76232791 Raport Practica an I Seria1 ID Ilie Niculescu Florentina

1

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

Raport de practica

Scoala de soferi ”Teo”

Laboratorul de psihologie

Indrumator: Psiholog Elvira Teodorescu

Student : Ilie (Niculescu) Florentina

An I, seria I, ID

BUCURESTI

2011

2

Cuprins

1. Organizarea practicii pedagogice / 3

1.1 Descrierea pe scurt a misiunii organizatiei/institutiei in care s-a desfasurat stagiul de

practica ,insusiri ale legislatei si modalitatile de lucru specific

1.2 Descrierea populatiei tinta a institutiei, cabinetului, laboratorului respective, nevoile si

problemele intalnite, comportamentul specific personalului specializat

1.3 Reflectii privind aspectele observate

2. Descrierea obiectivelor stabilite si atinse in cadrul stagiului de practica / 6

3. Descrierea metodologiei de lucru folosite / 7

3.1 Metode de investigatie psihologica

- metoda psihometrica

- metoda observatiei

- metoda anamnezei

3.2 Metodologia de examinare psihologica in vederea obtinerii permisului de conducator

auto

4. Descrierea activitatilor la care am participat, a modului in care a decurs precum si

rezultatele obtinute / 27

5. Studiu de caz / 29

6. Anexe – fise de lucru folosite / 33

7. Reflectii cu privire la formarea deprinderilor ca viitor specialist in domeniul psihologic / 39

8. Sugestii si observatii personale / 40

Bibliografie

3

Organizarea practicii pedagogice

Descrierea Cabinetului de Psihologie din cadrul Scolii de soferi ”Teo”

In perioada martie-mai 2011 am efectuat practica de specialitate in cadrul cabinetului

individual psihologic de pe langa Scoala de soferi Teo, indrumati de doamna psiholog Teodorescu

Elvira si Baburu Daniela. Cabinetul ofera o gama larga de servicii: Psihologia transportatorilor

(cabinet agreat de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii), Psihologia muncii si

organizationala, Psihologia aplicata in domeniul securitatii, apararii si ordinii publice si Psihologia

clinica .

Pe perioada practicii s-a abordat Psihologia transportatorilor, mai exact modalitatea

prin care viitorii posesori ai carnetului de conducere pentru toate categoriile ( A, A1, B, B1, BE, C,

CE, D) sunt testati psihologic.

Activitatea scolii se desfasoara in 6 puncte de lucru, repartizate in fiecare sector al capitalei.

Trei dintre acestea dispun si de sali de legislatie rutiera dotate cu calculatoare pentru simularea

examenului sustinut la politie si conduse de profesori cu experienta, necesare deprinderii

cunostintelor teoretice necesare oricarui conducator auto.

Scoala de soferi “TEO” este pregatita deasemenea sa faca fata si modificarilor legislative anuntate

in perioada imediat urmatoare, care vor impune testarea teoretica pe calculator, achizitionand in

acest sens un set de PC-uri care sa corespunda acestor cerinte.

Personalul de instruire este selectat cu atentie si testat in permanenta, astfel incat subiectii

tinta ai Scolii de soferi “Teo” sa beneficieze de serviciile unor adevarati profesionisti.

Au fost prezentate si celelalte activitati pe care cabinetul este autorizat sa le desfasoare:

Psihologia muncii si organizationala Legislatia actuala impune ca angajarea, mentinerea in functie, reluarea sau schimbarea activitatii de

baza a unui salariat, promovarea acestuia, indiferent de pregatire si varsta, sa se faca, numai dupa

ce, in prealabil, a efectuat un control medical si o verificare a aptitudinilor psiho-profesionale.

Serviciile de psihologia muncii completeaza investigaaiile medicale solicitate de medicul de

medicina muncii pentru intocmirea fisei de aptitudini pentru fiecare dintre angajatii companiei.

Tipuri de evaluari psihologice:

• Evaluarea psihologica la angajare face parte din procesul de selectie, desfasurat dupa

recrutare, si are rolul de a evidentia daca un candidat are intr-adevar abilitatile, aptitudinile

si atitudinea potrivita astfel incat sa poata indeplini cu succes cerintele locului de munca

specificate in fisa postului. Trebuie totusi specificat faptul ca pentru anumite meserii si

profesii, acest tip de evaluare este obligatoriu, mentionam aici:

- personal cu functie de decizie (functionar public cu atributii de interpretare si

aplicare a legilor in vigoare);

- cadre didactice;

- personal sanitar superior, mediu si personal educativ;

- munca la inaltime;

- munca in conditii de zgomot;

- munca in conditii de izolare;

- lucru in tura de noapte;

4

- munca in campuri electrice;

- munca in campuri electromagnetice;

- manipulare de substante toxice si stupefiante;

- munca in mediu subteran;

- angajatii care conduc autovehicule de serviciu sau personale in interesul firmei si in

timpul orelor de serviciu sau se deplaseaza cu acestea intre locul de munca si

domiciliu.

• Evaluarea psihologica periodica este importanta pentru o organizatie care-si doreste ca

rezultatele sale sa fie continuu optimizate. Angajatii unei companii pentru a fi performanti

trebuie sa simta faptul ca sunt reprezinta o parte importanta din ea, ca participa activ la viata si

la cresterea ei. Un angajator nu trebuie sa piarda din vedere faptul ca motivatia la locul de

munca poate fluctua, interesele, aspiratiile se schimba si drept urmare calitatea muncii depuse

de coechiperii sai poate suferi modificari nedorite. Pentru a avea informatii despre gradul de

producere a acestora sunt necesare aceste evaluari periodice. Tot ele ne pot oferi posibilitatea

cunoasterii tendintelor de evolutie a abilitatilor si aptitudinilor evaluate la angajare, oferindu-ne

suportul decizional legat de necesitatea de formare si dezvoltare personala si profesionala a

colegilor nostri de munca, de nivelul de adaptare la cerintele crescande a postului sau a functiei

pe care o ocupa.

• Evaluarile psiho-aptitudinale periodice se pot realiza la diferite intervale de timp: bianual,

anual, la interval de doi sau trei ani in functie de cerintele locului de munca, de optiunea

angajatorului, de recomandarea medicului de medicina muncii, insa trebuie respectate

prevederile legale prevazute pentru meseriile si profesiile enuntate la evaluarile pentru

angajare.

• Evaluarea psihologica la schimbarea functiei - posibilitatea oferita de companie unui

angajat de a lucra intr-un alt departament trebuie dublata de verificarea posibilitatilor acelui

angajat de a desfasura o munca cu un randament ridicat.

• Evaluarea psihologica pentru promovare profesionala este o etapa importanta in procesul

de crestere in cariera a unui angajat. Compania ii ofera posibilitatea de a se forma si dezvolta

profesional, iar acesta la randul sau trebuie sa fie capabil sa faca fata cererilor si nevoilor ei

crescande de performanta din partea sa. In urma unei asemeni evaluari, managerul are

posibilitatea sa obtina informatiile necesare in luarea hotararii de a-si supune subalternul la un

salt profesional sau nu.

• Evaluarea psihologica la reluarea activitatii - se realizeaza dupa un concediu medical

prelungit sau dupa unul de maternitate/paternitate.

Psihologia aplicata in domeniul securitatii nationale , apararii si ordinii publice

Serviciile de psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale se adreseaza persoanelor

fizice si juridice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si/sau similare

din Romania, precum si pentru persoanele fizice si juridice care solicita sau poseda dreptul de

procurare, detinere sau, dupa caz, port si folosire a armelor letale. Aceste evaluari psihologice au

ca scop determinarea compatibilitatilor dintre capacitatile intelectuale, abilitatile psihice generale,

structura de personalitate si cerintele specifice posesorului si utilizatorului de armament si munitie.

Valabilitatea rezultatului examinarii psihologice (avizul psihologic) se refera la scopul si momentul

evaluarii si la faptul ca rezultatul este valabil timp de 12 luni calendaristice. Reexaminarea

psihologica se poate efectua o singura data, la un interval de timp de minim 15 zile si maxim 30 zile

de la data primei evaluari psihologice.

Psihologia clinica

Psihologia clinica este psihologia aplicata in patologie si in optimizarea subiectilor umani

sanatosi (ex. profilaxia bolilor, optimizarea performantelor intelectuale etc.). Patologia studiaza

5

modul in care se instaleaza, evolueaza si se termina bolile. Stabilirea rolului si controlul factorilor

psihologici implicati in patologie revin psihologiei clinice. De asemenea, dupa cum rezulta si din

definitie, un accent puternic se pune recent in psihologia clinica si asupra profilaxiei bolilor si

optimizarii performantelor subiectilor umani sanatosi.

Doamna Elvira Teodorescu a facut o prezentare mai detaliata a activitatii si responsabilitatii

psihologului specializat si testarile psihologice auto pentru categoriile populatiei tinta, in cazul de

fata elevii scolii de soferi:

1. Scolile de soferi (avize pentru urmatoarele categorii de permise auto: Tractor+E; A1; A;

A+B; B; B+E; C; C+E; D; D+E), aici incluzandu-se si testari psihologice auto pentru persoanele cu

handicap locomotor care exercita cursurile de conducere auto pe masini adaptate. Scoala de soferi

Teo este singura din Bucuresti care e autorizata sa testeze persoanele cu handicap.

2. Instructori auto atestati: avize pentru elevii acestora, obtinere permis conducere

categoriile: A si B.

3. Avize siguranta circulatiei ( ARR): transport marfuri generale, intern si international;

transport marfuri periculoase, intern si international; transport agabaritic, intern si international;

transport bancar valori, intern si international; tractorist rutierist; transport persoane, intern si

international; transport persoane in regim de taximetrie; profesor legislatie rutiera; persoana

desemnata sa conduca activitatea de transport; consilier ADR; transportator marfuri periculoase

conform conventiei ADR; conducator troleibus; conducator tramvai.

4. Preschimbare permis conducere, persoane rezidente in Romania

5. Suspendare permis conducere

6. Anulare permis conducere

6

Descrierea obiectivelor stabilite si atinse in cadrul stagiului de practica

Principalele obiective stabilite in cadrul stagiului de practica au fost:

- dezvoltarea capacitatii de a transpune notiunile teoretice in practica

- intelegerea modului de organizare a activitatii pe care o desfasoara institutia

- dezvoltarea abilitatilor in lucrul practic

- comunicarea directa cu persoanele implicate in toate etapele procesului

- cunoasterea si respectarea legislatiei ce reglemeteaza funcionarea activitatii pe care o

desfasoara institutia

Locatia in care am efectuat stagiul de practica, scoala de soferi “Teo”, ne-a oferit sansa de a lucra

direct cu subiectii, de a ne fi implicat in munca operativa. Ne-a ajutat in dezvoltarea deprinderilor si

calitatilor necesare pentru a deveni viitori psihologi. Am fost spijiniti sa intelegem care este statutul

si rolul nostru, sa ne insusim profilul meseriei conform aptitudinilor, sa cunoastem limitele si

granitele profesiei, sa stabilim o relatie profesionala cu colegii si nu numai.

7

Descrierea metodologiei de lucru folosite

Metodologia de selectie, orientare si mentinere in functie a personalului din siguranta circulatiei

Metode de investigatie psihologica

A. Metoda psihometrica : vizeaza masurarea capacitatilor psihologice ale unei persoane in vederea

stabilirii prezentei lor la nivelul de dezvoltare solicitat de tipul de activitate pentru care este

evaluata.

Pentru functii care sunt implicate direct in siguranta circulatiei (conducatori auto) se

folosesc baterii de siguranta care sunt alcatuite din:

a. teste de aptitudini

b. teste de personalitate

c. teste comportamentale

Prin testele aptitudinale sunt evaluate aspecte privind conduita perceptiva, prosexica,

cognitiva (conduite bazale in conducerea auto avand in vedere ca atat reglarea activitatii cat si a

comportamentului individual se realizeaza prin culegere si procesare de informatie), conduita

motorie si reglatorie.

Prin testele de personalitate sunt evaluate aspecte privind echilibrul temperamental si

emotional, gradul de maturitate psihica (responsabilitate, seriozitate comportamentala, spirit de

disciplina, autocontrol si stapanire de sine, atitudinea fata de risc).

Prin testele de comportament sunt vizate aspecte privind: activismul, dinamismul, rezistenta

la oboseala, toleranta la frustratie si stres, reactiile in situatii de eroare sau conflict.

Pentru functii care sunt implicate indirect in siguranta circulatiei (functii de coordonare,

control, supraveghere, consiliere, instruire) se folosesc baterii de teste alcatuite din:

1 . teste aptitudinale

2 . teste atitudinale

3 . teste de personalitate

4 . teste comportamentale

Prin testele aptitudinale sunt vizate aspecte privind: inteligenta generala, memoria (cu

accent pe memoria logica si memoria procedurala), atentia.

Prin testele atitudinale sunt vizate aspecte privind : mentalitatea si atitudinea fata de munca,

gradul de satisfactie si identificare cu functia ocupata si cu cerintele organizatiei din care face parte,

orientarea atitudinala fata de sine si de ceilalti oameni.

Prin testele de personalitate sunt vizate aspecte privind: echilibrul si maturitatea psihica,

capacitatea de comunicare si relationare, capacitatea de coordonare si organizare a unei activitati.

Prin testele comportamentale sunt vizate caracteristicile exprimate mai sus.

B. Metoda observatiei - consta in culegere, selectare, analizare si organizare de informatie in

scopul intelegerii, clasificarii si clarificarii comportamentului persoanei examinate.

Pentru atingerea acestui scop, protocolul observatiei trebuie sa cuprinda:

a. datele pasaportale : nume, sex, varsta, nivel de pregatire

b. date privind situatia concreta: data, locul de desfasurare

c. lista aspectelor simptomaticii stabile si dinamice: tipul costitutional, aspecte fizionomice

(inaltime, greutate, semne particulare - ochelari, amputari, usoare dischinezii sau parestezii) -, tipul

temperamental, pantomimica (tinuta, gestica, mers) mimica, modificari vegetative

d. lista conduitelor expresive si verbale (ofera informatie cu privire la aspecte culturale,

8

temperamentale si emotionale)

e. lista conduitei reflexive: - aspecte perceptive: inspecteaza-exploreaza campul informational caracteristic sarcinii

de rezolvat, formeaza/nu formeaza algoritm de scanare a campului informational,

rezista/este distras la aparitie de factori perturbatori circumstantiali; sunt elemente care

ne dau informatie cu privire la daca si cat de repede va forma strategii perceptive

caracteristice conducerii auto.

- aspecte mnezice: tine/nu tine minte simbolurile grafice pe care trebuie sa le detecteze,

memoreaza/nu memoreaza repede si corect instructiunile care i se dau, sunt trainice/nu

sunt trainice schemele mentale formate (solicita permanent sa i se repete instructiunile in

timpul probei de fond, declara la sfarsitul probei ca a gresit pentru ca la un moment dat a

uitat ce are de facut, etc.)

- aspecte intelective : intelege/nu intelege informatia care i se transmite, invata/ nu

invata repede si corect procedurile de actiune, cere/ nu cere explicatii suplimentare,

reflecteaza/nu reflecteaza asupra sarcinii si actioneaza calculat sau precipitat/ lent,etc.

- aspecte volitionale: mobilizare-demobilizare cand intampina dificultati, stapanire de

sine in situatii critice

- aspecte atitudinale: atitudinea fata de examenul psihologic ca situatie frustranta

(acceptare, dezinteres, pasivitate, revolta, etc); atitudinea fata de psiholog (dominatoare,

provocatoare, opozanta, nonconformista, agresivitate, impulsivitate, nemultumire,

impolitete fata de conformism, respect, politete, acceptare, deferenta); atitudinea fata de

sarcina (dezinteres, lipsa de mobilizare, neglijenta, subapreciere– supraapreciere a

dificultatilor, pasivitate fata de interes, valorizarea calitatii comportamentului, etc)

f. conduita de lucru: - calitatea miscarilor motorii: promptitudine, precizie, reglarea amplitudinii, dozarea

intensitatii, siguranta-nesiguranta fata de precipitare sau inertie motorie, dificultati de

reglare a amplitudinii si intensitatii miscarilor

- conduita in situatie de eroare: deruta, confuzie psiho-motorie, blocaje, agitatie,

impulsivitate, indiferenta, abandon fata de stapanire de sine, siguranta, prezenta de spirit

g. conduita afectiv – emotionala: manifestata prin conduita expresiva, verbala, manifestari

vegetative si motorii (congestie/paloare a faciesului, transpiratii, tremuraturi ale membrelor)

Pentru notarea fiecarei conduite in parte se pot utiliza:

a. scale de evaluare cu trepte de 3,5,7, puncte (scala like

b. adjective sau adverbe prin care se descrie intensitatea conduitei (de la f. puternic

la f. slab) sau frecventa conduitei (de la f. frecvent la deloc)

c. evaluari dihotonice: prezent – absent

d. descrieri amanuntite

C. Metoda anamnezei: consta in sondarea longitudina a evenimentelor importante din biografia

subiectului pentru a se surprinde evolutia social – profesionala si evolutia psihologica.

Etapele anamnezei:

a. etapa premergatoare: intretinere libera asupra unor probleme neutre: scopul examenului,

motivatia pentru obtinerea permisului/sau un anumit post, starea de confort psiho-somatica, date

privind implicarea anterioara in evaluari psihologice, opinii privind scopul si necesitatea

examenului psihologic, etc.

b. etapa de culegere de informatii personale si biografice: varsta, situatia civila, pregatirea

scolara si profesionala, profesia actuala, mediul familial de formare si familia prezenta, nivelul

sanatatii si principalele boli, evenimente importante din viata personala: probleme familiale,

probleme sociale si profesionale.

Forma de desfasurare recomandata: convorbire semi-dirijata: sunt stabilite obiectivele

urmarite (ghid de discutie) fara sa se urmareasca strict un plan de desfasurare a interviului.

Conditii de desfasurare:

9

1. stabilirea unei relatii de incredere intre psiholog – persoana examinata

2. adoptarea de catre psiholog a unei atitudini de neutralitate obiectiva dar binevoitoare

3. evitarea intrebarilor de tip curriculum vitae, a celor care duc la raspunsuri dihotonice( da/nu)

sau a celor care solicita explicarea unei situatii ( “ de ce?” )

4. punerea in discutie de probleme care sa solicite persoana sa faca descrieri de sine detaliate,

sa-si exprime opiniile fata de situatiile respective, atitudinile, motivatiile

Strategia de evaluare si avizare psihologica – consta in analiza inter-relationala a

informatiilor cantitative si calitative obtinute prin folosirea metodelor de investigatie psihologica.

Selectia si orientarea profesionala realizata printr-un examen psihologic include:

a. un anumit procent de subiectivitate dat de:

- conditiile de examinare

- tehnicile psihologice folosite

- personalitatea examinatorul

b. o probabilitate de alterare a performantei persoanei examinate din acelasi motive anuntate la

punctul a.

Avand in vedere impactul pe care il are rezultatul unui examen psihologic atat asupra persoanei

examinate cat si asupra societatii este necesar sa se reduca cat mai mult cauzele care pot influenta

atat de semnificativ realizarea unei selectii obiective si corecte. Pentru aceasta se impune ca

examenul psihologic sa aiba la baza o viziune unitara atat asupra fenomenelor psiho-sociale ale

sistemului om-vehicul-ruta cat si asupra modalitatilor de a creste din punct de vedere psihologic

fiabilitatea acestui sistem.

Aceasta presupune:

Reactualizarea modelului teoretic om - masina - ruta in conformitate cu modificarile obiective

inregistrate la nivelul sistemului care:

• sa dea posibilitatea stabilirii suportului teoretic unitar pentru toti psihologii implicati in

activitatea de selectie si orientare profesionala in domeniul transporturilor rutiere;

• realizarea unui cadru metodologic unic care sa asigure, prin standardizarea strategiilor si

tehnicilor de examinare, obiectivitatea si corectitudinea selectiei ;

• crearea unei banci de date care sa dea posibilitatea coroborarii si coordonarii eficiente atat a

datelor cat si a dinamicii examinarilor in teritoriu.

Metodologia de examinare psihologica in vederea obtinerii permisului de conducere,

categoriile A1, A, B

Obiective:

• stabilirea directiei spre care inclina sa fie saturat criteriul succes - esec in procesul de pregatire,

instruire si educatie a unui potential conducator auto;

• sensibilizarea persoanei examinate in directia autocunoasterii, automodelarii si valorizarii

comportamentului de securitate rutiera;

• potentarea procesului de formare si instruire prin transmiterea de informatie psihologica catre

formatori.

10

Scop:

• cresterea fiabilitatii sistemului om - masina prin prevenirea si reducerea probabilitatii de

aparitie a disfunctionalitatilor la nivelul factorului uman;

• realizarea bazei de pornire in formarea si consolidarea comportamentelor de securitate rutiera.

Principii:

• importanta examenului psihologic consta nu in limitarea dreptului unei persoane de a circula ci

in asigurarea dreptului oricarei persoane de a circula in siguranta;

• limita de admisibilitate trebuie sa fie abordata din prespectiva posibilitatilor de formare si

perfectionare a fiecarui individ;

• limita de admisibilitatea tebuie stabilita dupa criteriul probabilitate de

• succes –esec iar avizarea sa precizeze daca are- nu are inca competenta necesara intrarii in

sistem;

• centrul de greutate al examenului psihologic trebuie sa fie dat de activitatea de consiliere (

pregatirea psihologica a individului pentru adaptarea la o activitate care inseamna in primul rand

asumare constata de risc).

Examinarea psihologica va urmari:

• prezenta la nivel de admisibilitate a capacitatilor cognitive si psihomotrice necesare formarii si

consolidarii comportamentului bazal specific activitatii de conducere auto;

• nivelul deschiderii spre modelare si automodelare in directia valorizarii comportamentului de

securitate rutiera.

Se investigheaza: Capacitati cognitive:

- atentia perceptiva

- memori

- operativitatea gandirii

Capacitati operationale:

- capacitatea de a actiona pe baza de patternuri de raspunsuri formate si consolidate prin

exersare (care implica coordonare, rapiditate, precizie, corectitudine motorie)

- capacitate de adecvare a comportamentului la diferite tempouri de actiune;

- tipul de reactivitate

Capacitati de reglare si autoreglare:

-echilibrul emotional si temperamental

Strategie si tehnica de examinare:

Examenul psihologic in vederea obtinerii permisului de conducere categoriile A1 / A / B trebuie sa

se realizeze pe baza unui standard de minimum 5 probe plus anamnaza/interviu. Este calculat sa

dureze aproximativ 1 ora.

Probele aplicate trebuie sa vizeze:

Operativitatea si eficienta atentiei perceptive:

• 2 probe tip creion-hartie care sa ofere informatie cu privire la atentia concentrata si distributiva

• 1 proba de masurare a vitezei de percepere a stimulilor vizuali in miscare

Potentialul psiho-motor:

• 1 proba de reactivitate care sa ofere informatie privind:

11

• nivelul abilitatilor motorii

• modul de invatare,formare,consolidare si automatizare a schemelor operational - executive

• caracteristicile dinamicii personale

• modul de adaptare afectiva la solicitari

• 1 proba timp de reactie care sa ofere informatie privind tipul de reactivitate constitutional

Etapele evaluarii:

• Identificarea simptomelor semnificative cu relevarea punctelor forte, a deficientelor si a

cauzelor psihice care le genereaza

• Prognoza comportamentului pe baza acestor relevari

• Formularea recomandarilor

• Formularea avizului

Pentru a fi atinse obiectivele examenului psihologic este necesar:

• Informatiile obtinute prin tehnicile de investigatie sa fie sintetizate intr-un profil psihologic care

sa dea limita admisibilitatii

• Evaluarea finala sa surprinda modul specific de adaptare si integrare a subiectului la activitatea

de conducere auto

• Subiectul sa aiba permanent acces la informatia privind evolutia si performanta obtinuta la

fiecare proba psihologica

• Sa fie transmise subiectului strategii si tehnici comportamentale care sa-I faciliteze procesul de

formare

Metodologie de examinare psihologica in vederea obtinerii permisului de conducere,

categoriile C, E

Obiective: Stabilirea directiei spre care inclina sa fie saturat criteriul succes - esec in procesul de adaptare

– integrare la noile conditii de desfasurare a activitatii de conducere auto;

• Sensibilizarea persoanei examinate in directia constientizarii propriei limite de pericol.

Scop:

• Cresterea fiabilitatii sistemului om - masina prin realizarea predictiei privind posibilitatile pe

care le are un individ de a atinge un anumit grad de stabilitate si siguranta comportamentala in

conducerea unui anumit tip de vehicul;

• Consolidarea comportamentului de securitate prin facilitarea cunoasterii de catre individ a

propriei limite de pericol.

Principii:

• Limita de admisibilitate trebuie sa fie abordata din prespectiva capacitatii de capitalizare de

experienta a subiectului si a gradului de plasticitate – mobilitate functionala pe care il poate

atinge in urma acumularii de experienta;

• Limita de admisibilitatea tebuie stabilita dupa criteriul probabilitate de succes – esec atat in

invatarea tehnicii de conducere a unui vehicul de un anumit gabarit cat si in capacitatea de a

adopta strategii si tactici de conducere in raport de tipurile de vehicul pe care le implica

12

categoria solicitata;


• prezenta la nivel de admisibilitate a capacitatilor cognitive si psihomotrice necesare formarii si

consolidarii comportamentului bazal specific activitatii de conducere a unor tipuri de vehicule

conform categoriei solicitate;

• starea de echilibru si maturitate psihica.


- operativitatea si eficienta atentiei

- inteligenta adaptativa

- capacitatea de memorare si operativitatea memoriei


Capacitati operational - executive:

- capacitatea de a structura si restructura scheme operational motorii


- tipul de reactivitate;

- capacitati de reglare si autoreglare:

- capacitate de organizare psiho-motorie sub presiunea timpului

- rezistenta la factori perturbatori

- capacitatea de autotemperare

- starea de vigilenta

- starea de echilibru si maturitate psihica

- echilibru emotional si temperamental

- adaptarea sociala

Strategie si tehnica de examinare:

Examenul psihologic in vederea obtinerii permisului de conducere categoriile C, E trebuie sa

se realizeze pe baza unui standard de mínimum 6 probe plus anamnaza/interviu ). Este calculat sa

dureze aproximativ 2 ore.



• 2 probe tip creion-hartie care sa ofere informatie privind concentrarea, distributivitatea,

mobilitatea si stabilitatea atentiei

• 1 proba de masurare a capacitatii de identificare promta si corecta a stimulilor vizuali in

miscare si a starii de vigilenta

Nivelul atins de functionalitatea structurilor operational - motorii:

1 proba de reactivitate care sa ofere informatie privind:

• inteligenta adaptativa

• capacitatea de memorare

• operativitatea gandirii

• mobilitatea functionala

• capacitatea de coordonare motorie complexa

• capacitatea de autoorganizare si autoreglare psiho-motorie

• tempoul de actiune

13

• capacitatea de a mobiliza, orienta si mentine in mod voluntar atentia

1 proba de rezistenta nervoasa care sa ofere informatie privind rezistenta nervoasa, stabilitatea

comportamentala in conditii de monotonie si de aparitie de factor perturbator.

Starea de echilibru si de maturitate psihica :

• Un chestionar de personalitate care sa poata surprinde:

• gradul de conformism

• gradul de iritabilitate/irascibilitate

• nivelul de agresivitate

• nivelul de anxietate

Etapele evaluarii:










de conducere auto



• Sa fie transmise subiectului strategii si tehnici comportamentale care sa-I faciliteze consolidarea

comportamentului de securitate.

Metodologie de examinare psihologica in vederea obtinerii permisului de conducere, categoria

D si soferi profesionisti

• Obiective:

• Stabilirea gradului de compatibilitate dintre cerintele tipului de transport solicitat si capacitatile

persoanei examinate (cat.D si angajare);

• Evaluarea gradului de dezvoltare si perfectionare aptitudinala pe baza cumularii de experienta

profesionala, a gradului de conservare a functionalitatii structurii psiho comportamentale

diagnosticate anterior si a dinamicii factorilor psihici in raport de varsta, solicitarile locului de

munca, tipul de transport (mentinere in functie)

• Sensibilizarea persoanei examinate in directia constientizarii propriei limite de pericol.

Scop:

• Cresterea fiabilitatii sistemului om - masina prin realizarea de predictie privind posibilitatile pe

care le are un individ de a atinge un anumit grad de stabilitate si siguranta comportamentala in

conducerea unui anumit tip de vehicul;

• Consolidarea comportamentului de securitate prin facilitarea cunoasterii de catre individ a

14

propriei limite de pericol.

Principii:

• Limita de admisibilitate trebuie sa fie abordata din prespectiva capacitatii de capitalizare de

experienta a subiectului si a gradului de plasticitate – mobilitate functionala pe care il poate

atinge in urma acumularii de experienta;

• Limita de admisibilitatea trebuie stabilita dupa criteriul probabilitate de

succes – esec luand in consideratie:

• Capacitatea individului de a se adapta la dimensiunea, identitatea si importanta activitatii

specifice tipului de transport solicitat/efectuat

• Compatibilitatea intre modul specific de a desfasura o activitate a individului si

specificitatea sarcinilor pe care le are de rezolvat

• Competenta de “prestator de servicii”;

• Limita de admisibilitate trebuie sa fie abordata si din perspectiva capacitatii individului de

modelare si perfectionare a abilitatilor, deprinderilor, atitudinilor, cunostiintelor in functie de

cerintele si exigentele postului solicitat.


• prezenta la nivel de admisibilitate a capacitatilor cognitive, psihomotrice si psiho sociale

necesare comportamentului bazal specific activitatii de conducere a vehiculelor de transport

persoane sau marfa (conform tipurilor de marfuri transportate);

• starea de echilibru si maturitate psihica.


- operativitatea si eficienta atentiei

- inteligenta adaptativa

- capacitatea de memorare si operativitatea memoriei


Capacitati operational - executive:

- capacitatea de a structura si restructura scheme operational motorii (promtitudinea, precizia,

coerenta, corectitudinea, plasticitatea operatiilor mintale si motorii)


- tipul de reactivitate

Capacitati de reglare si autoreglare:

• capacitate de organizare psiho-motorie sub presiunea timpului

• rezistenta la factori perturbatori

• capacitatea de autotemperare

• starea de vigilenta

Starea de echilibru si maturitate psihica

• echilibru emotional si temperamental

• adaptarea sociala

Strategie si tehnica de examinare: Examenul psihologic in vederea obtinerii permisului de conducere categoriile C, E trebuie sa se

realizeze pe baza unui standard de minimum 6 probe plus anamnaza/interviu. Este calculat sa

dureze aproximativ 2 ore.

15



• 2 probe tip creion-hartie care sa ofere informatie privind concentrarea, distributivitatea,

mobilitatea si stabilitatea atentiei

• 1 proba de masurare a capacitatii de identificare promta si corecta a stimulilor vizuali in miscare

si a starii de vigilenta

Nivelul atins de functionalitatea structurilor operational - motorii:

1 proba de reactivitate care sa ofere informatie privind:

• nivelul de perfectionare a abilitatilor psiho motorii

• calitatea deciziei si actiunii

• atitudinea fata de risc si disponibilitatea expunerii la risc

• capacitate de apreciere a vitezei si de evaluare a miscarii in functie de viteza

• adaptarea la dinamica evenimentelor

• mobilitatea, flexibilitatea functionala

• capacitatea de reorganizare rapida psiho motorie in situatii de criza

1 proba de rezistenta nervoasa care sa ofere informatie privind rezistenta nervoasa, stabilitatea

comportamentala in conditii de monotonie si de aparitie de factor perturbator.

Starea de echilibru si de maturitate psihica :

• Un chestionar de personalitate care sa poata surprinde:

• gradul de conformism

• gradul de iritabilitate/irascibilitate

• nivelul de agresivitate

• nivelul de anxietate

Etapele evaluarii:










de conducere auto



• Sa fie transmise subiectului strategii si tehnici comportamentale care sa-I faciliteze consolidarea

comportamentului de securitate.

16

Probe psihologice creion - hartie utilizate in testarea psihologica

1. Atentie distributiva semnale (A.D.S)

2. Baraj Toulouse Pieron

3. Atentie concentrata ’’cifre’’

4. Atentie concentrata ‘’litere’’

5. Krepelin (K)

6. Praga

7. Labirint

8. Test de personalitate : SCHUBERT

Probe din baza computerizata RQPLUS

PROBA RCM1( Reactivitate motorie complexa 1)

Proba este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 38 de secvente formate din

combinarea aleatorie a max. 3 stimuli – semnal situati central si 1 stimul semnal situati periferic si

consta in emiterea de raspunsuri prestabilite pentru fiecare stimul- semnal dintr-o seventa .

In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea urmatoarelor situatii problematice caracteristice

activitatii de conducere auto :

- aparitie aleatoare (timp, numar, localizare in spatiu) a stimulilor semnal in cadrul unei secvente

- aparitie aleatoare in timp a stimulului semnal periferic

- desfasurarea probei in regim de timp impus ( lent, rapid ) si timp liber

- imprevizibilitate de situatii

Proba solicita : - prelucrare corecta si in timp util a informatiei

- memorie

- coordonare unisegmentara, bisegmentara si multisegmentara

- precizie motorie

- selectarea prompta a modalitatilor de raspuns

- capacitate de a folosi informatia data de feedback

- reglarea vitezei de executie la dinamica impusa de aparitia stimulilor

- dozare optima a procesului inhibitor

- mobilitate, plasticitate functionala

- apreciere corecta a timpului util de actiune

- operativitate

- autocontrol

- atentie sustinuta

- echilibrare emotionala in situatii de pressing temporal

- toleranta la frustratie

Proba implica incarcatura emotionala si tensiune perturbatoare create prin :

- expunere la risc (solicitarea sa lucreze repede si corect in regim de tempou rapid impus)

- actiune sub presiunea timpului

- desfasurare dinamica a situatiilor

- starea conflictuala creata de comanda

17

Scop diagnostic:

a) Capacitatea de a forma,consolida si automatiza structuri operational - executive

b) Capacitatea de organizare psiho-motorie in conditii de pressing temporal

c) Rezistenta la distragere

Descriere:

a. Continut imagine: - o sosea in perspectiva

- patru patrate stimuli - semnal de culoare rosie: 2 stimuli plasati in partea stanga a soselei in

perspectiva apropiat/indepartat (jos/sus), 2 stimuli plasati in partea dreapta a soselei in

perspectiva apropiat/indepartat (jos/sus)

- un stimul - semnal periferic semnificativ sub forma de cerc (culoare verde/rosu) plasat in

extremitatea dreapta-sus a monitorului

- o fereastra de atentionare la eroare plasata in extremitatea stanga-sus a monitorului

b. Dispozitive de raspuns : - 2 manete stanga/dreapta

- 2 pedale stanga/dreapta

Dinamica:

- La intervale de timp variabile si intr-o ordine aleatorie pe sosea apar patrate de culoare rosie

– fenomen care reprezinta aparitie de stimul-semnal

- La intervale de timp aleator variabile culoarea verde a cercului din extremitatea dreapta-sus

se schimba in rosu - fenomen care reprezinta aparitie de stimul-semnal

- Proba se desfasoara in regim de viteza lenta (viteza 1), viteza rapida (viteza 2) si autotempo

Sarcina subiectului :

a. Emiterea de raspunsuri la aparitie de stimul semnal (patrate de culoare rosie) prin apasarea

manetelor sau/si pedalelor in functie de pozitia ocupata pe sosea.

b. Emiterea de raspunsuri prin apasarea manetei din dreapta la aparitia

stimulului - semnal cerc rosu din extremitatea dreapta-sus si blocarea reactiei de raspuns pentru

stimulii-semnal patrate aparuti in acelasi timp

PARAMETRI

Adaptare/exercitiu Viteza 1 + viteza 2 Autotempo

-nr. stimuli efectuati nr. raspunsuri corecte timp de executie

-nr. raspunsuri corecte nr. raspunsuri eronate nr. raspunsuri corecte

-nr. raspunsuri eronate nr. omisiuni nr. raspunsuri eronate

-nr. omisiuni

„Vigilenta” -nr. raspnsuri corecte

-nr. erori de tip 1 (de identificare)

18

-nr. erori de tip 2 (de substitutie)

-nr. erori de tip 3 (raspuns prin eroare sau omisiune dupa factor perturbator)

Coeficienti : - coeficient de adecvare

- coeficient de mobilitate functionala

- media timpului de reactie

- coeficient de rezistenta la distragere

- coeficient ROP (ritm optim personal)

- coeficient de vigilenta

- coeficient de adecvare emotionala

Informatia psihologica pentru profil:

• Inteligenta adaptativa

• Operativitatea memoriei

• Eficienta operational - executorie

• Timp de reactie util

• Rezistenta la distragere

• Autocontrol

• Starea de vigilenta

• Capacitate de organizare psihica

PROBA TAC I (Atentie concentrata )

Proba clasica reconceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 150 de secvente

formate din combinarea a 75 de stimuli nesemnificativi cu 75 de stimuli – semnal. Proba consta in

emiterea de raspuns prestabilit pentru fiecare stimul - semnal identificat printre stimuli

nesemnificativi. In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea urmatoarelor situatii problematice

caracteristice activitatii de conducere auto :

• derulare rapida a stimulilor vizuali intr-un camp vizual limitat

• aparitia aleatoare (timp si spatiu) de stimuli vizuali semnificativi

• aparitia de factor perturbator (prin alternare de luminozitate)

• combinare de stimuli vizuali nesemnificativi cu stimuli vizuali semnificativi

schimbarea tempoului de actiune

Proba solicita :

• capacitate de focalizare a atentiei si de inspectie vizuala rapida pe spatiu restrans

• prompitudinea reactiilor la semnale vizuale ce trebuie diferentiate

• adecvarea dinamicii personale la ritmul probei

• dozarea optima a procesului inhibitor

• viteza de inspectie vizuala

• atentie sustinuta

• mobilitate functionala

• adaptare emotionala

19


• expunere la risc (prin dinamica probei)

• actiune sub presiunea timpului

• starea conflictuala creata de comanda « Procedati in asa fel incat sa nu omiteti nici o

litera »

Scop diagnostic:

Operativitatea si eficienta atentiei perceptive in conditii de stimulare dinamica si de aparitie de

factor perturbator

Descriere:

Continut:

a. Continut imagine: 1. Fundal - o sosea in perspectiva

2. fanta in interiorul careia se gasesc sapte litere

3. fereastra de atentionare la eroare plasata in extremitatea dreapta jos

b. Dispozitive de raspuns:

• Maneta

Dinamica:

- In interiorul fantei se deruleaza siruri de cate sapte litere de culoare neagra ; derularea

sirurilor se desfasoara pe verticala de sus in jos, intr-un ritm constant de aparitie ; in mod

aleator unul din siruri poate contine litera S sau Z - fenomen care reprezinta aparitia de

stimuli-semnal ; in mod imprevizibil se schimba luminozitatea fantei ;

- Proba se desfasoara in regim de viteza lenta (viteza 1) si viteza rapida (viteza 2)

Sarcina subiectului:

Emiterea de raspuns la aparitia stimulilor-semnal S sau Z prin apasarea pe butonul manetei

stanga (mana cu care se actioneaza este la alegerea subiectului).

Parametrii probei:

Adaptare/exercitiu -Total semne

- Numar erori

-Numar omisiuni

-Durata adaptarii

Viteza 1 + viteza 2

• total semne

• nr. raspunsuri corecte

• nr. raspunsuri corecte intarziate

• nr. raspunsuri eronate

• nr. omisiuni

• numar raspunsuri corecte in perioada de aparitie a factorului perturbator

• numar raspunsuri corecte intarziate in perioada de aparitie a factorului perturbator

20

• numar raspunsuri eronate in perioada de aparitie a factorului perturbator

• numar omisiuni

Coeficienti:

• coeficient de operativitate atentie perceptiva

• coeficient de eficienta atentie perceptiva

• coeficient de adaptare

• coeficient mnezic

• coeficient de adecvare

• coeficient rezistenta la distragere

• coeficient de adecvare emotionala


• Operativitatea si eficienta atentiei perceptive


• Eficienta operational - executiva

• Mobilitatea functionala

• Rezistenta la factor perturbator

• Capacitate de organizare sub presiunea timpului

PROBA TR(TIMP DE REACTIE)

Proba este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 50 de secvente. Proba consta in

emiterea de raspuns prestabilit la aparitie de stimul-semnal si se desfasoara in regim de timp impus.

In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea de situatii problematice prin :

• ritm variabil de aparitie de stimuli semnal

• timp limitat de aparitie de stimuli semnal

Proba solicita :

• promptitudine a reactiilor


• dozare optima a procesului inhibitor

Scop diagnostic:

• Masurarea timpului de reactie simplu

Descriere: Continut imagine:

• o sosea

• un bord de vehicul

• un vehicul

Diispozitive de raspuns :

• 1 maneta

Dinamica :

21

• la intervale de timp aleatoriu pozitiile “stop” ale unui vehicul isi schimba culoarea din gri in

rosu – fenomen care inseamna aparitie de stimul-semnal


• sa emita raspuns la aparitia stimulului-semnal prin apasarea butonului manetei

Parametrii probei:

• numar raspunsuri corecte

• numar raspunsuri anticipate

• numar raspunsuri intarziate

• omisiuni

• media timpului de reactie

• abaterea medie

Coeficienti :

• media timp reactie


• timpul de reactie simplu

PROBA VIGILENTA

Proba este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 100 secvente care prezinta in

mod aleator un stimul vizual semnificativ sau stimul vizual nesemnificativ. Modalitatea de raspuns

este prestabilita.Proba se desfasoara in regim de timp impus. In alcatuirea probei s-a avut in vedere

crearea urmatoarelor situatii problematice asemanatoare activitatii de conducere auto:

• aparitie de stimuli vizuali asemanatori intre ei ca semnificatie,forma, grafica

• aparitie imprevizibila de stimul – semnal

Proba solicita :

• discriminare si identificare in timp util a stimulului vizual –semnal

• dozare optima a proceselor de excitatie si inhibitie

• memorie vizuala

• promptitudine


• autocontrol

Scop diagnostic:

• eficienta in timp a starii de vigilenta

Descriere:

Continut imagine :

• o sosea in perspectiva

• un suport pentru semne de circulatie

• o fereastra de atentionare la eroare

22

Dispozitive raspuns :

• maneta

Dinamica:

• la intervale de timp aleatoriu si in succesiune imprevizibila pe suport apar noua semne de

circulatie cu semnificatia interzicere sau restrictie; ”Aparitia semnului de circulatie “acces

interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fare atas” reprezinta fenomenul de aparitie

de stimul-semnal.

Sarcina subiectului :

• emiterea de raspuns la aparitia stimulului – semnal prin apasarea butonului manetei din stanga (

mana cu care se actioneaza este la alegerea subiectului) .

Parametrii probei:

• numar corecte

• numar anticipari

• numar intarzieri

• numar erori – reactii la stimuli nesemnificativi

• numar erori de discriminare fina – reactii la stimuli nesemnificativi asemanatori partial cu

stimulul – semnal

• media timpului de reactie


• Operativitatea si eficienta atentiei perceptive


• Eficienta operational – executorie

• Timp de reactie simplu


Proba « CIRCULATIE »PRINCIPIUL DE CONSTRUIRE

Proba este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din: sase trasee pe care se deplaseaza

pe orizontala stanga/dreapta, dreapta/stanga un numar de stimuli-semnal de culori diferite si de

stimuli periferici care sunt stimuli-semnal dar sunt stimuli nesemnificativi.

Modalitatatile de raspuns sunt prestabilite. In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea

urmatoarelor situatii problematice caracteristice activitatii de conducere auto:

- aparitia imprevizibila (timp si spatiu) a stimulilor-semnal

- alternarea aleatorie a modalitatilor de raspuns

- alegerea in criza de timp a modalitatilor de raspuns

- discriminarea si identificarea in criza de timp a stimulilor semnal si a dispozitivelor de

raspuns

-Viteze diferite de deplasare a stimulilor-semnal

-Aparitia in exteriorul campului de actiune principal de stimuli perturbatori semnificativi

Proba solicita :

• inspectie si explorare rapida a spatiului de desfasurare a probei si a spatiului de actiune

• precizia perceptiei vitezei si evaluarea miscarii in functie de viteza

23

• prezenta de spirit in situatii presante, de urgenta

• atentie comutativa

• memorie vizuala

• spirit de observatie

• coordonarea activitatii

• dinamism, operativitate


• adaptare emotionala

• rezistenta nervoasa

• autocontrol

• rezistenta la frustratie

• adaptare la dinamica probei

• echilibru temperamental


• expunere la risc (solicitarea sa lucreze repede si corect in regim de tempou rapid impus)

actiune sub presiunea timpului

• desfasurare dinamica a situatiilor

• starea conflictuala creata de comanda « Procedati in asa fel incat sa actionati repede si

corect »

Scop diagnostic:

• capacitatea de organizare psiho-motorie in conditii de stimulare intensa

Descriere:

Continut imagine:

• sase benzi de circulatie

• sase vehicule colorate (alb, verde, galben, albastru, negru, rosu)

• sase semafoare plasate pe benzile de circulatie (un semafor/banda) in pozitia stop

• sase spatii delimitate plasate in fata semafoarelor

• un semnal-stimul perturbator de culoare verde in extremitatea stanga sus a imaginei

• un semnal-stimul perturbator de culoare verde in extremitatea dreapta sus a imaginei

Dispozitive de raspuns:

• un pupitru cu sase butoane colorate

• doua pedale (stanga/dreapta)

Dinamica:

La intervale de timp aleatoriu din directii stanga/dreapta ,dreapta/stanga si cu doua viteze diferite pe

cele sase benzi de circulatie se deplaseaza vehicule-stimul ; intrarea unui vehicul pe spatiul

delimitat al semaforului plasat pe directia lui de mers reprezinta fenomenul de aparitie stimul-

semnal

• La intervale de timp aleatoriu unul din cercurile stanga/dreapta plasate in partea superioara a

monitorului isi schimba culoarea din verde in rosu - fenomen care reprezinta aparitie de stimul-

semnal.


24

• Sa creeze « unda verde » vehiculului care intra in raza de actiune a semaforului (spatiul

delimitat) prin apasarea butonului de pe pupitru cu aceeasi culoare ca a vehiculului

• Sa emita raspuns ori de cate ori cercurile din extremitati isi schimba culoarea in verde prin

apasarea uneia din pedale (stanga/dreapta) in functie de pozitia stanga/dreapta a acestora

Parametrii probei:

• numar treceri

• numar opriri

• timp oprire

• numar anticipate

• numar erori de substitutie

• numar erori de succesiune

• numar aparitii cerc stanga

• numar aparitii cerc dreapta

• numar apasari pentru cerc stanga

• numar apasari pentru cerc dreapta

• timp raspuns pentru cerc stanga

• timp raspuns pentru cerc dreapta

Coeficienti:

• coeficient de adaptare

• coeficient de adecvare

• coeficient de mobilitate functionala

• coeficient presiune timp


• Inteligenta adaptativa

• Eficienta operational – executorie

• Mobilitate functionala

• Rezistenta la factor perturbator


• Capacitate de organizare psiho-motorie sub presiunea timpului

Criteriul obiectiv extern la care ne raportam in evaluarea capacitatilor psihologice ale unei

persoane/sau conducator auto care solicita obtinerea/completarea de categorii specifice conducerii

auto, consta in “reusita/nereusita in procesul de formare/perfectionare a deprinderilor si strategiilor

comportamentale specifice conducerii auto”.

Pentru persoanele care sunt implicate direct (conducatori auto) sau indirect (functii specifice) in

siguranta circulatiei ne raportam la criteriul obiectiv extern “succes/insucces” in activitatea

profesionala.

Se va avea in vedere ca, in conformitate cu modelul standard de reusita stabilit pentru un post de

munca, saturarea acestor criterii in directia “reusita/ sau succes “ solicita un anumit nivel de

dezvoltare al abilitatilor perceptive,cognitive,executive si reglatorii. Pentru a se stabili daca

aptitudinilor cerute ating acest nivel se folosesc urmatoarele criterii interne de evaluare:

25

1. criterii test( performanta in probe):

1.1. criteriu-produs:– informatii cantitative si calitative provenite din scorurile obtinute la testele

psihologice efectuate (produsul poate fi exprimat in valori brute – raspunsuri corecte, erori,

omisiuni sau in valori corelate - coeficienti si indici obtinuti prin corelarea valorilor brute)

1.2. criteriu- actiune: rapiditatea , promptitudinea cu care se raspunde la itemii unei probe

2. criterii non-test:

2.1. criteriu calitativ: informatii relevante provenite din alte surse (observatie, anamneza) care pot

fi apreciate calitativ (prezent, absent, bun-rau,etc) privind: conduita psiho-motorie, echilibrul

emotional, orientarea atitudinala, trasaturi caracteriale

2.2. criteriu subiectiv: impresiile si aprecierile subiective ale psihologului examinator.

Rezultatele obtinute la testele aptitudinale sunt raportate la un etalon valoric alcatuit sub

forma de cinci clase normalizate cu urmatoarea semnificatie:

Clasa I – nivel f. slab

Clasa II – nivel slab

Clasa III – nivel mediu

Clasa IV – nivel bun

Clasa V – nivel f. bun

Scorurile standardizate sunt concentrate intr-un profil grafic care da posibilitatea sa fie

apreciata persoana examinata in comparatie cu profilul de referinta specific postului de munca

solicitat. Evaluarea fiind centrata pe valorile performantei obtinute (caracteristica probelor

aptitudinale) compararea se va realiza prin tehnica diferentei dintre cotele standard de reusita si

cotele persoanei examinate. In general, se va considera ca scorurile standardizate ale subiectului

corespund cerintelor profilului de referinta cand, acestea, se plaseaza, cel putin, la limita critica a

etalonului (prima valoare a clasei a treia). Daca se constata abateri semnificative, in minus, a

scorurilor standardizate la unii din indicii aptitudinali, se recomanda:

• sa fie decelati factorii constitutionali care au dus la o anumita performanta de cei ircumstantiali

care au influentat, pana la distorsionare, randamentul persoanei investigate: emotivitate,

oboseala, nivel cultural limitat, boli acute.

• predictia privind eficienta in activitate sa fie facuta din perspectiva capacitatii de perfectionare

a abilitatilor prin invatare si antrenament

• sa fie luata in consideratie capacitatea persoanei examinate de a compensa unele functii

deficitare prin experienta profesionala si prin afirmarea unor calitati care potenteaza eficienta

in activitate: nivel intelectual, motivatie, simtul raspunderii, orientarea atitudinala , capacitate

de autocontrol.

Pentru a se lua o decizie corecta si obiectiva (concretizata in avizul de « apt/inapt ») este necesar ca

informatia provenita din profilul grafic care contine indici aptitudinali sa fie corelata atat cu

informatiile provenite din testele atitudinal-caracteriale, comportamentale cat si cu cele provenite

din celelalte surse folosite : anamneza-interviu, observatia, opiniile subiective ale psihologului

examinator.

Etapele evaluarii:



26




Grila de observatie (folosita pe parcursul examinarii)

1.Tinuta vestimentara:

a) conforma

b) ingrijita

c) neconforma

d) extravaganta

2. Atitudinea fata de examinator si situatia de examen in:

a) cooperanta , de intelegere usoara a sarciniilor

b) necooperanta, imatura

3.Adaptarea la cerintelor probelor:

a) usoara, necesita un timp scurt de intelegere atat la probele scrise cat si la

probele computerizate.

b) dificila necesita un timp indelungat si informatii suplimentare pentru o

intelegere adecvata a sarciniilor

4.Modul de lucru:

a) organizat, sustinut, incadrat in limita de timp, structurat

b) nestructurat, haotic, neechilibart in organizare

5.Limbajul nonverbal:

a) adecvat , conform cu stare psihica exprimata

b) necontrolat, tradeaza o stare de nervozitate si tensiune interna

6.Autocontrol emotional:

a) echilibrat, mentine o stare de maturitate afectiva pe intreg parcursul examinarii

b) dezechilibrat, starea de tensiune psihica persista pe intreg parcursul probei

7.Starea sanatatii:

a) antecedente heredo-colaterale

b) internari

c) exanen medical efectuat la

d) tratament medicamentos in prezent

Dosarul de examinare va mai cuprinde:

a. Probele scrise aplicate, corectate si baremele

b. Probele computerizate aplicate cu observatia individuala a psihologului

c. Profilul computerizat

d. Referatul final-motivatia psihologica a avizului emis

e. Fisa de evaluare

27

Descrierea activitatilor la care am participat, a modului in care a decurs precum si rezultatele

obtinute

Practica de specialitate s-a desfasurat in perioada martie-mai pe parcursul a 28 de ore.

Impreuna cu ceilalti colegi din grupa am participat activ atat la testarea scrisa cat si computerizata si

am realizat diferite observatii asupra comportamentului fiecaruia, in functie de testul pe care il

executa. Am obtinut astfel informatii despre cum sa facem analiza sistemului psihic uman, care sunt

caracteristicile obligatorii pe care un conducator auto trebuie sa le posede, cum sa observam si sa

interactionam cu un subiect, care sunt metodele de analiza (protocoalele de observatie) folosite si

care sunt criteriile de care trebuie sa tinem cont in analiza unui subiect:

– temperament (elemente dinamico energetice)

– aptitudini (elemente de operare)

– caracter (elemente de relationare)

– auto-reglare (functiile cognitiv-motivationale si de reglare)

Ni s-a atras atentia asupra faptului ca atunci cand testam un subiect trebuie urmarita mai

mult structura operatorie (corelarea si intergrarea diferitelor procese si insuiri psihofiziologice).

Aptitudile subiectului nu trebuie sa fie excelente pentru fiecare test in parte deoarece se poate face o

compensare reciproca astfel incat deficitul unuia sa fie suplinit de un nivel mai inalt de dezvoltare al

celorlalte. De exemplu, nu este obligatoriu ca rezultatele atentiei sa fie foarte bune insa o

instabilitatea exagerata a acesteia devine un factor perturbator pentru activitatea de condus. Nici

memoria nu trebuie sa fie extraordinara, insa neinsusirea semnelor de circulatie si a regulamentului

face imposibila reusita la conducerea auto. Este posibila dupa noul regulament declararea ca apte

pentru condus a persoanelor care au doar patru clase, atata timp cart stiu sa scrie si sa citeasca.

Astfel nu se cere un coeficient superior de inteligenta insa o inteligenta la limita sau sub limita

normala face imposibila testarea psihologica cu instrumentele folosite. Concluzia este ca exista o

limita valorica pentru fiecare proces si solicitare in conducerea auto si in functie de aceasta limita

persoana poate fi declarata apta su inapta pentru condus.

Caracteristicile psihice pe care trebuie sa le posede o persoana ce doreste sa fie conducator

auto sunt:

a) echilibru psihic (din punct de vedere temperamental si al emotivitatii, cu alte cuvinte, dozarea

proportionala a aenergiei solicitate in actiunerezistenta la asteptare, temperarea tentatie spre viteze

mari, respectiv autocontrolul eficient in situatii conflictuale sau neasteptate).

b) mobilitatea psihica, care presupune rapiditatea proceselor psihice de prelucrare, percepere,

precizie si mobilizare adecvata in situatii neprevazute.

c) forta si rezistenta psihica, ceea ce presupune o conduita optima in situatii grele, la eforturi le

dulga durata si in starile de asteptare.

d) posibilitatea de a forma steriotipuri dinamice e) maturitate psihica, adica stabilitatea procesului de atentie

f) trasaturi pozitive de caracter, care constau intr-o relationare buna, de colaborare cu oamenii si

o capacitate intelectuala buna.

g) aspecte pozitive ale proceselor de vointa, cum ar fi posibilitatea de a hotara in situatii

conflictuale sau persistenta efortului voluntar in timp.

Aspectele negative care pot duce la declararea ca inapt pentru a fi conducator auto sunt:

a) tipul nematurizat psihic (cu instabilitate sau superficial)

b) nivel intelectual limitat (subiectul este depasit de complexitatea sarcinilor)

c) tipul temperamental slab (capacitate limitata de effort, lipsa de rezistenta)

d) tipul dezechilibrat (cum ar fi tipul hipermotiv: cu reactii neadecvate in situatii conflictuale, cu

28

un consum nervos excesiv si cu dezorganizarea steriotipurilor in situatii critice, sau tipul excitat: cu

tentatie la viteza excesiva, cu miscari necoordonate si impulsive, cu lipsa rezistentei la starile de

asteptare, cu alte cuvinte cu un caracter neadecvat al reactiilor).

e) trasaturi negative de caracter, cum ar fi lipsa simtuli de raspundere, vicii(in special alcolism si

droguri)

f) tipul sovaielnic, cu aspecte negative ale vointei

g) tipul inert, care are un proces de gandire si reactie, cu posibilitate redusa de adaptare la situatii

complexe nesteptate si reactivitate complexa limitata.

29

Studiu de caz

Prezentarea subiectului

In vederea sustinerii examenului auto pentru eliberarea obtinerea carnetului auto categoria

B, subiectul Dragutescu Claudia Mirela s-a prezentat la Soala de soferi “Teo” pentru examinarea

psihologica. In acest sens, s-a procedat dupa cum urmeaza.

Inregistrarea subiectului in registrul de evidenta:

Nr. Crt Data

examinare

Nume si

Prenume CNP Localitate Categorie Test Rezultat

Semnatura

examinator

1 27.04.2010

Dragutescu

Claudia Mirela

2740721441528 Bucuresti B Creion-hartie apt

Instructajul in vederea completarii dosarului de examinare (vezi anexa 1).

Subiectul este intrebat daca a inteles cele prezentate, dupa care trece la completarea

declaratiei pe propria raspundere, dar si a anamnezei. Foarte importanta este semnatura subiectului.

Dupa ce declaratia a fost completata, subictului ii este prezentat modul de parcuregere al testelor

creion-hartie pentru fiecare test in parte, timpul alocat rezolvarii precum si alte informatii

suplimentare solicitate. In anexa 3 se regasesc testele pe care elevii scolii de soferi “Teo” le-au

primit spre rezolvare.

1. Touluse-Piero ( test de atentie concentrata-anexa 2): durata testului este de 10 min, in

timpul acesta subiectul/subiectii trebuie sa identifice cele trei simboluri prezente intr-un sir de 1000

de simboluri (cate 500pe fiecare parte a foii), subiectul/subiectii trebuie intrebat/intrebati daca a/au

inteles sarcina pe care urmeaza sa o execute si testul incepe la semnalul psihologului. Pe parcursul

testului psihologul trebuie sa observe comportamentul, tinuta, rapiditatea cu care completeaza,

atitudinea fata de test si psiholog,......

Pentru a trece testul subiectii trebuie sa identifice corect 75% din simboluri. Se vor numara atat

simbolurile care nu au fost identificate, cat si cele care au fost identificate gresit. Se poate observa

de asemeni daca subiectul este atent la inceputul probei sau daca atentia acestuia se inbunatateste pe

pe parcursul testului.

2. Rombul de cifre (test de atentie distributive-anexa 3): durata testului este de 7 minute,

timp in care subiectul trebuie sa identifice care sunt cifrele lipsa( cate un numar din fiecare

interval), din cele 10 intervale de numere grupate. Practic subiectul trebuie sa gaseasca in ordine

crescanda numerele de la 1 la 70 si sa le scrie in coloana de raspunsuri in dreptul grupei(intervalului

de numere) corespunzator. Evaluarea se face pe clase, lunad in ordine crescatoare cate doua clase:

Clasa 1: grupele 1 -2 (nivel foarte slab)

Clasa 2: grupele 3 - 4 (nivel slab)

Clasa 3: grupele 5 - 6 (nivel mediu)

Clasa 4: grupele 7 - 8 (nivel bun )

Clasa 5: grupele 9-10 (nivel foarte bun)

3. Labirintul (test de atentie concentrate-anexa 4): durata testului este de 10 minute, timp

in care subiectul trebuie sa urmareasca de la stanga la dreapta firele numerotate de la 1 la 25 si sa

scrie in partea dreapta numarul corespunzator pentru fiecare fir.Evaluarea rezultatelor se face tot pe

clase:

30

Clasa 1: grupele 1 -2 (nivel foarte slab)

Clasa 2: grupele 3 - 4 (nivel slab)

Clasa 3: grupele 5 - 6 (nivel mediu)

Clasa 4: grupele 7 - 8 (nivel bun )

Clasa 5: grupele 9-10 (nivel foarte bun)

In timpul si dupa terminarea acestor teste, psihologul trebuie sa completeze o fisa de

evaluare a comportamentului subiectului in care apar elementele semnificative de simptomatica

stabila (daca este relevanta) si simptomatica labila (conduita expresiva, verbala, reflexiva:

pantonima, mimica, vorbirea, modificari vegetative,pozitia, atitudinea subectului). In cazul

subiectului Dragutescu Claudia Mirela am intocmit o fisa de observatie.

Subiect: Dragutescu Claudia Mirela

Ocupatie: Jurist

Nivel pregatire: studii superioare

Atitudine fata de proba: intelege usor instructajul, este calma, se concentreaza pentru a nu gresi,

atentie distributiva buna dar nu se lasa perturbata de acestea, vorbeste in timpul testelor pe computer

si este autocritica.

Atitudine fata de psiholog: se conformeaza instructajului dat, comunicativa, atrage singura atentia

asupra propriilor greseli.

Observatii: are incredere in ea, este hotarata, vrea sa faca fata cat mai bine probelor si sa se testeze

daca intruneste aptitudinile necesare pentru obtinerea carnetului de conducere.

Comportamentul Inregistrat

Conduita la proba scrisa Conduita la testul

computerizat

Capacitate de adaptare Se adapteaza usor Se adapteaza usor

Atentie Atentie distributiva Atentie distributiva

Capacitate de intelegere Intelege foarte usor si nu e

nevoi sa i se repete instructajul

Este relaxata, anticipeaza ce

urmeaza sa faca.

Capacitate Se concentreaza la teste Se concentreaza la teste, are o

capacitate de executie foarte

buna

Mimica Relaxata, zambitoare. Relaxata, zambitoare, fata putin

congestionala la sfarsitul

testelor

Gesturi Lente si precise Rapide si precise

Conduita verbala Vorbeste putin Comenteaza ceea ce face si

glumeste

Echilibru emotiona Ferma in executie Putin emotionata dar ferma in

executie, nu se lasa disturbata

de ceeea ce e in jur.

Viteza de lucru La inceput mica dar in continua

crestere

Ridicata, se concentreaza pe

ceea ce face

Concluzii: se controleaza foarte bine, trece usor peste momentele de distragere a atentiei, nu isi

31

ascunde trairile fiind auto critica cand greseste, se adapteaza usor.

La expirarea timpului alocat pentru teste, subictul este invitat pentru proba din baza computerizata.

Aici el este instruit cu privire la cele 4 probe pe care trebuie sa le parcurga, si anume:

• reactivitate/reactie motorie complexa – proba este conceputa sub forma unui model dinamic

alcatuit din 38 de secvente formate din combinarea aleatorie a max. 3 stimuli – semnal

situati central si 1 stimul semnal situati periferic si consta in emiterea de raspunsuri

prestabilite pentru fiecare stimul- semnal dintr-o seventa .

In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea urmatoarelor situatii problematice caracteristice

activitatii de conducere auto :

- aparitie aleatoare (timp, numar, localizare in spatiu) a stimulilor semnal in cadrul unei secvente

- aparitie aleatoare in timp a stimulului semnal periferic

- desfasurarea probei in regim de timp impus ( lent, rapid ) si timp liber

- imprevizibilitate de situatii


Emiterea de raspunsuri la aparitie de stimul semnal (patrate de culoare rosie) prin apasarea

manetelor sau/si pedalelor in functie de pozitia ocupata pe sosea.

Emiterea de raspunsuri prin apasarea manetei din dreapta la aparitia

stimulului - semnal cerc rosu din extremitatea dreapta-sus si blocarea reactiei de raspuns pentru

stimulii-semnal patrate aparuti in acelasi timp.

• atentie concentrata - proba clasica reconceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din

150 de secvente formate din combinarea a 75 de stimuli nesemnificativi cu 75 de stimuli –

semnal. Proba consta in emiterea de raspuns prestabilit pentru fiecare stimul - semnal

identificat printre stimuli nesemnificativi. In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea

urmatoarelor situatii problematice caracteristice activitatii de conducere auto : derulare

rapida a stimulilor vizuali intr-un camp vizual limitat; aparitia aleatoare (timp si spatiu) de

stimuli vizuali semnificativi; aparitia de factor perturbator (prin alternare de luminozitate);

combinare de stimuli vizuali nesemnificativi cu stimuli vizuali semnificativi; schimbarea

tempoului de actiune


Emiterea de raspuns la aparitia stimulilor-semnal S sau Z prin apasarea pe butonul manetei stanga

(mana cu care se actioneaza este la alegerea subiectului).

• timp de reactie - Proba este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 50 de

secvente. Proba consta in emiterea de raspuns prestabilit la aparitie de stimul-semnal si se

desfasoara in regim de timp impus. In alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea de situatii

problematice prin: ritm variabil de aparitie de stimuli semnal; timp limitat de aparitie de

stimuli semnal


Emite raspuns la aparitia stimulului-semnal prin apasarea butonului manetei.

• proba vigilenta - este conceputa sub forma unui model dinamic alcatuit din 100 secvente

care prezinta in mod aleator un stimul vizual semnificativ sau stimul vizual nesemnificativ.

Modalitatea de raspuns este prestabilita.Proba se desfasoara in regim de timp impus. In

alcatuirea probei s-a avut in vedere crearea urmatoarelor situatii problematice asemanatoare

activitatii de conducere auto: aparitie de stimuli vizuali asemanatori intre ei ca

semnificatie,forma, grafica; aparitie imprevizibila de stimul – semnal.


Emiterea de raspuns la aparitia stimulului – semnal prin apasarea butonului manetei din stanga (

32

mana cu care se actioneaza este la alegerea subiectului) .

Pe toata durata testului, Dragutescu Claudia Mirela a afisat o tinuta relaxata, zambitoare, fata putin

congestionala la sfarsitul testelor.

Concluzia examinarii psihologice a fost “apt psihologic pentru categoria B”, asa cum se poate

observa si in anexa 5; 6 si 7.

33

Anexe- fise de lucru folosite

Anexa 1

34

Anexa 2

35

Anexa 3

36

Anexa 4

37

Anexa 5 si 6

38

Anexa 7

39

Reflectii cu privire la formarea deprinderilor ca viitor specialist in domeniul psihologic

Formarea profesionala are doua mari componente:

• intelegerea si acumularea cunostintelor teoretice pe care se bazeaza actiunea profesionala;

• dezvoltarea abilitatilor de practicare a profesiei respective si de aplicare a cunostintelor

teoretice. Cele doua componente presupun in mod obligatoriu legarea studiului teoretic cu

disponibilitatea pentru aplicarea cunostintelor in practica.

Un bun profesionist va incerca permanent sa-si dezvolte cunostintele teoretice si practice.

Astfel, va incerca sa dobandeasca acces la informatii privind cele mai valide conceptii teoretice din

domeniul sau si sa participe la cercetari in aria sa de activitate. Totodata, va incerca sa deruleze noi

activitati, sa-si asume noi responsabilitati, sa experimenteze metode si strategii noi de lucru, cu

scopul de a face lucrurile mai bine si mai eficient.

Practica fixeaza cunostintele studentilor si permite dobandirea deprinderilor care sa ii ajute sa

se confrunte cu greutatile profesiei. Pot apare situatii in care absolventi bine pregatiti la nivel

teoretic sufera un adevarat soc in momentul in care se angajeaza in domeniu si nu stiu cum sa

stabileasca legaturi cu mediul profesional, cum sa aplice cunostintele pe care le detin, sau cum sa

abordeze beneficiarii serviciilor pe care le presteaza. De aceea este indicat ca studentii sa profite la

maxim de oportunitatea pe care stagiul practic o ofera pentru a intra in contact cu aspectele practice

ale profesiei pe care si-au ales-o.

40

Sugestii si observatii personale

Stagiul practic pentru studenti tinteste doua mari obiective:

1. familiarizarea cu mediul profesional in care isi exercita profesia prin intelegerea modului

in care functioneaza o organizatie de profil

2. crearea contextului institutional in care studentii sa poata aplica cunostintele lor teoretice

si sa isi dezvolte deprinderile de relationare

Stagiul practic si prima perioada de angajare sunt, intr-un fel, asemanatoare: in ambele apare o

perioada de cunoastere a organizatiei si de integrare; ambele presupun constituirea unor relatii cu

colegii si coordonatorii; in ambele situatii trebuie sa te obisnuiesti cu tipul de clienti care

beneficiaza de serviciile tale. Cu alte cuvinte, ambele presupun o perioada solicitanta in care trebuie

sa te adaptezi la mediul organizational in care ai intrat. Avantajul stagiului practic este crearea unor

oportunitati protejate de invatare, in care studentul beneficiaza de un supervizor/indrumator care il

ajuta sa isi construiasca propriile modalitati de a se face util asistatilor si serviciului care l-a primit.

Prin punerea in aplicare a planurilor de practica si prin urmarirea rezultatelor obtinute,

cunostintele dobandite in cadrul unor cursuri si seminarii vor deveni operationale, iar notiunile

despre deprinderile necesare asistentului social in munca cu persoana individuala si relatiile ei cu

familia, grupurile si comunitatile vor putea deveni competente.

41

Bibliografie

Ciascai L, R. E. Secară - Ghid de practică pedagogică. Un model pentru portofoliul studentului,

Editura Universităţii din Oradea, 2001

Colegiul Psihologilor din Romania– Acte normative (2006)

Constantin T. – Evaluarea psihologica a personalului, Editura Polirom, Iasi

Carl Graf Hoyos – Psychologie de la circulation rotiere, PUF, Paris

Mihai Anitei, Simona Trifu, Mihaela Craif – Ghid de practica psihologica pentru student, Editura

universitara, Bucuresti, 2010

www.testcentral.ro - batería multidimensionala de aptitudini

- testul arborelui

www.psiho.ro - proba de circulatie PRC

- proba de vigilenta

- ptoba timp de reactie stimuli complecsi

- proba de timp reactie

- proba RMC1

- atentie distributiva

Documents

76232791 Raport Practica an I Seria1 ID Ilie Niculescu Florentina