29418284 Yogasutras Patanjali Romania

7/30/2019 29418284 Yogasutras Patanjali Romania

1/136

PATANJALIYOGASUTRA(300-400 e.n.)

Versiune Transliterata din Limba Sanscrita

Daniel Medvedov

Madrid 2010


2/136

Bucuresti2010

Dedicatie:

Aceasta carte e dedicata cu dragoste celor care

m-au invatat, si de la care am invatat: Durga Shirali,

Rama Devi, Tara Devi, Charan Singh Ji, Papa Luks,

Dorin Liviu Zaharia, T.S.K Desikachar, OSHO, si

ultimii, dar nu si cei din urma, YOGHI SHANKARA

(Blas Garca), maestrul meu de Mantra Yoga,

William Scott Wilson, Justin Newman, El MaestroSu Yu Chang, El Maestro Liu Yuen Chiao, S.S. Nan

Huai Chin, Kao Huai Ming . . .

2


3/136

M

A U

3


4/136

Citeva note despre traducere

O traducere a unui text vechi nu te

ajuta sa intelegi ceea ce e spus acolo.

Cuvintele au un inteles desavirsit, darnoi, cei care folosim cuvintele, nu

intelegem, de cele mai multe ori, tot ceea

ce spun aceste cuvinte. Inainte da a se

folosi cuvintele, oamenii se intelegeau

prinprivire: ochii spun tot ceea ce vrei saspui, si la fel, ceea ce nu vrei sa spui.

Cind deja cuvintele nu mai erau de

ajuns, au aparut gesturile. Apoi pozitiile

corporale, ritmul mersului, si traiectoria

deplasarii in spatiu. O persoana merge inasa fel, cum de fapt, si este. E greu sa

manipulam atitudinile noastre corporale.

4


5/136

Doar un expert in arta dinamica a

gesturilor si a ritmurilor ce evoca pasiinostri, poate sa utilizeze intregul arsenal

de posturi, priviri si gesturi, pentru a

reprezenta o stare artificiala a gindirii.

Grafismul literelor are mult de-a face

cu aceste ritmuri interioare.Cine oare poate nega aparenta interna

si formala a scrierii si a semnaturii

noastre?

Nu e usor sa-ti ascunzi gindurile cupasii, cu gesturile, cu privirea sau cu

tonalitatea si modularea vocii cu care se

pronunta anumite cuvinte. Aici poezia

are multe de spus. Si chiar din acest

motiv, textele vechi au fost scrise in

forma poetica.

5


6/136

Viata insasi este o lume plina depoezie si limba utilizata pentru a

transmite cunostiinte subtile, si metode

spirituale pentru a se simti realizat, se

numeste limba pasarilor.

Limba pasariloreste o expresie

familiara basmelor noastre, si a multor

povestiri din batrini. Stie oare cineva

unde se gaseste iarba fiarelor?

*

Timp de multi ani am trait intre mantras

si asanas. Numele meu ezoteric in Yoga

este BHAKTAMANASAHAMSIKA,

Lebada Marii Gindirii, unul dintre cele o

mie de nume ale zeitei LALITA, din

Lalita Sahasranama.

6


7/136

Textul original al cartii YOGASUTRA

are patru capitole, sau strofe, versete

(PADAH - drum, cale), si fiecare dintre

ele au un numar precis de fragmente, sau

strofe:

SAMADHI (51) Meditatia profunda

SADHANA (55) Practica Continua

VIBHUTI (55) Cenusa Sacra

KAIVALYA (34) LibertateaKAIVALYA, de exemplu, este izolarea,

singuratatea, lipsa de atasare, acea stare

spirituala a libertatii supreme.

7


8/136

Din fericire, limba romana are multe

cuvinte ce descriu cu desavirsire

activitatea gindirii.Exemplul cel mai clar pentru a

intelege cit de greu este sa te indepartezi

ca traducator de o interpretare, si de o

descriere explicativa a unui concept, este

versetul 29, din partea a doua, care pur sisimplu pune unul dupa altul termenii

considerati cunoscuti de toata lumea in

India acelor timpuri, chiar daca apoi ii

explica in versete separate, unul cite

unul:

YAMANIYAMASANAPRANAYAMA

PRATYAHARADHARANADHYANASA

MADHAYO STAVANGANI

8


9/136

Transcris cu termenii separati,

versetul are aceasta curioasa forma

grafica, unde conceptele par margeleinsirate pe un sirag. Siragul se spune in

sanscrita MALA, ceea ce de fapt sint

mataniile noastre, un cuvint grec foarte

familiar, atit la noi, cit si in toata lumea

crestina slava : METANOIA pocainta, regretul. Darmetanoia

inseamna de fapt a medita, a veghea

launtric, a trece pe deasupra [meta]

gindirii [noia], echivalent cu

DHYANA sanscrita, sau cu CHAN, inchineza, sau cu ZEN, in japoneza.

Iata mai jos cele opt faze ale practicii

numite YOGA, asa cum apar citate in

9


10/136

textul original:

YAMANIYAMA

ASANA

PRANAYAMA

PRATYAHARA

DHARANA

DHYANA

SAMADHI

Este celebra incrucisare depatru

10


11/136

drumuri, ce va da o roza a vinturilorde

optbrate:

Dar cum poti traduce ceva ce nimeni

nu intelege cu un singur cuvint, fie el

simplu, sau compus?

Pocainta e un cuvint familiar inlimba romana: cel putin in ceea ce ma

priveste pe mine, l-am auzit de cind eram

in fasa!

Dar nimeni nu-l foloseste in afara

contextului religios, nici macar atunci

cind e vorba de a se pocai de o fapta

negativa . . .

La rindul sau, conceptul numit

11


12/136

minte este un principiu universal dar

nu apartine omului, si chiar daca este

folositpe-ndelete de catre omul de pestrada, nu este prea bine inteles, atit de

cei profani, cit si de initiati.

Mintea este o putere invizibila care

afecteazagindirea, caci este arsenalul

tuturor gindurilor gindite vreodata decatre fiintele omenesti, tot ceea ce a fost

gindit de catre om, de la o vreme

incoace, in acest nou ciclu de 25.920 de

ani, din care abia au trecut vreo 6.000 . . .

Mai avem destule de gindit in cei

aproape 19.000 de ani ce inca ne lipsesc

pentru a se implini ciclul complet de

25.920.

Cine stie oare ca intr-o singura zi, noi

respiram de 25.920 de ori?

12


13/136

72 : 4 =18 x 60 x 24 = 25.920(72 e pulsul normal, batai de inima pe minut, 4 batai

de inima la o respiratie, si 18 respiratii pe minut, 60de minute intr-o ora, 24 de ore pe zi)

Un popor ocupat cu tema gindirii, ca

cel din India, are cuvinte foarte precise

pentru anumite locuri secrete din corpul

omenesc, iar nenumaratele faze ale

gindirii primesc nume specifice si extrem

de precise. Dacii lui Zalmoxe, si ai lui

Deceneu, erau obisnuiti a calatori pe

nori, se numeau KAPNOVATES . . .

Mai tirziu, cu Muntele Athos,

aceasta activitate a gindirii a fost dusa

pina la cele mai inalte culmi ale

spiritualitatii.

13


14/136

Concepte ca harul, sihastria, isihia,

duhul, tihna, veghea, lumea launtrica,

sinele, fiinta, cumpatarea,fagaduinta simulte altele, chiar daca nu stau pe limba

omului de rind, au o valoare concreta si

operativa in limba romana.

CITTA, sau CITTAVRITI, minteasi activitatea mentala au fost traduse

aici drept gindire. Gindirea e o

capacitate exclusiva si un haral omului,

a fiintei omenesti, o subtila modificare a

starii intelectuale.

Animalele nu au nevoie sa gindeasca,

le ajunge cu a simti . . .

Nici puterile ingeresti, fie ei demoni

14


15/136

sau ingeri (chiar daca toti sint mesageri,

solii ai lui Dumnezeu), cu totii se gasesc

in afara gindurilor, dar au insusirea de amanipula gindurile deja existente in

lumea mintii universale.

Un gind este o creatiespectrala, o

ramasita a unei modificari intelectuale

omenesti, ce ramane un timp determinatin ciclul cosmicprecesional, in zona

mintii, ca o unda de radio ce da

tircoale pamintului, ca un satelit

pierdut in nestire . . .

Transliterarea textului sanscrit areciteva cuvinte in litere negre, pentru ca

cititorul atent sa poata descoperi

existenta unui concept cunoscut. Este o

emfaza alfabetica a traducatorului, si nu

apare in textul original.

DARSHANA, pronuntat citeodata

15


16/136

DARSHAN, este oglinda, obiect

transcendentpolarizat, caci in fata poate

reflecta realitatea, iarpe dos, totulramane in intuneric, ca trecutul . . .

O oglinda nu poate fi distrusa fiindca

fiecare dintre cioburile sale arata aceeasi

viziune totala a realitatii. Apoi, intre cele

doua lumi, cea vizibila si cea invizibila,exista, in oglinda, o a treia lume, cea

vizinvizibila, granita intre ceea ce se

vede si ceea ce e nevazut.

Dar DARSHANA este in acelasi timp

privirea catre tine a celui ce e realizat,acel ce este multumit de sine, multumit

cu cine este, cu ceea ce face, si cu ceea

ce are.

Este privirea speculara a aceluia care

are puterea de a indeparta intunericul, si

de a ne aduce la lumina:

16


17/136

TAMASO MA JIYOTIR GAMAYA. . .

Acel pe care i-l numim GURU, estedascalul spiritual, maestrul, o oglinda a

invatacelului.

Oglinda este un obiect alchimic, este

argint viu, pe fata, si o patura neagra, pedos, caci trecutul trebuie sa fie stins,

uitat, sters, separat. Asa ar trebui sa fim:

o oglinda in fata lucrurilor . . .

Si inca ceva: SHABDA, cuvint foarteimportant in limba sanscrita, a ajuns la

noi ca SOAPTA, si i-l gasim la fel si in

verbul a SIPOTI, sunetul SIPOTULUI,

ieruga si izvoral linistei launtrice.

SHABDA este Cuvantul, un concept

17


18/136

subtil, profund, adinc, LOGOS si TAO,

CALMA filozofiei Sufi, filozofie al carui

reprezentant popular in snoaveleromanesti este faimosul Nastratin Hogea,

unPacala al lumii arabe.

In textul YOGASUTRA ne intilnim

cu unul dintre marile secrete ale

meditatiei: procesul SAMYAMA,concentrarea indelungata in acelasi punct

teoric, in acelasi motiv, in aceeasi tema.

Consecintele acestui proces apar clar

descrise in text. Avem diverse teme de

ales: Dumnezeu

Soarele

Luna

Stelele

Elefantul Buricul

Procesul Schimbarilor

18


19/136

Zborul

Originea Materiei

Spatiul Timpul

Inteligenta

Auzul

Vazul

Trasaturile fizice

Steaua Polara

Gitul

Plexul Solar

SunetulEtc.

Aproape toate aceste teme apar in

capitolul III. Consecinta concentrarii

permanente in aceste obiecte ale Gindirii

este primirea harului prin care

fenomenele legate de obiect sint intelese

profund.

19


20/136

In acelasi timp, putem asista laaparitia unor calitati extraordinare,

numite in greceste CHARISMA si in

sanscrita SIDDHI,puterile . . .

Cel ce vede esteFiinta . . .

Haideti, prieteni buni, hai sa ne

apucam de SAMYAMA, ca doar cu

cititul nu ajungem nicaieri . . .

20


21/136

YOGASUTRA

PATANJALI300-400 e.n.

21


22/136

ISAMADHIPADHAH (51)I.1

ATHA YOGANUSHASANAM

Aici incepe invatatura de Yoga, cu Harul sau . . .

I.2

YOGASHCITTAVRTTINIRODHAH

Yoga este puterea de a indrepta Gindirea catre un

anume obiect si a mentine cu putere aceasta

concentrare, fara nici-o neatentie . . .

I.3

TADA DRASTUH SVARUPE VASTHANAMAtunci se va naste asa puterea de a intelege corect si

in intregime obiectul, asa cum, de fapt, este . . .

I.4

VRTTISARUPYAMITARATRA

Puterea de a intelege obiectul respectiv este, de fapt,

inlocuita, ori de felul in care Gindirea concepe acest

lucru, ori de lipsa totala de intelegere . . .I.5

YAH PANCATAYYAH KLIST AKLISTH AH

Miscarile Gindirii sint cinci. Fiecare din ele poate fi

positiva, dar poate aduce si multe probleme . . .

22


23/136

I.6

PRAMANAVIPARYAYAVIKALPANIDRASMRT

AYAHAceste activitati sint: Intelegerea, Intelegerea Gresita,

Imaginatia, Somnul Profund si Memoria . . .

I.7

PRATYAKSANUMANAGAMAH PRAMANANI

Intelegerea e bazata pe observarea directa a

obiectului, prin inferenta, si pe cuvintele acelora ce

s-au trezit . . .

I.8

VIPARYAYO

MITHYAJNANAMATADRUPAPRATIST HAM

Intelegerea Gresita e acea intelegere care se ia drept

buna, pina cind momente mai favorabile ajung sa

descopere adevarata natura a obiectului . . .I.9

SHABDAJNANANUPATI VASTUSHUNYO

VIKALPAH

Imaginatia este intelegerea unui obiect bazata doar pe

Cuvant si expresii, chiar daca obiectul lipseste . . .

1.10

ABHAVAPRATYAYALAMBANATAMOVRTTIRNIDRA

Atunci cind Gindirea e innecata in sopor, ca o stare

patologica de somnolenta, si nu e prezenta nici o alta

activitate, ne gasim intr-un somn adinc . . .

23


24/136

I.11

ANUBHUTAVISAYASAMPRAMOSAH SMRTIH

Memoria este retinerea prin gindire a unei experienteconstiente din trecut . . .

I.12

ABHYASAVAIRAGYABHYAM

TANNIRODHAH

Gindirea poate sa atinga starea de Yoga, prin munca

si renuntare . . .

I.13

TATRA STHITAU YATNO BHYSASH

Munca [ABHYASA practica interioara constanta]

este adevarata stradanie necesara pentru a inainta,

pentru a ajunge, si pentru a se mentine in starea de

Yoga . . .[a fi asezat puternic in sine]

I.14SA TU

DIRGHAKALANAIRANTARYASATKARADAR

ASEVITO DRDHABHUMIH

Si numai daca aceasta munca si sfortare se va face

mult timp, fara intrerupere, cu zel, si cu o dorinta

nestramutata, cu un devotament plin de respect,

numai asa poate invinge . . .

24


25/136

I.15

DRSTANUSHRAVIKAVISAYAVITRSNASY

VASHIKARASAMJNAVAIRAGYAMLa cea mai inalta treapta, exista o absenta totala a

dorintelor [VAIRAGYA] de a-si multumi simturile,

sau de a avea placeri senzuale, ori experiente

extraordinare . . .

I.16

TATPARAM

PURUSHAKHYATERGUNAVAITRSNYAM

Cine a ajuns sa-si inteleaga pe deplin Fiinta, nu se va

mai vedea miscat de influentele ce i-l pot departa de

Sine, atit de cele launtrice, cit si de cele externe.

I.17

VITARKAVICARANANDASMITARUPANUGAM

ASAMPRAJNATAHSi atunci, iata ca obiectul, putin cite putin, ajunge sa

fie cunoscut intr-un fel adinc. Aceasta intelegere

poate apare ca fiind ceva superficial la inceput, dar cu

vremea, ajunge sa fie tot mai adinca, pina ce, intr-o

buna zi, va ajunge sa fie totala. Ca urmare a acestei

intelegeri profunde, izvoraste in noi o bunastare

nebanuita, caci atunci ne gasim atit de uniti cuobiectul, incit pierdem orice constiinta a celor ce ne

inconjoara. [ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste orice activitate

25


26/136


27/136


28/136

I.28TAJJAPASTADARTHABHAVANAM

Pentru a sta linga Dumnezeu e nevoie sa ne

indreptam catre El in felul potrivit, si a ne gindi tot

timpul la insusirile Sale. Repeta si medita in AUM . .

I.29

TATAH PRATYAKCETANADHIGAMO

PYANTARAYABHAVASHCA

Va veni un moment in care persoana va intelege

propia sa fiinta. Si din acel moment nu va mai fi

deranjata de niciun obstacol in drumul sau spre Yoga

. . .

I.30

VYADHISTYANASAMSHAYAPRAMADALASYAVIRATI

BHRANTIDARSHANALABDHABHUMI

KATVANAVASTHITATVANI

CITTAVIKSEPASTE NTARAYAH

Exista noua tipuri de obstacole pe drumul luminii

gindurilor: boala, timpenia, indoiala, neasteptatul,

oboseala, comoditatea, iluziile neintemeiate despreadevarata stare a gindirii noastre, lipsa de vointa si

mersul anapoda . . . Toate sint piedici, caci provoaca

perturbatii ale gindirii, si maresc lipsa de atentie. . .

28


29/136

I.31DUHKHADAURMANASYANGAMEJAYATVAS

HVASAPRASHVASA VIKSEPASAHABHUVAH

Toate aceste obstacole aduc urmatoarele probleme:

nelinistea Gindirii, gindurile negative, neputinta de a

se simti bine in anumite posturi corporale, si

greutatea de a-si controla propria sa respiratie . . .

I.32

TATPRATISEDHARTHAMEKATATTVABHYAS

AH

Daca am reusi sa gasim un mijloc pentru a-l folosi la

fixarea Gindirii, atunci intreruperile nu se vor putea

inradacina, oricare ar fi provocarile externe.

29


30/136


31/136

Prin cercetarea vietii si a ceea ce ne mentine vii, vom

putea gasi o lumina pentru lipsa noastra de atentie.

I.37

VITARAGAVISAYAM VA CITTAMAtunci cind in viata ne infruntam cu piedici si

obstacole, sfatul acelora care le-au invins poate fi de

mare folos.

I.38

SVAPNANIDRAJNANALAMBANAM VA

Cercetarea viselor noastre si a experientelor traite in

aceasta stare, sau legate de ea, ne poate ajuta sa

rezolvam multe dintre problemele noastre . . .

I.39

YATHABHIMATADHYANADVA

Orice meditatie adinca poate linisti Gindirea . . .

I.40

PARAMANUPARAMAMAHATTVANTO SYAVASHIKARAH

Atunci cind aceasta stare e atinsa, nu exista nimic

care sa intreaca capacitatea de a intelege ce se

intimpla. Gindirea poate sa se mentina fixa si poate

ajuta sa se inteleaga ceea ce e simplu, ceea ce e

complex, ceea ce e infinit, si ceea ce e extrem de mic,

ceea ce poate fi vazut si ceea ce e nevazut.

31


32/136

I.41

KSINAVRTTERABHIJATASYEVAMANERGRAHITRGRAHANAGRAHYESU

TATSHTATADANJANATA SAMAPATTIH

Atunci cind Gindirea e lipsita de orice tip de

distractie, toate procesele gindurilor se pot indrepta

catre obiectul cercetarii profunde. Daca ramanem in

aceasta stare, putem ajunge sa fim total absorbiti de

obiectul insusi. In acest moment, Gindirea

reflecteaza, ca un diamant fara defecte, doar

trasaturile acestui obiect, si nimic altceva.

I.42

TATRA SHABDARTHAJNANAVIKALPAIH

SANKIRNA SAVITARKA SAMAPATTIH

La inceput, datorita experientelor si a gindurilornoastre din trecut, intelegerea obiectului este

deformata. In vederea noastra actuala poate interveni

tot ceea ce am auzit, tot ceea ce am citit, si tot ceea

ce am simtit, in trecut.

32


33/136

I.43

SMRTIPARISHUDDHAUSVARUPASHUNYEVARTHAMATRANIRBHASA

NIRVITARKA

Atunci cind se mentine Gindirea catre obiectul in

cauza, putin cite putin, toate notiunile si amintirile

din trecut isi pierd puterea de influenta. Gindirea

ajunge sa fie transparenta ca un cristal, si este una cu

obiectul. In acest moment nu vom avea senzatia de a

fi o anume persoana, in special, si sintem unulcu

obiectul gindirii. Aceasta este reflectarea pura, directa

si unitara a insusirilor, a structurii obiectului, si a

fenomenelor toate.

I.44

ETAYAIVA SAVICARA NIRVICARACA SUKSMAVISAYA VYAKHYATA

Acest proces poate fi folosit cu orice fel de obiect,

sau fapt, la orice nivel de cercetare, fie el superficial,

general, si pe cit de obisnuit, cit si la nivel adinc si

grav. . .

I.45

SUKSMAVISAYATVAMCALINGAPARYAVASANAM

Gindirea nu poate intelege izvorul tainic de unde

procede in noi, intelegerea insasi. In rest, obiectele

intelegerii sale sint fara de numar . . .

33


34/136

I.46

TA EVA SABIJAH SAMADHIHTot acest proces de concentrare prin care se incearca

a se fixa Gindirea, cere, ca drept baza si suport, un

anumit fenomen, sau un lucru specific, un anumit

obiect de cercetare, caci Gindirea nu poate fi in

indreptata in gol, catre nimic. . . .

I.47.

NIRVICARAVAISHARADYE

DHYATMAPRASADAH

In acest moment de congelare activa a Gindirii,

persoana ajunge, cu adevarat, a se cunoaste . . .

I.48

RTAMBHARA TATRA PRAJNA

Iar atunci, tot ceea ce aceasta persoana vede siimpartaseste cu ceilalti, e lipsit de orice greseala . . .

I.49SHRUTANUMANAPRAJNABHYAMANYAVISAYA

VISHESARTHATVAT

Cunoasterea sa nu se bazeaza, deja, pe memorie, sau

in alte conjecturi: e spontana, naturala si directa,

caci se petrece la un nivel, si cu o intensitate , ceintrec cu mult pe toate cele obisnuite . . .

34


35/136

I.50

TAJJAH SAMSKARONYASAMSKARAPRATHIBANDHI

Pe masura ce acest haral gindirii se intareste, pe zi

ce trece, incepe sa domine toate celelate inclinari ale

gindirii bazate pe o intelegere gresita . . .

I.51

TASYAPI NIRODHE

SARVANIRODHANNIRBIJASAMADHIH

Gindirea atinge o stare in care nu exista deja niciun

fel de inpresie, caci se ajunge la acel SAMADHI fara

saminta[NIRBIJA SAMADHI] si cu el, cel ce

mediteaza profund e liber de impresiile legate de

viata sau de moarte se alcanza el samadhi sin

semilla, y con l, uno se libera de la vida yde la muerte. GindireaE deschisa, limpede,este, pur si simplu, transparenta . . .

35


36/136


37/136

II.3AVIDYAMITARAGADVESABHINIVESHAH

KLESHAH

Piedicile sint de fapt intelegerea gresita, confuzia

valorilor, sentimentul de a fi strins legat de lucruri,antipatia fara motiv, si sentimentul de nesiguranta,

egoismul si frica de moarte.

II.4

AVIDYAKSETRAMUTTARESAM

PRASUPTATANUVICCHINNODARANAM

Intelegerea gresita este izvorul tuturor piedicilor, care

nu se prezinta toate deodata, si al carui impact areefecte diferite. Citeodata, aceste obstacole sint abia

vizibile, iar alte ori sint atit de evidente, incit ajung sa

fie chiar dominante, si pot strica tot ceea ce a fost

obtinut pina atunci.

II.5

ANITYASHUCIDUHKHANATMASU

NITYASHUCISUKHATMAKHYATIRAVIDYA

Intelegerea gresita conduce la greseli de intelegere a

insusirilor, a cauzelor si ale efectelor obiectelor catre

care se indreapta perceptia.Lipsa de constiinta este a

37


38/136

lua drept etern ceea ce e trnzitoriu, a lua drept curat

ceea ce e impur, a lua ceea ce ne aduce durere, drept

placere, si a lua Ne-Fiinta, drept Fiinta . . .

II.6

DRGDARSHANASHAKTY

OREKATMATEVASMITA

Falsa oglindire se intimpla atunci cind consideram

activitatea gindirii ca adevaratul izvor al perceptiei,

caci egoismuleste confundarea celui ce vede cu ceea

ce se vede . . .

II.7

SUKHANUSHAYI RAGAH

A te simti strins legat de obiecte, de fapte, si de fiinte,

este rezultatul convingerii ca toate acestea vorcontribui negresit la crearea unei placeri si a unei

fericiri eterne.II.8

DUHKHANUSHAYI DVESAH

Antipatia fara motiv pare a fi rezultatul unor

experiente dureroase suferite in trecut, toate legate de

situatii, si de obiecte, concrete . . .II.9

SVARASAVAHI VIDUSO PI SAMARUDHO

BHINIVESHAH

Nesiguranta este sentimentul de teama innascuta in

38


39/136

fata viitorului, si ajunge sa mihneasca atit pe natingi,

cit si pe intelepti.

II.10

TE PRATIPRASAVAHEYAH SUKSMAH

Cind piedicile par a nu fi prezente, trebuie sa fim

foarte atenti caci le putem elimina mergind la

radacinile lor . . .

II.11

DHYANAHEYASTADVRTTAYAH

Ne putem indrepta prin meditatia profunda, catre o

stare de reflectiune interioara continua, pentru a

micsora asa impactul obstacolelor, si pentru a le

intezice sa prinda noi puteri.II.12

KLESHAMULAH KARMASHAYO

DRSTADRSTAJANMAVEDANIYAH

Piedicile influenteaza faptele noastre si produc

diverse consecinte. Chiar in momentul in care

realizam o anumita fapta, aceste consecinte pot fi

evidente, sau ascunse.II.13

SATI MULE TADVIPAKO JATYAYURBHOGAH

In timp ce aceste obstacole persista, toate aspectele

actiunii respective sufera modificari, atit in executare,

39


40/136

cit si in durata, si in consecintele sale. Radacinile

actiunilor noastre vor influenta forma noastra de a fi,

duratia vietii, si diversele experiente, toate fiind acea

KARMA personala ce va apare atunci cind ne vomnaste din nou.

II.14

TE HLADAPARITAPAPHALAH PUNYAPUNYA

HETUTVAT

Consecintele unei actiuni pot fi sau dureroase, sau

binefacatoare, si totul depinde de faptul ca

obstacolele erau, sau nu, prezente, fie in propunerea

actiunii respective, fie in realizarea ei.

II.15

PARINAMATAPASAMSKARA

DUHKHAIRGUNAVRTTIVIRODHACCA

DUHKHAMEVA SARVAM VIVEKINAHEfectele dureroase al oricarui obiect sau situatie, pot

proveni din unul, sau din mai multi factori, ca de

exemplu: schimburi produse in obiectul privit,

dorinta de a repeta experiente agreabile, si un

puternic efect al conditionarii trecutului.

Apoi, pot influenta multe alte lucruri ce se

schimba in propiul individ.II.16

HEYAM DUHKHAMANAGATAM

Consecintele dureroase ce ar putea sa apara pe

parcurs, trebuie sa fie cunoscute cu mult inainte, si

40


41/136


42/136

vede, fiindca are aceleasi trei insusiri [GUNAS]. Cele

trei gunas, stabilitatea, actiunea si inertia au patru

grade: cel definit, cel ne-definit, cel indicat si ne-

manifestat.

II.20

DRASTA DRSHIMATRAH SHUDDHO PIPRATYAYANUPASHYAH

Cel ce vede nu este subjugat de nimic, dar vedeintotdeauna prin deformarea Gindirii.

II.21

TADARTHA EVA DRSHYASYATMA

Tot ceea ce poate fi vazutare o singura finalitate: a fi

vazut. Ceea ce e vazut exista doar pentru acel ce vede

[acest proces psihic este complex si are un continut

obiectual, prin care se realizeaza reflectarea directa siunitara a insusirilor si a structurii profunde a obiectelor si

fenomenelor, distiginduse de senzatie prin sintetism si

complexitate] . . .

II.22

KRTARTHAM PRATINAST AMAPYANASTAM

TADANYASADHARANATVAT

Existenta si aparenta tuturor obiectelor ce pot fivazute, sint independente de nevoile unui anume acel

ce vede. Ele exista fara o anume legatura individuala,

pentru a putea ajuta in acest fel, si diversele nevoi

ale altor indivizi.Chiar dacaceea ce se vede

42


43/136


44/136


45/136

procesul de abstractizare,concentrarea si veghea.

1.YAMA: parerea personala, atitudineanoastra catre ceea ce ne inconjoara . . .

2.NIYAMA: parerea despre noi insine,

atitudinea noastra catre noi insine . . .

3.ASANA: practica exercitiilor fizice,

posturile de Yoga4. PRANAYAMA: respiratia controlata

5. PRATYAHARA: controlul simturilor

6. DHARANA: puterea de a-si concentra

gindurile

7. DHYANA: puterea de a contempla8. SAMADHI: topirea, integrarea

completa cu obiectul atentiei si

intelegerii noastre, isihia, linistea

launtrica, veghea.

II.30AHIMSASATYASTEYABRAHMACARYAPARIGRAHA YAMAH

YAMA cuprinde urmatoarele:

Stima atenta catre toate fiintelor vii, si in

45


46/136

particular catre cei inocenti, cei ce se gasesc

la ananghie, sau catre cei ce se afla intr-o

situatie mai grava decit cea in care ne gasim

noi

Comunicarea potrivita prin mijloacele

limbii, a scrisului, a gesturilor si a faptelor

Renuntarea la a jindui ceea ce are celalat, si

insusirea de a rezista acea dorinta de a avea

ceea ce nu-ti apartine

Cumpatarea in toate cele

Abandonarea avaritiei sau capacitatea de a

accepta numai ceea ce este potrivit.

Starea de Auto-Control, primul pas din

Yoga este format din cinci fagaduinte solemne:stapinirea de sine, adevarul, cinstea,potolirea sexuala, si lipsa dorintei de aposeda.II.31JATIDESHAKALASAMAYANAVACCHINNAH

SARVABHAUMA MAHAVRATAM

Cind ajungem sa adoptam acest fel de a fi in fata

a tot ceea ce ne inconjoara, aceasta stare nu va fipe cale de intoarcere, caci nu e doar un simplu

acord, oricare ar situatia, fie sociala, fie

culturala, fie intelectuala, fie personala . . .

46


47/136

Aceste cinci fagaduinte, ce sint de fapt,Marea Fagaduinta, cuprind catre celesapte nivele ale Iluminarii, oricare ar fi

felul ei, oricare ar fi locul sau timpul oriimprejurarea.

II.32SHAUCASANTOSATAPAH

SVADHYAYESHVARAPRANI

DHANANI NIYAMAH

NIYAMA are:

Curatenia: a mentine curat atit corpul nostrucit si ceea ce ne inconjoara

Multumirea de sine, acea insusire de a se

simti bine cu ceea ce avem, si la fel, cu ceea

ce nu avem

Eliminarea impuritatilor din organismil

nostru, atit cele fizice, cit si cele ale gindirii,prin practica obiceiurilor corecte ale

somnului, exercitiilor fizice, ale alimentelor,

ale muncii si ale odihnei

Studiul si nevoia de a reviza si a evalua

47


48/136


49/136

II.34VITARKA HIMSADAYAH

KRTAKARITANUMODITA

LOBHAKRODHAMOHAPURVAKA

MRDUMADHYADHIMATRA

DUHKHAJNANANTAPHALA ITIPRATIPAKSABHAVANAM

Daca observam ca ne apare pe

neasteptate o dorinta de a ne comporta

violent, sau de a aproba o comportare

grosolana, acest mod de a fi se poate

frina gindindu-ne la consecintele

negative ce nu vor intirzia sa apara.

Fapte de acest gen, provin din

49


50/136

instincte inferioare, ca minia, invidia sau

judecata gresita. Iar in ceea ce priveste

importanta acestor actiuni, fie ea care arfi, contemplarea unei atitudini favorabile

poate frina dorintele noastre de a ne

comporta intr-un mod grosolan.

Avem nevoie sa ne gindim la faptelecontrarii caci gindurile negative, emotiile

si actiunile, ca violenta, de exemplu,

sfirsesc toate prin a ne aduce o intensa

durere, atit fiind realizate, sau provocate,

sau acceptate, prin jinduirea lucrurilorcelorlalti, prin minie, sau prin inselatorie,

la orice nivel, fie el cit de mic, sau

mijlociu, ori intens . . .

II.35

AHIMSAPRATISTHAYAM

TATSANNIDHAU VAIRATYAGAH

Cu cit mai atent te comporti catre

ceilalti, cu atit cresc sentimentele

50


51/136

prietenesti in toti acei ce se gasesc in

prezenta noastra.

II.36

SATYAPRATISTHAYAMKRIYAPHALASHRAYATVAM

Acel ce va arata un adevarat bun simt

si o adinca sinceritate in toate relatiile

sale, nu va gresi in niciuna din faptele

lui, si va ajunge la ceea ce doreste,

fara a face nimic.

II.37

ASTEYAPRATIST HAYAM

SARVARATNOPASTHANAMAcel ce e demn de incredere, caci nu

jinduieste dupa ceea ce au altii, e

vazut de toti cu incredere, si toti

51


52/136

impart cu el tot ceea ce au, oricit de

scump ar fi ceea ce impart. Bogatia sa

launtrica apare de la sine . . .

II.38

BRAHMACARYAPRATISTHAYAM VIRYALABHAH

In gradul sau cel mai inalt,

cumpatarea produce cea mai

puternica vigoare individuala . . .

II.39APARIGRAHASTHAIRYE

JANMAKATHAMTASAMBODHAH

Cine nu e avar, e plin de incredere insine, si are destul timp pentru a se dedica

meditatiei profunde, prin care ajunge la

intelegerea launtrica totala a propiei sale

52


53/136

fiinte.

II.40

SHAUCATSVANGAJUGUPSA

PARAIRASAMSARGAH

Curatenia ne invata ceea ce trebuie sa fieingrijit zi de zi, si ne arata ceea ce este

pururea curat. Ceea ce se strica, si se

murdareste, e doar extern, se gaseste pe

dinafara, caci ceea ce nu se strica, si nici

nu se murdareste, e launtric. E posibil saapara in yoghin o anumita senzatie de

dizgust catre propiul sau corp si tendinta

de a nu intra in contact cu ceilalti . . .

53


54/136


55/136

cercetarea launtrica.

II.42

SAMTOSADANUTTAMAH

SUKHALABHAHRezultatul multumirii de sine este a fi

pururea fericit . . .

II.43

KAYENDRIYASIDDHIRASHUDDIK

SAYATTAPASAHCuratirea impuritatilor trezesc in trup

puteri nebanuite . . .

55


56/136

II.44

SVADHYAYADIST

ADEVATASAMPRAYOGAHStudiul, dus pina la cele mai inalte culmi,

ne apropie de puterile ceresti ce ne vor

ajuta sa intelegem adincul fiintei. . .

II.45SAMADHISIDDHIRISHVARA

PRANIDHANAT

A slavi pe Dumnezeu ne ajuta sa

intelegem orice am dori sa cunoastem.

Daca ne lasam in Mina lui Dumnezeuputem atinge cea mai inaltaIluminare. . .

II.46

STHIRASUKHAMASANAM

Postura trebuie sa aiba doua insusiri:atentia si concentrarea, caci trebuie sa fie

stabila si comoda . . .

56


57/136

II.47

PRAYATNASHAITHILYANANTA

SAMAPATTIBHYAM

Aceste insusiri pot fi obtinute prin

recunoastere si observare atenta areactiilor trupului si a respiratiei, pentru

fiecare postura de Yoga. Odata

cunoscute, aceste reactii pot fi controlate,

putin cite putin, lasind deoparte sfortarea

inutila si meditind asupra infinitului . . .II.48

TATO DVANDVANABHIGHATAH

Daca aceste principii se urmeaza in mod

57


58/136

corect, practica posturilor de Yoga poate

ajuta, pe cel ce le practica, sa suporte si

sa reduca influentele externe asupratrupului sau, ca virsta, sau vremea, sau

mincarea, ori munca. Cind se stapineste

postura se opresc alterarile produse de

catre dualitate . . .

II.49

TASMINSATISHVASAPRASHVASA

YORGATIVICCEDAHPRANAYAMAH

Controlul constient si dorit al respiratiei

[PRANAYAMA], in locul unui mod

obisnuit si inconstient de a respira, poate

sa se faca doar in cazul in care exista oanumita obisnuinta zilnica cu practica

posturilor de Yoga. Acest control este

espiratia continua, retinerea aerului, sau

58


59/136

dintr-o data, oprirea completa a

respiratiei . . .

II.50BAHYABHYANTARASTAM

BHAVVRTTIDESHAKALA

SAMKHYABHIH PARIDRSTO

DIRGHASUKSMAHPosturile de Yoga cuprind

regularea expirarii adinci,

a pastra putin acest gol,

a inspirarii profunde,

a pastra putin acel plin,

si apoi a se intoarce la punctul neutru intre

inspiratie si expiratieDin acest punct neutru, se poate ajunge la

oprirea naturala o intregii respiratii. Regularea

acestor faze se realizeaza prin modularea

duratiei lor, si prin mentinerea acestei modulatii

59


60/136

un anumit timp. Gindirea trebuie sa fie centrata

si infocata in acest proces. Fazelerespectivetrebuie sa fie, in acelasi timp, largi, cit si

uniforme. Duratia si frecventa acestor faze

controlate ale respiratiei tin de timp si de loc,

si incep sa devina din ce in ce mai subtile . . .

II.51BAHYABHYANTARA

VISAYAKSEPI CATURTHAH

Exista un al patrulea nivel de control

al respiratiei, care e launtric si e pe

deasupra celorlalte faze. Atunci, sinumai atunci va putea depasi

respiratia limita experimentala a

constiintei . . .

II.52

TATAH KSYATEPRAKASHAVARANAM

Practica obisnuita a respiratiei

60


61/136

controlate [PRANAYAMA] reduce

obstacolele ce se opun intelegerii

luminoase. Se ajunge atunci laridicarea valului ce acopera lumina

interioara . . .

II.53DHARANASU CA YOGYATA

MANASAH

Gindirea poate fi acum preparata

pentru a se concentra si pentru a fi

infocata catre un tel ales. . .

II.54

SVAVISAYASAMPRAYOGE

CITTASYA SVARUPANUKARA

IVENDRIYANAMPRATYAHARAH

A pune friu simturilor poate sa se

intimple doar cind Gindirea e in stare

61


62/136


63/136


64/136

indreptata catre un obiect ales, poate

ramane asa, in ciuda tuturor altor

obiecte ce stau la-ndemina, peste tot.Concentrarea, este a aseza

Gindirea pe obiectul in care semediteaza . . .

III.2

TATRA

PRATYAYAIKTATANATA

DHYANAMAtunci, activitatea Gindirii este ca un

riu curgator, in legatura launtrica cu

obiectul catre care e indreptata . . .

Contemplarea, sau Meditatia

[DHYANA], este fluxulneintrerupt al Gindirii catreObiect . . .III.3

64


65/136

TADEVARTHAMATRANIRBHASAM

SVARUPASHUNYAMIVA

SAMADHIHCurind, persoana ajunge sa fie atit de

absorbita de obiect incit e prezenta

numai intelegerea adinca a obiectului.

E ca si cum persoana ar fi pierdut

propia sa identitate. Este confundareatotala cu obiectul inteles[SAMADHI].

III.4

TRAYAMEKATRA SAMYAMAH

Cind aceste procese se aplica la

acelasi obiect, intr-un mod continuu si

exclusiv, practica respectiva primeste

numele de SAMYAMA[ Aceste treistari, DHARANA, DHYANA si SAMADHIreprezinta ceea ce se numeste

SAMYAMA] . . .III.5

TAJJAYAPRAJNALOKAH

65


66/136


67/136

III.8

TADAPI BAHIRANGAM

NIRBIJASYA

Cele trei stari [dharana, dhyanay samadhi] sint externe daca le

comparam cu starea samadhi farasaminta [NIRBIJA], o stare incare Gindirea e libera de orice

impresie si asa fiind, nimic nu ramane

67


68/136

in afara puterii sale de patrundere,

[NIRBIJAH SAMADHI], caci e mai

complexa decit starea in careGindirea se indreapta catre un obiect

ales [SAMADHI] . . .

III.9

VYUTTHANANIRODHASAMSKA

RAYORABHIBHAVAPRADUR

BHAVAUNIRODHAKSANA

CITTANVAYO

NIRODHAPARINAMAHGindirea poate avea doua stari, bazate

amindoua pe tendinte diferite:

neatentia si atentia. Dar trebuie sa

68


69/136

stim ca in fiecare moment domina

doar o singura stare, si aceasta stare

va determina comportarea, atitudineasi felul de a se exprima ale acestei

persoane. [NIROD PARINAM - estetransformarea Gindirii, procesul prin careGindirea permite sa fie patrunsa deconditia chemata NIROD, care apare intr-un mod momentan, intre senzatia cadispare si senzatia ca ocupa de fapt loculsau, ca e acolo. . . Intr-un singur cuvint ovom numi stare de VIZINVIZIBILITATE]

III.10

TASYA PRASHANTAVAHITA

SAMSKARAT

Acest flux se calmeaza dupa maimulte impresii repetate . . . In urma

unei practici constante si neintrerupte,

Gindirea poate fi mentinuta in stare

69


70/136

de atentie, timp indelungat . . .

III.11

SARVARTHATAIKAGRATAYOHKSAYODAYAU CITTASYA

SAMADHIPARINAMAH

Gindirea se misca intre posibilitatea

de a se gasi intr-o concentrare intensa,

dar si in starea in care alte obiecte iipot atrage usor atentia . . .

[SAMADHI PARINAM-Transformarea Interioara,

este obtinerea graduala alinistei interioare si aparitia

simultana a unei directiiunice, transformarealauntrica, schimbarea la fata ]III.12

70


71/136

TATAH PUNAH SHANTODITAU

TULYAPRATYAYAU

CITTASYAIKAGRATAPARINAMAHCind Gindirea ajunge la un nivel in

care ramane intr-o puternica si

continua legatura cu obiectul ales,

neatentia nu mai are asupra ei nici-o

influenta . . [AIKAGRATA( se leeEkagrata) PARINAM,transformarea catre o directieunica, este o stare a Gindirii incare obiectul analizat caredispare fiind inteles, e inlocuitimediat cu un obiect identic].

III.13ETENA BHUTENDRIYESU

DHARMALAKSANAVASTHA

PARINAMA VYAKHYATAH

71


72/136

Cum de fapt s-a si spus, Gindirea are

diferite stari ce dau nastere la diferite

feluri de a se comporta, de a aveadiferite atitudini, fiind diferite

posibilitatile respective, la acelasi

individ . . . La fel, se poate spune ca

aceste transformari, si modificari, pot

sa se intimple in toate obiecteleperceptiei, si in toate simturile.

Aceste schimbari pot sa apara la

diferite nivele, si pot fi influentate de

anumite forte externe, ca de exemplu

timpul, sau chiar de propria noastra

inteligenta . . .

III.14

SHANTODITAVYAPADESHYA

DHARMANUPATI DHARMI

72


73/136

O substanta anume contine, in ea

insasi, toate caracteristicile sale, si

dupa forma particulara ce poate alegepentru a apare in lumea vizibila, vor

apare la fel toate caracteristicile ce

corespund acestei anumite forme.

Si totusi, oricare ar fi aceasta

forma, si oricare ar fi caracteristicileei vizibile, exista fara-ndoiala o baza

care le cuprinde pe toate. Anumite

caracteristici au aparut in trecut, altele

apar acum, iar altele pot fi descoperite

in viitor . . .

III.15

KRAMANYATVAMPARINAMAYATVE HETUH

Daca se modifica secventa, sau

ordinea operatiilor, anumite insusiri

73


74/136

ale unui anume tip, se por modifica

pentru a se ajunge la un alt tip diferit.

Toate proprietatile, fie ele latente,active, sau inca nemanifestate, ramin

in culisele fenomenului numit

substanta.

III.16PARINAMATRAYASAMYAMA

DATITANAGATAJNANAM

A se concentra [SAMYAMA], in

74


75/136


76/136

NAMITARETARADHYASA

SATSASKARASTATPRAVI

BHAGASAMYAMATSARVARUTABHUTAJNANAMA se concentra [SAMYAMA] in legaturile

care exista intre limbaj, idei si obiecte,

inseamna a examina trasaturile proprii ale

obiectelor, mijloacele folosite pentru a ledescrie, si ideile, sau influentele culturale

asupra Gindirii, pe care persoanele analizate

le prezinta in vorbire si fapte. Pe aceasta

cale se poate descoperi cel mai precis si

eficace mod de a comunica, oricare ar fi

barierele lingvistice, sau culturale. . .Sunetul, sensul, si idea care e inspatele tuturor manifestarilorsonore, se gasesc in acelasi timp inGindire, intr-o stare de confuzie

haotica.

Daca realizam SAMYAMApe, sau in, sunet,

76


77/136

aceasta confuzie se clarifica,si starile in confuzie se

separa, pentru a lasa sa aparaintelegerea sensului sunetelorproduse de orice fiinta.

III.18

SAMSKARASAKSATKARANAT

PURVAJATIJNANAM

A se concentra [SAMYAMA] asupra

propriilor inclinari si obiceiuripersonale ne poate conduce la

radacinile lor. Ca urmare a acestei

practici se poate ajunge la cunoasterea

profunda a propriului trecut . . .

Observind impresiile avute inacest trecut , se obtinecunoasterea vietiloranterioare . . .

77


78/136


79/136


80/136

III.21

KAYARUPASAMYAMATTAD

GRAHYASHAKTISTAMBHECAKSUHPRAKASHA

SAMPRAYOGE NTARDHANAMA se concentra [SAMYAMA] in legaturile ce

exista intre trasaturile fizice si ceea ce le

influenteaza, e un proces ce ne poate conduce lafolosirea mijloacelor de a ne confunda intr-atit

de mult cu ceea ce ne inconjoara, incit propria

noastra forma poate ajunge sa fie de nevazut, si

de nerecunoscut.Cine realizeaza SAMYAMA informa trupului, pentru a suspenda

puterea de a fi vazut, contactul priviriiunui observator cu lumina emisa de acestcorp, este intrerupt, si corpul ajunge sa fieinvizibil. Acest principiu explica sidisparitia sunetului, pina la punctul de a

80


81/136

ajunge de neauzit . . .

III.22SOPAKRAMAM

NIRUPAKRAMAM CA KARMA

TATSAMYAMADAPARANTA

JNANAMARISTEBHYO VARezultatele faptelor noastre se pot

prezenta imediat, sau pot veni cu

intirziere. A se concentra in asta

[SAMYAMA] ne poate conferi

capacitatea de a prezice succesiuneaunor fapte in viitor, si puterea de a

vedea chiar propria moarte.

Realizind SAMYAMA in cele

81


82/136

doua tipuri de KARMA, activasi pasiva, sau in

auguri si preziceri, se poateajunge sa

se stie momentul exact almortii . . . .

III.23MAIYTRYADISU BALANI

Calitati ca prietenia, compasiunea sau

multumirea de sine, pot fi un motiv de

cercetare adinca, cu ajutorul

concentrarii dirijate [SAMYAMA].Asa se poate ajunge la puterea

de a reafirma calitatea dorita.

III.24

82


83/136

BALESU HASTIBALADINI

Daca ne concentram [SAMYAMA] in

forta fizica a elefantului, putemajunge sa avem chiar puterea lui . . .

III.25

PRAVRTTYALOKANYASA

TSUKSMAVYAVAHITAVI

PRAKRST AJNANAM

A ne concentra Gindirea in propria

noastra vigoare, intr-un mod sustinut,[SAMYAMA], si mentinind acesta

directie un timp indelungat, ne da

puterea de a sesiza cele mai fine

83


84/136


85/136

CANDRETARAVYUHAJNANAM

Daca ne concentram continuu

[SAMYAMA] inLuna, aceastapractica ne produce o cunoastere

totala a pozitiilor stelelor, si a

constelatiilor, in diferite momente ale

miscarii cerurilor.

III.28

DHRUVE TADGATIJNANAM


[SAMYAMA] in Steaua Polara,

pudem ajunge sa cunoastem miscarea

relativa a stelelor.III.29

NABHICAKRE

KAYAVYUHAJNANAM

85


86/136


[SAMYAMA] in buric, ajungem sa

cunoastem profund fiziologia sidispozitia secreta a diverselor organe

ale corpului nostru. . .

III.30

KANTHAKUPE

KSUTPIPASANIVRTTIH

A alegegitulca motiv al cercetarii

noastre dirijate [SAMYAMA], ne

conduce la cunoasterea secretelor

foamei sisetei. Acest lucru ne vapermite sa controlam manifestarile lor

extreme . . .

86


87/136

III.31

KURMANADYAM STHAIRYAM


[SAMYAMA] in regiuneapieptului si

aplexului solar, cercetarea senzatiilor

ce se intimpla, si se simt acolo, in

diferite momente, si in diferite starifizice si psihice, ne va conduce la

folosirea mijloacelor cuvenite pentru

a ramine linistiti si calmi, chiar in

87


88/136

grave momente de pericol.

[A realiza SAMYAMA in nervul

numit Kurma-Nadi, conduceyoghinul la o stare in care ecapabil sa ramana ca ostatuie, inert si nemiscat.]

III.32MURDHAJYOTISI

SIDDHADARSHANAM


[SAMYAMA] in izvorul Inteligentei

Inalte ce poate tisni in fiecare din noi,[in virful capului] putem ajunge sa

avem puteri supranaturale, si sa avem

abilitatea de a intra in contact cu

88


89/136

fiintele perfecte si invizibile . . .

III.33

PRATIBHADVA SARVAMTot poate fi inteles . . . O intelegere

noua si spontana apare la fiecare pas.

III.34

HRDAYE CITTASAMVIT

Daca ne concentram continuu[SAMYAMA] inInima, vom primi

revelatia proceselorGindirii . .

III.35SATTVAPURUSHAYORATYAN

TASANKIRNAYOH

PRATYAYAVISHESOBHOGAH

PARARTHATVATSVARTHA

SAMYAMATPURUSHAJNANAM

Gindirea, care este supusa, zi de zi,schimburilor, si Cel ce vede, care, de fapt,

nu se schimba niciodata, sint aproape, dar

sint doua entitati si doua notiuni diferite si

89


90/136

separate. Cind Gindirea e proiectata catre

exterior si se comporta intr-un fel aproape

mecanic, indreptindu-se catre obiecte, apareatunci placerea sau durerea. Insa, cind o

persoana incepe la momentul potrivit, o

cercetare adinca asupra naturii secrete a

legaturii intre Cel ce vede, si vederea in sine,Gindirea se separa de obiectele externe si

apare brusc, acea intelegerea profunda aCelui ce vede. Experienta este rezultatul

neputintei de a separa Constiinta Pura

[PURUSHA] de Inteligenta Pura (SATVA],

chiar daca sint absolut diferit.

III.36TATAH PRATHIBHASHRAVANA

VEDANADARSHASVADAVARTA

JAYANTE

In urma acestui proces incep sa apara

puteri extraordinare de vedere arealitatii lucrurilor . . .

III.37

90


91/136

TE SAMADHAVUPASARGA

VYUTTHANE SIDDHAYAH

Aceasta putere de intelegere extraordinara,si insusirile speciale primite ca harin urma

concentrarii continuate [SAMYAMA], sint

extrem de folositoare pentru cel ce are

tendinta de a se impiedica din nou cu

aceleasi obstacole, si in consecinta, cade

iarasi intr-o stare de neatentie.

Dar pentru cel ce cauta acel har alstarii de Yoga, rezultatele primite inurmaconcentrarii [SAMYAMA] sint o adevarata

piedica . . .

III.38

BANDHAKARANASHAITHILYAT

PRACARASAMVEDANACCA

CITTASYA

PARASHARIRAVESHAHDatorita cercetarii asupra cauzei ce

face ca Gindirea sa fie atit de

91


92/136

nestramutat legata de individ, si cu

examinarea mijloacelor pentru a scapa

de aceastasclavie a dialogului intern,apare un imens potential in acel ce

practica Yoga, cu ajutorul caruia

persoana poate depasi cu mult,

limitele sale individuale . . .

III.39

UDANAJAYAJJALAPANKAKANT

AKADISVANGA UTKRANTISHCA

Daca reusim sa punem un friu

sensatiilor transmise de corp, Gindirii,este posibil sa controlam senzatiile

externe. De exemplu, se poate suporta

contactul cu apa la orice temperatura,

92


93/136

sau inteparile de spini, se poate merge

pe suprafete instabile si putem ajunge

sa ne simti atit de usori ca un glob . . .Daca ajungem sa dominam

riulLauntric sau starea UDANA,

putem fi

capabili sa levitam si sameargem pe

apa, prin mlastini, pe spini,etc, fara ca

toate acestea nici macar sa neatinga . . .

III.40

SAMANAJAYAJJVALANAM

Cu ajutorul starii SAMANA se pot

93


94/136

experimenta senzatii de caldura

intensa . . .

III.41SHROTRAKASHAYOH

SAMBANDHASAMYAMA

DDIVYAM SHROTRAM

Daca se practica concentrarea

continua [SAMYAMA] in auzsi inspatiu, se dezvolta un simt al auzului

extraordinar . . .

III.42

KAYAKASHAYOH

SAMBANDHASAMYAMA

94


95/136

ALLAGHUTULASAMAPATTESH

CAKASHAGAMANAM

Cu practica concentrarii continuate[SAMYAMA] asupra legaturii dintre

corp si spatiu si prin studiul si

identificarea directa cu obiectele

usoare ce plutesc in aer, ca un fulg de

bumbac, se poate ajunge lacunoasterea secretului deplasarii in

spatiu si la capacitatea de a calatori in

vazduh . . .

III.43

BAHIRAKALPITA VRTTIRMAHA

95


96/136

VIDEHA TATAH

PRAKASHAVARANAKSAYAH

Cu studierea acestor fenomene sidezvoltind conditii in care Gindirea

nu comite greseli de perceptie, apare o

facultate extraordinara ce permite

cercetarea Gindirii celorlalti. In

acelasi timp, se destrama ceata ceacopera vederea corecta . . .[MAHAVIDEHA Puterea de a intra in contact cu

Fiinta Sinelui o stare de neconceput a Constiintei.Datorita acestei puteri se ridica voalul ceacopera Lumina]

III.44

STHULASVARUPA

SUKSMANVAYARTHAVAT

96


97/136


98/136

KAYASAMPAT

Perfectiunea corpului se traduce prin

trasaturi alese, farmec subtil,demnitate, si o forta fizica

neobisnuita.

III.47

GRAHANASVARUPASMITAN

VAYARTHAVATTVA

98


99/136


100/136


101/136

TIMATRASYASARVABHAVA

DHISTHATRTVAM

SARVAJNATRTVAM CAAtunci cind se ajunge la o intelegere

adinca a diferentei ce exista intre Cel

ce vede si Gindirea insasi, se vor

cunoaste diferitele stari ale Gindirii si

tot ceea ce le produc. Asa ajungeGindirea sa fie un instrument perfect

pentru vederea fara defecte a tot ceea

ce trebuie sa fie stiut si cunoscut . . .

III.50

TADVAIRAGYADAPI

DOSABIJAKSAYE KAIVALYAM

101


102/136


103/136

JNANAM

A mentine concentrarea in mod

continuu [SAMYAMA] spre timp siin secventa si ordinea shimburilor

sale, face sa se nasca claritatea

absoluta . . .

III.53

JATILAKSANADESHAIRANYATANAVACCHEDATTULYAYOSTA

TAH PRATIPATTIH

Claritatea ne face sa descoperim

subtile diferente in aceleasi obiecte,

chiar daca aceste diferente nu sint

evidente. O asemanare aparenta nu

poate sa ne insele in vederea

diferentelor ce exista in obiectul

observat.III.54

TARAKAM SARVAVISAYAMSARVATHAVISAYAMAKRAMAM

103


104/136

CETI VIVEKAJAM JNANAM

Aceasta Claritate este spontana,

imediata, naturala si totala. Eanuexclude nici-un obiect, nu separa nici-o

situatie anume, si nici-un moment

anume, caci nu este un proces al ratiunii

analitice.

III.55SATTVAPURUSHAYOH

SHUDDHISAMYE KAYVALYAM

Acea stare in care Gindirea e una si

aceeiasi cu Cel ce vede, esteLibertatea.[cind PURUSHA si SATTVA ajung sa fieunul, fiind impreuna]

IV

104


105/136


106/136


107/136

NIRMANACITTA

NYASMITAMATRAT

Prin harulGindirii, o persoana poatesa influenteze in starea Gindirii a unei

alte persoane . . .

IV. 5

PRAVRTTIBHEDE

PRAYOJAKAMCITTAMEKAMANEKESAM

Dar aceasta influenta va depinde de

starea celui care o sufera . .

IV. 6

TATRA

DHYANAJAMANASHAYAMIar influenta aceluia ce se gaseste in starea de

Yoga numita meditatie profunda [DHYANA]

produsa in alta persoana, nu va ridica nici

obstacole,si nici teama existentiala, care, defapt, incep sa dispara . . .

IV. 7

107


108/136

KARMASHUKLAKRSNAMYOGINASTRIVIDHAMITARESAM

Pe cind alte persoane cu aceleasi facultatiextraordinare primite prin Yoga, se

misca motivati de alte dorinte, cei

adevarati in Yoga, nu folosescputerea

lor cu un motiv anume. Actiunile unui

yoghi nu sint nici pure nici impure, daractiunile tuturor ceilalti sint de trei tipuri:

Pure, impure si amestecate . . .

IV. 8

TATASTADVIPAKANUGUNAMEVA

BHIVYAKTIRVASANANAMCaci tendinta Gindirii de a face ceva

bazindu-se in cele cinci obstacole, ca de

exemplu intelegerea gresita, se pare ca

nu a fost complet eliminata. Aceste

piedici vor apare din nou in viitor si vorproduce consecinte negative . . .

IV. 9

JATIDESHAKALAVYAVAHITANA

108


109/136

MAPYANANTARYAM

SMRTISAMSKARA

YOREKARUPATVATExista o strinsa legatura intre memorie si

impresiile ramase din trecut. Aceasta

legatura adinca apare in mod evident si

poate persista, chiar atunci cind, intre

doua actiuni asemanatoare exista unanume interval, o portiune de timp, sau

de spatiu, sau de context.

IV. 10

TASAMANADITVAM CASHISO

NITYATVATDorinta de nemurire a existat de

intotdeauna. Din acest motiv acest gen

de impresii ca (T-B) + (V-M), Tineretea

fara Batrinete si Viata fara de Moarte

nu se pot atribui unei epoci ca atare . . .

IV. 11

HETUPHALASHRAYALAMBANAIH

109


110/136


111/136

STYADHVABHEDADDHARMANAM

Tot ceea ce a disparutfara urma, si tot ceea

ce poate apare in viitor, are osubstantasecreta care exista de intotdeauna, si pentru

totdeauna. Faptul ca aceste lucruri sint

evidente sau nu, depinde de directia

transformarilor. Trecutul si viitorul exista in

prezent, dar sint zone care nu pot sa fie nici

simtite nici cunoscute, din cauza ca segasesc in planuri diferite.

IV.13

TE VYAKTASUKSMAGUNATMANAH

De schimburile petrecute cu cele trei

calitati depinde faptul de a se producemanifestarile caracterelor particulare ale

fenomenelor [activitatea, greutatea si

claritatea, saustabilitatea, actiunea si

inertia] . . .

IV. 14PARINAMAIKATVADVASTUTATTVAM

111


112/136

Vom gasi doar osingura transformare

in caracteristicile unei substante, intr-

un moment anumit . . .[Esenta oricarui obiect consista in

faptul ca proportia sa din cele trei

calitati [guna], e unica]

IV. 15VASTUSAMYECITTABHEDATTAYORVIBHAKTAH

PANTHAH

Depinde de starea Gindirii

observatorului felul in care apardiversele forme ale caracteristicilor

unui obiect oarecare . . .[Acelasi obiect e vazut in diferite feluride catre diferitele moduri de a gindi]

112


113/136

IV. 16

NA CAIKACITTATANTRAMCEDVASTU

TADAPRAMANAKAM

TADA KIM SYAT

Poate exista oare obiectul Gindirii

daca nu ar fi vazut de cineva? E oare

obiectul doar rezultatul perceptiei

cuiva? [Un obiect nu depinde de o singura

Gindire]

113


114/136


115/136

IV. 18SADA

JNATASHCITTAVRTTAYASTAT

PRABHOH

PURUSHASYAPARINAMITVAT

Cel ce vede este etern si deneschimbat. Este stapinul Gindirii si,

de fapt, cunoaste toate activitatile

sale.

IV. 19

NA TATSVABHASAM

DRSHYATVAT

Gindirea face parte din ceea ce ea

gindeste si nu are, in ea insasi, puterea

de agindi . . .

115


116/136

IV. 20EKASAMAYE

COBHAYANAVADHARANAM

E gresita parerea ca Gindirea poate

sa-si creezepropriile sale ginduri, si

ca, in acelasi timp, poate sa le si vada.IV. 21

CITTANTARADRSHYEBUDDHIBUDDHERATIPRASANGAH

SMRTISANKARASHCA

Cei care inventeaza in fiecare moment

o Gindire momentana si trecatoare, au

in cap doar dezordine si haos, si

sufera, de obicei, de o evidenta lipsa

de memorie.

116


117/136


118/136

IV. 24

TADASANKHYEYAVASANABHI

SHCITRAMAPI PARARTHAMSAMHATYAKARITVATChiar daca Gindirea a cules, in trecut,

impresii de tot felul, ea raspunde cerintelorCelui ce vede, in orice moment, caci ea

singura nu e in stare sa facanimic faraputerea Celui ce vede . . .IV. 25

VISHESADARSHINAATMABHAVABHAVANANIVRTTIH

Cineva care are o intelegere plina de o

claritate neasemuita, nu are nevoie sa fie

interesat in Cel ce vede . . .

IV. 26

TADA VIVEKANIMNAM KAIVALYA

PRAGBHARAMCITTAM

Aceasta claritate si lumina ii conduce peacesti indivizi catre singurul lor tel, care este

atingerea libertatii nebanuite [KAIVALYA]

. . .

118


119/136


120/136


121/136


122/136


123/136

Citeva explicatii asupra termenilor tehnici inYOGA

I - SAMADHI PADA

VIKALPA - Imaginatia

ABHYASA Practica Interioara Constanta

VAIRAGYA- Absenta totala adorintelor

SAMPRAJNATA SAMADHI Eacel SAMADHI ce vineimpreuna cu intelegerea, cureflexiunea, cu fericireainterioara, un profund

sentiment al fiintei,multumita, pur si simplu, cua fi . . .

123


124/136

ASAMPRAJNATA SAMADHI Este atunci cind se opreste

orice activitate a Gindirii iarGindirea retine doarimpresiile nemanifestate.

VIDEHAS y PRAKRITILAYASating starea de

asamprajnata samadhi dincauza ca au renuntat s seidentifice cu corpul lor invietile trecute, dar inca senasc, caci semintele

dorintei nu au disparutdefinitiv . . .

SAVITARKA SAMADHI - este

124


125/136


126/136


127/136

pur si simplu, transparenta . . .

II SADHANA

PADHA

KRIYA YOGA este o practicainitiala in YOGA, folositapentru curatirea trupului, sicompusa de exercitiiriguroase de cumpatare si

de sobrietate, impreuna custudiul de sine si decautarea launtrica. A faceKriya-Yoga reducesuferinta si conduce la

Samadhi, linistea launtrica. GUNAS Cele trei insusiri,

stabilitatea, actiunea si inertia, au

127


128/136

patru grade: cel definit, cel ne-

definit, cel indicat si ne-

manifestat. YAMA: parerea personala,

atitudinea noastra catre ceea ce ne

inconjoara . . .

NIYAMA: parerea despre noi insine,

atitudinea noastra catre noi insine . . . ASANA: practica exercitiilor fizice,

posturile de Yoga

PRANAYAMA: respiratia controlata

PRATYAHARA: controlul simturilor

DHARANA: puterea de a-si

concentra gindurile

DHYANA: puterea de a contempla

SAMADHI: topirea, integrarea

completa cu obiectul atentiei si

intelegerii noastre, isihia, linistea

launtrica, veghea

PRATHYARA a se

128


129/136


130/136

Obiect SAMADHI - este acea stare

in care Gindirea ajunge safie una cu obiectul

Aceste trei stari, DHARANA,DHYANA si SAMADHI fac,ceea ce se numeste,SAMYAMA.

SAMYAMA e lumina constiintei

superioare

NIRBIJAH SAMADHI - o starein care Gindirea e libera de orice

impresie si asa fiind, nimic nuramane in afara puterii sale de

patrundere, caci e mai complexa

130


131/136


132/136

Transformarea Interioara,este obtinerea graduala a

linistei interioare si aparitiasimultana a unei directiiunice, transformarealauntrica, schimbarea lafata

AIKAGRATA( se leeEkagrata) PARINAM,transformarea catre odirectie unica - este o stare

a Gindirii in care obiectulanalizat, care dispare fiindinteles, e inlocuit imediatcu un obiect identic

PRATHIBA La Intuicin PURUSHA- Constiinta Pura SATVA -Inteligenta Pura

MAHAVIDEHA Puterea de a

intra in contact cu Fiinta Sinelui o

132


133/136

stare de neconceput a constiintei.

Datorita acestei puteri se

ridica voalul ce acoperaLumina . . .

PRAKRITI Lumeamateriala

IV - KAIVALYA PADA

PRATYAYA Conceptos

KRAMAHA Procesul,secventa schimbarilor careau loc in fiecare moment,si care pot fi cunoscutedoar la sfirsitul

transformarilor celor treigunas

KAIVALYA Starea de

133


134/136


135/136

A U M

CHARANAM SHARANAM

RAMAMBIKE

CHARANAM SHARANAM

TRIYAMBAKE

135


136/136

OM HRIM RAMA DEVIYAY NAMAHABHUR BHUVAH SVAR

TAT SAVITUR VARENYA

BHARGO DEVASIYA DIMAHI

DIYOYONAH PRACHADAYAT

Documents

29418284 Yogasutras Patanjali Romania