America Latina - Cuprins

Tema proiectului……………………………………….pag.0 Cuprins…………………………………………………pag.1 Introducere despre America Latina ………………pag.2

Populatia……………………………………………pag.3 Religia……………………………………………….pag.5 Urbanizarea…………………………………………pag.6 Densitatea……………………………………………pag.8 Dinamica populatiei………………………………pag.8 Etape ale migratiei in America Latina…………pag.11 Structura rasiala……………………………………pag.11 Tarile Americii Latine (tabel) ……………………pag.14

Statele Americii Latine Argentina……………………………………………pag.16 Brazilia………………………………………………pag.17 Columbia…………………………………………….pag.18 Mexic…………………………………………………pag.18

Introducere despre America Latina

America Latina are o populatie de 511,3 milioane de

locuitori care reprezinta 8,6% din populatia mondiala, o suprafata

de 20.8 milioane care reprezinta 15,3% din suprafata Terrei si

o densitate de 24,6 locuitori/ . America Latina se imparte in 2

mari regiuni: America Centrala si America de Sud. Relieful

Americii Latine este reprezentat de muntii Anzi si Cordilieri care

traverseaza de la nord la sud cele doua Americi pe toata

lungimea lor. In America Centrala majoritatea statelor sunt insule

in Marea Caraibelor sau state aflate in regiunea peninsulara

dintre Mexic si Venezuela, state care au o suprafata intre 3 si

130.000 si populatia de maxim 12 milioane locuitori cum ar fi

Guatemala sau Cuba. Relieful statelor din aceasta regiune este

muntos si cu campie litorala, din cauza originii vulcanice a

insulelor sau a partii continentale. Cea mai des intalnita limba

este spaniola si limbile autohtone, alte limbi: engleza vorbita in

Belize, Jamaica, Bahamas,

Antigua si Barbuda, Barbados, Dominica etc., franceza in Haiti si

Martinica, olandeza in Aruba si Antilele Olandeze (terit.

dependente de Olanda). Cel mai mare stat al Americii Centrale

este Mexic unde se vorbeste spaniola, are o populatie de 105

mil.loc. si o suprafata de 2 mil. . In 1914 este construit canalul

Panama(lung de 50 km) care leaga Oceanul Atlantic de Oceanul

Pacific in scopuri comerciale si de transport naval. In America de

Sud predomina statele mari cu o populatie intre 10 mil. si 180

mil. loc. si cu suprafata de peste 100.000 , exceptie 3 state

din nordul continentului care au o populatie maxim 1mil. loc. si

2

suprafata intre 100.000-217.000 , singura zona unde se

vorbeste engleza, olandeza si franceza (Guyana, Suriname,

Guyana Franceza). In majoritatea statelor se vorbeste spaniola si

portugheza (Brazilia), dar si italiana (Argentina) adusa de

populatia europeana care a emigrat aici la inceputul sec. 20.

Relieful statelor sud-americane difera de la vest la est. Statele din

vest au relief muntos datorat muntilor Anzi care traverseaza

aceasta parte a continentului, podisuri, campii intramontane,

depresiuni, lacuri. Campii mai mari se gasesc in nord, cu rauri

mai mari si fluviul Orinoco care traverseaza Venezuela si

formeaza o delta la Marea Caraibelor. In est se remarca marea

padure ecuatoriala, cu o flora si o fauna unica pe glob; traversata

de fluviul Amazon care aduna afluentii, si devine tot mai lat in

zona de varsare in Oceanul Atlantic (3-4 km latime), mai la sud

este Podisul Brazilian unde se afla cele mai inalte cascade din

lume, dincolo de acesta se afla Campiile Pampasului si Chaco

traversate de fluviul Parana care se varsa prin estuarul La Plata in

Oceanul Atlantic. Mai la sud este Podisul desertic al Patagoniei

traversat de cateva rauri care izvorasc din muntii Anzi, str.

Magellan si Tara de Foc unde se afla cel mai sudic oras al

planetei (Ushuaia) si unde se intalnesc ghetari care s-au desprins

din calota glaciara a Antarcticii.

Populatia

In 2000 s-a estimat ca numarul locuitorilor ajunge la 508

milioane, echivalentul in procente a 9% din intreaga populatia a

globului. Desi populatia Americii Latine are o mostenire etnica

variata, principalele ei elemente sunt constituite din nativi

americani si de descendenti ai spaniolilor, portughezilor , a

3

negrilor africani si elementele secundare ale englezilor,

francezilor, olandezilor, etc.

Varietatea rasiala produsa de amestecul atator grupuri este

larga. Cei mai numerosi sunt asa zisii metisi, o combinatie intre

iberici si nativii americani. Mai putini numerosi sunt cei proveniti

din amestecul ibericilor cu negrii africani, iar cei mai putini sunt

negrii combinati cu nativii americani. Cei mai multi nativi

americani locuiesc in zonele inalte din republicile andine.

Populatia originara din Spania este mai numeroasa in Argentina

si Uruguay. In Brazilia, portughezii sunt elementul iberic

predominant, iar negrii si mulatrii sunt aici mai numerosi decat in

oricare alta tara de pe continent. Negrii multi se intalnesc si in

Guiane, Ecuador si Columbia.

Valul continuu, dar relativ moderat al ibericilor care au venit

in America Latina in perioada coloniala si in secolul ce a urmat

proclamarii independentei, a crescut spre sfarsitul secolului 19 si

pana in 1930 prin venirea a milioane de italieni in Argentina,

Uruguay si Brazilia. Germani, polonezi si alti europeeni, dar intru-

un numar mult mai mic. Desi majoritatea imigrantilor europeeni

erau implicati in munca agricola in Argentina si Brazilia, mai multi

germani si italieni au format colonii agricole. De exemplu,

colonistii germani s-au stabilit in partea centrala-sudica a statului

Chile. Alti imigranti s-au orientat catre orase, unde a contribuit

substantial la forta de munca.

Cateva grupuri non-europeene, cum ar fi sirienii si libanezii au

venit in numar mare. Cel mai mare val asiatic a venit in secolul

19 din China, India si Indonezia. Multi dintre ei au ajuns in statele

din Caraibe si in Guiane ca muncitori dupa abolirea sclaviei. In

4

special dupa 1900, un numar mare de japonezi s-a stabilit in sud-

estul Braziliei, apoi mai putin in nord si nord-estul Braziliei,

Bolivia, Paraguay, etc.

Populatia din America Latina s-a dublat intre 1960 si 2000. In

America de Sud, 57% din populatie traieste la sub 500m

altitudine.

Populatia si asezarile sunt raspandite pana la o altitudine de

5000m in tarile andine. Aproape un sfert din populatia regiunii

traieste in Brazilia, care este a cincea tara din lume ca nr. de

locuitori (181 mil.loc). 65% din restul populatiei revin statelor

hispanice (Mexic-105mil.loc. locul 10 in lume), iar 6% statelor din

Marea Caraibelor si Guyane. Majoritatea capitalelor din America

Latina se afla la altitudini ridicate: La Paz (3400m), Quito

(3000m), Bogota (2640 m), Ciudad de Mexico (2278m). Cresterea

populatiei este datorata in mare parte cresterii naturale, rata

natalitatii fiind de 251 per 1000 de oameni, iar rata mortalitatii de

8 per 1000 oameni in 2000. In multe regiuni, rata mortalitatii a

suferit un declin substantial de-a lungul mai multor decade, pe

cand rata natalitatii doar de curand a inregistrat o tendinta de

scadere.

Religia

America Latina este o regiune putin neobisnuita datorita

omogenitatii sale religioase. Peste 90% din populatie este

romano-catolica. Majoritatea protestantilor se afla in Caraibe,

Brazilia si Chile; animismul este intalnit doar in Caraibe, iar cei

ramasi sunt imprastiati in centrele urbane, la fel ca evreii.

5

Credinta romano-catolica a fost adusa pe continent de spanioli

si portughezi in timpul cuceririi spaniole. Protestantismul este o

reflectie a imigratiei europene de mai tarziu si a activitatii

misionare inceputa in secolele 18-19, iar animismul a fost adus

de sclavii negrii din Africa in Caraibe.

Urbanizarea

Tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu o explozie urbana

fara egal. Daca in 1950, existau pe glob 76 de orase cu peste

1milion locuitori, in 2000 exista 440 de orase milionare din care

284 in tarile in curs de dezvoltare. In America Latina exista 40 de

metropole intre care Mexico City, Buenos Aires etc. De

asemenea, 3 din megalopolisuri se afla in America Latina si

anume Ciudad de Mexico (31 mil.loc.), megalopolisul

brazilian(Sao Paolo-Rio de Janeiro) si Buenos Aires. Dupa al doilea

razboi mondial a avut loc fenomenul de revarsare urbana, adica

extinderea teritoriala a metropolelor si mai putin a populatiei. De

exemplu: Rio de Janeiro si-a dublat suprafata, dar populatia a

crescut doar cu 56%. Intr-o alta situatie, Porto Alegre, cu

2,7mil.loc. detine o suprafata mai mare (6000 ) decat cea a

orasului Sao Paulo (5700 ) care are 15.5mil.loc. Orasele din

America Latina sunt de 2 tipuri: tipul nord american – orase

aparute tarziu, cu arhitectura regulata, masiva, dezvoltate pe

verticala si apoi pe orizontala, stiluri simple, zone functionale

intense si bine delimitate si tipul mixt – exprima unitatea

teritoriala actuala a orasului pe fond arhitectonic vechi, cu forme

suprapuse sau paralele. Calitatea structurii demografice arata ca

sub limita raportului bun (0.42), se afla America Latina (0.134).

Urbanizarea are loc in contextul exploziei demografice. In 1981,

6

doua persoane din cinci in marile orase in tarile in curs de

dezvoltare traiau in bidonvilles-uri. In 2000 se preconizeaza ca

circa 62% din locuitori acestor tari sa locuiasca in asemenea

locuinte: favelhas – Brazilia, callampas – Chile si barriadas – Peru.

America Latina are o populatie urbana de 69,5%, cea mai

urbanizata tara fiind Venezuela – 86,6 %. Din aceasta cauza,

populatia rurala are valori sub media mondiala si anume –

America Centrala (10,3%) si America de Sud (22,1%).

In America Latina exista 2 grupuri de tari:

a) tari cu o crestere foarte incetinita a nr. populatiei – Argentina,

Chile, etc.

b) tari cu o crestere pronuntata a nr. populatiei (dar cu tendinte

evidente de reducere a acesteia) – Mexic, Brazilia, Bolivia,

Haiti, Honduras.

Cresterea prognozata a oraselor cu populatia de peste 8mil.loc.

(1995-2015):

Nr. crt. Orasul Populatia (mil.loc.)

1995 2015

Cresterea

in mil.loc.

% 2015 fata

de 1995

1 Mexico City 16,56 19,18 +2,62 115,82

2 Sao Paulo 16,53 20,32 +3,79 122,92

3 Buenos Aires 11,80 13,86 +2,06 117,45

4 Rio de Janeiro 10,18 11,86 +1,68 116,50

Prognoza cresterii populatiei:

In 1950, America Latina avea 165mil.loc, in 1975 – 234mil.loc, in

1990 – 405mil.loc., iar in 2000 – 473mil.loc.Populatia Americii

Latine a crescut cu 245% fata de 1950. Se prognozeaza ca

7

aceasta populatie va creste la 779mil. loc. in 2025, 1130mil. loc.

in 2050 si 1376mil.loc pana in 2100, fiind a patra regiune de pe

glob ca nr. de locuitori (dupa Asia de Sud – 3278mil.loc., Africa –

2504mil.loc. si Asia Orientala – 1639mil.loc.).

Ritmul de crestere a populatiei a atins valori inalte in unele

tari ale Americii Latine: Guyana Franceza (4,5%), Nicaragua

(3,7%). Astfel ponderea regiunilor in populatia mondiala a crescut

de la 6,6% la 8,6%. Rata de crestere a populatiei era 2,73% -

1950, 2,78% – 1964, dupa care a scazut, 2,51% - 1972, 2,27% –

1985, 2,16% in 1992 si 1,8% in prezent.

Densitatea

America Latina are o densitate de 22 loc./ . Statele cu

densitate mare sunt: Trinidad-Tobago (245 loc./ ), Haiti (253

loc./ ), si Jamaica (227 loc./ ). Densitati mai reduse in

Guyana Franceza (1,6), Surinam (2,6) si Falkland (0,2), etc.

Dinamica populatiei

Ca proces demografic, fecunditatea este influentata de conditiile

de viata ale femeilor, conditii sociale, economice, politice,

culturale si religioase. Fecunditatea precoce (femeile intre 15-19

ani) este caracteristica statelor Americii Latine. America Latina a

avut o natalitate de 38 la mie, iar rata natalitatii de 26 la mie

(1995).

America Latina are o natalitate de 24,9 la mie, mortalitate – 6,7

la mie, mortalitate infantila – 40 la mie si spor natural – 18,2 la

mie.

America Latina este caracteristica grupei tarilor cu densitate mica

si cu crestere a populatiei, rapida.

8

Tarile cu cea mare natalitate sunt: Nicaragua – 40 la mie, Bolivia

– 38 la mie, Panama – 30 la mie, Costa Rica – 26 la mie, cea mai

scazuta natalitate in Paraguay – 17 la mie. Cel mai mare numar

de nasteri intre 1985-1990 s-a inregistrat in Brazilia – 4,1 mil. si

Mexic - 2,4 mil. Mortalitatea generala medie este de 8,7 la mie si

anume – 5 la mie in Venezuela, Paraguay, Panama, Belize si 8,4

la mie in Brazilia – sub media mondiala (10,4 la mie).Moartea

infantila atinge valori inalte in America Latina(a treia regiune ca

procent) – 40 la mie sub media mondiala. De exemplu: Bolivia –

75 la mie, Peru – 64 la mie si Cuba doar 12 la mie. Durata medie

a vietii este de 63-65 ani pt. America Latina – Mexic, Brazilia.

Diferenta dintre speranta de viata la nastere intre femei si barbati

este de 7 ani – Argentina si Uruguay, unde supramortalitatea

masculina este mai evidenta. Morbiditatea reprezinta nr. de

imbolnaviri/100.000loc. In Brazilia, o boala caracteristica a zonei

tropicale este malaria, transmisa de tantarul anofel, ce se

manifesta prin friguri puternice si intermitente. Aceasta boala a

inregistrat 510.000 cazuri/an in Amazonia (55% la nivelul Americii

Latine).

In America Latina se practica mai multe tipuri de migratie

(cauzate de suprapopulare, sau alti factori):Migratia ecologica –

reprezentata de deplasari de populatie din zone afectate de

transformari ale mediului natural sau antropic spre alte regiuni

(Mexico City). Cauzele de ordin psihologic au in vedere fascinatia

unor locuri, forme de relief, peisaje; in acest fel, locuri alese de

un grup de populatie pot fi poli de atractie pt. compatrioti:

Barcelonette-colonie din Mexic. Mai pot fi migratii flotante,

sezoniere, navetiste, interne, externe, individuale, in masa,

9

definitive, etc. Migratiile mai frecvente sunt cele temporare

(sezoniere), care se refera la deplasari care se fac vara si toamna

in scopuri agricole. O caracteris. importanta o reprezinta forta de

munca ieftina data de afluxul de lucratori dinspre Mexic spre

SUA.Tot din America Latina pleaca forta de munca spre Europa,

iar spre SUA, un flux considerabil de emigranti din Mexic,

Columbia, Panama si Antile. Un fapt important il reprezinta

migratia in interiorul Americii Latine, intre tari unde locuiesc

milioane de locuitori peste granitele propriilor lor tariin zone mai

dezvoltatedin sudul Boliviei, Paraguay, Nordul Argentinei,

Columbia, Venezuela, etc.In America de Sud s-au conturat 2 zone

de absorbtie preferate de spanioli, portughezi si italieni:Argentina

si Brazilia. Migratia mondiala din anii ’80 a inregistrat solduri

negative pentru America Centrala (-1.2), America de Sud (-0.2) si

Zona Caraibelor (-3.8). Grupul de varsta 0-20ani reprezinta

jumatate din populatia Americii Latine. Varsta mediana este

inferioara valorii de 20 de ani – in America Centrala – 16 ani. In

schimb, in tarile dezvoltate, varsta mediana este superioara

valorii de 27 de ani in America Latina temperata.

Ritmul mediu anual de crestere a populatiei , productiei si

cererii alimentare, pt. anii 1985-1990, prezenta decalaje

alarmante pt. America Latina (2.1% - 2.9% - 3.6%). America

Latina se incadreaza in categoria zonelor cu resurse umane,

importante, suprafete agricole intinse, resurse mari de apa,

minerale si energetice, dar cu resurse technologice si de hrana

mai restranse.

Ponderea populatiei active din cele trei sectoare:

Sectorul primar – 45 – 55%

1

Sectorul secundar - 15 – 20%

Sectorul tertiar (cel mai complex prin compozitie, detine

ponderi variabile) – 38% in Brazilia

Rata de participare a fortei de munca feminine la activitate

este de 18 %.

Etape ale migratiei in America Latina

Epoca marilor descoperiri geografice corespunde cu

deplasari masive de populatie dinspre Europa: spanioli,

portughezi, francezi, olandezi, englezi. Dupa 1750 au emigrat din

Europa peste 1mil. de colonisti, impreuna cu cateva zeci de

milioane de sclavi africani. Intre 1830-1850 media anuala de

emigranti a crescut la 3mil. loc.

datorita ofertei de forta de munca pt. industrie si de terenuri

agricole, si a sistemelor politice. In perioada 1918-1939, au venit

numai in Argentina, 1mil. de emigranti din Europa. Variate directii

ale migratiilor sunt:

1. emigratia iberica (secolele 16-18) – 2 milioane de migranti

2. emigratia germana si scandinava – intre 1820-1930

3. emigratia franceza – secolele 19 si 20

4. emigratia italiana (secolele 19 si 20) – 18 mil. migranti spre

Brazilia, Argentina si Uruguay

5. emigratia austro-ungara – la sfarsitul sec. 19 – tarani saraci si

prigoniti politici.

1

6. emigratia poloneza (1919-1939) – 1mil. de migranti

7. traficul de sclavi – pt. a lucra pe plantatii de tutun, zahar si

cafea (20mil.sclavi)

8. emigratia indiana, chineza, japoneza (sec.20) – 2.4 migranti

Structura rasiala

Rasa europida este cea mai numeroasa.

Caracteristici: piele de culoare deschisa, par usor ondulat,

de toate culorile, invelis pilos pe corp, ochi de toate culori, nas cu

forme distincte, subtire si proeminent.

Rasa mongoloida se distinge prin culoarea pielii, cu forme

nuantate de la alb la maroniu deschis, negricios-palid. Par aspru

si negru, maxilare puternice, invelis pilos rar, buze subtiri, nas

putin turtit si lat, pometii obrajilor proeminenti, ochi caprui,

ingusti, chiar oblici.

Americanoizii (pieile rosii, indienii) apartin rasei mongoloide:

piele smeada, fata negricioasa, palida, nuanta roscata, maslinie,

aurie, nas ingust.A fost exterminati din insulele Antile in secolul

16.

Americanoizii s-au amestecat partial cu europoizii sau

negrii, acestia traind in partea de est a Americii de Sud.

Rasa ecuatoriala (negroida)

Caracteristici: persoane de statura medie sau inalta,

culoare neagra a pielii, par ondulat, cret, buze graoase, nas lat,

turtit, maxilare bine dezvoltate, ochi caprui-inchis. Invelis pilos

inexistent.

Populatia metisata este rezultatul mixtarii diferitelor rase:

1

In America traiesc 107 mil.loc. din grupul europoizi-

amerindieni si 68 mil.loc. din grupul europoizi-negroizi.Dupa

colonizarea Americii Latine, colonistii spanioli si portughezi,

precum si descendentii lor – creolii – s-au amestecat de-a lungul

secolul cu indigenii si amerindienii, rezultand metisi ibero-

americani sau latino-americani. Mixtarea nu se limiteaza numai la

metisi. In casatoriile dintre europoizi si negroizi, s-au constituit

mulatrii, iar amerindienii si negri a rezultat populatia zambos.

Pentru populatia metisa din Mexic exista o ierarhie a

descendentilor, care exprima un amestec succesiv al populatiilor

europoida si amerindiana, dupa urmatoarea schema :

spaniol + amerindian → mestizo

spaniol + mestizo → castiza

spaniol + castizo → spaniol

amerindian + mestizo → coyotes

spaniol + negresa → mulatri

spaniol + mulatra → morisco

morisco + spaniola → albino

spaniol + albino → tornatro (spanioli)

amerindieni + negri → sobos

sobos + negri → china

chinos + amerindieni → cambujo

Din amestecul de populatii din rase diferite rezulta, metisi

interrasiali si ei confirma originea comuna a imunitatii si inrudirea

de sange a raselor umane. America este intens metisata si

definirea “aborigenului” variaza de la stat la stat sub numele de

“indian”,”indigen” sau “bastinas”. In Brazilia, termenul de indian

este folosit pt. a desemna pe descendentii populatiilor autohtone.

1

Familia amerindiana (indo-americana), cu 40 mil.loc., care

cuprinde populatia bastinasa din America Centrala, vestul

Braziliei si Anzi cu 0.66% din populatia mondiala.

Familia indo-europeeana – cea mai importanta familie de pe glob

– 3 miliarde loc.reprezinta 50.5% din populatia globului.

Tipuri de reproducere umana:

a) Tipul de reproducere traditionala se refera la perioada de

dinainte de epoca contemporana cand natalitatea si

mortalitatea aveau valori inalte, spor natural scazut, durata

medie de viata era 25 - 35 ani. Conditiile dificiale de trai,

igiena sanitara inexistenta si de cultura din aceea perioada au

persistat pana in prezent. Inca exista traditia ca intr-o familie

sa fie multi copii.

b) Tipul de reproducere exploziva s-a derulat dupa al doilea

razboi mondial, cu o natalitate pronuntata si o mortalitate

moderata, rezultand un spor natural foarte ridicat in tarile in

curs de dezvoltare cu un avans economic, social-sanitar si

independenta politica si economica din America Centrala.

Tarile Americii Latine

Denumirea

tarii

Populatia

(mil.loc.)

Suprafata

( mii )

Capitala

Antigua si

Barbuda

0.07 0.45 Saint John

Argentina 38 2780 Buenos Aires

Bahamas 0.3 14 Nassau

Barbados 0.27 0.43 Bridgetown

1

Belize 0.25 23 Belmopan

Bolivia 8.7 1100 La Paz, Sucre

Brazilia 181 8550 Brasilia

Chile 15.5 760 Santiago

Columbia 43.2 1150 Bogota

Costa Rica 4 51 San Jose

Cuba 11.2 111 Havana

Dominica 0.07 0.75 Roseau

Rep.

Dominicana

8.8 49 Santo

Domingo

Ecuador 13 272 Quito

El Salvador 6.3 21 San Salvador

Grenada 0.1 0.35 Saint George

Guatemala 11.8 109 Guatemala City

Guyana 0.8 215 Georgetown

Guyana

Franceza

0.2 83.5 Cayenne

Haiti 7.2 28 Port-au-Prince

Honduras 6.8 112.5 Tegucigalpa

Jamaica 2.7 11 Kingston

Mexic 105 1970 Mexico City

Nicaragua 5.3 131 Managua

Panama 3 75.6 Panama City

Paraguay 5.7 407 Asuncion

Peru 26.2 1290 Lima

Saint Kitts si

Nevis

0.04 0.27 Basseterre

Saint Lucia 0.16 0.62 Castries

1

Saint Vincent si

Grenadinele

0.11 0.43 Kingstown

Suriname 0.45 164 Paramaribo

Trinidad-

Tobago

1.3 5.2 Port of Spain

Uruguay 3.4 176.3 Montevideo

Venezuela 24.8 917 Caracas

Statele Americii Latine

Argentina – Are o suprafata de 2.78 mil. , o populatie de

38mil. loc. si densitatea de 14 loc./ .Capitala este Buenos Aires

(3mil.loc./12.7mil.loc.-aglomeratia urbana). Argentina este

impartita in 23 de provincii si un district federal

Populatia in 2001 – 37.5 mil.loc.(inclusiv 2 mil.imigranti

claandestini din Bolivia si Paraguay), 1869 – 1.8mil.loc., 1914 –

7.9mil.loc., 1960 – 20mil.loc. Populatie urbana – 89,6%

Natalitate – 18.6 la mie, mortalitate – 7.6 la mie, spor natural – 11

la mie.

Speranta de viata la nastere: 71,7 ani – barbati; 78,6 ani – femei

Aglomeratii urbane (1999): Cordoba (1.3mil.loc.),

Rosario(1mil.loc.), Mar del Plata(0.6mil.loc.), La

1

Plata(0.55mil.loc.), Almirante Brown(0.55mil.loc.), San Miguel de

Tucuman(0.52mil.loc.)

Albi(italieni & spanioli) – 86,4%, metisi – 6,5%, amerindieni –

3,4% (in prov. Chaco, Formosa, Chobut), arabi – 3,3%, etc.

Culte: catolicism 79,8%, protestantism 5,4%, islamism 1,9%,

mozaism 1,3%, etc.

Cresterea numerica a populatiei s-a bazat pe imigrarea din

Europa (foarte activa si masiva intre 1860 – 1940) cand au migrat

aici 6 mil. emigranti, se reflecta in concentrarea pop. in zona

estuarului Rio de la Plata, litoralul Pampei si valea fluviului

Parana.

Densitati apreciabile – depr. Preandine Tucuman, Cordoba,

Mendosa; foarte rara pop. in Patagonia si Tara de Foc (1 loc./ ).

Brazilia – Are o suprafata de 8,55 mil. , o populatie de 181mil.

loc. si densitatea de 21 loc./ .Capitala este Brasilia

(2.3mil.loc.). Brazilia este impartita in 26 de state si un district

federal

Populatia in 2001 – 181 mil.loc, 1800 – 3.25mil.loc., 1900 –

17.4mil.loc., 1950 – 58mil.loc., 1970 – 93.3mil.loc., 1980 –

119.1mil.loc. Populatie urbana – 79,6%

Natalitate – 18.8 la mie, mortalitate – 9.4 la mie, spor natural –

9.4 la mie.

Speranta de viata la nastere: 58,5 ani – barbati; 67,6 ani – femei

Aglomeratii urbane (2000): Sao Paulo (10mil.loc./18mil.loc), Rio

de Janeiro(6mil.loc./11mil.loc), Salvador (2.5mil.loc./3.1mil.loc),

Belo Horizonte (2.3mil.loc./4.3mil.loc), Fortaleza

(2.2mil.loc./3mil.loc),

1

Curitiba (1.6mil.loc./2.8mil.loc), Recife (1.5mil.loc./3.4mil.loc),

Manaus (1.4mil.loc./1.4mil.loc), Porto Alegre

(1.4mil.loc./3.6mil.loc), Belem (1.3mil.loc./1.8mil.loc),

Goiania(1.1mil.loc./1.7mil.loc)

Albi – 54,4%, mulatri & metisi – 39,9%, negri – 5,2%, amerindieni

– 0,1%, etc.

Culte(1995): catolicism 74,3%, protestantism 23,2%(penticostali

– 19,1%), budism 0,3%, iudaism 0,2%, etc.

Un adevarat “subcontinent”, Brazilia este cea mai mare tara

latino-americana, singura in care se vorbeste portugheza,

cunoaste o masiva imigratie europeana intre 1884 – 1962 –

5mil.emigranti.

83% din populatie este concentrata pe coasta atlantica a tarii sau

in apropiere, indeosebi in sectorul central-sudic.

Mendosa; foarte rara pop. in Amazonia adica jumatate din suprf.

Braziliei (sub 1 loc./ ).

Columbia– Are o suprafata de 1.15 mil. , o populatie de

43.1mil. loc. si densitatea de 38 loc./ . Capitala este Bogota

(6.4mil.loc.-aglomeratia urbana). Columbia este impartita in 32

de departamente si un district special (Capitala)

Populatia in 2000 – 43.1 mil.loc, 1950 – 11.4mil.loc., 1970 –

21.2mil.loc. Populatie urbana – 73,5%

Natalitate – 22.9 la mie, mortalitate – 5.7 la mie, spor natural –

17.2 la mie.

Speranta de viata la nastere: 71,7 ani – barbati; 78,6 ani – femei

1

Orase (1999): Cali (2.3mil.loc.), Medellin (2mil.loc.), Barranquilla

(1.3mil.loc.), Cartagena(0.9mil.loc.), Cucuta(0.7mil.loc.),

Bucaramanga(0.53mil.loc.), Pereira(0,47mil.loc)

Metisi – 47,3%, mulatri – 23%, albi – 20%, negri – 6%, amerindieni

– 3% .

Culte: catolicism 92%, protestantism, mozaism, etc.

Populatia se concentreza in zona platourilor inalte

andine(<100loc./ in zona Cali-Bogota-Medellin) si in campia

litorala din nord(80loc./ ); in campia orientala locuieste mai

putin de 2% din populatie pe o suprafata de 50% din suprf. tarii

Mexic – Are o suprafata de 1.97 mil. , o populatie de 105mil.

loc. si densitatea de 52 loc./ .Capitala este Mexico City

(8,7mil.loc./31mil.loc.- aglomeratia urbana). Mexic este impartit

in 31 de state federale si un district federal (Mexico City).

Populatia in 2001 – 100 mil.loc (fara 12mil.loc. care au viza si

3.5mil. care n-au viza in SUA),(cea mai populata tara spaniola) -

1900 – 13.6mil.loc., 1940 – 19.7mil.loc., 1970 – 48,9mil.loc., 1980

– 70mil.loc., 1990 – 81.3mil.loc. Populatie urbana – 74% (1996)

Natalitate –22.8 la mie, mortalitate – 5 la mie, spor natural – 17.8

la mie.

Speranta de viata la nastere: 68,7 ani – barbati; 74,9 ani – femei

Orase pricipale (mil.loc - 2000): Guadalajara (1,65), Puebla (1.3),

Netzahualcoyotl (1,23), Juarez (1.2), Tijuana (1.15), Monterey

(1.11), Leon (1.02), Merida (0.7), Chihuahua (0.65)

Metisi – 75%, amerindieni – 14%, albi –10%, etc.

Culte(1995): catolicism 90.4%, protestantism 3.8%, iudaism,

bahai, etc.

1

Mai mult de jumatate din populatie este concentrata in Mexico

central (jumatatea sudica a Podisului Mexican), respectiv in

districtul Federal (care include si capitala - 5810loc./ !) si

statele din jur (Mexico 612,7loc./ , Jalisco, Puebla 149,6loc./

, Veracruz, Oaxaca); alte arii mai dens populate sunt statele

Guanjuato (152,7loc./ ), Hidalgo (107,2loc./ ), Colima

(104,1loc./ ), Tabasco (74,8loc./ ), etc.

Densitatile cele mai mici se intalnesc in statele Baja, California

Sur (5,8loc./ ), Chihuahua (12,4loc./ ), Chiapas (13,6loc./

).

2