58a33f7a7f67d1c69fda3cb9d46758b2

Embed Size (px)

Citation preview

  • 2.Arhitectura vernaculara - zone climatice - materiale - cultura

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA

    MATERIAL LOCAL important pentru context, buget, reciclare

    Compozitie: argila, nisip, namol, apa, aer

    Proprietatea principala este capacitatea de absorbtie a apei in cantitati mari, transformandu-se astfel intr-o masa pastoasa si ductila, usor de plasmuit in orice forma. ATENTIE LA RELATIA CU APA: succesiune de stari: lichida plastica solida - particulele argiloase se leaga tot mai strans intre ele pana ating o structura rigida dar nu definitiv stabila =>procesul este reversibil la CONTACTUL CU APA => necesitatea protectiei constructiei prin mijloace constructive protectie contra precipitatiilor, infiltratiilor, mijloace fizice adaos de armatura vegetala, mijloace chimice adaugare de stabilizatori, impermeabilizare, tratare chimica. De asemenea, la uscare se formeaza crapaturi datorita pierderii volumului de apa

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Terunobu Fujimori

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Terunobu Fujimori

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA Technici de constructie: -Sapare verticala sau orizontala locuinte troglodite -Sod : decupare a suprafetei inerbate -Decupare de blocuri -Banche coule: turnare in stare lichida -ADOBE caramizile nearse -Colombin formare manuala -TORCHIS umplere/tapetare a unei armaturi -Bauge umplere a unei suprafete slab armate in zone unde lemnul lipseste -PISE pamant batut, compactat

    Constructiile de pamant au nevoie de protectie de umiditatea din sol => sprijina pe fundatii de PIATRA si protectie de precipitatii => acoperisuri largi si finisaje exterioare din materiale adecvate Se realizeaza in special pereti grosi de min 40cm, din motive statice si termice ATENTIE la colturi , la tehnica de constructie si la liant! In general liantul este realizat tot din amestec de pamant, ceea ce duce la MONOLITIZAREA constructiei Rezista bine la compresiune, pentru celelalte solicitari are nevoie de elemente constructive din alte materiale: lemn, piatra (buiandrugi, grinzi, stalpi, coloane)

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Adobe = inventarea caramizii = MODULAREA = modelarea amestecului de pamant in caramizi, folosind matrite. Caramizile sunt apoi

    uscate la soare. In zonele in care lemnul era mult prea pretios pentru a il folosi la fabricarea matritelor, caramizile erau formate manual.

    Caramizile de adobe poate avea forme paralelipipedice, conice, cilindrice, trapezoidale, etc., formele facand trecerea de la fabricarea manuala la cea matritala.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

    http://www.flickr.com/photos/snarl/108302023/

  • Versiunea actuala:

    structurala (1800kg/m3) si

    termoizolanta (800kg/m3)

    http://www.solidearth.co.nz/

    earth-building-products-

    adobe.php

    Productia in serie

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Rezistenta in timp piramida Huaca Pucllana in Lima, 400 dH http://architerre.over-blog.com

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Caramizile de adobe sunt lipite cu ajutorul unui liant facut de asemenea din argila, de data aceasta in stare lichida.

    =>Se obtin astfel ziduri omogene. In cazul in care pamantul folosit ca materie prima este nisipos, caramizile adobe se obtin

    prin compactarea acestuia.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Torchis - umplere Una din tehnicile cele mai vechi si raspandite: umplerea unei structuri independente realizata

    din materiale vegetale (lemn, bambus, liane, palmier, trestie) cu un amestec de argila grasa, stabilizata cu paie sau alte fibre vegetale. Structura portanta ce functioneaza drept cofraj pierdut pentru aceasta tehnica poate varia in functie de contextul geografic/cultural, insa principiul ramane acelasi.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://delbrayelle.pagesperso-orange.fr/les_murs_en_torchis.htm Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Tehnica torchis: restaurare ferme medievale Franta, http://www.vacanceo.com Intrebuintare actuala, case ecologice http://blog.pour-construire-ecologique.fr

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • + rapiditatea executiei economicitatea usurinta punerii in opera (deseori nu este nevoie de instrumente, folosindu-se direct mainile) buna rezistenta la cutremur buna rezistenta la intemperii ,daca este bine protejat si ingrijit (de ex. Parte din palatul de la Versailles este construit in torchis) Peretii pot fi simpli, sau cu strat structural dublu, umplut cu pamant => grosime mai mare a zidului si stabilitate crescuta.

    Exemplu de finisare a peretilor interni din argila

    http://www.payer.de/tropenarchitektur/troparch02.htm

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Exemplu cladire medievala realizata cu Torchis

    http://mini-panda.blogspot.ro/2010/02/ma-terre-premiere-la-cite-des-sciences.html

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Pise pamant batut Impreuna cu Adobe reprezinta tehnicile cele mai vechi si cunoscute. Consta in turnarea

    amestecului de pamant nisipos si pietris in cofraje de lemn sau metal (2-3 m lungime si maxim 1 m inaltime). Odata umplut cofrajul, pamantul este compactat fie cu un ciocan de lemn cu cap de piatra, fie, in ziua de azi, cu compresori pneumatici. Prin compactare, straturile se amesteca foarte bine intre ele si o mare parte din apa continuta este eliberata, minimizand astfel variatiile de volum in urma uscarii.

    Pamantul devine stabil si dur instant, permitand turnarea unui strat succesiv.

    Compactare manuala in Vietnam Compactare cu compresor pneumatic

    http://www.inspirationgreen.com/rammed-earth.html?start=20

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Rosturile dintre straturile orizontale sunt facute oblice si defazate, pentru a facilita coeziunea totala. Prin aceasta tehnica se construiesc ziduri monolitice, de minim 50cm grosime.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Mostre de pamant batut Martin Rauch

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Maroc, unitate stilistica

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • AMESTECUL DE PAMANT/ARGILA NEARSA Deschideri: arce, arhitrave, bolti, cupole realizate cu sau fara cofraj Acoperiri: in afara de bolti si cupole ce pot fi realizate integral din argila, pentru acoperiri in plan inclinat sau terasa sunt necesare structuri portante de lemn AVANTAJE -Rezistenta mare la incendiu si cutremure -Izolant termic, fonic -Foloseste materia prima locala => economic -Reciclabil -Nu necesita cunostinte avansate pentru punerea in opera Longevitatea depinde de intretinere DEZAVANTAJE -Reactia la apa

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Utilizare contemporana + rapiditatea executiei costuri minime economia in utilizarea lemnului soliditate durabilitate Cladirile protejate cu tencuiala rezista sute de ani. ATENTIE! Spre deosebire de tehnicile de umplere (torchis si bauge) absenta totala a elementelor vegetale constituie un avantaj, intrucat se evita pericolul aparitiei parazitilor. Locuinte: rezistente la termite, non-toxice, izolante termic, izolante fonic, ignifuge, permit regularizarea umiditatii, bio-degradabile

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • CARAMIDA/ ARGILA ARSA

    Material MODULAR, dimensionat in functie de ERGONOMIE si POSIBILITATI DE COMBINARE PE TOATE TREI DIRECTIILE, pentru o punere in opera cat mai rapida si usoara: dimensiunile palmei (caramida normala 24x12x6cm) caramida unificata: L=2l +rost, l=2h+rost

    Are nevoie de industrie pentru a fi produs material artificial

    Poate fi impermeabila, termoizolanta, rezistenta la temperaturi inalte

    Este rezistenta la compresiune folosita pentru zidarie, pentru solicitarile la tensiune si intindere se recurge la alte materiale: lemn, piatra, beton, profile metalice.

    FOARTE IMPORTANTA ESTE TESEREA: alternarea rosturilor pentru a nu se suprapune

    Liantul este de asemenea important nu se obtin ziduri monolitice, ca in cazul caramizilor nearse.

    Se pot realiza ziduri simple (de 1, 2, 3 caramizi), umplute, duble => ATENTIE la termoizolare, pentru a raspunde normelor actuale zidurile sunt de minim 35cm grosime plus 10 termoizolatie

    Deschideri:arce, platbande, arhitrave (cu elemente structurale din alte materiale), bolti si cupole. Pentru plansee si terasari este nevoie de o structura portanta din materiale rezistente la intindere si incovoiere. Pentru pavimentatii se foloseste caramida rezistenta la uzura.

    Prin armare se pot obtine ziduri mai rezistente. Prin cutarea suprafetelor se pot obtine deschideri mai mari.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Raport dimensional intre mana si caramida

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PUNERE IN OPERA Asezare / tesere

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PUNERE IN OPERA

    Tesere suprapunerea randurilor si aspectul estetic Defazarea dintre caramizi fata de randul inferior este de minim 4-5 cm Grosimea rostului de mortar este in general de 1cm (min 7-8mm, max 12-13mm) In urma uscarii si consolidarii zidului, inaltimea se reduce cu 1cm la fieacre 4-5m

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Rezolvarea colturilor si aspectul estetic al asezarii caramizilor

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • CARAMIDA/ ARGILA ARSA

    AVANTAJE: -Modularea -Aspectul estetic -Accesibilitatea de pret si usurinta punerii in opera -Reciclabila, desi procesul de demontare si curatare a unei constructii de caramida este anevoios -Este nevoie de cunostinte de baa pentru punerea in opera DEZAVANTAJE -Alinierea la normele termice si de rezistenta structurala

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Alvar Aalto Villa Mairea, Experimental House

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • ETH Zurich

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • LEMNUL

    Material VIU, natural, organic, regenerabil lucreaza si dupa punerea in opera sensibil la umiditatea din atmosfera

    Este ANIZOTROP lucreaza diferit in functie de cum este pus in opera (directia fibrelor si sensul solicitarilor)

    Caracteristici diferite in functie de specii: structura lemnoasa complexa, eterogena pentru foioase, structura omogena pentru conifere => aspecte estetice diferite (inele de crestere vizibile sau nu)

    Fiind material organic, viu, poate avea defecte ascunse, de crestere, provocate de mediul climatic, de vant, paraziti sau accidente.

    Este bun izolant termic, textura calda.

    Procesul de productie este legat de ciclul de viata: taierea in timpul iernii, cand cresterea este stopata. ATENTIE la DEBITARE si la USCARE: pentru minimizarea deformatiilor rezultate din pierderea volumului de apa

    Esentele dure au retragerile cele mai mari dar lucreaza apoi cel mai putin (au porozitate mica)

    Lemnul lucreaza cel mai bine in sensul fibrelor: rezistenta maxima este la INTINDERE, apoi la INCOVOIERE si in ultimul rand la COMPRESIUNE.

    Pus in opera, trebuie protejat de umiditate, foc, paraziti:

    ATENTIE la fundatii si acoperisuri metode constructive pentru a preveni umezirea (lucrul) lemnului fundatii de piatra, beton, acoperisuri largi

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Louis Kahn, Fisher House

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Kengo Kuma, Wooden Bridge Museum

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • LEMNUL

    Elemente constructive: prima procesare: stalpi, grinzi, scanduri, furnir,

    procesari ulterioare: grinzi spatiale, compuse, elemente structurale din lemn multistrat cu rezistenta crescuta dar nu ecologice din cauza adezivului

    FOARTE IMPORTANTA ESTE MODUL DE IMBINARE:

    -incastrare lemn pe lemn prin decupare scade suprafata de contact si transmitere a solicitarilor

    -prin elemente ajutatoare: pene de lemn grija la imbinare

    -cu elemente metalice: cuie, buloane, placi dintate ultimele ofera o suprafata de contact mai mare ATENTIE la protejarea lor de precipitatii, infiltrari de apa, intrucat metalul corodeaza

    -lipire ATENTIE la calitatea adezivului si gradul de toxicitate pentru ambient (pentru label ecologic sunt interzisi adezivii)

    Punere in opera:

    -masiva structura, izolatie, finisaj realizat din acelasi material, minusuri: dimensiuni limitate de marimea trunchiurilor, cantitate mare de material utilizat si de resturi, retrageri semnificative in primii 2 ani de utilizare

    -ca structura portanta FACHWERK umpluta cu caramizi, pamant batut

    -ca elemente prefabricate structuri spatiale, panouri de asamblare, caramizi de lemn

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Peter Zumthor - Haus Lutzi

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PRINCIPII CONSTRUCTIVE Constructie masiva in bloc ATENTIE LA COLTURI! Functiunile statica, de protectie si izolare se realizeaza printr-un singur element trunchiuri de lemn masiv -Au fundatii de piatra -Fisurile dintre trunchiuri erau acoperite cu pamant amestecat cu fibre vegetale si bitum -- dimensiunile limitate de marimea trunchiurilor

    -Lemnul se retrage in primii 2 ani dupa punerea in opera miscarea lemnului pe verticala e de 10 cm la 3m =>pentru usi si ferestre montantii sunt agatati pentru a putea fi modificati

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • OSATURA PORTANTA DIN LEMN Fachwerk, Skelettbau, Colombage Sistemul traditional Fachwerk la baza Balloon frame si Platform frame a facut posibila constructia de cladiri mai mari decat dimensiunea trunchiului. Lemnul e folosit exclusiv ca structura, izolarea si protectia fiind facute de materialul de umplutura si finisaj. Se merge pana la 5-6 etaje: -orientarea grinzilor principale ale planseelor fata de fatada timpan -componente accesorii, paralele cu structura principala ce incadreza in vertical deschiderile si fac tesatura mai deasa - elemente de contravantuire

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Grinzile principale ale planseelor pot fi: -paralele cu fatada timpan si in vedere, la fel ca si capetele grinzilor secundare -perpendiculare pe fatada timpan si acoperite de stalpi La origini, grinzile si stalpii erau de sectiune patrata Materialul de umplutura: piatra, caramizi, argila nearsa (torchis) Finisaj exterior tencuiala completa, tencuiala a zonei de umplutura Acoperisul este in doua ape si cu inclinatie puternica de obicei gazduia 2-3 etaje In jurul 1750 se renunta la aceste constructii conexiunea prin incastrare facea ca piesele sa fie speciale si sectiunea lemnului supradimensionata pentru a fi la fel de rezistenta, se pierdea mult material, mana de lucru specializata. Epoca industriala a dus la prefabricare si simplificare

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Elemente prefabricate Linhu, China, sursa Detail 6/2012

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Linhu, China, sursa Detail, 6/2012 Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • STRUCTURI SPATIALE Montanti intrerupti, grinzi principale continue si grinzi secundare 2-3 etaje, forte transmise din element in element, prin incastrare

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • SISTEM GRINDA PESTE MONTANT Pentru cladiri de 1 etaj Daca structura rincipala este o grinda spatiala, interaxul dintre montanti poate fi destul de mare

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • SISTEM GRINZI LEGATE CU MONTANTII 2 etaje Montanti intrerupti, cu alveola scobita, permit trecerea grinzilor principale neintrerupte

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • SISTEM GRID montanti continui, grinzi principale si secundare intrerupte Grinda principala este fixata frontal pe montant, iar grinda secundara este fixata frontal pe grinda principala, toate fiind coplanare, ceea ce diminueaz dimenisunea planseului Peretii exteriori si cei interiori au aceeasi inaltime, nu este posibila nicio consola Legaturi complexe intre grinda si stalpi, maxim 2-3 etaje

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • SISTEM CU DUBLA GRINDA Montantii sunt continui, grinzile principale se fixeaza lateral montantului, grinzile secundare sprijina pe cele principale toate elementele sunt continue si nodurile nu sunt slabe Pentru cladiri de 2 sau mai multe etaje Legaturi complexe intre grinda principala si montant

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • SISTEM CU DUBLU MONTANT Montantii sunt continui, si dublati, trecand lateral de grinda principala. In nodul format de 2 grinzi principale, montantii vor fi 4. Sistem pentru interaxe mari ale montantilor, se pot realiza 2-3 etaje.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Ballon Frame si Platform Frame Conexiuni prin cuie se diminueaza dimensiunile elementelor prefabricare posibila BF brevetat in 1833, 2 etaje, montanti continui

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PF varianta imbunatatita, prevede toate legaturile metalice (talpi, coltare) -Planseul este independent de pereti

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PREFABRICAREA Constructia din panouri asamblate pornind de la structura spatiala, se foloseste lemnul ca element static, de compartimentare si izolant

    Bearth & Deplazes, Sumvitg Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.lignatur.ch/ Steko-wood - caramizi de lemn http://www.steko.ch/en/technologyplanning/wall-construction.html Elemente prefabricate ce raspund functiunilor statice, izolante, de protectie si tehnice (vanele si ghenele putand fi integrate in grosimea lor)

    http://www.baumarkt.de/nxs/534///baumarkt/schablone1/Holzbausysteme-fuer-Decke-Dach-und-Wand

    http://www.youtube.com/watch?v=brVecnJsOMM

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • LEMNUL

    AVANTAJE

    -varietate foarte mare de aplicatii

    -izolant termic

    -aspect cald

    -material regenerabil, ecologic, ieftin

    DEZAVANTAJE

    -imprevizibil din punct de vedere structural fiind material viu si organic, fiecare arbore este diferit, poate avea defecte acunse

    -rezistenta scazuta la foc, paraziti necesita tratamente speciale

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PIATRA

    Material natural, foarte raspandit, simbol al durabilitatii => utilizata in arhitectura simbolica, religioasa si monumentala, acum este mai degraba finisaj si pavimentatie

    Trei tipuri, in functie de modul de formare: vulcanice - omogene, sedimentare eterogene, inglobeaza diferite elemente organice sau anorganice, metamorfice transformate in urma proceselor fizico-chimice

    Utilizare diferita in functie de duritate, aspect, rezistenta la apa si agenti atmosferici

    ATENTIE la gelivitate, porozitate, continutul de cuart (cu cat e mai mare cu atat sunt mai rezistente la agentii atmosferici)

    Sunt ANIZOTROPE, la fel ca lemnul rezistenta si comportamentul la solicitari este diferit in functie de directia de actiune a fortei fata de structura interna a pietrei

    Se comporta bine la compresiune si incovoiere, mai putin la intindere

    Procesul de productie cuprinde: extractia de suprafata sau subterana, cu atentie la conditiile atmosferice pentru evacuarea apei, taierea, transportul (preferabil pe apa), tratamente superficiale variate calitati estetice specifice

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret - Facultatea de arhitectura - anul 1 - 2012-2013 - Maria Duda

    Martino Pedrozi e Vittoria Diaz, restaurare Cascina a Sceru

  • PIATRA

    Punere in opera: necesita cunostinte avansate de constructie

    -masiva: blocuri de piatra bruta/fatetata partial/de talie cu sau fara mortar ATENTIE la pozitionarea rosturilor: ziduri monolitice omogene nu sunt termoizolate

    -monolitice neomogene (piatra+beton dar lucreaza impreuna) - permite izolarea pe partea care nu este aparenta

    -ziduri duble: piatra este parament, nu mai are rol structural izolarea este intre cele doua ziduri

    Deschideri sistem trilitic pentru deschideri mici, arce, platbanda,

    Acoperire: bolti, cupole, plan inclinat cu structura portanta din lemn placi de ardezie

    Pavimentatie, finisaj, scari, obiecte

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Acoperire Acoperiri in panta: in zonele cu abundenta de piatra , elemente suprapuse sau fixate mecanic. Formele placilor sunt neregulate la cladirile vernaculare, la cele culte sunt in format standardizat. Costul este ridicat, iar greutatea acoperisului astfel realizat este semnificativa. Ardezie:

    Campiolo, Italia, http://angoliditerritorio.blogspot.ro/2009/12/lalpe-devero.html

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Pavimentatii exterioare Se prefera pietrele dure, ce rezista la uz, compacte, care nu ingheata: porfirice, gneiss, quartit, in forma naturala sau tratata (antiderapante). Pentru durabilitate, punerea in opera trebuie sa fie facuta cu grija pentru evacuarea apelor pluviale. dale ( patrate, dreptunghiulare, romboidale 25cm, grosimi de 2-20 cm), pietre rotunjite (regulate sau neregulate, de diferite marimi si culori, diamentru intre 5-10cm) cele ce provin din roci dure au forma regulata, cele din roci stratificate sunt alungite si plate. cuburi (4-15cm)-se preteaza la teren denivelat, urmaresc curbele de nivel si dau usor panta necesara scurgerii apei. Fata aparenta este grunjoasa, antiderapanta pietris fixat sau nu borduri din pietre dure, raspund la mari solicitari si uzura

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • PIATRA

    AVANTAJE

    -material ecologic, durabil, estetic, prestigios

    DEZAVANTAJE

    -imprevizibil din punct de vedere structural fiind material viu si organic, fiecare mina de extractie si, implicit piatra, este diferita, poate avea defecte acunse

    -costuri de extractie si prelucrare

    -impactul asupra mediului prin extractia din mine intinse ca suprafata, ATENTIE la metoda de extractie dinamitarea este cea mai dezastruoasa, atat ca material distrus cat si ca impact

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • San Gimignano

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • BETONUL

    Material reconstituit ce permite turnarea in orice forma, continua, a suprafetelor de diferite inclinatii, precum si preluarea fortelor in mod precis determinabil si dimensionabil.

    Compus din ciment, agregate (nisip si pietris), apa si aer => diferite calitati in functie de agregatele si cimentul folosite ATENTIE la retetele folosite pe santier pentru a avea o continuitate de rezistenta si estetica intre turnarile succesive

    In constructii este folosit impreuna cu armatura din metal: betonul lucreaza bine la compresiune dar slab la celelalte solicitari =>ARE NEVOIE DE PRELUAREA FORTELOR DE INTINDERE SI INCOVOIERE iar otelul raspunde perfect, avand coeficient de dialatare asemanator betonului =>CONLUCREAZA

    In functie de vascozitate si continut poate fi turnat intr-o varietate de forme: ARE NEVOIE DE COFRAG

    In timpul punerii in opera ATENTIE la protejarea de factorii climatici frig sau caldura excesiva

    -la vibrare pentru ocuparea completa a formei si evitarea formarii de goluri de aer

    -la acoperirea armaturilor de un strat de beeton de minim 4cm prevenirea oxidarii acestora prin contact cu apa sau agentii atmosferici

    La 3-4 zile de la turnare se poate inlatura cofragul pentru zonele nesolicitate, dupa 28 de zile se finalizeaza intarire

    Prin incorporarea de agregate usoare betonul poate deveni izolant INSA i se diminueaza capacitatile structurale

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • BETONUL Pentru imbunatatirea rezistentei la solicitari si marirea deschiderilor se practica PRECOMPRIMAREA: precomprimarea pre-tensionata cablurile de otel sunt trase si blocate inainte de turnarea betonului. Cand betonul este destul de intarit, cablurile/ tijele sunt deblocate si, tinzand sa se intoarca la starea initiala, imprima o forta de comprimare betonului.(egala cu cea de intindere la care au fost supuse) este folosita pentru elementele prefabricate. La precomprimarea post-tensionata folosita pentru turnarea in situ principiul este acelasi, dar tensiunea este aplicata dupa turnare, cand betonul este suficient de intarit. Compresiunea indusa astfel elementului de beton functioneaza ca REZERVA contra deformarilor sub torsiune sau incovoiere. Armaturile pot prelua astfel forte de tensiune mult mai mari , la care betonul armat obisnuit nu ar rezista fara sa se fisureze. Avantaje: dimensiuni mai reduse ale elementelor structurale, uzura si deformari reduse Aspectul betonului este influentat de: cofrag, tratament superficial, agregate Mod de constructie: se pot realiza toate elementele constitutive ale cladirii din beton: aspect monolitic (plansee, ziduri, fatade) fie prin turnare in situ, fie prin prefabricare reducand sensibil timpul de executie aici insa rosturile vor fi vizibile si au nevoie de ATENTIE suplimentara pentru protejarea contra infiltratiilor -ziduri monostrat au nevoie de termoizolare pe una din parti se pierde aspectul de beton aparent -ziduri duble, cu izolatie la mijloc ofera aspectul de beton aparent, dar se executa greu si incet -zidarie de beton -pavimentatie, scari, decoratii

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • BETONUL

    Atentie la patologie si degradare datorita agentilor atmosferici, poluarii, accidentelor, defectelor de executie!

    AVANTAJE

    -varietatea de forme in care poate fi turnat

    -material omogen, punere in opera monolitica prin turnare

    -structural, calitatile sale pot fi determinate si dimensionate in mod precis

    -permite deschideri importante, realizarea de cladiri de dimensiuni importante rezistente la solicitari mari

    -este reciclabil intr-o oarecare masura prin concasare poate fi refolosit ca agregat pentru beton nou

    DEZAVANTAJE

    -greutatea, masivitatea, calitatea estetica perceputa ca fiind rece, brutala

    -necesitatea termoizolarii (in cazul in care nu este beton cu agregate usoare)

    -in mare parte, odata demolat, constituie deseuri de constructie recuperabile cu costuri relativ importante

    Aplicatii in arhitectura durabila: acumulator in arhitectura solara si beton izolant.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Zaha Hadid,Guangzhou Opera

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Zaha Hadid,Guangzhou Opera

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • -FELKOBETON:min 800kg/m3, compus din ciment, polistiren expandat, apa si aditivi (fara nisip sau pietris), rezistenta la compresiune ridicata si conductibilitate termica redusa -BCA: 375-900kg/m3, blocuri simple, rezistenta 2.6-3.5N/mm2

    -LIAPOR www.liapor.com -v. Casa Gartmann, Coira, Elvetia foloseste perlite de argila

    -MISAPOR www.misapor.ch foloseste piatra ponce

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • METALUL

    Necesita cele mai inalte costuri de productie si cunostinte precise de punere in opera. Ofera insa lejeritate constructiei si posibilitatea eficientizarii utilizarii materialului, iar din punct de vedere al calculelor structurale este poate cel mai precis dimensionabil.

    A permis nasterea a noi tipologii: cosntructii cu deschideri mari (gari, depozite, aeroporturi), zgarie-nori, constructii transparente (sere, pavilioane expozitionale)

    In principal utilizate in constructii: fonta (casabila, masiva, se asambleaza prin buloane, nituri) si otelul (ductil, prelucrabil, se poate suda, dimensiuni importante, aspect variat),

    Alte metale (finisaje, instalatii, fatade, profile): Aluminiu, Cupru, Zinc, Staniu, Plumb, Titan

    Punere in opera: elemente standardizate ce se asambleaza prin bulonare, nituire si sudare

    Productia: topirea, formarea, finisarea mare varietate de elemente profile standardizate, tuburi, table, panouri sendvis

    ESTE IMPORTANTA IMBINAREA : LEGATURA STALP-GRINDA, GRINDA PRINCIPALA-GRINDA SECUNDARA

    ATENTIE la tratarea si protectia anticoroziune si anti-incendiu

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • METALUL

    AVANTAJE:

    -standardizare a elementelor

    -deschideri mari, preluare de forte importante

    -eficientizare maxima a dimensiunilor si a materialului folosit: cladiri lejere, transparente

    -rezistenta optima la toate solicitarile

    -reciclabil in totalitate

    DEZAVANTAJE:

    -costuri ridicate

    -necesita protectie contra focului si temperaturilor foarte scazute

    -necesita protectie contra apei/oxidarii

    -necesitate de termoizolare si fonoizolare

    Aplicatii in arhitectura durabila: datorita costurilor elevate de productie, metalul este folosibil doar in caz de maxima eficienta structuri usoare, cu minim impact asupra solului (Buckminster Fuller, Norman Foster, Glenn Murcutt)

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Kazuyo Sejima, House in plum tree grove

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • STICLA

    Vine ca raspuns la necesitatea iluminarii naturale, contactului cu mediul inconjurator si protectie de agentii atmosferici

    Proces de productie: topire, suflare/laminare/flotare ATENTIE la deformarea suprafetei si implicit a reflexiei, recoacerea (pentru prevenirea tensiunilor interne rezultate din racirea rapida a suprafetei fata de centru), calirea (pentru marirea rezistentei si securizare in caz de rupere se fragmenteaza in cioburi mici, ce nu taie)

    Sticla rezista bine la compresiune, insa nu prezinta plasticitate => in caz de impact se sparge

    Prin lipire cu suprafete adezive a mai multor straturi de sticla se obtine sticla stratificata: rezistenta mai buna la solicitari si mai sigura pentru utilizator: in caz de spargere, fragmentele nu se dezlipesc

    Nu este izolant termic => este necesara ruperea contactului dintre suprafata expusa exteriorului cu cea de la interior => geamurile termoizolante cu 2/3 camere cu interspatiu umplut cu gaz inert, vidat, sau cu elemente termoizolante transparente/opace. CARACTERISTICI IMPORTANTE PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE STICLA DE UTILIZAT: Transmisia luminoasa: procentul de ratiatie solara vizibila ce trece printr-un geam Absorbtia luminoasa: procentul de radiatie solara ce este absorbit de geam Factorul de reflexie luminoasa: procentul de radiatie solara reflectata la exteriorul geamului Selectivitatea: raportul dintre transmisia luminoasa si transmisia energetica (factorul solar)

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • STICLA

    Sticla poate fi: slefuita, curbata, perforata- ATENTIE aceste procedee trebuie executate inainte de aplicarea tratamentelor speciale (pelicule holografice, coatinguri metalice pentru selectivitate)

    Produse utilizate in constructie: geamuri izolante, caramizi de sticla, profilit, sticla stratificata, cu LEDuri integrate, armata, dicroica, colorata, oglinzi, fibra de sticla, vata minerala

    Tratamente superficiale: matuire (sablare sau satinare), serigrafie, matritare, emailare => sunt facute tinand cont de utilizare si grad de transparenta dorit

    Punere in opera: ferestre si fatade. ATENTIE la montare: tip de profil (dimensiuni, material, aspect), montanti, traverse, silicon, prinderi punctuale

    Chiar daca poate atinge rezistente importante, sticla este folosita ca structura subordonata celei portante studii sunt inca in desfasurare

    Pentru a asigura confortul vizual si a impiedica supraincalzirea la interior, este necesar sa se prevada protectie solara prin: -schimbarea calitatilor suprafetei (sticla colorata, serigrafiata) -adaugarea de straturi metalice de reflexie a radiatiei luminoase si a energiei termice sticla selectiva -integrare de elemente de protectie solara: pasive, fixe ( nu se adapteaza la schimbarile climatice si atmosferice) si active, reglabile fie manuale, fie automate

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • STICLA Fatadele de sticla pot fi simple cu protectie solara interna/externa/integrata -duble cu protectie solara in interspatiu si ventilatie naturala/mecanica

    AVANTAJE:

    -transparenta

    -omogena

    -rezistenta la agentii atmosferici, acizi

    -rezistenta la solicitari

    -fatadele capata dimensiuni reduse, pastrand insa gradul de termoizolare necesar (depinde de tipul de sistem folosit)

    -reciclabila

    DEZAVANTAJE

    -casanta, neductila

    -nu este izolant termic

    -necesita protectie solara

    Aplicatii in arhitectura durabila: arhitectura solara, termoizolatie transparenta, GLASS X

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Pierre Chareau, Maison de verre

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Ladner House, Bearth + Deplazes

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Jacobsen House bottle, tire and earth brick

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima polara

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Tundra si taiga

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima alpina

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • schema brizei

    Val Verzasca: pe latura expusa, acoperisul este prelungit pana la pamant. Constructie

    din piatra fara liant.

    insorirea versantilor

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Depozit de grane (Bosco Gurin, 1561). In nucleul inchis perimetral, la racoare, sunt conservate legume si vin; dedesubt, in baza ridicata de la sol, ventilat si protejat de rozatoare, este depozitat graul.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Locuinta integrata laptariei: in jurul nucleului incalzit se gasesc grajdurile si

    spatiile de lucru, protejate de intemperii

    (Alpii centrali, sec 18)

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Bad Kreuth, Bavaria (sec 19-20)

    Constructie mixta in Val Varaita Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima continentala

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • China, locuinte troglodite sapate in lut

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • 2 tehnici sapat vertical curte put sapata in adancimea uni teren plat, cu locuinta organizata in jurul curtii interioare, legate de nivelul zero prin scari sau

    rampe

    - sapat orizontal in panta unui deal

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

    Luoyang, Henan, China

    Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

    Adil A. Al-Mumin

    Fig. 1. (a) Vernacular sunken courtyard in Matmata, Tunisia ; (b) Vernacular sunken

    courtyard in Matmata, Tunisia

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

    Luoyang, Henan, China

    Suitability of sunken courtyards in the desert climate of Kuwait

    Adil A. Al-Mumin

    The sunken courtyard concept.

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.flickr.com/photos/kevinpoh/3596950930/

    Luoyang, Henan, China

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Locuinta sapata pe directie orizontala

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Iran

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Iran

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima desertica

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.flickr.com/photos/scottroberts/2192865673/

    Hotel Marhala, Matmata, Tunisia

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • http://www.flickr.com/photos/bigdani/2876323357/

    Hotel Marhala, Matmata, Tunisia

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Bernard Gagnon / Wikipedia /

    Matmata, Tunisia

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Matmata, Tunisia

    http://looklex.com

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo740674.htm

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo737850.htm

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Petra, Iordania, http://www.trekearth.com/gallery/Middle_East/Jordan/North/Madaba/Petra/photo525846.htm

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Locuinta Sana, Yemen

    http://www.viaggiaresempre.it/005YemenSanaIPalazzi.jpg

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Locuinta Sana, Yemen

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Locuinta Sana, Yemen http://www.viaggiaresempre.it/009YemenSanaIPalazzi.jpg

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Mafrej, Sana, Yemen

    http://www.viaggiaresempre.it/013YemenSanaIPalazzi.jpg

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Minaret Irak, minaret Burkina Faso

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima ecuatoriala

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Sumatra

    Sulawesi

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Jocuri de verande, bris-soleiuri si profunzimi:

    microclime, protectie solara, ventilatie

    Case in Caraibe

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima maritima

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima mediteraneana

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Ferrara Maroc

    Genova

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Santorini

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Ciclade

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Vedere din Ksar, Maroc

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima savanei

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Colombin Tehnica ce permite modelarea in diferite forme fara folosirea matritelor sau cofrajelor, in

    mare masura MANUALA; se exploateaza plasticitatea pamantului. Este necesara insa utilizarea unui material cu consistenta ideala, plasticitatea fiind esentiala. + mare varietate de forme arhitecturale manopera redusa economia constructiei pentru ca nu sunt necesare materiale auxiliare utilizarea uneltelor elementare - crapaturi rezultate in urma uscarii, datorate preponderentei argilei grase in amestec

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Musgum housing, Camerun http://newsroom.ecocustomhomes.com

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Clima stepei

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

    Mashrabiyya, Egipt, http://totemscity.wordpress.com/2011/03/10/mashrabiya/

  • Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

    Mashrabiyya, Egipt, http://totemscity.wordpress.com/2011/03/10/mashrabiya/

  • Clima subtropicala si musonica

    subtropicala musonica

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • New Orleans

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

    subtropicala

  • Kyoto

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

    subtropicala

  • musonica

    Case kucha, Old Delhi Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda

  • bibliografie

    Paul Oliver - Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de arhitectura anul 3 2012-2013 Maria Duda