentru toate tiin@ele a fost lEsat sE se ntre@inE n mod li!er cu preo@ii din )amos i cu savan@ii

care ncepeau, n &onia, sE punE !azele colilor n care predau principiile fizicii. nesarc*os l-a dus la THr, acolo l-a ncredin@at

c*aldeenilor, de la care a nvE@at o mul@ime de lucruri. PlecCnd de aici, s-a ndreptat mai ntCi cEtre &onia. 7a optsprezece ani urmase dea

cursurile lui ;ermodamas din )amos, urmaul !EtrCnului /reop*ilos, la douEzeci pe cele ale lui P*ereIHdes din )Hros. Purtase discu@ii c*iar

i cu Tales i Anaximandru din ilet.

To@i aceti maetri i-au desc*is noi orizonturi, dar Pitagora nu era mul@umit pe deplin de niciuna dintre nvE@Emintele lor contradictorii, el

cEuta legEtura interioarE a acestora, unitatea marelui Tot.

Pe fondul acestor nemul@umiri i dornic de o cunoatere mai profundE s-a *otErCt sE meargE n (gipt i sE se ini@ieze acolo.

Antip*on, n tratatul sEu Despre via@a celor iu!itori de virtute, nfE@ieazE i asceza lui Pitagora din (gipt. Atras, spune el, de via@a preo@ilor

egipteni i dornic sE o mpErEtEeascE, Pitagora l rugE pe tiranul PolHcrates sE-i scrie regelului (giptului, Amasis, prietenul i oaspetele sEu,

ca sE-i ngEduie accesul la nvE@Eturile pe care le primeau cei ce urmau sE aungE preo@i. )osit la Amasis, el a o!@inut cele necesare ca sE fie

primit n milocul celor din ;eliopolis, dupE care a fost trimis la cei din emp*is, ca la unii mai vCrstnici decCt el <n realitate, era un motiv

al celor din ;eliopolis=, deoarece n@elep@ii egiptenu nu aveau ncredere n greci, pe care i considerau uurateci i nestatornici.

Din emp*is, su! acelai motiv, a fost trimis la cei din Diospolis. Acetia, temCndu-se de rege, n-au mai putut sE spunE nimic, dar s-au

gCndit sE-l a!atE de la @intE sporindu-i suferin@ele i supunCndu-l la ncercEri grele, fErE nici o legEturE cu traiul dus de greci.

Pitagora tia nsE dinainte cE nu va aunge sE de@inE cunoaterea dacCt prin domina@ia totalE a voin@ei i a ntregii sale fiin@e. &ni@ierea sa a

durat douEzeciidoi de ani, su! pontificatul marelui preot )onc*is.

(l a depEit toate ncercErile i a auns atCt de faimos, ncCt i-a fost ngEduit sE aducE sacrificii zeilor dupE cum i era voia i sE participe la

ritualurile lor, lucru care nu mai fusese permis niciodatE unui strEin.

)everitatea disciplinei egiptene din temple l-a autat sE cunoascE uriaa putere a voin@ei umane savant exersatE i antrenatE, aplica@iile sale

infinite atCt asupra corpului, cCt i a sufletului.



Pitagora aunsese n vCrful sacerdo@iului egiptean i se gCndea poate sE se ntoarcE n 'recia, cCnd rEz!oiul se nEpusti asupra !azinului

8ilului. Despo@ii Asiei ateptau de mult timp momentul propice pentru a nimici (giptul, deoarece asalturile lor repetate timp de secole,

rEmEseserE fErE rezultat.

Trupele aflate su! conducerea fiului nvingEtorului Ja!ilonului, despotul persan /am!Hse, au prEdat templele din emfis i Te!a i l-au

distrus pe cel din ;ammon. 6araonul Psammenit a fost adus n lan@uri n fa@a lui /am!Hse mpreunE cu fiica sa i n fa@a lor a fost decapitat

prin@ul motenitor al tronului mpreunE cu douE mii de tineri egipteniKL.

7a porunca lui /am!Hse, Pitagra a fost transportat la Ja!ilon cu o parte a sacerdo@iului egiptean i nc*is acolo. Fn acea perioadE, acest ora

uria pe care Aristotel l-a comparat cu o @arE nconuratE de ziduri <care aveau n total : de Iilometri=, se afla su! domina@ie persanE.

Dar norocul i-a surCs lui Pitagora c*iar i n aceastE grea ncercareG clerul templului Jel, l-a primit ca pe un frate ntru n@elepciune, ini@ierea

nceputE n (gipt a fost continuatE aici.

Trei religii diferite se succedaserE n naltul sacerdo@iu al Ja!ilonului" anticii preo@i caldeeni, supravie@uitorii magismului persan i elita

captivitE@ii evreieti.

Aici Pitagora a putut sE i lErgeascE oriontul dea vast al cunotin@elor, prin studiul unor doctrine, religii i culte a cEror sinteze erau pEstrate

ncE de doar cC@iva ini@ia@i. A aprofundat cunotin@ele magilor, motenitori ai lui Moroastru, care aveau reputa@ia de fi mpins mult maideparte practica anumitor arte decCt preo@ii egipteni, despre care se spunea cE de@in c*eile universale ale tiin@elor sacre. (i afirmau cE de@in

secretele men@inerii puterilor oculte ale naturii care se numesc foc pantomorf i luminE astralE. agii numeau leul celest focul imaterial,

agent generator de lectricitate, pe care puteau sE l stEpCneascE i erpi curen@ii electrici atmosferici i magnetici ai pEmCntului, pe care

pretindeau cE i dirieazE ca pe nite sEge@i asupra oamenilor.

Astfel, Pitagora a introdus n Ja!ilon toate arcanele magiei antice.

Pitagora a fost @inut ntemni@at la Ja!ilon timp de doisprezece ani. DupE ini@ierea egipteanE i caldeeanE, tia mai multe decCt orice alt grec,

preot sau laic al timpului sEu, i depaise to@i profesorii. (ra deci timpul sE se ntoarcE n 'recia.

Pentru a putea fi eli!erat era nsE nevoie de ordinul regelui Persiei. edicul acestuia, un grec numit Democede, a intervenit n favoarea

filosofului i i-a o!@inut eli!erarea.

7ucrarea sa, N Pythagore et les Mystères”, apErutE n anul 19+ n Paris, tradusE anul trecut la (ditura ;erald, ne introduce n

via@a, legenda, dar i nvE@Eturile 4rdinului format de Pitagora, ntr-o ncercare temerarE de a explica pe n@elesul

contemporanilor impactul imediat al isteriilor propovEduite i ncuraate de Pitagora, dar i impactul peste secole, n ceeace, considerE autorul, reprezintE Nîntoarcerea spre acest Maestru al Iluminării pentru a găsi la el calmul înţelesurilor şi

pacea inimii”.

Fn lim!aul tiin@ific, esoterismul <sau ezoterismul= reprezintE un concept filosofico-religios prin care se desemneazE

cunotin@e i nvE@Eturi o!@inute prin percep@ia unor fenomene spirituale, accesi!ilE numai ini@ia@ilor, n opozi@ie cu

cunoaterea exotericE, accesi!ilE tuturor oamenilor. DupE cum vom vedea, cunoaterea pe care a rEspCndit-o Pitagora a

m!inat cunoaterea exotericE, pentru cE a ncercat ca lucrurile simple, care nu necesitau o nvE@EturE ndelungatE, sE fie

accesi!ile tuturor oamenilor, cu esoterismul, dezvoltCnd un 4rdin de ini@ia@i, care, pe diferite trepte de nvE@EturE, deveneau la

rCndul lor adevEra@i maetri ai isteriilor.

/artea este structuratE n douE pEr@i mari, prima dintre acestea fiind N Legenda şi istoria”, n care este descrisE via@a i

legendele care existE ncE n urul numelui lui Pitagora, operele sale fundamentale, cu precEdere n domeniul filosofic i

religios, precum i istoria 4rdinului format de el, ncepCnd cu conceperea ideilor de organizarea, cu modul de ini@iere i cu

persecu@iile care au dus la retragerea lui Pitagora din via@a pu!licE.



A doua parte a cEr@ii este N Misteriile pitagoreice”, o parte care trateazE pe larg felul n care Pitagora s-a ini@iat n isteriile

Antic*itE@ii, caracterul isteriilor propovEduite de el, felul n care se desfEura liturgia i secretele pitagoriciene. AceastE a

doua parte este ex*austivE, plinE de exemple i de citate, atCt din operele lui Pitagora care au supravie@uit timpului, dar n

principal din operele principalilor discipoli i adep@i ulterior al 4rdinului pe care l-a format n /rotona i care s-a rEspCndit n

toatE lumea anticE.

Pitagora <circa :0 . ;r. B circa 00 . ;r.= este originar din insula )amos, din area (gee, dar doctrina care i-a luat numele

a fost dezvoltatE n oraul /rotona din &talia de )ud, unde a emigrat dupE zeci de ani de peregrinEri prin lumea anticE i dupE

ce a fost respins de locuitorii propriului ora. Jeneficiar al unei educa@ii alese, i depEete foarte repede maetrii ncunotin@e i inteligen@E, acetia recunoscCnd cE este o personalitate ieitE din comun i are nevoie de o sc*im!are" N Nici

acultăţile mele intelectuale, nici ştiinţa mea, rod al studiilor îndelungate, nu egalea!ă ceea ce pot o"ser#a în el$” % T*ales=.

Oean allinger

)e spune cE adevErata cunoatere Pitagora a aflat-o n cElEtoriile sale, ncepute cu insulele din apropiere, cum ar fi Delos sau

/reta, apoi )iria i, cel mai important, (gipt. Acolo el a locuit mult timp B aproape douEzeci i doi de ani B i s-a ini@iat

perfect n lim!a i scrierea acestei @Eri. Amasis, faraonul ce domnea atunci, i-a facilitat accesul la /olegiile sacerdotale de la

emp*is i de la ;eliopolis, i-a intermediat apropierea spre nalta culturE egipteanE, isteriile anticel, admira!ilele liturg*ii,

cultura tiin@ificE, atestatE de numeroasele papirusuri de astrologie i medicinE. De altfel, valoara acestor cunotin@e se vor

vedea peste ani, cCnd contemporanii lui l vor descoperi strElucind nu numai n metafizicE, ci i n astronomie, n acusticE i

n tiin@a 8umerelor, primele fundamente ale tiin@ei 8aturii.

8u orice lucru !un, are i un sfCrit la fel de !un. DupE un rEz!oi cu perii, protectorul sEu faraon este nvins i Pitagora este

luat prizonier i dus la Ja!ilon. FnsE forma sa atleticE, pentru care a rEmas cele!ru n lumea anticE, l autE sE supravie@uiascE

i toatE perioada captivitE@ii <doisprezece ani= a petrecut-o n studiu i n reculegere, aprofundCndu-i planurile de reformE

universalE. DupE peste 3+ de ani, se ntoarce la )amos, pe care o gEsete coruptE i incapa!ilE de reformare, i se ndreptE

spre /rotona, n &talia, unde i ncepe mplinirea adevEratului scop al vie@ii sale i anume desEvCrirea omului.

Primul sEu discurs n /rotona a fost n fa@a unui mare numEr de adolescen@i, cErora le-a spus lucruri neo!inuite acelor

timpuri. DupE ce le-a fEcut un elogiu asupra studiului, care tre!uie sE fie scopul tuturor eforturilor tinere@ii, dupE ce le-aamintit necesitatea oralei, care tre!uie sE rEmCnE o preocupare constantE, le-a arEtat !ogE@ia fErE seamEn a Prieteniei, prima

dintre virtu@ile omeneti, cea mai mare comoarE pentru un tCnEr" &'n prieten este un alt sine(însuşi”. De asemenea, le-a dat

una dintre defini@iile devenite cele!re ale Prieteniei" N)*nd sunt cu prietenul meu, nu mai sunt singur, dar nici nu suntem în

doi”.



Pitagora

&nfluen@a sa a fost atCt de mare, mai cu seamE dupE discursurile n fa@a conducEtorilor cetE@ii i discursului cEtre femei i

copii <o noutate a acelor vremuri=, ncCt la /rotona a nfEptuit o adevEratE revolu@ie, iar curCnd totul s-a extins la oraele

nvecinate, 7ocres, )H!ars sau ?*egium. 4pera lui Pitagora poseda o du!lE originalitate. Fn primul rCnd, spre deose!ire de

al@i maetrii, Pitagora se adreseazE masei poporului, asemEnEtor cum o va face mai tCrziu Jiserica, predicE mul@imii,

comunicE direct cu ea. 4 nva@E primele elemente ale moralei, organizCnd ceea ce putem numi o propagandE exoterică, prima

etapE n lupta pentru o lume mai !unE.

Fn al doilea rCnd, dupE ce se terminE aceastE etapE pregEtitoare, se va opera o selec@ie severE i numai cei mai !uni vor fi

c*ema@i de Pitagora sE devinE apropia@ii sEi, care vor afla o revela@ie treptatE a isteriilor i a AdevErului, su!iecte care vor

rEmCne ntotdeauna strEine masei nen@elegEtoare, care nu poate depEi stadiul etic. i, n acest fel, se dezvoltE 4rdinul

pitagoreic" aestrul va fi singurul sEu veg*etor, doar el va face selec@ia celor alei, cu deplinE severitate. Doar discipolii care

i vor oferi toate garan@iile intelectuale i morale i care nu ezitE sE pErEseascE totul <familie, pozi@ie socialE, activitE@i

profane= vor fi considera@i demni de a intra n 4rdin.

em!rii 4rdinul format n acest fel de Pitagora se supuneau unor principii stricte, care nu puteau fi ncalcate n niciun caz,

aceasta ducCnd la excludere. Fn primul rCnd, Pitagora i mpEr@ea ini@ia@ii sau ezotericii n patru grade distincte"

-'radul Preparator" 'radul zero" exotericii <auditorii li!eri, care urmau lec@iile pu!lice ale aestrului=.

-Patru grade distincte de ini@iere pentru ezoterici"

1. 8oviciat B 'radul &" Acusmaticii <ei erau supui pro!ei tEcerii, deveneau N ascultătorii”, &acusmaticii” primilor lor

maetri=.

2. Eiestri B'radul &&" at*ematicii

-'radul &&&" )e!asticii

-'radul &%" Politicii <care erau mpEr@i@i n douE clase" (conomii i 7egislatorii=.

em!rii 6raternitE@ii Pitagoreice practicau via@a n comun. FncE de la intrarea lor n 4rdin, i ncredin@au acestuia toate

!unurile lor. (conomii le luau n posesie i le administrau cu griE. DacE, decep@ionCnd speran@ele maetrilor lor sau fEcCnd

o!iectul unei decizii de excludere, un mem!ru al 4rdinului se vedea silit sE se retragE, (conomii i restituiau contri!u@ia,mult sporitE cu rodul unei gestiuni pricepute.

DupE ceremonia )alutului )oarelui, ini@ia@ii fEceau plim!Eri matinale n pEdurile sacreG dupE aceastE comuniune cu for@ele

ascunse ale 8aturii, se strCngeau n Templele lor B exista unul pentru fiecare grad B i urmau cursurile i conferin@ele

o!ligatorii, @inute de instructori specializa@i. DupE-amiaza era consacratE studiului individual, plim!Erilor n grupuri mici, pe



parcursul cErora discutau ntre ei temele considerate diminea@E <excep@ie fEceau novicii, care erau o!liga@i ntotdeauna sE

respecte rEcerea=. De douE ori pe zi tre!uiau sE se supunE unui sever examen de contiin@E i sE i vadE astfel nivelul

progresului lor spiritual i moral. Acesta se numea Psihosta!ia, sau cCntErirea sufletului. Acest rit era specific egiptean.

8u toate principiile ce tre!uiau respectate erau la fel de uor de n@eles pentru omul modern. nele sunt cu adevErat ciudate,

altele revolu@ionare" &Nu a#eau #oie să îşi ţină piciorul st*ng peste piciorul drept, nici să se "ăr"ierească sau să îşi taie

părul în !i de săr"ătoare. Nu a#eau #oie să olosească lemn de chiparos pentru a ace sicrie. +numite alimente le erau

inter!ise astel că nu puteau m*nca legume cu "oa"e. Nu erau sătuiţi pentru ouă- le era recomandată a"stinenţa de la

orice el de m*ncare cu carne. acă tuna, tre"uiau să atingă păm*ntul.”

Fn urma conflictelor armate ale timpului, mai ales cele dintre /rotona i )H!aris, Pitagora a decis sE renun@e la cursurile

pentru exoterici i s-a nc*is ntr-o retragere profundE, iar ulterior, dupE campania lui /Hlon impotriva 4rdinului, ai cErui

mem!ri au fost vCna@i de autoritE@ile timpului, Pitagora dispare n mod misterios i nu mai apare niciodatE. FmpreurErile n

care el a murit nu au fost descoperite niciodatE, dar 4rdinul care l-a nfiin@at, isteriile sale nu au avut acelai sfCrit, dupE

pErerea lui Oean allinger, aceastea ncE au adep@i, ncE produc efecte.

Pitagora la 7ouvre

Principalul sEu o!iectiv a fost acela de a eli!era oamenii de tutela materiei, pentru a progresa cEtre perfec@iune i a apropia

personalitE@ile de lumea spiritualE, lucru care poate fi realizat doar printr-o du!lE purificare" aceea a trupului, la care se va

aunge prin lustra@ii i rituri i aceea a sufletului, care va fi do!CnditE prin rugEciuni i eficacitatea liturg*iilor.

4pera lui Pitagora mErturisete o du!lE originalitate" aceea de a fi o sintezE armonioasE a con@inutului tuturor isteriilor

importante practicate n timpul sEu B fiindcE, su! formele lor multiple, el le-a cunoscut c*iar din milocul lor" a fost prezent

mul@i ani n milocul egiptenilor, a cElEtorit n /reta, n Ja!ilon i n 'reciaG i aceea de a le fi rEspCndit, printr-o organizare

nouE, pe continentul european. (l a reuit sE m!ine, ntr-un compendiu logic i su!stan@ial, marile tradi@ii esoterice ale

timpului sEu. (l le va comunica unui numEr ales de discipoli, iar acetia nu vor mai tre!ui sE facE anevoioase cElEtorii pentru

a primi 7umina, nici sE alerge n acest scop din sanctuar n sanctuarG vor primi n 4rdin plinEtatea n@elepciunii.

(l nu a imitat nici (gipul, nici 'recia, nici tradi@iile latine, nici pe cele zoroastriste. Pitagora i discipolii sEi vor practica un

cult privat, i vor mplini riturile n secretul Templelor lor, n afara oricErei prezen@e strEine, c*iar n afara influen@ei

propriilor conducEtori ai cetE@ilor unde se aflau. &ar cCnd au refuzat infleun@ele acestora, au fost interzii i urmEri@i, dar au

reuit sE supravie@uiascE veacurilor. A fost un 4rdin tiin@ific, care a vrut sE reformeze moravurile i guvernErile, specula@iilor filosofice le-a dat o !azE adesea realistE, datoritE griii lui constante pentru o!iectivitate.



Numere, reguli de via78 9i competen78

F8%QRQS8T JAMAT P( /4P(T(8RQ F8 /4A7A 7& P&TA'4?A & &D(&7( 7& P&TA'4?A 2010

Din rCndul lec@iilor matematice date elevilor spre rezolvare, exerci@iile lui Pitagora nu ar tre!ui sE lipseascE nicidecum. DupEel, Nzeii nemuritori$ ai lumii divine se manifestE su! forma numerelor. 8umerele formeazE, !a c*iar mai mult - ele sunt legile

universului. 7ec@ia de matematicE, care acum, B dupE cum se pare, B este n primul rCnd instrumentul transmiterii informa@iilor,

prin m!ogE@irea cu ideile lui Pitagora se transformE ntr-un eveniment magic, strElucitor i vi!rant. Aceasta se referE n mod

personal la fiecare om, cEci dea prin calitatea propriei radia@ii, fiecare individ participE la sta!ilirea rezultatului. Dar oare ce

aduce viitorul n rezultat pozitiv, ori negativ

)untem responsa!ili pentru toate evenimentele viitoare ale ntregului PEmCnt, i suntem contien@i de responsa!ilitatea noastrE

actualE decisivE, care-@i taie parcE respira@ia. Pe lCngE aceasta, examenele captivante ale volumului apte al cele!rului roman

;arrH Potter reprezintE doar un oc prietenos de copii, pe o plaE nsoritE.

Actualmente miza este" Ntotul sau nimic$, i nimeni nu este scutit de asta.

Auzim din coli, cE copiii de astEzi nu tiu sE numere i sE sila!iseascE ca cei din trecut. FnvE@Etorii i profesorii se aflE i ei

printre cei viza@i n aceastE pro!lemE, posedCnd din ce n ce mai pu@inE experien@E n acest sens. /auza acestor lipsuri se cautE

n reformele din ultimile decenii ale nvE@EmCntului, care pun accentul pe cCtigarea competen@ei, a priceperii.

Fn loc de predarea cunotin@elor de !azE n domeniul lim!ii, al socotitului i al istoriei, timpul acordat nvE@Erii este folosit

pentru pregEtirea unor prezentEri ori pentru exersarea unor te*nici de vor!ire. Din aceastE cauzE, tCnErul de astEzi, fErE a fi

enat de asemenea !analitE@i ca sila!isirea corectE, gramatica, datele istorice, mpEr@irea ori calcularea procentului, poate

transmite colegilor sEi prin cele mai moderne miloace electronice virtuale orice colec@ie de informa@ii luate de pe internet.

Fntre!area rEmCne nsE desc*isE cu privire la corectitudinea acestor informa@ii.

/47& )P&?&TA7(

Fn toate timpurile i n toate civiliza@iile, nvE@EmCntul a primit critici. 8e ntClnim la tot pasul n lumea ntreagE cu istorisiri i

ta!louri ori fotografii despre copii de vCrstE colarE i despre adul@i care primesc lec@ii. )u!iectele nvE@Erii, cCt i o!liga@iile

fa@E de criteriile culturale, diferE nsE intens n timp i n spa@iu geografic. 4amenii se sc*im!E, astfel se sc*im!E i

nvE@EmCntul, cCt i disputele pe marginea acestuia. )-ar putea spune" acest fapt nu reprezintE nimic nou.

Totui, s-ar pErea cE existE un altfel de nvE@EmCnt care nu se sc*im!E niciodatE. Acesta diferE de sistemele de nvE@are actuale

pu!lice. (ste vor!a despre nvE@EmCntul cu privire la misteriile vie@ii. Aici, materiile trateazE invaria!il teme ca" omul ca

microcosmos, rela@ia sa cu macrocosmosul, originea sa, sufletul sEu nemuritor.

http://www.lectorium.ro/exploreaza-literatura/publicatii/pentagrama/numere-reguli-de-viata-si-competenta

http://www.lectorium.ro/exploreaza-literatura/publicatii/pentagrama/numere-reguli-de-viata-si-competenta



Acest fel de nvE@EmCnt se oferE n colile de isterii, care au existat n fiecare secol, i existE i n prezent pe PEmCnt, fiind

conduse de fraternitE@i, de Npreo@i i preotese$. Acest nvE@EmCnt n-a fost pu!lic, activitatea sa s-a petrecut n secret, cu uile

nc*ise, pentru un numEr mai mic sau c*iar mai mare de elevi, nsE mereu adresCndu-se imagina@iei omului cEutEtor.

4 astfel de coalE a fost i cea a lui Pitagora.

P&TA'4?A & /4A7A P&TA'4?(&/Q

Pitagora s-a nEscut n urul anului 0 .e.n. pe insula greacE )amos. Jiografiile ne ntiin@eazE cE la o vCrstE fragedE a plecat

dea n (gipt ca sE nve@e de la preo@ii din emp*is i T*e!a. DupE aceea, nva@E astronomie la c*aldeeni, iar la fenicieni

geometrie, unde i nsuete i ritualurile mistice ale magiei lor. )e spune cE a primit ini@ierea n diferite coli de isterii.

DupE studiile sale, Pitagora se ntoarce pentru scurt timp pe insula )amos, dar din cauza unor pro!leme politice i pErEsete

pentru totdeauna @inuturile natale i se mutE la /roton, n &talia de )ud. Aici a pus !azele colii sale, care a rEmas activE timp de

+00 de ani.

AceastE coalE a avut douE sec@ii" o parte pu!licE i o coalE de isterii nc*isE. /onform acestui fapt au existat i douE grupuri

de elevi" Nauditorii$ i Nsuccesorii$ ori Nurmaii$. Auditorii au frecventat coala pu!licE i au nvE@at teoria muzicii i

matematica.

rmaii au trEit ntr-o comunitate nc*isE i au avut acces la coala de isterii. FnvE@area lor a nceput cu anii de tEcere.

)u!iectele nvE@ate au fost printre altele" doctrina rencarnErii, mistica numerelor sau numerologia, doctrina 'nozei,

matematica i muzica. Aici s-a predat adevErul, cE omul are origine divinE i tre!uie sE se ntoarcE la originea sa. Fn coala de

isterii @elul nvE@Erii a fost a!solvit atunci cCnd elevul avansat a fost capa!il sE termine ciclul rencarnErilor.

rmaii au fost vegetarieni i au trEit dupE regulile severe ale %ersurilor de Aur <vezi n c*enar= ale lui Pitagora. Pentru prima

datE n istorie, printre ei s-au numErat i femei, ca de exemplu so@ia i cele trei fiice ale lui Pitagora.

P&TA'4?A" 8(?(7( ?(P?(M&8TQ JAMA

FnvE@Etura numerelor a ocupat locul de frunte. 8umerele au reprezentat !aza sistemului de nvE@are pitagoreic. NMeii

nemuritori$, cunoscu@i de noi din diferite istorisiri i mituri, dupE Pitagora, sunt n realitate numere. (i reprezintE legile

universului i ale creaturilor sale. Fn a!!ala gEsim cunotin@e asemEnEtoare.

8umerele sunt de fapt forma@iuni energetice vii, a cEror ordine ierar*icE este exprimatE prin figuri matematice. (le creeazE i

determinE condi@iile de via@E n microcosmos i n macrocosmos.

DupE Pitagora, numErul 10 reprezintE !aza ntregii crea@ii. Asta se datoreazE faptului cE numErul 10 se compune din pEr@i

denumite de Pitagora NTetraItis$, adicE din patru numere" 1U2U3U+V10. Acest TetraItis a fost un sim!ol sacru, i a cuprins

misteriul crea@iei i al rennoirii perpetue.

/ele patru nivele ale acestui sim!ol sacru au fost explicate de Pitagora n felul urmEtor"

1. onada, este sim!olul unitE@ii, al stErii de via@E de dinaintea creErii.

2. Diada, reprezintE prima micare din procesul crea@iei" mpEr@irea n douE polaritE@i a onadei, care n 4rient poartE numele

de Win i Wang.3. Triada, sim!olizeazE unirea celor douE polaritE@i printr-o for@E intermediarE.

+. Tetrada, este sim!olul universului creatG din punct de vedere material, este reprezentat prin cele patru elemente" focul, aerul,

apa, i pEmCntul.



Aceste cunotin@e, n coala lui Pitagora au fost @inute su! secret sever i au fost divulgate doar Nurmailor$.

/4A7A 7& P&TA'4?A )-A )6S?&T, DA? &D(&7( P?(DAT( A/474 A ?QA)

6orurile oficiale, dupE cum se ntCmplE de o!icei, nu s-au !ucurat de ideile propagate n coala lui Pitagora. 4 nvE@EturE

despre divinitatea lEuntricE proprie i despre modelarea corectE a crea@iei prin numerele matematice vii i dEtEtoare de via@E,

contravine, se opune posesorilor puterii, al cEror @el este sE @inE omenirea n netiin@E. coala din /roton a fost supusE astfel

atacurilor permanente, i dupE +00 de ani de la fondarea ei, a fost incendiatE i a ars din temelii.

De asemenea, de-a lungul secolelor, mul@i dintre adep@ii lui Pitagora au fost omorC@i. Dar po@i distruge doar oamenii i clEdirile,

nu i ideile.

Astfel, ideile lui Pitagora influen@eazE de secole diferitele tradi@ii neoplatonice, *ermetice, Ia!!alistice i gnostice.

Apollonius din Tiana, filozoful neoplatonian al secolului 1, a spus de exemplu regelui Persiei urmEtoarele" NA face cunotin@E

cu plEcere cu tiin@a magilor tEi, ca sE mE asigur cE cunotin@ele lor sunt ntr-adevEr aa de mari i de temeinice precum se

vor!ete. Fn ceea ce mE privete, eu urmez nvE@Eturile lui Pitagora din )amos.$ 4pera cea mai importantE a acestui urma al

lui Pitagora este 8uItemeronul.Dar nici muzica noastrE nu ar putea exista fErE Narmonia sferelor$ a lui Pitagora. Pitagora a introdus astfel, printre altele, i

nvE@Etura despre intervale" octava, cvinta i cvarta. /unotin@ele sale muzicale au fost aplicate c*iar i de Oo*ann )e!astian

Jac* <1:-10=.

P&TA'4?A & F8%QRQS8T7 JAMAT P( /4P(T(8RQ

/eea ce n trecut a fost predat doar su! pEstrarea strictE a secretului, astEzi se aflE la ndemCna oricui prin internet. Azi nu se

mai practicE n preala!il modul corect de via@E - cel pu@in un an sau c*iar mai mul@i, - de exemplu pe !aza %ersurilor de Aur ale

lui Pitagora, nainte sE se primeascE ini@ierea n legile naturii.

Azi, desc*iderea spre pu!licul larg a internetului este consideratE NdemocraticE i transparentE$.

Pericolele care derivE din netiin@a acestor ucenici de vrEitori, al cEror numEr este n continuE cretere, sunt ndepErtate astfel

vederii pu!licului prin aceste no@iuni care par pentru oricine pozitive.

Poate este momentul potrivit sE intervenim i sE facem o recomandare ministerelor educa@iei actuale" sE nu mpiedice

divulgarea secretelor cosmosului i ale creaturilor acestuia ncastrCndu-le ntr-un sistem de nvE@EmCnt reglat. DacE se simte

dea nevoia pentru tranformarea predErii matematicii, atunci de ce nu am include i doctrinele lui Pitagora n materialul destudiu Acestea ar putea fi numite cu adevErat Ncompeten@e$.

%ersurile de Aur ale lui Pitagora reprezintE cea mai valoroasE scriere a colii pitagoreice, care este editatE din nou i din nou,

pCnE n zilele noastre. 'Cndurile de !azE ale acestuia sunt urmEtoarele"

1. )trEduiete-te sE-@i dezvol@i mai mult tEria sufletului decCt a trupului.

2. 6ii convins de faptul cE lucrurile care necesitE mai multE ostenealE contri!uie mai mult la virtute decCt desfEtErile.

3. Toate patimile sufletului se opun cu dumEnie mCntuirii sale.

+. (ste foarte o!ositor sE parcurgi n acelai timp drumuri diferite de via@E.. (ste important sE-@i alegi o via@E virtuoasE. DacE te o!inuieti, va fi mai uor. JogE@ia nu este o ancorE sigurE, renumele i

mai pu@in. 8ici trupul, nici stEpCnirea, nici stima nu-@i oferE siguran@E. Toate acestea sunt efemere i nu au o putere trainicE. /e

anume este atunci ancora sigurE Aten@ie, generozitate i for@E. Acestea nu pot fi clintite de nicio furtunE. (ste lege divinE

faptul cE virtutea este singurul lucru care are for@E, i toate celelalte sunt fErE de valoare.



8umErul unu, ca origine, le cuprinde pe toate celelalte numere, fErE ca vreun altul sE-l cuprindE pe el. (l genereazE toate

numerele, fErE ca vreun numEr sE-l genereze pe el. </orpus ;ermeticum, /artea a -a, versetul 2=

4rice numEr provine din unitate, din origine i din rEdEcina tuturor lucrurilor K...L.

8umErul unu reprezintE unitatea cu )piritul, cu TatEl, cu A!solutul, cu 7ogosul, cu 4riginarul. K...L

DacE omul se ntoarce la unitate, la unicul i indivizi!ilul, atunci este pus fa@E n fa@E cu numErul doi. Atunci el, cel legat cu

unitatea, aunge ntr-o rela@ie nouE cu materia ancestralE. Din aceastE cauzE, n 'noza *ermeticE, numErul doi poartE numele de

NmamE$.

8umErul trei reprezintE legEtura plinE de iu!ire dintre nu, cel A!solut i materia ancestralE, adicE dintre TatE i amE, deci

nseamnE unirea celor doi.

Patru, manifestE !ogE@ia conceperii. DacE entitatea care se aflE n legEturE cu TatEl, se va lega i cu materia ancestralE cosmicE,

atunci se nate ceva. Atunci se manifestE plenitudinea conceperii.

?epercusiunea acesteia va fi numErul cinci, noua contiin@E K...L.

ase este numErul dovedirii. Prin for@a de luminE a noii contiin@e, ntreaga stare de via@E a candidatului este doveditE i aunge

n armonie cu 7ogosul.

Din aceastE cauzE, numErul apte este numErul sanctificErii, care este urmat de numErul opt, care este ridicarea perfectE n

ceruri, intrarea n via@a eli!eratoare. K...L.Fn nouE se sEr!Etorete apoi victoria adevEratului om-divin.

Astfel toate cele nouE numere se aflE n legEturE unul cu celElalt ntr-un proces de dezvoltare luat de nouE ori. Astfel vE arEtEm

din nou necesitatea ntoarcerii n unitatea originarE, n origine, i n rEdEcina tuturor numerelor. /ine vrea sE intre n ntregul

proces al vie@ii eli!eratoare tre!uie sE nceapE cu nceputul, deci cu ntoarcerea la unitate, dar nu la modul a!stract, ci foarte

concret. Poate gEsi@i aceste lucruri foarte interesante. ?ecunoate@i logica lor i le socoti@i n@elese. Dar ce folos ave@i din

n@elegerea acestora dacE rEmCne@i doar la atCt (ste vor!a n primul rCnd de a le nfEptui5

8u este vor!a despre cuvinte a!stracte, ci despre o faptE concretE.

recia antica este denumirea data teritoriilor unde a luat nastere si s-a dezvoltat civilizatia vec*ilor greci.

%aracteristici generale

Jazele solide ale civilizatiei europene se pun in 'recia. 4amenii (ladei au marea capacitate de a desc*ide drumuri noi in

economie, filosofie, stiinta, arta etc. /olonizand !azinele editeranei si arii 8egre, ei contri!uie la raspandirea civilizatiei si

la interferentele etno-culturale. >&nventatori ai politicii>, vec*ii greci creeaza sistemele de conducere # oligar*ic si democratic

#, promoveaza individualismul si drepturile civice si incearca sa edifice statul, cetatea-polis # ca exponent al intereselor

cetatenilor #, pe !aze rationale.Prin epoca elenistica, grecii au dat nastere celei dintai civilizatii de sinteza, de cuprindere >universala> din istorie.



(tena si #parta: viata publica si privata

'recia antica a inaugurat in istorie formulele superioare de organizare politica # practic, a >inventat> politica, reguli de drept

referitoare explicit la proprietatea privata, conducere reprezentativa si li!ertate uridica. Pe fundalul unei dezvoltari a

agriculturii, comertului, mestesugurilor, a circulatiei monetare, s-a constituit polisul # cetatea-stat, ca unitate de teritoriu,

locuire, institutii, valori uridice, religioase, morale etc. &ntreaga viata pu!lica si privata a vec*ilor greci se derula in urul ideii

de cetate, garantie a drepturilor civile, a averii si persoanei fizice. &n legatura cu cetatea-stat, a luat nastere si s-a implinit si

calitatea grecilor de cetateni, mai exact de oameni li!eri, proprietari, purtatori de arme, mem!ri ai unei comunitati de traditii,

valori materiale, morale si religioase, de aspiratii etc. >Polisul este acolo unde se afla corpul civic>. Politeia reprezenta

ansam!lul de institutii dintr-un polis. Patrios politeia ec*ivala cu dreptul cutumiar al stramosilor. )trainii <periecii sau metecii=

nu aveau drepturi politice, iar *ilotii <populatii dependente de )parta= si sclavii <prizonieri de raz!oi, datornici etc.=, folositi la

muncile agricole in mine, ateliere mestesugaresti, flota, erau considerati aproape animaleG celelalte populatii neelene erau

numite !ar!ari. 'recii traiau organizati in tri!uri, fratrii, familii <genos= si vor!eau, pana in secolul && i.;r., dialecte diferite.

Puterea politica a evoluat de la autoritatea regilor la cea a aristocratilor agrari, pentru a atinge stadiul in care averea se va

impune in locul originii sociale si a prestigiului religios si militar.

&n acest context de institutii si traditii, s-au intemeiat si polisurile de referinta ale 'reciei, )parta si Atena, in secolele &X $ %&&&i.;r., prima in Peloponez, cea de a doua in Attica. (le au fost rivale reduta!ile la *egemonia (ladei, )parta # ca stat oligar*ic,

militarist, cu !aza economica agricola, dominata de aristocratia funciara traditionala, Atena # ca democratie, mare putere

maritima, cu resurse materiale impresionante, agricole, >industriale>, financiare, condusa de o aristocratie cu putere financiara.

%iata pu!lica in am!ele orase-stat se desfasura in cadrul cetatii <activitati politice, religioase, sportive, spectacole, raz!oaie=.

&nstitutiile de putere se asemanau in mod formalG cele militare erau aproape identice si porneau de la"

Y o!ligatia tuturor cetatenilor de a presta serviciul militarG

Y organizarea pentru lupta pe principiul structurilor de fratrie, tri! si teritorialeG

Y divizarea armatei in infanterie <grea # *opliti=, cavalerie si flota.

n rol insemnat revenea ritualurilor religioase <in cinstea zeilor cetatii=, spectacolelor, ceremoniilor de initiere, teatrului.

)patiul pu!lic al cetatii era dominat la spartani de raz!oi si zei, la atenieni de politica, afaceri, teatru etc. 8umai !ar!atii li!eri

aveau dreptul de a alege si de a fi alesi, de a detine si transmite proprietati.

%iata privata in )parta si Atena evolua in urul familiei, condusa autoritar de !ar!ati. 6emeile aveau in gria gospodaria si

educatia copiilor, mai ales a fetelor, si, uneori, purtau armele. /ontrolul statului se exercita mai evident la )parta, prin norme

morale si comportamente fixate de 7icurg <secolul &% i.;r.=. Atena cultiva, intr-o oarecare masura, >li!ertinismul>.



Democratia ateniana respecta urmatoarele principii" egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii <isonomia=G li!ertatea individualaG

li!ertatea cuvantuluiG participarea la guvernare. Platon caracteriza acest regim ca o guvernare aristocratica, exercitata cu

apro!area demosului. (ra o democratie directa, cu intre!uintarea votului direct, dar limitata la teritoriul unui oras-stat si la

categoria !ar!atilor li!eri, cu excluderea femeilor, metecilor, sclavilor etc.

odelele de organizare politico-administrativa din )parta si Atena se regasesc, cu adaosuri originale, desigur, si in alte polisuri

grecesti. &n 'recia propriu-zisa, orasele-stat mai puternice erau" Te!a, /orintul, Argosul. Pe tarmul asiatic al arii editerane,

grecii fondasera cetati prospere precum" ilet, (fes, ;alicarnas. &n alte parti ale editeranei se evidentiau" /umae, /rotona,

Tarent, )i!aris, /irene, 8aucratis, asalla. 7a area 8eagra fiintau" JHzantion, Trapezunt, /*ersones, Tomis, ;istria,

/allatis, esem!ria. &ntreaga lume greceasca impartasea valori culturale, institutii si aspiratii politice comune. Pentru prima

data in istorie aparea in (uropa, in !azinele arii editerane si ale arii 8egre, o asemenea unitate de inalta civilizatieG

integrarea intr-un sistem economic unitar a furnizat 'reciei produsele alimentare de !aza, sclavi, materii prime pentru

>industrie> si o piata de desfacere stimulativa pentru metropole. (conomia de !ani a spart tiparele economiei inc*ise de >supra

venituri>.

Difuzarea valorilor vec*ii (lade pe spatii intinse, in Antic*itate, a fost rezultatul si unei >mari colonizari>, realizate in secolul

%&&& i.;r. ?az!oaiele dintre orasele-stat, cresterea populatiei, conflictele sociale au determinat contingente de cetateni sa-si

paraseasca locurile natale si sa intemeieze colonii. Prin intermediul lor, grecii au intrat in legatura cu popoarele Asiei, Africii,

(uropei /entrale, de (st si de %est, au stimulat relatiile dintre culturi, pana atunci izolate, au edificat adevarate rute denavigatie si piete comercialeG procesele de intrepatrundere etno-culturala si de civilizatie au inceput, in consecinta, sa se

intensifice pe %ec*iul /ontinent.

Totusi, unitatea statala a (ladei nu s-a putut infaptui prin forte exclusiv proprii. ?ivalitatile dintre polisuri si dintre >partidele>

politice au impiedicat constituirea unei >mari puteri> grecesti. 7a un moment dat, aceasta tendinta parea sa fie stimulata din

exterior de amenintarea persana. &n fata ei, Atena si )parta, urmate de maoritatea cetatilor elene, si-au pus in comun resursele

militare, castigand asa-numitele ?az!oaie medice <+90#+9 i.;r.=, in urma marilor victorii de la arat*on <+90 i.;r.= si

)alamina <+:0 i.;r.=. Dar ?az!oiul peloponeziac <+31#+0+ i.;r.=, purtat de Atena si 7iga de la Delos <alianta patronata de

metropola din Attica= impotriva )partei si a 7igii peloponeziace a aruncat, din nou, lumea greaca in *aosul raz!oiului civil.%ictoria )partei din +0+ i.;r. a determinat coalizarea celorlalte polisuri contra ei si, in final, afirmarea Te!ei ca putere

*egemona in 'recia continentala, in intervalul 31#32 i.;r.

A!ia ?egatul acedoniei, su! 6ilip al &&-lea si Alexandru acedon, va unifica (lada, prin cucerire <33 i.;r.=. &mperiul creat

ulterior de Alexandru cel are <331#323 i.;r.= in (uropa de )ud-(st, Asia si Africa de 8ord avea sa dea nastere >lumii

elenistice> pe temeliile careia se vor fonda regatele Antigonizilor, )eleucizilor, Ptolemeilor. )parta si Atena isi vor pierde

atunci definitiv importanta politica, dar vor ramane si dupa cucerirea romana <secolul && i.;r.= sim!olurile a doua moduri de

organizare si exercitare a puterii politice" oligar*ia si democratia.



%ronologie

Y )ecolele X& i.;r. # &X i.;r." >)ecolele intunecate> # invazia si asezarea populatiilor elenice in 'recia si Asia ica. Asimilarea

fondului civilizatiei miceniene <secolele X%& i.;r. # X&& i.;r.=G

Y )ecolele %&&& i.;r. # %& i.;r." (poca ar*aica. 6ondarea cetatilor-stat, >area colonizare greaca>, economie agrara, comert,

mestesuguri, activitate financiara, >piata elena> in !azinele arii editerane si arii 8egreG

Y )ecolele % i.;r. # &% i.;r." (poca clasica. Apogeul democratiei si >imperiului maritim> atenian. ?az!oaiele cu persii si

raz!oiul peloponeziac dintre Atena si )parta. /ucerirea si unificarea 'reciei su! dinastia macedoneana. )piritul civic si

formarea constiintei unitare a (ladei <panelenismul=.

Y )ecolele &% i.;r. # & i.;r." (poca elenistica. /rearea de catre Alexandru cel are a >imperiului universal> macedonean.

onar*ia greco-orientala de natura divina. /ivilizatia elenistica de sinteza greco-orientala. /ucerirea lumii grecesti de catre

?oma si punerea !azelor celei dintai civilizatii unitare a vec*ii (urope.

)eformele in (tena

Y Dracon <sfarsitul secolului %&& i.;r.="

-introducerea legilor scrise si a ustitiei de stat, cu pedepse excesiveG

-ocuparea functiilor pu!lice, in exclusivitate, de catre proprietarii de pamant fara datorii.

Y )olon <inceputul secolului %& i.;r.="

-interzicerea privarii de li!ertate personala pentru neplata datoriilorG

-infiintarea tri!unalului poporului <;eliaia= si a sfatului <Joule=G

-reformele sale puneau !azele unei puternice paturi milocii de proprietari agricoli, negustori, marinari, mestesugari si limitau

puterea aristocratiei.

Y /listene <secolului % i.;r.="

-impartirea populatiei in 10 tri!uriG

-sfatul alcatuit din 00 de mem!ri, alesi cate 0 de fiecare tri!G

-colegiul specialistilor militari # 10 strategiG

-introducerea ostracizarii # exilul pe 10 ani.

Y Pericle <secolul % i.;r.="

-reducerea atri!utiilor Areopagului <aristocratic=G

-salarizarea functiilor pu!liceG

-dreptul cetatenilor, indiferent de origine si avere, de a ocupa magistraturi in statG

-triumful democratiei <exercitarea puterii politice de catre popor prin dreptul sau de a alege li!er si de a fi ales in organeleconducerii statului=.



Forme de guvernare in recia antica

'recii au fost inventatorii politicii, ca arta a gestionarii afacerilor cetatii.

Y onar*ia <monos # unul, arI*ia # autoritate= a caracterizat epocile preclasice <dinaintea secolului % i.;r.=, regalitatea

intrunind atri!utele puterii religioase, militare si politice. Descendenta de sange, o!ligatoriu mitica, si prestigiul personal

contri!uiau la mentinerea autoritatii monar*ului.

Y Aristocratia <aristos # cel mai !un= a urmat, indeo!ste, monar*iei si a reprezentat guvernarea unei categorii sociale

privilegiate <mari posesori de pamanturi=.

Y 4ligar*ia <oligoi # numar restrans de oameni=. Puterea apartinea unui grup sau unei familii - in general, aristocratice -,

agricole sau agrar-comerciale.

Y Democratia <demos # popor=. (ste specifica multor orase-stat in (poca /lasica a secolului %. Aristocratia de avere imparte

puterea cu poporul.

Y Tirania <putere cucerita prin forta de un uzurpator=. &nstitutia provenea din Asia ica si desemna o dictatura detestata, in

ciuda unor reforme remarca!ile, si de popor si de aristocrati, cum a fost cea a atenianului Pisistrate in secolul %& i.;r. >Pentru o

cetate, nu este nimic mai rau decat un tiran. )u! acest regim legile nu sunt aceleasi pentru toti. n singur om guverneaza"

proprietarul legii>. <(uripide=

Y onar*ia elenistica. ?egele era asimilat, in traditia orientala, cu un zeu. 6ormula va fi preluata de &mperiul ?oman, inca din

secolele & i.;r.#& d.;r.

arturii

Y Plutar*">(i <spartanii= traiau in cetate ca intr-o ta!ara, avand !ine statornicit si felul lor de viata si indeletnicirile cu tre!ile

o!stesti si, indeo!ste, socoteau ca nu sunt ai lor insisi, ci ai patriei <...= &ar *ilotii lucrau pentru ei pamantul, platind dadia

pomenita>.

Y Pericle" >Z[i in ce priveste numele, cand guvernam tinand seama nu de un numar mic, ci de maoritatea, acest regim se

numeste democratie>.

Y Tucidide" >(ra nevoie de un regim democratic pentru ca cei saraci sa ai!a un refugiu si cei !ogati un frau.>

Y Aristotel" >Jaza regimului democratic este li!ertatea... Acum li!ertatea consta in a fi pe rand supus si guvernant, fiindca in

acceptiunea populara ustitia este egalitatea in drepturi a tuturor>.



Educatie

%ec*ii greci s-au preocupat indeaproape de pro!lemele moralei si politicii, raz!oiului si artei. Politicul si raz!oiul, aflandu-se

in primul plan al atentiei lor, s-au cristalizat de timpuriu modele de educatie a tinerelor generatii spre a se asigura functionareanormala a cetatii. &n (poca *omerica, dinaintea constituirii polisurilor clasice, educatia im!raca forme traditionale, militare si

religioase. Treptat, influenta legaturilor de sange s-a redus si, odata cu diversificarea preocuparilor politice si uridice, orizontul

educational s-a largit considera!il, fara ca respectul fata de stramosi, eroi si zei sa fie, insa, vreodata a!andonat. &n (poca

clasica, acolo unde rolul statului aungea covarsitor, precum in )parta, valorile se impuneau prin prestigiul lor mitic si prin

ascultare de legiG in alte polisuri, in special la Atena, individul avea o li!ertate de alegere si exprimare mult mai mare.

)parta cultiva valorile raz!oinice ale ascetismului, disciplinei, dezvoltarii fortei fizice. Astfel, comportamentul militar si social

se standardizau si gandirea cutezatoare isi gasea cu greu formele de exprimare.

/etatea se ingriea de educatia fetelor si a !aietilor. )e asigurau cunostinte minime de scris si citit. 6etele si femeile tre!uiau sa

stie sa apere cetatea atunci cand !ar!atii se aflau in campanie. Jaietii se intruneau, de la ani, in ta!ere militare, fiind antrenati

pentru lupta, prin exercitii fizice, disciplina severa, spirit de grup, descuraarea initiativelor personale, exprimarea sintetica si la

o!iect a opiniilor <laconismul=.

/alitatile militare determinau, in mare parte, statutul de cetatean. 6uga de pe campul de lupta sau nerespectarea disciplinei

antrenau automat decaderea din pozitia privilegiata de cetatean. Pentru aceasta ravnita pozitie, sistemul educational nu insista,

totusi, pe dezvoltarea elocintei, a artei dialogului si discursului. &n )parta >gandeau> inteleptii si aristocratii, iar cetatenii le

apro!au opiniile si le exercitau, in stil militar, ordinele. 4 morala stricta reglementa comportamentul social si familial, !ar!atul

conducand precum un comandant. )pectacolele de teatru si, mai ales, comedia nu aveau trecere, poezia eroica si ocurile

sportive dominand universul cultural spartan, alaturi de ceremoniile religioase.

&n )parta se impamantenise, deci, un model educational specific >statului cazarma>, in care supunerea neconditionata fata de

superiori, disciplina, retinerea in manifestarea sentimentelor, precautia in relatiile cu autoritatile, dispretul criticii si al

comportamentului li!er devenisera trasaturi caracteristice ale profilului moral al cetateanului.

7a polul opus )partei, cetatea Atena facea din educatie o arma reduta!ila pentru formarea unui cetatean complet, cu o

constructie fizica si intelectuala armonioasa, capa!il sa fie luptator, administrator al tre!urilor pu!lice, ganditor, comerciant,

artist etc.G nu inseamna insa ca atenienii ignorau pregatirea militara sau dezvoltarea aptitudinilor sportive si fortei fizice, unita,desigur, cu >ascutimea mintii>.

(ducatia se aplica diferentiat. Jaietii isi incepeau educatia la : ani, su! supraveg*erea pedagogilor. De fete se ingrieau

mamele, in gineceu. (xercitiile fizice ale !aietilor se desfasurau in palestre si constau din antrenamente si pro!e de lupta,

alergare, sarituri in lungime, aruncarea discului si a sulitei <pentatlon=. Pe langa exercitiile fizice, se cultiva simtul muzical,



pentru ca, pana la 1+ ani, copiii sa deprinda si cititul, scrisul, socotitul si gramatica. (fe!ia, un fel de scoala militara, asigura

pregatirea tinerilor cu varste cuprinse intre 1:#20 ani. Tinerii intrau apoi in fratriii, asociatii militare !azate pe relatii de

prietenie si spriin reciproc in lupta si in agora.

&n Atena si in alte polisuri, unde democratia se afla la loc de cinste, se acorda o atentie speciala studierii politicii, stapanirii

cuvantului, cunoasterii logicii si expunerii argumentate a ideilor si opiniilor. Daca in )parta invatatura inalta ramanea un

privilegiu al oligar*iei, un monopol si o putere a sa, in Atena a gandi, a rationa se impuneau, deopotriva, si pentru aristocrati si

pentru demos.

(xperienta Atenei in materie de educatie este unica in Antic*itate. &n centrul educatiei se punea formarea omului ca entitate

superioara. Perfectionarea fizica, intelectuala si artistica era idealul cetatii din Attica. &nitierea spre atingerea idealului fericirii

se realiza in trepte, in cicluri scolare primare, secundare si superioare, cu sau fara interventia statului. (ducatia cetateanului

continua si dincolo de varsta scolii, prin intermediul institutiilor democratiei, ce puneau in centrul lor >omul ca fiinta politica>.

&n acelasi timp, societatea greaca, in ansam!lul ei, a introdus, pentru prima data in istoria civilizatiei, marile dez!ateri asupra

sistemelor de valori. Adevarul, fericirea, ustitia, frumusetea, armonia, legea, statul ca organizare perfecti!ila, egalitatea intre

cetateni, respectul proprietatii si al individului sunt tot atatea valori comune atat (ladei, cat si lumii de astazi. 8ecesitatea

introducerii de reguli morale in comportamentul politic si in viata de zi cu zi este un important principiu al vec*ilor greci.

&deile de patrie si patriotism, restranse pentru secole de polis, s-au nascut tot in Antic*itatea greaca si au fost cultivate prin

educatie. Din acele vremuri vin si conceptiile inalte despre pace ca ideal al oamenilor, precum si cele despre unitatea si

unicitatea omenirii, strafulgerari ale mintilor luminate ce treceau dincolo de mentalitatea comuna a separarii umanitatii in greci

si >!ar!ari>.

(cademia din (tena # prima >Z[coala superioara politica> din (uropa

6ondata de Platon, >Academia a avut ca prima functie formarea pe !aza rationala a oamenilor de stat de care avea nevoie

cetatea <...=. (a a avut un imens succes, primind multi tineri indragostiti de stiinta si intelepciune din toate colturile lumii

grecesti si inspirand numeroase constitutii \platoniciene]. (a va supravietui 1000 de ani fondatorului ei, Z[coala nefiind

inc*isa decat in 29 d.;r.>K1L

Principalele scoli de educatie din (lada, doctrinele si valorile cultivate de ele

Y /inismul # intemeiata de Antistene <++0 # 3 i.;r.=G viata austera, intelepciunea conduc la fericire, cosmopolitism,

negativism.

Y ;edonismul # intemeiata de Aristip din /irene <+3 # 30 i.;r.=G scopul vietii este o!tinerea placerii <*edone=. Dezvoltat de

(picur.

Y )cepticismul # intemeiata de Piron din (lis <30 # 30 i.;r.=. 4mul nu poate avea o opinie despre lume, deoarece cunoasterea

este limitata.

Y )ofismul # intemeiata de Protagoras, 'orgias, )ocrate etc. <secolele % # &% i.;r.=. )copul vietii rezida in cautarea

intelepciunii <)op*ia=.



Y )toicismul # intemeiata de Menon din /itium <320 # 2+ i.;r.=. 6atalismG viata tre!uie traita in conformitate cu natura si legile

divineG inlaturarea pasiunilorG scopul vietii consta in fericirea o!tinuta prin energie si virtuti.

arturii

Y Aristotel" >/ele patru lucruri cu autorul carora oamenii o!isnuiesc sa faca educatia erau stiinta de carte, gimnastica, muzica

si desenul>.

Y ;eraclit" /unoasterea de sine si intelepciunea sunt la indemana tuturor oamenilor.

Y ;egel" >)ofisii au impartasit invatatura in ce priveste intelepciunea, stiintele in general, muzica, matematica etc... (i au

indeplinit o functie de cultura. 8evoia de a se decide pe !aza gandirii in ce priveste impreutarile si nu numai pe !aza de oracol

sau de o!iceiuri, de pasiuni si de sentimente momentane, aceasta nevoie de reflexie a tre!uie sa se nasca in 'recia <...=. &n locul

scolilor ei au practicat invatamantul ca pe o meserie a lor, formand o categorie sociala aparte. /alatorind din oras in oras,

tineretul li s-a atasat si a fost format de ei>.

Y (rnest )tere" >)ocrate a fost marele pedagog al grecilor. (l si-a concentrat efortul spre sta!ilirea normelor in functie de care

pot fi recunoscute valorile morale>.

;<tiinta si arta

Pe langa institutii, politica, democratie, educatie si spirit civic, 'recia antica a lasat mostenire ?omei si, mai apoi, (uropei

moderne o stiinta cutezatoare si o cultura stralucitoare. Am!ele aveau ca element central al preocuparilor cunoasterea si

slavirea omului, in conformitate cu idealurile umanismului elenG am!ele se raportau direct la progresul gandirii a!stracte si

speculative <incuraata de inventarea unui alfa!et propriu in secolul %&& i.;r.=.

'andirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele %&& # %& i.;r., detasandu-se, treptat, de cea religioasa. )piritul lor critic,

preocuparea pentru intelegerea omului naturii si niversului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale

oferite de religieG tendinta catre alte cai de cunoastere a adevarului, frumosului, fericirii, ustitiei si ordinii s-a accentuat in

perioadele de intensificare a conflictelor interne din polisuri si a luptelor pentru *egemonie in (lada, din secolele % # &% i.;r.

Daca explicatia clasica a aparitiei si existentei lumii se !azase timp de secole pe miturile *omerice, pe actiunea zeilor, in

fruntea carora trona familia patriar*ala a lui Meus, spiritul stiintific punea la indoiala sc*ema divina incremenita in >ordine>,

incapa!ila sa impiedice raz!oaiele, molimele, omorurile si numeroasele nedreptati umane. 4 parte dintre greci, !antuiti de

teama si neliniste, s-au orientat atunci spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum 4rfeu, /H!ele, )a!azios,

DHonisios, in speranta atingerii unui prag superior al fericirii, prin initiere sau intr-o >viata de apoi>. Altii, insa, nu au incetat sa

caute raspunsuri rationale, straduindu-se sa aunga, prin a!stractizarea gandirii, la principiile ce reglementau viata si moartea,

existenta niversului, destinul oamenilor. Pentru ei, stiinta, unita, pe atunci, cu filosofia, tre!uia sa suplineasca religia oficiala,

acceptata doar ca un simplu exercitiu de ritual.



&onienii T*ales din ilet, Anaximene, Anaximandru si ;eraclit din (fes identificau ca elemente fundamentale ale naturii si

cosmosului apa, aerul, infinitul <materie nedeterminata=, focul. De la ;eraclit, lumea incepea sa fie perceputa in relatie cu

devenirea si lupta creatoare. 7upta contrariilor si unitatea lor fundamentala explicau natura fiecarui lucru <dielectrica=.

Pitagora, la randul lui, fundamenta o adevarata filosofie a naturii si matematismului sistematic. >Totul este numar>, considera

acest matematician, fizician, filosof si >zeu>, omul in urul caruia s-a creat in secolul %& i.;r. o miscare <eterie= politico-

militara, cu numeroase caracteristici de secta ascetica si purificatoare <in sudul &taliei si )icilia=. Democrit din A!dera sustinea

o cosmogonie mecanicista cu rezonante divizi!ile si imua!ile # atomii in vesnica miscare.

Aparitia sofistilor, in secolul % i.;r., a ec*ivalat cu o >revolutie> in gandirea elenica, ei introducand spiritul critic, ideea de

eficienta a actiunii, antidogmatismul manifest. &nvatati precum Protagoras din A!dera, 'orgias din 7eontini, Prodicos din /os,

;ippias din (fest puneau omul in centrul reflectiei filosofice, in locul zeilor si al >principiilor fondatoare>. )ofist si, totodata,

antisofist, )ocrate s-a straduit sa >predice> indoiala creatoare, sa condamne superstitiile, incultura, viciile concetatenilor, sa

fundamenteze o metoda de gandire <rationala= si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamenilor sta in virtutea luminata de

ratiune.

&n secolul &% i.;r., Platon, filosof de la care ne-au ramas importante lucrari <dialogurile P*aidon, ?epu!lica, 7egile etc.=,

pornind de la metoda lui )ocrate # al carui elev a fost # a creat dialectica si a facut sinteza intre rationalism si spiritualismul lui

Pitagora. &n sistemul sau &deile erau o realitate a!soluta si imua!ila, inaccesi!ila cunoasterii rationale. 4pera politica ne

infatiseaza, la maturitatea tarzie, un Platon dezamagit de tentativele de infaptuire a >statului ideal> <condus de filosofi=, dar

capa!il sa ne transmita mesaul ca scopul statului este sa asigure ordinea, dreptatea.

Discipol al lui Platon, Aristotel <etafizica, Politica, 6izica, Despre suflet etc.= a ridicat rationamentul <inductie si

generalizare= la rangul de >cale a cunoasterii> stiintifice. 4mul este perfectiunea lumii vii, iar politica are drept scop fericirea

lui prin ustitie.

)ofistii, )ocrate, Platon si Aristotel au operat mutatia esentiala in gandirea filosofica a Antic*itatii" omul este o!iectul exclusiv

al gandirii filosofice, directie de gandire transmisa ca mostenire spiritualitatii moderne europene. Artele au largit, la randul lor,

orizontul preocuparilor intelectuale ale grecilor si au dat glas gusturilor si sentimentelor lor. /a si manifestarile religioase ori

sportive, artele nu puteau fi separate de polis, mult timp exprimandu-se in stransa dependenta de religie si politica.

%or!ind, la inceputuri, mai multe dialecte, grecii si-au creat o lim!a comuna in epoca elenistica <secolele &% # & i.;r.=,

denumita >oine>.

Arta dramatica, de pilda, si-a avut izvoarele in procesiunile religioase, cu precadere in cultul lui DionHsos. &n urul sanctuarelor

sale se desfasurau procesiuni, cu recitari, muzica si dans, de origine asiatica. &nitial, pe scena apareau doar corul si un singur

actor. Tragedia a atins culmile perfectiunii prin operele lui (sc*il <s-au pastrat insa doar fragmente=sau prin creatiile rafinatului

)ofocle <Antigona, 4restia, 4edip etc.= si ale sensi!ilului (uripide <(lectra, edeea=, apreciat de Aristotel drept >cel mai tragic

dintre poeti> si preluat creator de /orneille si ?acine. )pre deose!ire de tragedie # axata pe temele solide ale eroismului si

nedreptului destin uman # comedia functiona ca un neindurator >formator> de opinie pu!lica, !iciuind, cu Aristofan </avalerii,

%iespile, Adunarea femeilor=, viciile >demagogilor> si ridicolul unor zei. /omedia de >moravuri>, in special, a inflorit in

secolele % # &% i.;r., in contextul manifestarii individualismului si erodarii valorilor traditionaliste.

Poezia si muzica au marcat indeaproape viata pu!lica si privata a vec*ilor greci. &liada si 4diseea, atri!uite legendarului

;omer, ec*ivalau cu un fel de >Ji!lie a grecilor>, exaltand eroismul, virtutile raz!oinice, viata >cavalereasca>. Prin opera lui;omer s-a cimentat unitatea culturala a 'reciei si s-au educat generatii de tineri in spiritul elenismului. ;esiod, prin unci si

zile si Teogonia, cultiva idealurile omului simplu, ale agricultorului, caruia i se datorau, in perioadele de liniste, sta!ilitatea si

prosperitatea cetatii.



Z[tiinta a inregistrat in 'recia antica performante remarca!ile in planul teoreticG in cel al experimentului si te*nologiilor, o

autentica dezvoltare s-a constatat a!ia in epoca elenistica. Totusi, (lada a propulsat stiinta ca mod de cunoastere a omului, a

lumii si a niversului printr-o serie de descoperiri epocale.

Pictura, sculptura, ar*itectura au evoluat de la maniera *ieratica din epoca ar*aica la atitudini din ce in ce mai corespunzatoare

realitatilor umane. /orpul omului si omul, in general, au stat in centrul atentiei artistilor. /lasicismul a propulsat o arta oficiala,

triumfala, generos su!ventionata de stat.

Pictura, sculptura si ar*itectura si-au unit eforturile pentru edificarea de mari complexe de cult ale cetatii, elemente de etalare a

puterii, prestigiului si soliditatii acesteia. &n secolele elenismului, insa, creatorii au dat frau li!er exprimarii sentimentelor

omenesti si surprinderii trupului uman in cele mai diferite ipostaze. A fost o reactie la clasicismul artei oficialeG in aceeasi

epoca, au aparut si mari protectori particulari ai artelor, in concurenta cu statul.

?omanii vor organiza, asimila si im!ogati zestrea stiintifica si culturala a (ladei, turnand temelii de nezdruncinat civilizatiei

europene.

uzele

/ele 9 muze adorate si sluite in 'recia antica"

Y /lio # istorieG

Y T*alia # comedieG

Y elpomene # tragedieG

Y Terpsi*ora # dansG

Y (rato # elegieG

Y Polimnia # poezie liricaG

Y rania # astronomieG

Y /alliope # elocintaG

Y (uterpe # muzica.

=iblioteca din (le"andria

/apitala intelectuala a elenismului, Alexandria a fost dotata cu doua !i!lioteci de catre regele Ptolemeu al &&-lea <2:3 # 2+

i.;r.=. &n cea mai importanta !i!lioteca, ce functiona in legatura cu uzeul <la inceput dedicat cultului uzelor=, se pastrau

00.000 de papirusuriG ea a cazut prada focului in + i.;r. /ea de-a doua !i!lioteca a fost distrusa in 391. Aici s-au pastrat cele

mai importante texte in lim!a greaca si s-a cristalizat lim!a unitara a epocii elenistice.



;<tiinte

Y matematica" Pitagora <secolul %& i.;r.= si (uclid <secolul &&& i.;r.= puneau !azele geometriei plane.

Y fizica" Ar*imede <secolul &&& i.;r.= dezvolta mecanica fluidelor si geometriaG a fixat legile fundamentale ale *idrostaticiiG a

inventat numeroase masini de raz!oi.

Y astronomie" Aristar* din )amos <secolul &&& i.;r.= afirma existenta sistemului *eliocentric si il anticipa cu secole pe /opernicG

a incercat sa masoare distanta de la Pamant la 7una.

Y istorie" ;erodot <+:+ # +2 i.;r.=, >parintele istoriei>, in ale sale &storii s-a !azat pe o!servarea directa si studierea traditiilor si

altor surse de informare, unele fantezisteG el prezenta si primele informatii scrise, culese de la >fata locului>, despre traci si geti.

Tucidide <+0 # +2 i.;r.=, cu opera sa capitala &storia ?az!oiului peloponeziac, a dezvoltat metoda cercetatii stiintifice critice,

folosind surse literare si epigrafice.

Y geografie" PHt*eas din arsilla <Descrierea 4ceanului si Periplu= a masurat distanta pana la )oare si a sta!ilit legaturile intre

maree si fazele 7unii. (ratostene din /irene a evaluat lungimea circumferintei Pamantului.

Y medicina" ;ipocrate din /os <+0 # 3 i.;r.= a initiat o!servatia clinica si a introdus in lumea medicilor >Ouramantul

*ipocratic>.

arturii

Y Protagoras din A!dera" >4mul este masura tuturor lucrurilor>.

Y Platon" >8elegiuit nu este cel care ii nesocoteste pe zeii multimii, ci acela care crede in insusirile atri!uite acestora de catre

multime>.

Y Aristotel" >7umea ideilor a!solute nu are culoare, nici forma, nici nu e tangi!ila.>

Y )ofocle" >4ricat de multe minuni ar avea lumea, nici una nu este mai minunata decat omul>.

coala pitagoreicE de la /rotona

<extras din isterele colii Mamolxiene=

coala de la /rotona i-a fost casE i familie lui Mamolxe pentru o lungE perioadE de timp. PCnE sE aungE acolo,

Mamolxe deprinse foarte multe din tainele trupului, sufletului i ale min@ii <gra@ie numeroaselor ini@ieri avute, alEturi

de Pitagora, n 'recia, 6enicia, vestul &ndiei, (gipt, Persia=. (ra un meter iscusit al cuvintelor, tia sE o!loeascE

atCt rEnile sufletului cCt i pe cele ale trupuluiG vedea cum se dezvoltE lucrurile n timp i spa@iu <capacitate

vizionarE=, i n@elegea multe rosturi... rEmase ncE ascunse pentru cei mai mul@i n@elep@i ai vremii.

Pitagora, precum i cei care l-au urmat, aveau de gCnd sE descopere <la /rotona= mecanismele i modalitE@ile

cele mai potrivite prin care se puteau dezvolta, ntr-un mod armonios <c*iar su!lim=, societE@ile omeneti. Acesta

era arele Plan al lui Pitagora. )ufletul sEu tCnea dupE o lume frumoasE. Doar atCt dorea" o lume plinE de pace,

luminE, armonie. (ra convins cE, pentru aceasta, tre!uia sE ridice doar o singurE cetate <ora=, dupE care celelalte ar

fi urmat-o. Pitagora tia, i sim@ea, cE sufletul fiecErui om este alcEtuit din luminE i iu!ire, nsE pentru a le scoate la

suprafa@E, ar fi fost nevoie de anumite condi@ii exterioare.

arele suflet solar co!orCse pentru a sc*im!a lumea...

Planurile erau fEcute. Pentru nceput, tre!uiau sE punE !azele unei aezEri. rma dezvoltarea armonioasE a

acelei aezEri, din toate punctele de vedere. Apoi, tre!uia sE fie un exemplu pentru cei din ur.



/rotona urma sE fie asemeni unui far de luminE.

/u toate cE Pitagora a rEmas cunoscut lumii mai cu seamE pentru contri!u@iile aduse matematicii <n special

pentru ta!la nmul@irii i cele!ra teoremE care i poartE numele=, tre!uie spus cE filozofia i coala lui au lEsat urme

mult mai adCnci n istoria lumii, c*iar dacE acestea nu sunt vEzute n mod direct.

(ste primul filozof care a com!inat matematica cu mistica. (ra ferm convins cE numErul este cauza primE, i cE

orice evolu@ie a lucrurilor ar avea tipare geometrice. FnsE, pentru a aunge la cauzele lucrurilor, tre!uiau parcurse

anumite trepte. AdicE era nevoie de o perioadE de pregEtire.

Pitagora tia cE, pentru a construi noul tip de cetate, avea nevoie de o Nfunda@ie$ sEnEtoasE i de Npiloni$ foarte

puternici. &ar toate acestea nu sunt date de cEtre trup, nici de puterile materiei, ci de cEtre suflet. tia de asemenea

cE, pentru a-l face sE strEluceascE, sufletul tre!uia neapErat dezro!it de trup, adicE de cele materiale. /onsidera cE

sufletul este asemenea focului, cEci focul tinde sE urneascE spre cer, iar cele materiale, firete, tind spre cele de os.

coala lui Pitagora era mpEr@itE pe cCteva grade. De asemenea, erau impuse reguli stricte. 8imeni din gradele

inferioare nu avea voie sE participe la ntrunirile celor din gradele superioare, iar celor din gradele superioare le era

interzis sE dezvEluie materiile de studiu <i tainele deprinse= celor din gradele inferioare.

DatoritE renumelui sEu consacrat, dar mai ales setei de cunoatere a multora, Pitagora avea o sumedenie de

aspiran@i pentru coala sa, nsE pentru a fi admii, erau nevoi@i sE treacE de anumite teste. Primul test era Ncitirea$

caracterului dupE caracteristicile fizice <fiziognomia=. Pitagora era ferm convins cE muc*ii faciali exprimE cu

acurate@e natura sufletului i cE, n timp, ntregul c*ip preia amprenta sa. DupE acest test urma interviul, prin care se

urmErea scoaterea la luminE a unor pEr@i din caracter. /*iar dacE aspiran@ii treceau cu !ine testele, puteau trece

c*iar i trei ani pCnE cCnd sE fie admii n coalE.

4datE admii, primilor discipoli <neofi@i= li se cerea sE practice pentru o perioadE tăcerea. DupE unele scrieri,acest stadiu putea dura ntre doi i cinci ani. Prin aceastE tEcere, discipolul avea sE-i dezvolte nu doar cunoaterea

i intelectul, ci i ascultarea interioarE. DupE o anumitE perioadE, ncepea sE perceapE murmurul sufletului. Fncetul

cu ncetul, vacarmul celor lumeti se stingea n mintea neofitului, iar linitea i !ucuria l cuprindeau pe de-

a-ntregul.

Pentru ca nimEnui sE nu-i fie stCrnite poftele de mErire i ntCietate <egoul=, Pitagora ntocmise cCteva reguli" to@i

neofi@ii erau egali, indiferent dacE proveneau din familii !ogate sau din familii sEraceG to@i aveau aceleai condi@ii

de trai i purtau aceleai *aineG alimenta@ia era la fel pentru to@i, iar munca pentru ntre@inerea comunitE@ii era fEcutE prin rota@ie. De asemenea, femeile erau considerate egale cu !Er!a@ii, nsE erau n grupuri separate.

Pentru cele necesare trupului, Pitagora sta!ilise ca *rana sE fie vegetarianEG mai erau excluse unele alimente,

printre care fasolea i anumite semin@e. Fntocmise i o serie de exerci@ii fizice, folosite n competi@iile sportive ale

vremii. 8u ncuraa munca excesivE i nici nu punea pre@ pe cCtigarea competi@iilor, ci mai degra!E pre@uia

ec*ili!rul i cumpEtarea.

Pentru !ucuria i armonia sufletului, Pitagora ncuraa arta. uzica i poezia erau considerate *ranE de !azE

pentru suflet, iar geometria, principiile naturii <fizica= i filozofia erau *rana pentru minte. 8umErul era considerat cE fiind cel ce exprimE ordinea i raportul ntre toate lucrurile. 8umErul zece era numit

NnumErul perfect$, deoarece cuprinde toate celelalte principii. Acest numEr era numit Decada <sau tetraItHs=, adicE

cifra zece era suma primelor patru cifre. Decada era reprezentatE grafic de cEtre un triung*i cu laturile alcEtuite din

patru elemente. Astfel, din fiecare vCrf se o!@inea 10 prin nsumare <10V1U2U3U+=.



Pitagora considera cE toate lucrurile sunt dinamizate de cEtre aspecte contrarii, zece la numEr. Acestea erau"

limitat-nelimitat, par-impar, unitate-pluralitate, dreapta-stCnga, masculin-feminin, repaus-micare, drept-cur!,

luminE-ntuneric, !ine-rEu, pEtrat-dreptung*i. Fntre aceste contrarii se desfEoarE nenumErate manifestEri ale

frumosului i armoniei. Fn gradele avansate, discipolii dez!Eteau zilnic multe aspecte legate de dinamica acestor

contrarii.

/osmologia pitagoreicE sus@inea cE sunt nouE corpuri cereti, care se rotesc n urul unui 6oc /entral. /el mai

aproape de centru, era considerat antipEmCntul <antic*ton=, o planetE invizi!ilE, apoi PEmCntul, 7una, )oarele,urmau cele cinci planete cunoscute la acea vreme <%enus, ercur, arte, Oupiter, )aturn=, dupE care venea sfera

stelelor fixe.

)e spune cE dupE ce sufletul e complet eli!erat de cele trupeti, iar mintea se aflE ntr-o deplinE linite i

armonie, se poate percepe muzica celor zece sfere cereti. A rEmas vor!a cE muzica sferelor avea darul de a

transforma omul n semizeu, asemeni marilor eroi.

)e pare cE, de la Pitagora i coala sa nu a rEmas nimic scris. 7ucrErile sale au fost fie ascunse, fie distruse

nainte de distrugerea cetE@ii. coala pe care a fondat-o avea un caracter oarecum ermetic, a!solut to@i fiind nevoi@isE depunE un urEmCnt de tEcere asupra celor nvE@ate.

Pentru posteritate au rEmas cele!rele &mnuri #acre"

%inste9te >nainte de toate pe ?eii nemuritori, >n ordinea ce le-a fost r@nduit8 de *ege.

)espect8 Aur8m@ntul. %inste9te apoi pe Eroii glorifica7i.

%inste9te 9i pe eniile p8m@nte9ti, >mplinind tot ce este hot8r@t de lege.

%inste9te pe tat8l t8u, pe mama ta 9i pe rudele ce-7i sunt apropiate.

Bintre ceilal7i oameni, f8-ti prieten pe cel >ncununat de virtute.

#upune-te >ntotdeauna >n fa7a vorbelor bl@nde 9i a faptelor folositoare.

Nicic@nd s8 nu-7i ur89ti prietenul pentru o gre9eal8 de nimic, at@t c@t po7iC c8ci posibilul vecin e cu

necesitatea.

(fl8 c8 toate acestea sunt astfel, 9i >nva78 s8 biruie9ti cele ce urmeaz8:

mai >nt@i l8comia p@ntecului, apoi lenevia, lu"ul si m@nia.

Nu s8v@r9i nicic@nd vreo fapt8 de care s8 te ru9inezi, nici fa78 de un altul, nici fa78 de tine. Di, mai ales,

respect8-te pe tine >nsu7i.

F8 apoi dreptatea cu fapta 9i cuv@ntul.

Nu te purta >n nicio >mpreAurare f8r8 s8 g@nde9ti.

%i aminte9te-7i c8 omul sortit e ca s8 moar8C 9i afl8 c8 averea a9a cum se c@9tig8, la fel se risipe9te.

%@t prive9te necazurile >ndurate de oameni din pricina

Bestinului potrivnic, prime9te-le ca 9i c@nd li s-ar cuveniC >ndur8-le r8bd8tor 9i nu te >mpotrivi.

%aut8 s8 le >nl8turi, pe c@t >7i va sta >n putin78.



Bar cuget8 temeinic la aceasta: c8 pe cei buni #oarta >i p8ze9te de multe din aceste nenorociri.

ulte vorbe, bune sau r8ut8cioase, ies din gura oamenilorC nu le-ar8ta prea mult8 pre7uire, dar nici nu le-

nfiera.

%hiar lucruri mincinoase de auzi, >ndur8 cu r8bdare 9i bl@nde7e.

&a seama-n orice >mpreAurare la cele ce-7i voi spune:

%a nimeni, niciodat8, prin vorbe sau prin fapte, s8 nu poat8 s8 te >mping8 s8 spui sau s8 s8v@r9e9ti cevanefolositor pentru tine.

%uget8 >nainte de a f8ptui, ca nu cumva s8 te por7i nes8buit, c8ci numai omul p8c8tos spune sau face lucruri

nesocotite. Nicic@nd, a9adar, s8 nu faci ceva de care apoi s8 te c8ie9ti.

Nu s8v@r9i nimic din cele ce nu 9tiiC ci >nva78 tot ce se cuvine s8 9tii, 9i via7a fericit8 >7i va fi.

ngriAe9te-te de s8n8tatea trupului t8u, dar d8-i cu m8sur8 b8utura, m@ncarea 9i mi9carea, 9i numesc m8sur8

ceea ce nicic@nd nu te va st@nAeni.

Beprinde-te cu o via78 curat8 9i simpl8C 9i p8ze9te-te s8 faci ceea ce treze9te ranchiuna.

Nu cheltui f8r8 rost, ca cei ce nu 9tiu >n ce st8 binele.

Bar nici nu fi zg@rcitC dreapta m8sur8 e cea mai bun8-n toate.

Nu-7i lua drept >ndatoriri ceva ce 7i-ar putea d8una, 9i mai ales cuget8 >nainte de-a trece la fapte.

Nu l8sa ca dulcele somn s8-7i >nchid8 pleoapele, mai >nainte de a te-ntreba astfel despre faptele tale de peste

zi:

“%u ce-am gre9it %e am f8cut %e n-am f8cut din ce se cuvenea s8 fac!

ncepe cu prima 9i mediteaz8 apoi asupra celorlalte. Di apoi, dac8 soco7i c8 ai gre9it, nec8Ae9te-teC iar dac8 ai

f8cut bine, bucur8-te. #tr8duie9te-te s8 pui >n practic8 aceste precepte, mediteaz8 asupra lorC d8-le toat8

dragostea ta, 9i ele te vor pune pe calea virtu7ii divine.

8 Aur pe cel ce ne-a s8dit >n suflet sacra 'etrad8, izvorul Naturii al c8rei curs e ve9nic.

Bar nu >ncepe o lucrare mai >nainte de a-i ruga pe ?ei s8 7i-o des8v@r9easc8.

%@nd toate aceste precepte >7i vor fi bine cunoscute, vei >n7elege alc8tuirea ?eilor Nemuritori 9i a oamenilor

muritori, vei afla p@n8 la ce punct lucrurile se despart 9i p@n8 la ce punct ele se unesc.

Vei mai cunoa9te, dup8 Breptate, c8 Natura este >n totul asem8n8toare sie9i, >nc@t nu vei mai n8d8Adui ce nu

e de n8d8Aduit, 9i nimic nu >7i va fi ascuns.

Vei mai 9ti c8 oamenii >9i atrag relele prin propria 9i libera lor alegere, neferici7iiC ei nu 9tiu nici s8 vad8, nici

s8 aud8 adev8ratele bunuri ce l@ng8 ei se afl8.

Pu7ini sunt cei ce-au >nv87at s8 scape de suferin7ele lor.

(sta este soarta ce tulbur8 mintea muritorilor. %a ni9te cilindri, ei se rostogolesc >ncoace 9i >ncolo,

>mpov8ra7i de rele f8r8 num8r.



%8ci, s8dit8 >n ei, necru78toarea VraAb8 >i urm8re9te 9i-n somn, f8r8 ca ei s8-9i dea seamaC 9i ei n-ar trebui s-o

st@rneasc8, ci mai degrab8 s8 o alunge ne>nt@rziat.

$, ?eus, tat8l nostru, vei izb8vi pe oameni de nesf@r9itele necazuri ce >i cople9esc, de le-ai ar8ta tuturora

eniul de care se servesc

Bar tu, f8-7i curaA, c8ci prea bine 9tii c8 neamul omenesc este divin, 9i c8 Natura sacr8 >i dezv8luie deschis

toate tainele.

&ar de se va >ndura s8 7i le >nf87i9eze 9i 7ie, vei aAunge la 7inta de care 7i-am vorbitC c8ci lecuindu-7i sufletul, >l

vei izb8vi de toat8 suferin7a.

Bar >nfr@neaz8-te de la alimentele despre care 7i-am vorbit, folosindu-7i Audecata la tot ce 7i-ar fi de folos

pentru purificarea 9i eliberarea sufletului.

editeaz8 asupra fiec8rui lucru, l8s@ndu-te condus de &nteligen7a des8v@r9it8 din >nalt.

&ar dup8 ce, p8r8sindu-7i trupul, te vei >n8l7a >n liberul eter, vei fi precum un zeu: nemuritor, etern, de-a

pururi biruitor al mor7ii.

%isul lui Pitagora, i al multor discipoli, s-a nEruit odatE cu rEz!oiul dintre /rotona i )H!aris <o cetate rivalE=.

Dei a fost cCtigat de /rotona, acel rEz!oi avea sE punE pecetea asupra sfCritului unui vis de aur. ?EsunEtoarea

victorie <armata crotonienilor numEra 100.000 de solda@i, iar cea a sH!arienilor 300.000= nu a adus linitea. /u

aceastE victorie au apErut i for@e ntunecate, care au corupt multe min@i i suflete, iar Pitagora pErea cE nu mai

poate controla situa@ia. 4raul )H!aris a fost complet distrus, iar cei rEmai erau trata@i fErE milE i c*iar cu

cruzime. Discrepan@a, dintre ceea ce reprezenta coala pitagoreicE i noua realitate de dupE rEz!oi devenea din ce n

ce mai mare.

DupE rEsunEtoarea victorie, coala decade din ce n ce mai mult. Apare o categorie de privilegia@i, precum i o

formE de cenzurE. /unotin@ele nu mai erau accesi!ile tuturor, iar familiile !ogate ncep sE ai!E o influen@E din ce n

ce mai puternicE n coalE. DatoritE acestor fapte, n cetE@ile din urul /rotonei se instaureazE teama. Apare n scurt

timp o micare anti-pitagoreicE, menitE sE slE!eascE puterea cetE@ii i a colii. Fn cele din urmE, cetatea cade din

cauza unui uria incendiu, din care se spune cE au scEpat numai douE persoane.

n vis frumos s-a nEruit...

Documents

151848532 Filosofia Lui Pitagora