1
6-7. Diseminarea organismelor şi rolul sau în formarea arealelor biogeografice Un rol foarte important în formarea arealelor biogeografice revine mijloacelor de diseminare sau răspândire a indivizilor unei specii. Diseminarea indivizilor unei specii poate fi: 1. Activă, realizată prin propriile mijloace ale organismelor; 2. Pasivă, realizată prin intermediul unor agenţi abiotici sau biotici ai mediului . Diseminarea activă – autocoria Este caracteristică îndeosebi regnului animal, deoarece organismele animale posedă mijloace de locomoţie mai mult sau mai puţin performante. Cele mai avantajate sunt speciile caracterizate prin viteză mare de zbor, alergare sau înot. Recorduri în acest sens înregistrează: porumbeii sălbatici, care zboară cu 27km/h; rândunelele - 125 krn/h; lăstunul mare - 180 krn/h. În cazul plantelor, autocoria presupune adaptări şi dispositive mecanice prin care acestea îşi împrăştie seminţele, fenomen întâlnit la specii, precum: slăbănogul (Impatiens nolitangere), plesnitoarea (Ecbalium elaterium), unele euforbiacee tropicale etc. Tipuri de diseminare pasivă-anemocoria, hidrocoria, zoocoria şi diseminarea realizată de om Diseminarea pasivă foloseşte ca intermediari agenţi din mediul abiotic şi biotic, precum: vântul, apa, diferite specii de animale, omul. Diseminarea realizată cu ajutorul vântului – anemocoria Vântul transportă la mari distanţe sporii ciupercilor şi ai feri gilor, seminţele unor fanerogame: poroinicul (Orchisfusca), şopârliţa albă (Parnasia palustris), pe distanţe de mii de km. De asemenea, sunt transportate prin aer fructe şi seminţe prevăzute cu accesorii pentru zbor (puf - păpădia, plopul, scumpia, curpenul etc., aripioare -tei, paraşute, umbreluţe, etc.). Uneori, plante întregi uscate, pline cu seminţe, pot fi rostogolite la mari distanţe cu ajutorul vântului (roza Ierichonului Anastatica hierochuntica, din Egipt şi Israel; chiurlanul Salsola kali din Bărăgan). Vântul poate transporta şi unele microorganism animale, la mii de km distanţă: păiajeni, insecte, iar în timpul tornadelor şi uraganelor, chiar peşti şi batracieni. Diseminarea realizată cu ajutorul apei - hidrocoria Plantele care folosesc apa pentru diseminarea seminţelor prezintă dispozitive pentru plutire şi împotriva putrezirii. Exemple de adaptări: - seminţe protejate de un strat de ceară albă (la nufăr); - coajă lemnoasă, dură, înveliş uleios (nuca de cocos, stânj eneii de baltă, castanele de baltă); - fructe care se deschid numai pe timp de ploaie (iarba de şoaldină Sedum acre); - viviparitatea (capacitatea seminţelor de a gerrnina în interiorul fructului) Apa poate contribui la diseminarea unor specii de animale precum: pinguinii transportaţi pe sloiuri plutitoare,oua de reptile etc. Diseminarea prin intermediul animalelor - zoocoria Pentru a putea fi diseminate cu ajutorul animalelor, plantele trebuie să prezinte adaptări specifice, precum: prezenţa unor dispozitive de prindere a seminţelor în blana animalelor: cleştişori (turiţa mare, achena de vâzdoagă, scaieţii), puf (vinariţa), substanţe adezive (vâscul); capacitatea seminţelor de a rezista la acţiunea sucului gastric din tubul digestiv al păsărilor frugivore şi granivore. Speciile faunistice care sunt transportate de către animale sunt în general parazite. Amintim aici: puricii, căpuşele, păduchii, ploşniţele, vierrnii intestinali. De asemenea, în contextul relaţiei de mutualism, unele specii asigură diseminarea altora: peştii transportaţi de rechinul remorcă, coţofanele purtate de bivoli etc. Omul- agent de diseminare De-a lungul timpului, omul a contribuit la diseminarea speciilor vegetale şi animale, în contextul unor acţiuni voluntare sau involuntare. Astfel, în mod conştient, pot fi menţionate următoarele acţiuni de diseminare: - introducerea unor plante de cultură (porumb, cartof, pătlăgea roşie, floarea soarelui) din America în Europa sau a unor plante decorative (frezii, muşcate, asparagus) din Africa de Sud în Europa; - colonizarea insectelor polenizatoare şi a iepurelui de câmp în Australia; - colonizarea câinelui enot în Delta Dunării Pe de altă parte, o serie de plante şi animale parazite au fost disseminate involuntar de către oameni, dintr-un continent în altul: (Gândacul de Colorado, unele plante ruderale care însoţesc culturile de câmp etc.).

6 7diseminare Activa Pasiva

Embed Size (px)

Citation preview

6-7. Diseminarea organismelor i rolul sau n formarea arealelor biogeografice

Un rol foarte important n formarea arealelor biogeografice revine mijloacelor de diseminare sau rspndire a indivizilor unei specii. Diseminarea indivizilor unei specii poate fi:1. Activ, realizat prin propriile mijloace ale organismelor;2. Pasiv, realizat prin intermediul unor ageni abiotici sau biotici ai mediului

. Diseminarea activ autocoria Este caracteristic ndeosebi regnului animal, deoarece organismele animale posed mijloace de locomoie mai mult sau mai puin performante. Cele mai avantajate sunt speciile caracterizate prin vitez mare de zbor, alergare sau not. Recorduri n acest sens nregistreaz: porumbeii slbatici, care zboar cu 27km/h; rndunelele - 125 krn/h; lstunul mare - 180 krn/h. n cazul plantelor, autocoria presupune adaptri i dispositive mecanice prin care acestea i mprtie seminele, fenomen ntlnit la specii, precum: slbnogul (Impatiens nolitangere), plesnitoarea (Ecbalium elaterium), unele euforbiacee tropicale etc.

Tipuri de diseminare pasiv-anemocoria, hidrocoria, zoocoria i diseminarea realizat de om Diseminarea pasiv folosete ca intermediari ageni din mediul abiotic i biotic, precum: vntul, apa, diferite specii de animale, omul.

Diseminarea realizat cu ajutorul vntului anemocoria Vntul transport la mari distane sporii ciupercilor i ai feri gilor, seminele unor fanerogame: poroinicul (Orchisfusca), oprlia alb (Parnasia palustris), pe distane de mii de km. De asemenea, sunt transportate prin aer fructe i semine prevzute cu accesorii pentru zbor (puf - ppdia, plopul, scumpia, curpenul etc., aripioare -tei, paraute, umbrelue, etc.). Uneori, plante ntregi uscate, pline cu semine, pot fi rostogolite la mari distane cu ajutorul vntului (roza Ierichonului Anastatica hierochuntica, din Egipt i Israel; chiurlanul Salsola kali din Brgan). Vntul poate transporta i unele microorganism animale, la mii de km distan: piajeni, insecte, iar n timpul tornadelor i uraganelor, chiar peti i batracieni.

Diseminarea realizat cu ajutorul apei - hidrocoriaPlantele care folosesc apa pentru diseminarea seminelor prezint dispozitive pentru plutire i mpotriva putrezirii. Exemple de adaptri:- semine protejate de un strat de cear alb (la nufr);- coaj lemnoas, dur, nveli uleios (nuca de cocos, stnj eneii de balt, castanele de balt);- fructe care se deschid numai pe timp de ploaie (iarba de oaldin Sedum acre);- viviparitatea (capacitatea seminelor de a gerrnina n interiorul fructului)Apa poate contribui la diseminarea unor specii de animale precum: pinguinii transportai pe sloiuri plutitoare,oua de reptile etc.

Diseminarea prin intermediul animalelor - zoocoria

Pentru a putea fi diseminate cu ajutorul animalelor, plantele trebuie s prezinte adaptri specifice, precum: prezena unor dispozitive de prindere aseminelor n blana animalelor: cletiori (turia mare, achena de vzdoag, scaieii), puf (vinaria), substane adezive (vscul); capacitatea seminelor de a rezista la aciunea sucului gastric din tubul digestiv al psrilor frugivore i granivore. Speciile faunistice care sunt transportate de ctre animale sunt n general parazite. Amintim aici: puricii, cpuele, pduchii, ploniele, vierrnii intestinali. De asemenea, n contextul relaiei de mutualism, unele specii asigur diseminarea altora: petii transportai de rechinul remorc, coofanele purtatede bivoli etc.

Omul- agent de diseminareDe-a lungul timpului, omul a contribuit la diseminarea speciilor vegetale i animale, n contextul unor aciuni voluntare sau involuntare. Astfel, n mod contient, pot fi menionate urmtoarele aciuni de diseminare:- introducerea unor plante de cultur (porumb, cartof, ptlgea roie, floarea soarelui) din America n Europa sau a unor plante decorative(frezii, mucate, asparagus) din Africa de Sud n Europa;- colonizarea insectelor polenizatoare i a iepurelui de cmp n Australia;- colonizarea cinelui enot n Delta DunriiPe de alt parte, o serie de plante i animale parazite au fost disseminate involuntar de ctre oameni, dintr-un continent n altul: (Gndacul de Colorado,unele plante ruderale care nsoesc culturile de cmp etc.).