anticar

Revi

st`

a pi

e]ei

de

art`

din

Rom

=nia

no

iem

brie

- de

cem

brie

200

5

Se distribuie gratuit\n fiecare lun`

vernisaje expozi]ii

antichit`]ianticariate

case de licita]iifilatelie

numismatic`muzee

clasicinternetart

amintiricolec]ii

restaurareateliere

carte spectacole

concerteevenimenteavanpremier`

galerii de art`

MAGAZIN

O nou` expozi]ie {tefan C=l]ia Galeria Posibil`, 9 decembrie 2005 - ianuarie 2006

Picturi de Mihai Co]ovanu, Iasi

vernisaje expozi]ii

antichit`]ianticariate

case de licita]iicolec]iifilatelie

numismatic`galerii de

art`muzee

clasicinternetart

amintirirestaurare

atelierecarte

spectacoleconcerte

avanpremierèvenimente

anticArt intr` \n noul an cu treipropuneri pentru cei care apar \n revist`,dar [i pentru cei care doresc, lun` de lun`,s` primeasc` revista. S-a \nt=mplat \nlunile care s-au scurs de la apari]ia primu-lui num`r ca revistele s` se epuizezefoarte repede, iar cititori fideli ai acestei

unice reviste a pie]ei de art` s` nu \[ig`seasc` exemplarul dorit. Vrem s` elim-in`m acest neajuns [i lans`m o campaniede abonamente!

To]i cei care vor completa talonuldin revist` [i \l vor trimite pe adresa

redac]iei vor primi anticArt amgazinacas` gratuit. Pentru institu]ii exsit` posi-bilitatea de a comanda chiar [i mai multeexemplare. Important este ca taonul s`fie completat corect [i complet [i spajung` la redac]ie.

|n luna ianuarie vom lansa un tirajlimitat, anticArt bibliofil,pentru colec]ionari. Vor fiexemplare tip`rite \ncondi]ii grafice foarte per-formante, pe h=rtie spe-cial`, numerotate.Dsitribu]ia lor se va faceexclusiv pe baz` de abona-mente.

Tot din ianuarie, for-matul revistei va fi modern-izat, va cuprinde rubrici noi,mai mul]i invita]i, mai multeimagini, \ntr-un nou layout.Noul format va fi sus]inut [ide pagina de internet

www.anticartamgazin.ro.Toat` aceast` campanie de mod-

ernizare a revistei se deruleaz` \n paralelcu oferte speciale pentru galeriile, arti[tii,magazinele de antichit`]i, atelierele, anti-cariatele etc care vor s` apar` \n revist`.

anticArt magazin apare \n fiecare lun` [i se distribuiegratuit \n 5000 de exemplare. Editori: Anticart Magatin SA, Remus Andrei Ion (editor coordonator), Dorin Mihalache Telefon: 0744.156.840, [email protected], [email protected],[email protected] editorial [i grafica:Arhitection StudioLayout: Dan PAUL

Coperta:La Vierge et l'Enfant Jesus

Gravur` din mapa: Cinq tableaux deRaphael ouvrage dedie a Sa Majeste

Ferdinand VII Roi d'Espagne, par leChevalier F Bonnamaison

TREI PA{I SPREanticArt

cu{tefan C=l]ia, Paciurea, AureliuR`zvan Ionescu, Pavel {u[ar`,Petre Oprea, Floria Ioan, Toma

Caragiu, Camil Ressu, MihaiCo]ofanu, Mihai Ispir, Rodica

Antonescu, Raphael, F.Bonnamaison, Mircea Deac,

Lola Schmierer Roth, MarianaVida, Claudia Popescu

03b.qxp 1/8/2006 11:20 AM Page 3

4 noiembrie-decembrie 2005

Expozitia cuprinde o selectie de 100de desene semnate de maestri italieni aisecolelor XVI -XIX, provenind din bogatacolectie a Cabinetului de Stampe dincadrul Bibliotecii Academiei Rom=ne.Operele reunite, apartin=nd unor artistiprecum Giulio Romano, Pietro daCortona, Pier Francesco Mola, SalvatorRosa, Luca Giordano, Georgio Vasari,Empoli, Parmigianino, Guercino, CamilloProcaccini, Luca Cambiaso, Baciccio sauGiovanni Battista Tiepolo, sunt reprezen-tative pentru principalele scoli italiene -

romana, napolitana, toscana, emiliana,lombarda, genoveza si venetiana. Ele ilus-treaza at=t o tematica foarte bogata, c=tsi o varietate de tehnici: desen \n penita,laviu, sanguina sau tempera.

Expozitia a mai fost prezentata \naprilie 2005 la Florenta, ocazie cu care afost lansat catalogul general al colectiei dedesene italiene din patrimoniul BiblioteciiAcademiei Rom=ne. Catalogul, publicat \nitaliana pentru a fi accesibil unui public c=tmai amplu, reprezinta rezultatul a trei anide studiu amanuntit al colectiei care, desia fost partial vazuta de-a lungul timpuluide c=tiva specialisti, nu a constituit p=naatunci obiectul unui studiu sistematic.Gratie interesului aratat de UniuneaLatina, ideea \ntocmirii unui catalog gen-eral al colectiei de desene italiene aflate laAcademia Rom=na s-a concretizat \ntr-un studiu aprofundat condus de expertulMarco Chiarini de la Galeria Palatina aPalatului Pitti din Florenta.

Fondul principal al colectiei dedesene italiene a Bibliotecii AcademieiRom=ne provine din donatia substantialafacuta \n 1957 de academicianul siistoricul de arta George Oprescu.Donatia continea aproape 6.700 degravuri si 1.500 de desene, dintre careaproximativ 400 apartineau scolii italiene.George Oprescu si-a alcatuit colectia dedesene italiene \ntre anii 1930 si 1939, prinachizitii din strainatate si schimburi cu alticolectionari rom=ni precum IonCantacuzino, Barbu Slatineanu sau IoanKalinderu. Achizitiile au fost facute la Paris- de la comercianti de desene si gravuriprecum Paul Prouté si Le Garrec - si laLondra - de la anticarul Spencer din NewOxford Street. Astfel Oprescu a ajuns \nposesia unor piese ce apartinusera unorcelebri colectionari francezi si englezi,precum contele de Caylus, marchizul deVasselot, Lordul Spencer, W. Sharp, J.Reynolds sau J. Richardson sr. si jr.

Expozitia De la Parmigianino la Tiepolo -100 de desene italiene din colectiaBibliotecii Academiei Rom=ne va consti-tui \n lunile decembrie si ianuarie cadrulde desfasurare al programelor pentrupublic Rendez-vous cultural si Vizita de laora patru organizate de Muzeul Nationalde Arta al Rom=niei.

Rendez-vous-urile culturale suntseminarii tematice av=nd ca punct depornire expozitia de desene italiene siconstau \ntr-o prelegere \nsotita de ma-terial ilustrativ si vizitarea ghidata a expoz-itiei. Ele vor avea loc pe 16 decembrie sipe 13 ianuarie, \ncep=nd cu orele 16.00.

Vizita de la ora patru presupune untur ghidat al expozitiei (ghidajul fiind ofe-rit gratuit) care urmareste evidentiereaunor aspecte definitorii ale lucrarilor ex-puse, \n contextul istoric, estetic si culturalal epocii. Vizitele se desfasoara pe 9 de-cembrie si pe 6 ianuarie, de la orele 16.00.

100 de desenedin colectiaBibliotecii

AcademieiRomane

De la Parmigianino la Tiepolo

76 noiembrie-decembrie 2005 noiembrie-decembrie 2005

RecycleMircea SuciuAMSTERDAM, GRAND CAFE

Pictura contemporanaromaneascaANAID ART GALLERY

"Culorile toamnei"Copii de la Clubul Copiilor Sect. 6, profesor Marin Raducu (pictura)BIBLIOTECA "ION CREANGA"

IcoaneSanda Amarandei, MagdalenaGheorghe, Silviu SefcicCASA DE CULTURA "FRIEDRICHSCHILLER"

REprezentareAlexandra Rusu, studenta anul III,Facultatea de arte decorative si designCASA DE CULTURA A STUDENTILOR BUCURESTIHol parter

Emilian Sicoi pictura, graficaCENTRUL CULTURAL AL M.A.I.

Patrimoniu Cultural MondialMaghiarFotografieCENTRUL CULTURAL UNGAR

"A desemna"Elena CopuzeanuCENTRUL DE CULTURA"PALATELE BRANCOVENESTIDE LA PORTILE BUCURESTIULUI"

"Dinamica si functie. Viziunilerealizate ale unui arhitect cos-mopolit"Erich Mendelsohn arhitecturaGALERIA ETAJ 3/4

"Contemplatie fantastica"grafica, desen de presa TUDOR BANUS (Franta) CUPTORUL CU LEMNE

"Vision rey"Diana Neagu arta decorativa GALERIA "ART ROOM"

Augustin Costinescu pictura, desenGALERIA "GALATECA"

GravuraIURI ISAR Invitati participanti la tabara de gravu-ra de la ArcusGALERIA "GALATEEA"

"Armonia pastelului"Constantin Canache, picturaGALERIA ALLIANZ-TIRIAC

Alexandru Antonescu picturaCurator: Paul GherasimGALERIA ANTICARIAT "9"

"De la 111Sigma la prolog" FLONDORGALERIA ANTICARIAT CURTEA VECHE

Anuala de restaurare si creatiereligioasaeditia a III-a, Curator: Corneliu AntimGALERIA APOLLO

PicturaAnatol Danilisil, Petre AnghelGALERIA ARTEXPERT

Teodor Raducan pictura Invitat: Grigore Patrichi sculpturaGALERIA ARTIS

"Luna ceramicii - expo cu van-zare"Ceramica din colectia galerieiGALERIA BASIL

"Artisti in 2005 la Galeria Basil"Hristofenia Cazacu, Mihail Gyorgy, V.Basil., Mihai Beciu, Mirela IvanGALERIA BASIL

Hermina Csata, Elena Dumitrescutapiserie, sculpturaGALERIA CAMINUL ARTEIEtaj

Vasile Soponariu / GeorgetaHlihor / Mihai Hlihorsculptura si arta decorativaGALERIA CAMINUL ARTEIParter

"Armonia pastelului"Constantin Canache picturaGALERIA DE ARTA "CASA VERNESCU"

AparentaWojciech Muller, Pawel Lubowskiarta contemporana polonezaGALERIA ETAJ 3/4

"Pasi de dans si metal"Thury Stefan metalo-plasticeGALERIA FUNDATIEI / BAKUART GALLERY

Matei SerbanpicturaGALERIA FUNDATIEI / BAKUART GALLERY

ANDREI ROMOCEANU picturaGALERIA ORIZONT

Ioan Oratie, Teodora Chinschi,Lucian Liciu, Nicoleta GribinceaLiciupicturaGALERIA ORIZONT

Stelian Basca sculptura, grafica, picturaGALERIA ORIZONT

Dragos Vitelaru picturaGALERIA ORIZONT M

"100 ani de pictura romaneasca -1840-1940"GALERIA POGANY

Iuliana Vilsan picturaGALERIA POSIBILA

Ileana Micodingravura, desenGALERIA SABINA SI JEAN NEGULESCU

Mirela Craciun picturaGALERIA SELARI 13

"Bilet - expresii, posturi, atitudiniumane in mijloacele de transportin comun"Mirela Craciun, picturaGALERIA ORIZONT

"Fragmente"Marius Burhan, picturaGALERIA SENSO

Dan ConstantinescupicturaGALERIA SIMEZA

"The Heroes"Emanuel Borcescu, picturaH'ART GALLERY

"Manifest"Grup de studenti de la UniversitateaNationala de Arta, Bucuresti.pictura, grafica, multimediaHT003 GALLERY

Lena ConstanteCurator: Dragos TudorINSTITUTUL CULTURALROMAN

"C'est l'automne"picturi realizate de eleviINSTITUTUL FRANCEZ

"Quatre Revolutions"Expozitie de fotografii ale AgentieiFrance PresseGALERIA ORIZONT

Costume - Africabubu (camasi barbatesti traditionale), halfsari (Pakistan),muzabi (Congo) LA SCENA

Sticlarie

GALERIA NEMTOI

XL3Gheorghe Fikl picturaLIBRARIA CARTURESTI

"Les artistes roumains de Paris,dans leurs ateliers"MINISTERUL AFACERILOREXTERNESala Gafencu

"Pictori de azi la Balcic, editia a 2-a"Pictura, Expozitie in colaborare cu EliteArt Club UnescoPALATUL CERCULUI MILITARNATIONALGaleria Artelor

Dan Ion goblenPALATUL CERCULUI MILITARNATIONALSala Foaier

"Margele desirate"

Anna Ravliuc picturaPALATUL PARLAMENTULUISALA BR+NCUSI

Cristian Costras, Doina Costras,Gheorghe Astileanuarta decorativaPALATUL PARLAMENTULUISALA BR+NCUSI

Orasele francofoneFotografiePRIMARIA MUNICIPIULUIBUCURESTI

Filomela si Razvan Bucur grafica, picturaTC ART GALLERY

Agfa GevaertNicolae Ionescu fotografie interbelica, Belgia UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU"

Pictura contemporanaromaneasca VAL HOUSE ART GALLERY

"De la Parmigianino la Tiepolo"100 de desene italiene din colectiaBibliotecii Academiei RomaneMUZEUL NATIONAL DE ARTA

Lola SCHMIERER ROTH pictura, graficaDonatia sotilor Anne-Louise Roth siAlexandru Cezar MUZEUL NATIONAL DE ARTA

"Kinema Ikon retrospect, 1970-2005"Etajul 4 - mediatecaCuratori: Raluca Velisar, Stefan TironMUZEUL NATIONAL DE ARTACONTEMPORANA

"Landscapes"Mark Lewis 10 lucrari video recenteCurator invitat: Enrico Lunghi.Curator: Ruxandra Balaci.MUZEUL NATIONAL DE ARTACONTEMPORANA

EXPOZI}IIEXPOZI}II

13noiembrie-decembrie 200512 noiembrie-decembrie 2005

"Stari de spirit"Teresa Plata-Nowinska sculptura, desenMUZEUL NATIONALCOTROCENI

"Asingit"

Sala "Irina Nicolau"Arta inuita desene si tapiseriiMUZEUL TARANULUI ROMAN

"Stiinta si arta: ilustratianaturalistica in cartea secolelor

XVII-XIX"Expozitie temporara de carte vecheMUZEUL "GRIGORE ANTIPA"

"EuroLiteraTur"Expozitia interactiva multimediaMUZEUL LITERATURII ROMANE

"Expeditia suedeza in Cipru"Medelhavsmuseet in vizita la BucurestiMUZEUL NATIONAL DE ISTORIE

"Manuc Bei, negustor si diplomat"

documente, stampe, gravuri, litografii MUZEUL MUNICIPIULUIBUCURESTI

Expozitie de acvarii cu pestiexotici - editia a II-aMUZEUL "GRIGORE ANTIPA"

Jean Al. Steriadi

litografiiMUZEUL NATIONAL DE ARTA

Depozit

"Aceasta nu este o expozitie"O maniera de a face accesibile publicului,artistilor si specialistilor depoziteleMNACMUZEUL NATIONAL DE ARTACONTEMPORANA

"O strada"Cercul "Memoria prezentului" alColegiului Tehnic de Arhitectura fotografie, graficaNoi valori intrate in patrimoniulMuzeului National de Istorie a RomanieiMUZEUL NATIONAL DE ISTORIE

Peter KOTAUCZEK, AustriapicturaMUZEUL NATIONALCOTROCENI

George Enescula New York

Ziua Nationala, a fost marcata înS.U.A. prin evocarea celui mai cunoscutmuzician rom=n. Semnificatia eveni-mentului este îmbogatita de faptul caNew York-ul a constituit un spatiubenefic în biografia muzicianului. Enescua concertat aici ca violonist si ca dirijor alNew York Philharmonic Orchestra. În1936, el a fost una dintre principaleleoptiuni în încercarea de a gasi unînlocuitor pentru marele Toscanini caprima bagheta a acestei formatii. Dupaal doilea razboi mondial, Enescu a fostinvitat sa predea la David MannesSchool of Music.

În perioada 1-4 decembrie 2005 s-adesfasurat, la New York, FestivalulGeorge Enescu organizat de InstitutulCultural Roman din New York si ICR dinBucuresti, în parteneriat cu AsociatiaEcumest din Romania, cu sprijinul BarryS. Brook Center for Music Research andDocumentation de la The GraduateCenter, City University of New York(cea mai mare universitate urbana dinSUA) si al Mannes College The NewSchool for Music. Festivalul.

Festivalul sa încheiat cu un concertextraordinar sustinut la Merkin ConcertHall de violonistul Sherban Lupu, alaturide pianista Ilinca Dumitrescu - ambii,interpreti de prim rang ai operei ene-sciene.

O istorie a peisajului rom=nesc, fieea ampl` sau succint`, va trebui sìnclud` =ntre motivele preponderentinspiratoare, =n primul r=nd, peisajul cudealuri [i muncile din jurul C=mpinei, cup`stori [i fete rumene, impus cu autori-tate de marele Nicolae Grigorescu =npragul secolului al XX- lea [i preluat defidelii continuatori, unii mai talenta]i caIpolit Str=mbulescu, Artur G. Verina, al]iiepigoni ca Pandele Ioanid, Ionel Ioanid,Ludovic Basarab, Nicolae Grand, PierreBellet, Ion Marinescu- V=lsan [.a. Va tre-bui de asemenea s` se consemneze exis-ten]a =n pictura noastr` a numeroasepeisaje inspirate de litoralul M`rii Negre,=n special la Balcic, care a f`cut vog`dup` primul r`zboi mondial timp dedou` decenii, cu =ntinderile albastre de

ap`, cu malurile calcaroase sc=nteind =nsplendoarea luminii albe [i cu turcoaicead=ncite =n mu]enia lor. Al`turi de aces-te motive trebuie citat la loc de fruntepeisajul oltenesc inspirator al unorimportan]i pictori - Camil Ressu, NicolaeD`r`scu, [tefan Dimitrescu, AlexandruPoitevin Skeletti, M. H. Maxy [.a. - atra[ide mul]imea coastelor [i a vìlor abrupteale satului Vlaici, din jude]ul Olt, popu-late de ]`rani care trudeau din greuacest p`m=nt ce se l`sa anevoie lucrat.

Aici, din 1909 [i p=n` la moarteacolec]ionarului Al. Bogban- Pite[ti \n1922, poposeau ca invita]i la conaculfamiliei acestuia, pentru o lung` sau oscurt` [edere, din prim`var` [i p=n`toamna t=rziu, mul]i pictori [i scriitoritineri.

Primul pictor care a acceptat ospi-talitatea a fost Camil Ressu, =n vara anu-lui 1909. Ineditul peisajelor realizate de elaici, dintre care c=teva au figurat laExpozi]ia societ`]ii artistice "Tinerimeaartistic`" din aprilie 1910 (T`r`nci dinVlaici, Sem`n`torii, Peisaj), a determinat[i pe al]i confra]i s` accepte propunerileamfitrionului de a picta la Vlaici. =n ceeace =l prive[te pe Ressu, el a venit aici maimul]i ani la r=nd, realiz=nd c=teva dintrecele mai reprezentative tablouri ale sale:Inmorm=ntarea la ]at` - 1912 (Muzeulna]ional de art`), Sem`n`torul, T`r`ncil=ng` troi]` - 1910 (Muzeul Zambaccian),Castelanul de la Vlaici - 1910, =n carefolose[te o palet` vie, impresionant`.

P=n` la pictarea compozi]iei=nmorm=ntarea la ]ar`, Ressu a trecutprin multe peripe]ii. Potrivit convingeriisale - "nu cred c`-i este permis unui pic-tor de talente, [i mai cu seam` realist, s`zugr`veasc` ]`rani [i muncitori, f`r` aavea =n fa]` modelul din realitate" - s-aadresat preotului satului rug=ndu-l s`-ipozeze =mpreun` cu c=]iva ]`rani pen-tru a picta o =nmorm=ntare.

Invitat la anticArtPETRE OPREA

|NT+MPL~RI HAZLIICU {I DESPREARTI{TI PLASTICI

EXPOZI}II


EXPOZI}II

Invitat la anticArt

Aureliu R`zvan Ionescu administreaz`, \n structurileintime ale g\ndirii sale artistice, un conflict foarte special,rece [i seduc`tor \n acela[i timp. Pictorul este, simultan,un spirit auster [i voluptuos, un contemplativ sever al rit-murilor unei geometrii transcendente, evadate din grafi-ca denotativ` [i \ngropat` \n preistoria culorii, [i un epi-cureic al tonului re]inut, al exploziilor monocrome pespa]ii mari. Dar a[a cum geometruia sa este una subtil`,imponderabil`, abil camuflat` \n h`]i[uri serialiste, [ivolupt`]ile sale cromatice s\nt discret ap`rate de oricesuspiciune a e[u`rii \n s`lb`ticie. Nefiind un grafician prinincizia [i prin claritatea desenului, ci prin memoria [iordinea construc]iei, pictorul nu este nici un colorist prinretorica tonurilor, ci prin manipularea materiei cromatice[i ridicarea tonului unic p\n` la pregnan]a tridimension-alului.

Sprijinindu-[i discursul plastic pe repere culturaledin categoria textului (a literei, a paginii scrise, a inscrip]ieigenerice sau a sigiliului vag), cu at\t mai fertile vizual cu c\tgradul de ambiguitate este mai mare, pictoruldeturneaz` livrescul [i poten]eaz` valorile optice pure.Repeti]ia exacerbat` a semnelor opace [i manipulareacontinu` a unui alfabet butaforic, f`r` istorie [i, aparent,f`r` consecin]e, - strategii care imping medita]ia c`tremisterul unor coduri corupte, surs` de confuzie [i dezor-dine din perspectiv` logic` - se preschimb`, din punct devedere plastic, \n echivalentul unei infailibile construc]iicerebrale: sobre, riguroase, definitive.

Aceast` asociere a semnului analitic cu sintezacromatic` \l plaseaz` pe Aureliu R`zvan Ionescu \ntr-ovecin`tate celebr` prin ad\ncime, inventivitate [i vigoare,undeva \ntre Ion Bitzan, Florin Mitroi [i Nistor Coita,adic` \ntre spiritul ludic [i fascina]ia livrescului, \ntre sensi-bilitatea coloristic` [i rafinamentul construc]iei, \ntredinamica suprafe]ei [i privirea analitic` p\n` la halucina]ie.\ns` aceast` apropiere nu prive[te dec\t latura strict tipo-logic` a artistului, pentru c`, stilistic [i formal, identitateapicturii sale este ireductibil`, iar mesajul acesteia, prin\ns`[i ambiguitatea lui constitutiv`, r`m\ne unul puternic,memorabil [i profund.

R`zvanIonescu\ntre ordine [i voluptate

PAVEL {U{AR~

Aureliu R`zvan Ionescu administre,dans les structures intimes de sa pensée,un conflit très spécial, froid et séduisant àla fois. Le peintre est en même temps unesprit austère et voluptueux, un contem-platif sévère des rythmes d'unegéométrie transcendante dépassant lagraphique dénotative et s'enfuyant dansla préhistoire de la couleur et un épi-curien du ton retenu, des explosionsmonochromes sur des espaces amples.Tout comme sa géométrie est unegéométrie subtile, impondérable, habile-ment camouflée dans des broussaillessérielles, de même ses voluptés chroma-tiques sont défendues discrètement detout soupçon de la fuite dans lasauvagerie. Il n'est pas graphiste par l'inci-sion et la clarté du dessein, mais par lamémoire et l'ordre de la construction ;de même, il n'est pas coloriste par la rhé-torique des tons, mais par la manipulationde la matière chromatique, en rendant auton unique la prégnance du tri-dimen-sionnel.

Le discours plastique est appuyé pardes repères culturels de la catégorie dutexte (de la lettre, de la page écrite, del'inscription générique ou du sceauvague), repères qui sont d'autant plus fer-tiles du point de vue visuel que leur degréd'ambiguïté est plus grand ; le peintre

détourne le livresque et catalyse lesvaleurs optiques pures. La répétitionexacerbée des signes opaques et l'utilisa-tion permanente d'un alphabète plas-tique sans histoire et, apparemment, sansconséquences - des stratégies quipoussent la méditation vers le mystèredes codes corrompus, source de confu-sion et de désordre, dans une perspectivelogique - deviennent, du point de vueplastique, l'équivalent d'une constructioncérébrale infaillible, sobre, rigoureuse,définitive. .

L'association du signe analytiqueavec la synthèse chromatique situeAureliu R`zvan Ionescu dans un voisinagecélèbre par la profondeur, l'inventivité etla vigueur, quelque part entre Ion Bitzan,Florin Mitroi et Nistor Coita, c'est-à-direentre l'esprit ludique et la fascination dulivresque, entre la sensibilité de la couleuret le raffinement de la construction,entre la dynamique de la surface et leregard analytique allant jusqu'à la halluci-nation. Néanmoins, ce voisinage ne con-cerne que le côté strictementtypologique de l'artiste, car du point devue stylistique et formel l'identité de sapeinture est irréductible, et son messagereste, par son ambiguïté constitutive, unmessage puissant, inoubliable et profond.

R`zvan Ionescu,entre ordre et volupté


Expozi]ia Lola Schmierer Roth, pic-tur` [i grafic`, dona]ia so]ilor Anne-Louise Roth [i Alexandru CezarIonescu" se \nscrie \ntr-un ambi]ios pro-gram de expozi]ii instituit de MuzeulNa]ional de Art` al Rom=niei, intitulatDona]ii [i donatori. Gra]ie acestui pro-gram sunt studiate [i prezentate pub-licului prin expozi]ii [i cataloage, impor-tante fonduri patrimoniale ce \mbo-g`]esc an de an colec]iile muzeului.

Prezenta expozi]ie cuprinde oselec]ie de 110 lucr`ri (pictur`, grafic`,fotografie) din cele 310 de piese oferitde donatori, Cabinetul de Desene [iGravuri fiind principalul beneficiar [iorganizatorul manifest`rii. Catalogul ce\nso]este expozi]ia prezint` integraldona]ia \n care nucleul de baz` \l consti-tuie operele pictori]ei [i graficieneiDorothea (Lola) Schmierer Roth (Gala]i,16 noiembrie 1893- Bucure[ti, 4 aprilie1981) : 12 picturi, 187 desene, 5monotipuri, 11 carnete de schi]e. Al`turide lucr`ri de grafic` ale unor arti[tirom=ni din perioada interbelic` (LuciaDemetriade-B`l`cescu, RudolfSchweitzer-Cump`na, Risa Probst-Kreid), \n Cabinetul de Desene [iGravuri a intrat [i o suit` de desene exe-cutate \ntre 1935-1938, apar]in=ndarti[tilor francezi (prieteni ai LoleiSchmierer Roth) Léon Zack (1892-1980)[i Philippe Hossiasson (1898-1978), repu-ta]i reprezentan]i ai curentuluiNeoumanist \n cadrul [colii de la Paris.La fondul existent s-au adùgat [i dou`pre]ioase picturi Biedermeier precum [i64 de fotografii, realizate \n prestigioaseateliere \n secolul XIX [i \nceputul sec-olului XX, din Gala]i, Bucure[ti [i Ia[i,care completeaz` prin iconografia ined-it` valoarea dona]iei.

Lola Schmierer Roth a fost nepoa-ta marelui savant filolog latinist, acade-micianul Heimann Tiktin, autorul"Gramaticei rom=ne. Etimologia [i sin-taxa" [i traduc`tor al poeziei lui MihaiEminescu \n limba german`. Provenind

PROFILLOLA SCHMIERER ROTHdintr- familie de armatori boga]i [ifilantropi, artista a primit o educa]ie deexcep]ie. Crescut` \n atmosfera culturiigermane, Lola Schmierer Roth \[i con-tinu` studiile la Berlin (cu gravorulHermann Struck \n 1911, cu LovisCorinth \ntre anii 1913-1914 [i cu pic-torul expresionist Willy Jaeckel \ntre1919-1922). La Berlin a expus laGraphisches Kabinett (1922), lucr`rimarcate de realismul naturalist al picturiilui Corinth dar [i de expresionismulvizionar al lui Jaeckel sau Kokosckha.Intre 1932-1935 a studiat la Paris, \n ate-lierul lui André Derain, fiind atras` [i depictura metafizic`, a lui de Chirico, cuv`dite ecouri ale clasicismului poussin-ian. \n 1933 prime[te prestigiosul permiu"Anastase Simu" pentru pictur`, iar \n1935 are o important` expozi]ie person-al` la galeria "Hasefer" din Bucure[ti..

Dup` o perioad` cùt`ri, atras`mereu de sinceritatea sentimentului [ilibertatea expresiei, cùt=nd \n acela[itimp s`-[i perfec]ioneze cuno[tin]eletehnice, Lola Schmierer Roth se orien-teaz`, \n consonan]` cu temperamentulei solar, spre noul clasicism al anilor '30,spre sobrietate [i m`sur`, echilibru [iarmonie. Admira]ia pentru NicolasPoussin [i atmosfera clar`, cristalin` apicturii sale este evident` \n opereleLolei Schmierer Roth din perioadaanilor '40, admira]ie consolidat` [i deprietenia lui Waldemar George, direc-torul revistei "Formes", teoretician alNoului umanism, dar [i cu Leon Zacksau Philippe Hosiasson, cu care\mp`rt`[e[te ideile unui nou clasicism \npictur`.

Prezentat` cronologic, opera pu]incunoscut` a acestei mari artiste sur-prinde prin complexitatea cùt`rillorstilistice, prin voin]a de stil proprie uneipersonalit`]i de excep]ie aflat` perma-nent \n avangarda vie]ii noaste culturaledin prima jum`tate a secolului XX.

Mariana Vida

DANART IMPORTEXPORT S.R.L. Restaurari profesionale, garan-tate, cu responsabilitate si simtestetic in tehnici si materiale tra-ditionala, asemeni originalului.Restauratori atestati de MCC.STR. SANDU-ALDEA CONSTANTIN, Nr. 733190986, fax: 3190985,0723.585753,

TAINA LEMNULUI S.R.L. RESTAUR~RI, CONSTRUC}II DIN LEMN MARAMURE{, COM. OCNA{UGATAG STR. GEORGE CO{BUC 140262/374062; 0744/[email protected]

DAN ILIESCURestaurare art` decorativ`Str. Plevnei nr. 57, tel.: 314.87.17;0721.506257

ATELIERUL DE RESTAURARE AL MUZEULUI DE ISTORIE AL MUNICIPIULUI BUCURE{TI RESTAURARE, LABORATOR DERESTAURARE PICTUR~ PE SUPOR-TURI DURE, GRAFIC~, CARTE VECHESTR. BERZEI Nr. 17 021/3131208

OFICIUL NA}IONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE BUCURE{TI, SECTOR 4STR. V~C~RESCU IEN~CHI}~, Nr. 16,3368386; 021/336506

INSTITUTUL NA}IONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE BUCURE{TI; SECTOR 4STR. V~C~RESCU IEN~CHI}~, Nr. 16, 3366073, 021/3365429, 021/3369904

RESTAURARE

PROFIL


Claudia Popescupictor scenograf. Imagini din expozi]ia“Balcicul [i Bucure[tiul de alt` dat`”

Filarmonica "George Enescu"Programul concertelor 10 - 18 decembrie 2005

S=mb`t` 10, ora 19Concert de Cr`ciun Corul Filarmonicii "George Enescu"Dirijor IOSIF ION PRUNNER

Miercuri 14, ora 19Sear` de triouriVALENTIN GHEORGHIU - pian,GABRIEL CROITORU - vioar`, MARINCAZACU - violoncelBeethoven - Trio op. 97, "Arhiducele", Dvorak - Trio op. 90,"Dumky", Valentin Gheorghiu - Trio

Joi 15, vineri 16, ora 19Concert simfonic în abonamentDirijor ALEXEI KORNIENKOSolist` ELENA DENISOVALalo Simfonia spaniol` pentru vioar` [i orchestr`{ostakovici Simfonia nr. 12

S=mb`t` 17, ora 19 Concert de Cr`ciunOrchestra simfonic` ì Corul Filarmonicii "George Enescu"Dirijor Cristian MandealSoli[ti VIORICA CORTEZ, NICOLAE LICARE}

Duminic` 18, ora 19"Cr`ciun pentru to]i"Interpreteaz` Romanian BrassEnsemble; Trio Zamfirescu (chitar`);Artis Voice Quartet; Fernando Lopez; Nicolas Simion (saxofon); Jazz Ensemble, solist` Anca Parghel

CLASIC


Invitat la anticArtMIRCEA DEAC

Nu este nici o exagerare caDimitrie Paciurea (1873-1933) sa fienumit “Luchianul sculpturii” si sa-l con-sideram Rodinul sculpturii romanesti. Afot elevul sculptorului Vladimir Heghel,la Scoala de arte si meserii, care l-a spri-jinit sa obtina o bursa de patru ani laParis, unde a fost atras de arta lui Rodin.Fire meditativa a fost puternic influen-tat si de simbolismul lui Malarme siBeaudelaire.

Intors in tara este nevoit sa exe-cute busturi funerare si portrete sinumai multumita tot lui VladimirHeghel, iese din anonimat prinrealizarea statuii Gigantul, pentru Grotadin Parcul Filaret, avand sa ilustrezemagistral o veche legenda romaneasca,alaturi de sculptorul Filip Marin, renumitpentru arta nudului, si de Fr. Storch.Daca in arta portretistica s-a dovedit a fi“maestrul” a numeroase busturi deexemplaritate a artei realiste, nu acelasilucru s-a intamplat cu dorinta si capaci-tatea sa de sculptor monumentalist,demonstrate cu prisosinta la realizareaGigantului, deoarece nu I-au fostatribuite alte monumente. A fostrespins din concursuri, uitat si ocolit pediverse criterii, i-au fost distrusemachetele de monumente asa cum s-a

intamplat cumonumentulEminescu, a caruistatuie, elogiata siapreciata, a fosttrimisa la Bienalade la Venetia deunde se comuni-ca imposibilitateade a fi expusa,deoarece s-a dis-trus la transport.Asa s-a intamplatsi cu

Monumentul Patria, cumonumentul Ostasul,ridicat initial pe Arculde Triumf, cuMonumentul Unirea,sau cu participarile salela concursurile pentrumonumentele Corpuluididactic si Infanteriei.Rezultatul a fost o greazbatere in saracie si tris-tete. Aflam totus oexceptie in realizareasculpturii AdormireaMaicii Domnului, pentru cavoul familieiStolojan, o lucrare monumentala inbronz, de inspiratie din arta bizantinatraditionala. Faza cea mai importanta acreatiei lui Paciurea, originala, unica, aut-entica, halucinanta, novatoare in sculp-tura romaneasca, a fost faza careapartine lucrarilor intitulate Himere.

Aceasta faza fusese anticipata dedoua lucrari, care raman unice si excep-tionale in sculptura romaneasca, Sfinxulsi Zeul Razboiului. Amandoua au iesitdintr-un substrat sufletesc si au socatprin forte lor artistice neobisnuite,deoarece anuntau aparitia unei ere noi.Zeul, nu este imaginat razboinic ci,exprima un simbol apocaliptic, o dramanecrutatoare, o spaima in fata mortiiviolente, imaginea unei distrugeri ilogice.Desi tanar, frumos, inberb, harca mortiiasezata pe capul lui, il metamorfozeazaintr-o divinitate cruda, devoratoare,nemiloasa.

De la primele lucrari, Paciureaavusese o preocupare speciala pentrumistere, mituri, enigma, himere. Chiarportrete ca Tolstoi, Beethoven, ZeulPan, Cugetarea, Rastignita, Omul primi-tive, prefateaza cautarea inefabilului dinmisterele umane aratand drumul spretaine si enigmele primitive, intr-un stil

sculptural care se anunta de o mareexpresivitate si care s-a concretizat inHimere. Himerele au constituit astfel unciclu modern al maturitatii, cel maiimportant si original: Himera, Himeraapei, Himera panamtului, Himera vaz-duhului, Himera vulture, Himera caremerge, etc. un suflu magic le strabate,sunt niste umbre ale imaginatiei si halu-cinatiei artistului, un amestec de reali-tate si vis, de mitologie si adevar, de cos-maruri si pasiuni. Lipsa oricaror reguli,caracterul de protest, subiectivitatea lor,le integreaza stralucit in miscarea deavangarda din secolul XX.

Astfel Himerele insemnau asupraadevarului, nelinistea si nesiguranta, oforma a protestelor sale in fata suferin-telor traite.

Prin toate acestea, portrete, mon-umente, himere, Paciurea se inscrie cacel mai reprezentativ sculptor roman.Muzeul de arta a reusit sa indrepte inparte nedreptatile la care a fost supusmulte decenii organizandu-i o expunerece merita toata lauda, dar curand seimplinesc 75 de ani de la moartea sa,care ar necesita sa se ridice un monu-ment spulberand pentru totdeaunafaptul ca atatia ani fusese neinteles unartist.

Il n'y a aucune exagération àappeler Dimitrie Paciurea (1873-1933)le "Luchian de la sculpture" et de leconsidérer le Rodin de la sculptureroumaine. A l'Ecole d'Arts et Métiers ila été l'élève du sculpteur VladimirHeghel, qui l'a aidé à obtenir unebourse d'études de quatre ans à Paris,où il a été attiré par l'art de Rodin. Sanature contemplative a été fortementinfluencée par le symbolisme deMallarmé et de Baudelaire.

Revenu dans le pays, il a été obligéde réaliser des bustes funéraires et desportraits pour gagner son existence. Ilest sorti de l'anonymat grace aumême Vladimir Heghel, qui lui arrangel'exécution de la statue Gigantul (leGéant) pour la grotte du parc Filaret ; àcôté de Filip Marin, renommé pourson art du nu, et de Fr. Storch,Paciurea va transposer d'une façonmagistrale une ancienne légenderoumaine. Si dans l'art du portrait ilétait un maître du réalisme (les nom-breux bustes en témoignent), dans lasculpture monumentale ses aspirationssont différentes, comme le démontretrès bien le Géant. On lui a attribuéd'autres monuments. Mais il a été aussirefusé à plusieurs concours, ou a eu dela malchance, comme dans le cas dumonument Eminescu : la statue, louéeet appréciée, a été envoyée à la bien-nale de Venise, d'où on lui a commu-niqué l'impossibilité de son exposition,car la statue avait été détruite lors dutransport.

Le monument Patria, le monu-ment Osta[ul, élevé initialement prèsde l'Arc de triomphe, le monumentUnirea ou plusieurs participations auxconcours pour les monuments ducorps didactique et de l'infanterie ontconnu, plus ou moins, le même sort. Laréalisation de la sculpture " AdormireaMaicii Domnului " pour le caveau de lafamille Stolojan y fait exception ; il s'ag-it d'une sculpture monumentale en

bronze, inspirée par l'art byzantin traditionnel.

L'étape la plus importante de lacréation de Paciurea, originelle, unique,authentique, hallucinante et novatricedans la sculpture roumaine est la péri-ode où il réalise ses ouvrages Himere(les chimères). Cette étape avait étéanticipée par deux ouvrages quirestent uniques et exceptionnels dansla sculpture roumaine : Sfinxul (leSphinx) et Zeul Razboiului (le Dieu dela guerre). Tous les deux renvoient àune profondeur de l'ame et ontchoqué par leur force artistique inhab-ituelle, annonçant l'apparition d'unenouvelle époque. Le dieu n'est pasimaginé comme un guerrier maisexprime un symbole apocalyptique, undrame impitoyable, la peur devant lamort violente, l'image d'une destruc-tion illogique. Même s'il est jeune etbeau, le sceau de la mort est mis audessus de sa tête, le métamorphosantdans une divinité cruelle, dévoratrice,impitoyable.

Dès ses premières créations,Paciurea avait manifesté une préoccu-pation particulière pour les mystères,les mythes, les énigmes et les chimères.Même certains portraits, comme ceuxde Tolstoi, de Beethoven, du dieuPaon ou de l'Homme primitif annon-cent la recherche de l'ineffable dansles mystères humains dévoilant lechemin vers les secrets et les énigmesprimitives, dans un style sculptural quiétait déjà très expressif et qui trouverasa formule accomplie dans lesChimères. Les Chimères ont représen-té en quelque sorte un cycle de lamaturité, le plus important et le plusoriginel : la Chimère, la Chimère del'eau, la Chimère de la terre, laChimère de l'air, la Chimère vautour, la

Chimère marchante, etc. Tous cesouvrages sont traversés par un soufflemagique, ce sont des ombres del'imagination et de la hallucination del'artiste, un mélange de rêve et de réal-ité, de mythologie et de vérité, decauchemars et de passions. L'absencede toute règle, le caractère protes-tataire, la subjectivité, tout cela lesinclut de façon brillante dans le mou-vement d'avant-garde du XXe siècle.Les Chimères opposaient à la véritél'inquiétude et l'incertitude : c'est uneforme de proteste de l'artiste face auxsouffrances vécues.

Par ses portraits, ses monumentset ses chimères, Paciurea s'affirmecomme le plus représentatif sculpteurroumain. Le Musée d'art a réussi àréparer les injustices qu'il a dû endurerplusieurs décennies, en lui a organisantune exposition remarquable. Bientôton commémore 75 ans depuis sa mortet il faudrait lui dresser un monumentpour compenser le fait qu'il a étéincompris pendant tant d'années.

Dimi trie PaciureaISTORIE ISTORIE

un mare sculptor greu acceptat la valoarea lui / un grand sculpteur, difficile à accepter à sa valeur réelle


EVENIMENT

29noiembrie-decembrie 200528

EVENIMENT

Era aprilie, o lun` cun`b`dì [i c`ldur` mare.Exact ca \n Caragiale,schi]a interpretat` deneuitatul actor. La GaleriaMunicipiului Bucure[ti dela cap`tul pasajului "Comedia" era o person-al` a Lucicì Demetriade-B`l`cescu - figur` c=t sepoate de pitoreasc` a int-electualit`]ii Bucure[tilor acelor vremi.

O cuno[team de mul]i ani. Inc` din1955, de la fostele A[ez`minte Br`tianudin Pia]a Amzei unde aveau loc dumini-ca la orele 11, prelegeri de art` plasticàle unor importan]i critici [i istorici aiartelor plastice. Aici conferen]iau IonelJianu, Eugen Schileru, Frunzetti,Comarnescu, Amelia Pavel, MirceaPopescu, Radu Bogdan [i mul]i al]ii. Dinaudien]` nu lipsea niciodat` coanaLucica, sau, cum i se mai spunea,

"Ledebista ". Cu celebrul ei bascro[u, fardat` strident \n obraz, cuochelari cu ram` neagr` [i cu celebrul eibaston, era un personaj u[or de remar-cat. In plus, dac` aveai privilegiul s`-i stai\n apropiere, remarcile, comentariile [ivorbele de duh ale distinsului personaj \]icucereau admira]ia [i mul]i erau cei carecùtau duminic` de duminic` s`-i fie \npreajm`. S` revenim la sala expozi]iei.Era, a[a cum am amintit, o z`pu[eal` denedrescris. Pictori]a era instalat` \nfotoliul din st=nga, av=nd pe mas`c=teva pliante. Pe simeze, multe lucr`ri.O expozi]ie bogat`. Pe peretele din fun-dal trona o lucrare mai mare, care capti-va aten]ia : "Luchian cu papagali".

Tocmai termina de vizitat primulbuzunar al s`lii iubitul actor Toma

Caragiu. M` nimeresc[i eu ca al treilea per-sonaj prezent \n incintaexpozi]ional`.

Firesc atras detabloul plin de verv` [iculoare din fundul s`lii,Caragiu se \ndreapt`spre el, contempl=ndu-l, dup` ce, bine\n]eles,salutase reveren]ios [i

plin de condescenden]` pe coanaLucica. Aceasta, din fotoliul \n care eraad=ncit`, se ridic` brusc [i, pivot=nd pur[i simplu pe bastonul sù, ajunge l=ng`celebrul actor [i, nici una, nici dou`, \l\ntreab` ghidu[ : "[i mata, tot legionar,tot legionar?".

Va da]i seama \n ce situa]ie era pusbietul om. Dup` o rotire a capului cup`rul c=rlion]at, observ o priviretem`toare aruncat` pe deasupraochelarilor.

Bine\n]eles, caut s` interpretez c=tmai bine rolul celui care nu a auzit nimic.

Caragiu \[i drege glasul, actorice[te,[i continu` : "Vai, doamn`, dar [ti]i, eusunt secretar de partid la teatru ". Lacare coana Lucica \i r`spunde [ugub`] : "Las`, las`, c` v` [tiu eu pe voi `[tia,machedonii", amuz=ndu-se copios, totea, de cele spuse.

Caragiu transpirase. A mai recurs lavreo trei trucuri de scen` pentru acurma discu]ia alunecat` pe o pant`periculoas`, \n timp ce eu p`r`seam tip-til-tiptil incinta, l`s=ndu-i s`-[i continuedialogul. Cred c` dorin]a de a cump`ralucrarea - actorul fiind un fin colec]ionar- i-a disp`rut \ntr-o clipit`, entuziasmulsù topindu-se \n alunecu[ul dialogului.

Florin Colona[

TOMA CARAGIU [i "LUCHIAN CU PAPAGALI"


GALERIEGALERIE

Sculpturi de Florica Ioan.Imagini din expozi]ia deschis`la galeria Dialog, Prim`ria Sectorului 2

30-31 florica.qxp 1/8/2006 11:54 AM Page 36

obiectelor, culoarea sa bazindu-se pe origoare a formelor.

Eugen Ispir avea un temperamentexuberant si chiar in imagini “ingradite “de desen ,culoarea dogoritoare,vibran-ta,sonora,il retine pe privitor.

In cele ce urmeaza, prezentareacatorva date biografice, vor contura maiprécis profilul adevarat al omului si de cenu si al fratelui Eugen Ispir.In timpul cam-paniei din Rasarit a Armatei Romane, ilgasim pe artist incadrat intr-una din celedoua subunitati cu rol propagandistic. Inaceasta perioada, realizeaza schitele pen-tru o compozitie de mari dimensiuni,“Caderea Odesei”, devenita apoi piesade rezistenta in expozitiile militare. Inlucrarile din acesti ani, subiectele sale suntadesea imagini din targul de vechituri alOdesei, marcate de compasiunea si tris-tetea artistului.

Apropierea sfarsitului razboiului,marcheaza si desconcentrarea artistului.In toamna aceluiasi an(1943), Ispir afacut un gest de mare omenie; a inain-tat Ministerului Artelor propunerea (cea fost si aprobata), ca in cazul evacuariiTransnistriei, profesorul GustavTomasevski, renumit restaurator alAcademiei de Arte Frumoase dinOdesa, sa fie ajutat sa traca in Romania.

Dupa incetarea razboiului, in 1947,numit director in Ministerul Artelor,

propune, atat redeschiderea si reno-varea Muzeului Kalinderu, cat si aMuzeului Brukenthal.

Deasemenea, la 31 ianuarie 1948,acelasi Eugen Ispir, i-a eliberat lui NicolaeStoica, prima autorizatie postbelica deiesire la peisaj,autorizatii de care au ben-eficiat si alti pictori.

In anii in care a exercitat functiipublice, Ispir a dat dovada de bun orga-nizator, atent la nevoile colegilor sai debreasla.Odata cu instaurarea regimuluicomunist a fost inlaturat din toatefunctiile publice.

La 28 februarie 1947, Eugen Ispir afost initiat in loja Mesterul Manole,numarul 3 din Orientul Bucuresti, esteridicat in grad la data de 10 octombrie1947, devenind maestru la data de 17octombrie 1947. De mentionat esteparticiparea la 15 noiembrie 1947, la osedinta masonica care il inputernicestepe Nubar Bohceli, sa reprezintemasoneria romana la ConferintaMasonica de la Washington.

Trece la Orientul Etern laBucuresti in 1947.


Eugen Ispir est né le 9 mars 1909 àFilioara, département de Bacù. Il suit l'é-cole normale " Mihai Eminescu " deBotoàni, et en 1932 il s'inscrit àl'Académie des Beaux Arts de Iaì, dans laclasse de `tefan Dimitrescu. Après avoirfini l'Académie, il fait un voyage d'étudesen Italie et France, entre 1937-1938. A par-tir de 1935 il est professeur de desseindans l'enseignement secondaire, àBucarest et à Giurgiu (jusqu'en 1940) etensuite il est inspecteur dans le ministèredes Arts. En parallèle avec son activitédidactique Eugen Ispir participe auxSalons Officiels et après la guerre il seraprésent dans des expositions dans le payset à l'étranger (Budapest, Venise, Rome,Belgrade).

Sa création artistique se remarquepar une grande diversité, recouvrant lapeinture, la sculpture, la céramique, leverre, le métal. Dans la période 1937-1939il fait publier deux romans et collabore àplusieurs journaux de l'époque, dont"Curajul","Curentul","CuvîntulRom=nesc","Neamul Rom=nesc".

Sa peinture est caractérisée par unerobustesse rare, traduite aussi dans unep=te consistante, réussissant à exprimerune vision originelle. La vision plastiqued'Eugen Ispir emploie des tons graves auxrésonances sombres, les couleurs étant

ombragées par une atmosphère lourde,consistante. Ses paysages, surtout lespaysages vénitiens, rappellent Petra`cupar la façon d'organisation des tons etpar la manière dont la p=te est appliquée.L'artiste a un sens exacerbé de la con-struction des objets, la couleur étantappuyée par la rigueur des formes. EugenIspir avait un tempérament exubérant, desorte que même dans les images " enfer-mées " par le dessein le regard est attirépar la couleur brûlante, sonore, vivante.

Nous donnons en ce qui suitquelques données biographiques quivont dessiner plus précisément le profilede l'homme et du frère Eugen Ispir.Pendant la campagne de l'Est de l'arméeroumaine l'artiste est encadré dans l'unedes deux sous-compagnies ayant un rôlede propagande. A cette époque il réaliseles esquisses pour une composition degrandes dimensions "C`derea Odesei"(La prise d'Odessa), qui deviendra par lasuite une pièce centrale dans les exposi-tions militaires. Les ouvrages de cesannées abordent des sujets qui sont mar-qués par la compassion et la tristesse del'artiste, tel des images du marché auxpuces d'Odessa.

Vers la fin de la guerre Eugen Ispirsortira de la compagnie et en automne1943 il fait un geste plein de grandeur : il

adresse au ministère des Arts la proposi-tion (qui a été acceptée) de faire venir enRoumanie le professeur GustavTomasevski (restaurateur renommé del'Académie des Beaux Arts d'Odessa) aucas où la Transnistrie allait être évacuée.

En 1947 il est nommé directeurdans le Ministère des Arts et il propose laréouverture et la restauration desMusées Kalinderu et Brukenthal. Le 31janvier 1948, il donne à Nicole Stoica lapremière autorisation de sortir pourpeindre des paysages, autorisation dontvont profiter, par la suite, plusieurs pein-

Avanpremier`

Din volumul: Arti[ti plastici rom=ni francmasoni, autor: dr. Radu-C`lin Georgescutel: 0744.634.355

AVANPREMIER~

Pagini realizate prin amabilitatea

EUGEN ISPIR

tres. Pendant les années où il a exercécette fonction publique, Ispir s'est montréun bon organisateur, attentif aux besoinsde ses confrères. Il a dû quitter toutefonction publique après l'instauration ducommunisme.

Le 28 février 1947, Eugen Ispir a étéinitié dans la loge Me`terul Manolenuméro 3 de l'Orient de Bucarest ; il amonté en grade le 10 octobre 1947, pourdevenir maître le 17 octobre 1947. Il fautégalement mentionner sa participation àla séance des maçons du 15 novembre1947, lors de laquelle Nubar Bohceli estdélégué pour représenter la maçonnerieroumaine à la Conférence maçonniquede Washington. En 1947 Eugen Ispir passeà l'Orient Eternel de Bucarest.

IN MUNTII ALBANIEItempera/hartie, semnat si intitulat stanga jos

REGELE LEARtehnica mixta/ carton, semnat dreapta jos

Eugen Ispir, se naste la 09 martie1909 in satul Filioara, judetul Bacau.Dupa studiile primare la scoalaNormala, Mihai Eminescu din Botosani,in 1932, se inscrie la Academia de ArteFrumoase din Iasi, in clasa lui StefanDimitrescu. Dupa absolvirea Academiei,face o calatorie de studii in Italia siFranta,intre anii 1937-1938. Incepand cuanul 1935, in paralel cu activitatea sadidactica de profesor de desen ininvatamantul secundar la Bucuresti siGiurgiu (pana in 1940) si apoi inspector

in Ministerul Artelor. Eugem Ispir vaparticipa la Saloanele Oficiale, iar duparazboi, la expozitii atat in tara cat si instrainatate( Budapesta, Venetia, Roma,Belgrad).

Creatia sa artistica ,de o marediversitate s-a concretizat prin lucrari depictura, sculptura, ceramica, sticla,metal.In perioada 1937-1939 publicadoua romane si colaboreaza cu articolesi caricaturi la mai multe ziare ale aletimpului, printre care: “Curajul”,”Curentul”,”Cuvintul Romanesc”,

”Neamul Romanesc”si altele.Pictura sa, caracterizata printr-o

robustete mai rar intilnita, servita de opasta consistenta,a marcat o viziuneoriginala in arta epocii.

Viziunea plastica a lui Eugen folos-este tonuri grave cu rezonante sumbre,culorile fiind adumbrite de o atmosferagrea ,consistenta.Peisajele sale, mai cuseama cele venetiene,prin felul de orga-nizare a tonurilor si prin aplicarea pastei,amintesc de Petrascu.Artistul are unsimt exacerbat al constructiei


GALERIEGALERIE

“Peisajul are la Mihai Co]ovanu sensulcìi ini]iatice, este vama a[ezat` pemalurile iluzorii ale apelor Styxului, din-colo de care se deschid - alternativ` dev-astatoare - drumurile ireconciliabilec`tre Lumin` [i Întuneric. Nu înt=mpl`-tor pictorul face din peisaj ritualulsacraliz`rii clipei ca eternitate”. ValentinCIUC~ , membru al UniuniiInterna]ionale a criticilor de art`, direc-tor RADIO IA{I

Mihai Co]ovanu, n`scut: Ia[i,21 iulie 1967, 1990-1995,Academia de Arte „G. Enescu”,Facultatea de Arte Plastice [iDesign, membru stagiar alUniunii Arti[tilor Plastici

34-35 galerie cotovanu.qxp 1/8/2006 11:56 AM Page 36


FILATELIE

MAGAZINELE ROMFILATELIABucure[tiStr. Ion C=mpineanu nr.27, Sector 1,cod: 010034, tel 021/313 88 96

Str. Dr. Dimitrie Gerota nr.13 (fost` JeanLouis Calderon), Sector 2, cod: 011011,tel 021/314 58 49

Calea Mo[ilor nr.288, Sector 2, cod:020895 tel 021/210 20 28

Calea Grivi]ei nr.64-66, Sector 1, cod:010734, tel 021/314 69 96

BacùStr. Nicolae B`lcescu nr.1, Bloc SELECT,Bacù, cod: 600050, Jude]ul Bacù, tel0234/20 42 17

Cluj-NapocaPia]a Unirii nr.19, Cluj-Napoca, cod:400113, Jude]ul Cluj, tel 0264/59 21 33

Timi[oaraStr. Mercy nr.9, Timi[oara, cod: 300085,Jude]ul Timi[, tel. 0256/43 43 77

ROMFILATELIAStr. Fabrica de Chibrituri nr.28, 050183,Sector 5, Bucure[ti, ROMANIA Tel: 40 21 336 93 92/ 40 21 336 93 46 Fax: 40 21 337 24 48 Email: [email protected]` ave]i \ntreb`ri despre companie,produsele [i serviciile pe care le oferim, nuezita]i s` ne contacta]i.

Noul sediu Romfilatelia din Bucure[ti

MUZEUL NA}IONAL FILATELICCalea Victoriei, nr. 12, sector 3, Bucure[ti program de vara:Luni-Marti \nchisMiercuri- Duminic` deschis: 10-18Tel 021 312 74 99, 021 312 74 87, 021312 55 42Tel/Fax 021 312 55 85

Dic]ionar pentru filateli[ti

Dantelura - “taietura in forma dedinti (dantela) pe una sau pe toatemarginile unei marci, obtinuta in urmaprocesului de perforare a colii; estedestinata usurarii desprinderii marciidin coala in care a fost tiparita, farainterventia unui obiect taios.”

Deparaiate - una sau mai multemarci izolate din seria din care faceparte.

Erinofilie - disciplina care se ocupacu colectiile de viniete fara valoarefiduciara (de francare)

Eroare - marca postala ce prezintacaracteristici diferite (imagine, culoare,dantelura, hartie, date s.a.) fata de celeale marcii “tip” care se repeta in modconstant pe coala, in acelasi loc, laintreg tirajul sau numai la o parte dinel.

Imprimat - “1. Efecte postale,obiecte de corespondenta, formularepentru trimiteri postale, imprimatefolosite de Administratia postala. 2.Timitere postala al carei continut,avand caracter de informare, estetiparit sau reprodus printr-un mijlocmecanic; in aceasta categorie intraziare, taieturi din ziare, publicatii peri-odice, brosuri, carti, note muzicale,desene, harti, cataloage”

Imprimatele - “circula in ambalajecare permit verificarea continutului intimpul transportului; greutatea maximadmisa pentru imprimate este de 2Kg. (prin exceptie se admit cartile – unsingur volum, cu greutate de 3 Kg. siimprimatele in relief pentru uzulnevazatorilor, cu greutate de 5 Kg.)Dimensiunile trimiterilor continandimprimate sunt similare cu cele pentruscrisori. “

Universal Constantin Cump`r` [i vinde timbrefilatelice

Bucure[ti, sector 5Str. Mitropolit Dosoftei 22 Tel.: 0744/643922,021/3364012, 021/2107147(firm`, orele 14 – 19)[email protected]

Asocia]ia Filateli[tilor din Bucure[ti Bucure[ti, sector 1 {os. {tefan cel Mare, nr. 2Tel.: 021/2106348

Cema prod serv filatelieBucure[ti, sector 3, str. Gura Ialomi]ei 5

Federatia Filatelic` Rom=n` Bucure[ti, sector 1, str. Boteanu, nr. 6 Tel.: 021/3131007, 021/6138921,021/3134004

Kraft student service filatelieBucure[ti, sector 5Str. Sadului, nr. 35

Francisc Ambru[Colec]ionar de ac]iuni, obli-ga]iuni [i poli]e [email protected] 934 317; 0741 706 392

FILATELIE

Pe 16 noiembrie 2005 s-au \mplinit60 de ani de la \nfiin]area Organiza]ieiNa]iunilor Unite pentru Educa]ie, [tiin]`[i Cultur`, prilej cu care Romfilatelialanseaz` emisiunea tematic` UNESCO -60 de ani. Fondat` \n 1945, organiza]iaare sediul la Paris [i 63 de suboficii \ndiverse ]`ri ale lumii. Actul constitutiv,adoptat la Conferin]a de la Londra dinnoiembrie 1945 [i aplicat din noiembrie1946, a intrat \n vigoare dup` ce a fostaprobat de 20 de state fondatoare.

Rom=nia este membr` UNESCOdin 27 iulie 1956.

CARACTERISTICI TEHNICEDimensiune: 48x33 mm Sistem de imprimare: offset Numar de culori: 4 + 2 speciale Valoare nominala: 2,10 Lei

Tiraj CNPR: 270.000 Tiraj ROMFILATELIA: 12.150 Tiraj TOTAL: 282.150

CARACTERISTICI TEHNICEDimensiune: 36x36 mm Sistem de imprimare: offset Numar de culori: 4 Data de aparitie: 18.11.2005 Plicuri “prima zi”: 700

Romfilatelia pune \n circula]ie, sprebucuria cresc`torilor de porumbei, dar [ia filateli[tilor care \ndr`gesc aceast` tem`,o emisiune filatelic` intitulat`Columbofilie.a

Porumbelul este una dintre primelep`s`ri \mbl=nzite de om. Despre aceast`pas`re se vorbe[te \n scrierile vechigrece[ti [i egiptene. De altfel, porumbelul

a fost ales de Noe \n timpul Potopului s`g`seasc` uscatul. |n lume se g`sesc peste300 de rase de porumbei care sunt\mp`r]ite \n trei categorii: porumbei deornament, porumbei de carne, porumbeide zbor. Una dintre cele mai vechi [i apre-ciate categorii sunt porumbeii de zbor,cunoscu]i sub denumirea de voiajori saucãlãtori.

CARACTERISTICI TEHNICEDimensiune: 33x48; 33x24 Sistem de imprimare: offset Numar de culori: 4 Data de aparitie: 10.11.2005 Machetator: MihaiV`m`[escu

Romfilatelia lanseaz` cu ocazia \mplinirii a 110 ani de la inaugurarea cl`diriiFunda]iei Universitare Carol I, emisiunea filatelic` intitulat` Biblioteca CentralÙniversitar` (fosta Funda]ie Universitar` Carol I) – 110 ani de la inaugurare.

Odat` cu instaurarea monarhiei \n Rom=nia, au \nceput s` apar` din ce \n ce maimulte institu]ii de cultur` necesare publicului larg. Printre ele se num`ra [i Funda]iaUniversitar` Carol I. Pornind de la o situa]ie concret` – lipsa bibliotecilor publice –Regele Carol I a hot`r=t s` \ntemeieze, din propria lui avere, o bibliotec` destinat` cuprec`dere studen]ilor. La 3 mai 1891 regele \ncredin]eaz` primului sù ministruscrisoarea de inten]ie privind \ntemeierea Bibliotecii Universitare [i a Funda]iei desprijin material pentru studen]ii merituo[i dar lipsi]i de mijloace materiale.

Colectii anualeDimitrie C. Butculescu -160 de ani de la na[tere

Data de aparitie: 04.11.2005

“Rom=nul cel mai popular,Apostolul patriotismului!“ sunt cuvinteleelogioase pe care M.S. Regele Carol i le-a adresat lui Dimitrie C. Butculescu cuocazia inaugur`rii, \n 1894, la Bucure[ti, aExpozi]iei Cooperatorilor.

Organizat` din ini]iativa luiButculescu, expozi]ia a cuprins peste550 de exponate strìne [i 1550

rom=ne[ti, av=nd un pavilion rezervatexponatelor filatelice \n care afunc]ionat [i un ghi[eu po[tal. Timp detrei luni, pe toat` durata manifest`riiexpozi]ionale, s-a aplicat pe corespon-den]` [i pe prima carte po[tal` ilustrat`rom=neasc` lansat` de Dimitrie C.Butculescu o [tampil` special` cu textul„ Bucure[ci Exposi]ie“.

ONU 60


NUMISMATIC~Impex Zimbrul Carpatin

Str. {elari 9-11, sector 3315 88 16, 0788 489 942,0723 326 422Manole Mircea Gheorghewww.geocities.com/[email protected]

GALERIA NUMISMATIC~

Bucure[ti, sector 1, str Academiei nr 35-37 tel: 021 312 21 76, 021 312 21 76

NUMMUS S.R.L. Bucure[ti, sector 1, str Popa Tatu nr. 20 021 312 2415, 0721 20 82 30, 021 312 2415

Societatea Numismatic`Rom=n` Bucure[ti, sector 1, str Popa Tatu, nr. 20 021 312 24 15

VALENTIN SINCA

Numismatic`-filatelieV=nz`ri-cump`r`riStr. Domni]a Anastasia nr. [email protected]

Marius Monceanu –

colec]ionar insignerom=ne[ti, monede bizantine, grece[tiTel. 0723.033.789email [email protected]

Gabriel Monceanu

colec]ionar ac]iuni vechi,tematic` trenule]e

Monet`ria StatuluiBucure[ti, str. Fabrica de chibrituri 30

Muzeul B`ncii Na]ionale

Bucure[ti, str. Lipscani 25, cod 030031

Pentru r`spl`tirea meritelor \ndomeniul artelor, [tiin]elor, industriei,agriculturii etc., a fost instituit` Medalia"Bene Merenti", departajat` pe dou`clase; de men]ionat c` [i modelul acesteimedalii era destul de r`sp=ndit \n lumeastatelor germane, dar nu numai."Legalizarea" Medaliei "Bene Merenti" seface prin decr.nr.314/1876, dar \nc`\nainte de aceast` dat`, de prin anul1870, Carol a acordat cu titlul de cadou,medalii, unor persoane f`r` ca acestea s`se poarte at=rnate de panglic`.

Scurt istoric |nc` din prima jum`tate a secolului

al XIX-lea au ap`rut, \n diverse stateeuropene, medalii "pentru cultur` [iart`", dintre care unele aveauchiar denumirea de BeneMerenti (Vatican,1820; Hohenzollern-Sigmaringen, 1860;Saxonia [.a.).DomnitorulCarol I a dorit, lar=ndul sù, sìnstituie o astfelde medalie. Abia\n 1876, prinDecretul nr. 414, seinstituie medalia "BeneMerenti". Medalia aveadou` clase.

Peste un sfert de secol, la ini]iativalui Spiru Haret, ministrul educa]iei la vre-mea respectiv`, \ncep=nd din 1898 [ip=n` \n 1906, au fost instituite o serie demedalii, organizate pe c=te dou` clasefiecare, numite R`splata muncii pentru\nv`]`m=ntul primar, R`splata munciipentru \nv`]`m=ntul secundar, R`splatamuncii pentru \nv`]`m=ntul profesional,unificate, \n 1906, \ntr-o singur` deco-ra]ie, medalia R`splata muncii pentru\nv`]`m=nt. Tot \n 1906 a fost instituit` [imedalia R`splata muncii pentru Biseric`.Toate aceste medalii au fost \n uz [i aur`spl`tit meritele avute \n domeniulartelor, [tiin]elor, literaturii, muzicii, \nprop`[irea [i modernizarea agriculturii [ia \ntreprinderilor industriale precum [i pecele din domeniul educa]iei na]ionale [i a

cultelor p=n` \n 1931, c=nd regele Carol IIinstituie ordinul [i medalia MeritulCultural prin Decretul Regal nr.2680,completat prin Decretul Regal nr.2684.Ordinul era organizat pe patru gradecare, \n ordine descresc`toare, erau:Comandor, Ofi]er, Cavaler clasa I,Cavaler clasa a II-a; medalia avea dou`clase. Aceste distinc]ii, identice ca form`,primeau panglici diferite \n func]ie dedomeniul de activitate pentru care seconfereau [i care erau:

a) litere [i opere literare; b) [tiin]` teoretic` [i practic`; c) art`, muzic`, teatru; d) opere de cultur` general` [i

ocrotirea culturii;

e) culte; f) [coal`; g) cercet`[ie, educa]ie fizic` [i sport; h) opere sociale. Ordinul [i medalia Meritul Cultural

au func]ionat \n condi]ii "normale" maipu]in de un deceniu; chiar dac` ele s-auacordat [i \n timpul r`zboiului precum [i\n primii doi ani de dup` \ncheierea aces-tuia, num`rul celor decora]i a fost destulde mic [i, pe ansamblu, la desfiin]areadecora]iei, num`rul vacan]elor la toatecategoriile era \nc` foarte mare.

Dup` aproape dou` decenii de la\ncetarea existen]ei unei distinc]ii speci-fice pentru cultur`, prin Decretul nr.738din 7 octombrie 1966 este instituit dinnou un ordin [i o medalie MeritulCultural; ordinul era organizat pe 5 clase

[i medalia pe dou` clase. F`r` a fi abro-gat` formal, ca nici una dintre decora]iileaflate \n uz la sf=r[itul anului 1989, niciOrdinul [i Medalia Meritul Cultural nu aumai fost acordate dup` 1990. Prin Legeanr.29/2000, aceast` distinc]ie specificèste reinstituit` [i, conform noului sistemde decora]ii al Rom=niei, g=ndit ca un totunitar, noul ordin are 4 grade la fel catoate ordinele civile sau militare pedomenii de activitate, iar medalia treiclase.

Spre deosebire de primul ordin cuacest nume, s-a renun]at la existen]adepartaj`rii pe dou` clase a gradului de

Cavaler [i, peste Comandor, s-acreat gradul de Mare

Ofi]er. Num`rul per-soanelor care pot fi

decorate este limi-tat pentru toategradele ordinului[i pentru clasa I amedaliei. S-a pre-luat at=t forma

general` a \nsem-nelor din 1931 c=t [i

principiul departaj`riidecora]iei pe diverse

categorii specifice, fiecarecu o anumit` panglic` [i cu un

num`r deosebit de membrii. Fa]` deordinul Meritul Cultural din 1931, careincludea printre categoriile sale\nv`]`m=ntul, sportul [i tot ce \nsemnacercetare [tiin]ific`, indiferent de dome-niul abordat, la noua distinc]ie acestedomenii au fost eliminate, \nv`]`m=ntul[i sportul av=nd propriile lor distinc]ii,echivalente ierarhic, iar la categoria de"cercetare" r`m=n=nd numai cea ce estelegat direct de domeniile culturale,cercet`rile [tiin]ifice efectuate \ndomenii care au proprii distinc]ii speci-fice, urm=nd a fi onorate cu acele deco-ra]ii. Merg=nd tot pe principiul general alnoului sistem de decora]ii, spre deose-bire de regulamentul ordinului din 1931,nu exist` limit` numeric` pentrudecora]iile conferite cet`]enilor strìni.

MEDALIA BENE MERENTI


Introducere Prezentarea c=torva modalit`]i de

montare a graficii poate fi util` oric`ruide]in`tor sau \ngrijitor de colec]ie de spe-cialitate.

|ns` cele de mai jos pot fi utile tutur-or celor interesa]i de problemele deexpunere [i depozitare a categoriilor debunuri culturale caracterizate formal prinprevalen]` bidimensional` ([i eventualrectangular`), adic` foile, filele, colile,obiectele preponderent plate, constituitedintr-un suport, purtator de texte sauimagini, adic` de anumite materiale dis-puse conform unor tehnici (eventualartistice).

Domeniul de exerci]iu: suporturi [itehnici specifice

A. Compozi]ia suporturilor care neintereseaz` aici este de origine vegetal`sau animal`, \ns` sugestiile pot fi utile [ipentru materialele anorganice trase \n foi[i purt`toare de informa]ie scris`, desen-at` sau pictat`.

Din perspectiva conserv`rii, foile carefac obiectul acestei prezent`ri se \mpartin urm`toarele categorii1:

- foile de h=rtie (\n cele mai variatesorturi) [i deriva]ii papetari, (ex. car-toanele) \n variant` simpl` sau cu diferiteprelucr`ri, de impregnare, acoperire, col-orare, [.a.m.d.

- foile de papirus, de coaj` de copac,de lemn u[or, frunze, etc.

- foile de ]es`tur` de bumbac, in,c=nep` sau m`tase.

- foile de pergament, piele arg`sit`sau tabacit` dar [i peliculele de albumin`[i gelatin` purt`toare de halogenuri deargint sau alte metale nobile specificefotografiei.

- foile de filde[ sau os.B. Tehnicile [i materialele de expresie

artistic` sau documentar` prezente peaceste suporturi pot fi \mp`r]ite \n c=tevamari grupe, astfel:

-desene [i picturi, \n grafit, c`rbune,conté, crete, tu[uri, cerneluri, al`turi deacuarele, gua[e, tempere, uleiuri, pasteluri,

creioane colorate, [i chiar mai noile culoriacrilice, ceracoloruri sau pixuri cu bil` orifetru.

- gravuri [i imprimate, \ncep=nd de laclasicele aqua-forte, aqua-tinta, mezzotin-ta, ac-rece, xilogravura, litografia, dar [imai noile linogravuri, monotipuri, plan-otipuri ori procedeele foto-tipografice, [imerg=nd p=n` la tip`riturile standard sauspeciale.

Acestei categorii \i este de multe oriatenuat` sobrietatea monocromiei speci-fice prin colorarea ulterioar` cu ajutoruluneia dintre tehnicile [i materialele primeigrupe, ceea ce determin` apari]ia uneisub-categorii: cea a tehnicii mixte.

Fotografiile \n cele mai diferite tehni-ci, de la pl`cu]ele de argint sau fier aledaguerrotype-lor [i ferrotype-lor, p=n` lasuporturile din materiale plastice, deast`zi.

{i \n acest caz putem \nt=lni mix`ritehnice precum fotografiile colorate ulte-rior, \n acuarele, gua[e, uleiuri, etc.

Motiva]iile mont`riiPrincipalele argumente \n favoarea

mont`rii pieselor purt`toare de imaginesau text sunt: protejarea [i eviden]ierea.

|n primul caz se are \n vedereac]iunea general-distructiv` a tempera-turii, umidit`]ii, poluan]ilor, luminii, dar [ipe cea ocazional` a manevr`rii pieselor.Ne afl`m aici pe domeniul de exerci]iu al

conserv`rii, ale c`rei precepte le vom dis-cuta mai pe larg \n cele ce urmeaz`.

Al doilea motiv apar]ine acelui "singu-lar cvadriviu de [tiin]`, istorie, estetic` [imod`"2 muzeologiei, disciplin` care aputut s` adune \ntr-un tot unitar pre-ocup`rile at=t de divergente referitoare lam`rturiile materiale ale culturii, \n]eleas`tot mai mult ca un "ansamblu complexcare include cuno[tin]ele, credin]ele, arta,moravurile, dreptul, obiceiurile, precum [iorice \nclina]ie sau experien]` dob=ndit`de omul care trìe[te \n societate".

Din perspectiva actual`, ambelemotive se afl` \ntr-o perfect` simbioz`,sus]in=nd sinergic preocup`rile pentrupiesele izolate sau apar]in=nd unorcolec]ii.

Cu toate acestea, mai persist` \nmulte locuri impresia c` primul motivenun]at mai sus pare a nu avea tangen]eprea numeroase cu cel de-al doilea, con-sider=ndu-se (\n mod gre[it) cèviden]ierea piesei se petrece cu prepon-deren]` \ntr-o expozi]ie, \n timp ce prote-jarea corect` a aceleia[i piese are loc doar\ntr-un depozit (eventual super-special-izat [i super-dotat). Trebuie s` contraz-icem aceste impresii [i s` afirm`m de la\nceput c` protec]ia este obligatorie \ntoate etapele "vie]ii" unui bun cultural iareviden]ierea poate fi f`cut` [i \n timpulp`str`rii.

Trebuie s` observ`m \ns` c` \n

RESTAURARE

decursul timpului, eviden]ierea este ceacare, pe l=ng` punerea \n valoare, afavorizat apari]ia mont`rii (devenit` apoi[i o modalitate de protejare a piesei decolec]ie), \n timp ce depozitarea nu [i-apropus la \nceputuri nimic mai mult dec=to ad`postire, nepreten]ioas` ca \nf`]i[are.

Modalit`]ile corecte de montareUn aspect de prim` importan]` al

oric`rei mont`ri corecte este calitateamaterialelor folosite, dac` nu punem \nbalan]` (consider=ndu-le rezolvate deja)problemele mediului ambiant, care prinpoluan]i, lumin`, umiditate, temperatur`pot oric=nd contracara [i chiar afecta celemai bune materiale de conservare.

Cel de-al doilea aspect importanteste faptul c`, de fapt, exist` dou`modalit`]i de montare (\n func]ie de des-tina]ia lucr`rilor) de[i acestea pot fireunite \ntr-o singur` solu]ie, valabil`deopotriv` pentru depozitare [iexpunere, [i care rezolv` at=t problemelede protejare c=t [i pe cele de eviden]iere.

Vom detalia at=t variantele separatec=t [i pe cea unificatoare.

A. A[a cum ar`tam mai sus,montarea unei piese are \n vedere \nprimul r=nd eviden]ierea. De aceea vomprezenta mai \nt=i montarea pentruexpunere: a[ezarea unei coli de h`rtie saucarton \mprejurul (passe-partout) uneiimagini produce acel interval carefavorizeaz` receptarea. Dac` materialulfolosit dispune [i de c=teva elementeauxiliare precum culoarea sau linia unuichenar interior, privirea este [i mai u[ordirec]ionat` spre centrul paginii, unde sedesf`[oar` imaginea. "Ambalajul" acestaeste apoi etalat cu diferite mijloace, dintrecare folosirea unei rame este cel maicurent.

Conservarea actual` recomand` uti-lizarea unei foi transparente (sticl`, per-spex) pe fa]a acestui ansamblu [i a uneifoi suport pe spate. Totul se \nchide apoipe verso cu o nou` folie izolatoare.

|n interiorul acestui montaj, lucrareaeste ata[at` spatelui-suport prin balamale(fr.=charnières, engl.=hinges) prinse decartonul suport de pe verso [i pe latura

superioar` a lucr`rii. |n acest fel modific`rile dimensionale

datorate varia]iilor de umiditate [i tem-peratur` nu vor produce tension`ri (cumodific`ri ale planeit`]ii piesei care potduce [i la degrad`ri ale imaginii princracheluri, exfolieri, frec`ri, etc.).Balamalele pot fi vizibile deasupra sau\ndoite dedesuptul foii.

Aceste recomand`ri sunt valabilepentru majoritatea pieselor, chiar [i pen-tru cele purt`toare de text \n loc deimagine. Diferen]ele apar abia \n cazul \ncare rezisten]a materialelor utilizate \nmod curent este insuficient` pentrudimensiunile foarte mari ale unor piese,ceea ce impune o abordare mai com-plex` pe care nu o vom detalia aici, de[i \nlinii generale se urm`resc acele[i scopuriprotective, non-tensionante [i expresivecu acela[i tip de materiale.

B. Dac` se are \n vedere destina]ia

exclusiv` a depozit`rii [i cercet`riipieselor, montarea poate fi:

- "opac`" atunci c=nd consultareafiec`rei lucr`ri are loc prin deschidereaunei mape-dosar, f`r` fereastr` central` [i\n care - ca mai sus - are loc ata[area desuport prin balamale. Mapele pot fistivuite dup` formate, \n cutii de tipSolander.

- "transparent`"atunci c=nd con-sultarea are loc printr-un \nveli[ ne-etan[dintr-un material plastic inert d.p.d.v.chimic, care permite vizualizarea f`r` difi-cult`]i. Mapele transparente pot fidepozitate \n cutii de tip Solander cu sauf`r` inele laterale de \ncopciat.

- "rulat`" atunci c=nd ne referim lamarile formate. Aceasta se face prin uti-lizarea unui miez cilindric rigid cudiametrul minim de 30 cm. \mbr`cat cumaterial neutru (chimic), pun=ndu-selucrarea cu fa]a spre exteriorul rul`rii [iintercal=nd un alt material neutru [i non-abraziv \n timpul rul`rii. Totul este apoidepozitat vertical \ntr-un alt cilindruprev`zut cu fund [i capac. Depozitareaorizontal` poate avea loc doar \n cazulconfec]ion`rii unui dispozitiv de sus]inerea miezului rigid, pentru a nu produce pli-eri [i tas`ri ale piesei sub propria greutatesau sub ap`sarea cilindrului.

C. A[a cum ar`tam mai sus, exist` ovariant` care reune[te cele dou`destina]ii majore. Aceasta const` \nfolosirea mapelor cu fereastr` (passe-partout) \n mod "definitiv", at=t pentruexpunere c=t [i pentru depozitare. \nacest caz, de[i are loc o clasificare tipodi-mensional` a lucr`rilor, aceasta este sur-clasat` de a doua, care urm`re[te for-matele standard ale mapei (at=t pentrucutiile Solander c=t [i pentru rame).Varianta este valabl` pentru lucr`rile dedimensiuni obi[nuite, sub A1. Formatelemai mari urmeaz`, dup` caz, una dintreindica]iile de mai sus.

RODICA ANTONESCU Expert restaurare grafic`

[i obiecte culturale pe suport papetar

RESTAURARE

MONTAREA OPERELOR DE GRAFIC~ ARTISTIC~

Muzeul Na]ional George EnescuCalea Victoriei 141, tel 212 96 49

Muzeul literaturii rom=neBd Dacia 12, tel 212 58 46

Museul de Art` Vasile GrigoreStr Maria Roseti 29, tel 211 54 [email protected]

Muzeul Na]ional de Art`

Calea Victoriei 49-53, tel 313 30 30

Muzeul Na]ional al H`r]ilor [i C`r]ilor VechiStr. Londra nr. 39

Muzeul Na]ional de Art`Contemporan`

Bd Izvor 2-4 (aripa E4 PalatulParlamentului), tel 311 10 26Palatele Br=ncovene[ti de lapor]ile Bucure[tiului Str Valea Parcului 1, tel 490 42 37,[email protected]

Muzeul Municipiului Bucure[ti – Muzeul Theodor PalladyStr. Sp`tarului nr. 22

Muzeul Na]ional CotroceniBd Geniului 1, 430 44 85

Muzeul Na]ional de Istorie al Rom=nieiCalea Victoriei 12, tel 315 70 56

Muzeul Civiliza]iei Transilvane"ASTRA"SIBIU, Pia]a Mic` nr. 11

Colec]ia Haradt AvakianStr. Ion Mincu nr. 19

Palatul {u]u

Bd I.C. Br`tianu 2, tel 315 68 58

Colec]ia de Art` Plastic` Fr. Storck Cecilia Cu]escu Storck

Str. Vasile Alecsandri nr. 16Muzeul Colec]iilor de Art`Calea Victoriei nr. 111

Muzeul K. H. ZambaccianStr. Muzeul Zambaccian nr. 21A

A[ez`m=ntul de Art` [i Cultur`Religioas` "Maia Catargi"Jude]ul Ialomi]a, localitatea MAIA,comuna BRAZI

Palatul Scrovi[teaJude]ul Ilfov, comuna PERI{Art` decorativ`, art` plastic` rom=neasc`

Muzeul de Art` "Lucian Grigorescu"Jude]ul Constan]a, MEDGIDIAAleea Trandafirilor nr. 1

Muzeul de Art` "Vasile Grigore" - pictor [i colec]ionar"Bucure[ti, Str. Maria Rosetti nr. 29

Muzeul de Art` "Ion Irimescu"Str. Mihai Eminescu nr. 2F~LTICENI, jud. Suceava

INSTITUTE/CENTRE CULTURALE

Institutul Francez de cultur`Bd Dacia 77, tel 212 46 58

Institutul Italian deCulturÀleea Alexandru 41, tel 231 08 87

Centrul Cultural UngarStr Bati[tei 39, tel 210 48 84


MUZEUL SECUILOR DINSF+NTUL GHEORGHE

MUZEE ATELIEREIuliana V\lsan

Lasc`r Catargiu 45, ap9,sector 10722.692.892,[email protected]

TOGO DESINGIoana 0722 999 171; Alina 0723 311 551Atelier: Aviatorilor, str. Emanoil Porumbaru 21

Lauren]iu BoldeanuTapiserie [i \nr`mareBucure[ti, str. Jules MicheletTel.: 0744/330835

ANDREEA PRODProduc`tor [asiuri cu pânz` [if`r` pânz` import Italia; {os.Bucure[ti–Domne[ti nr. 88, Ilfov

ARTENER Rame [i tablouri, oglinziMaramure[, Baia Mare, str.Victoriei nr. 450262 21 85 14, 0722 77 88 17,0262 21 85 14

Gigi MatacheRepar ceasuri mecanice, pendule, de [emineu, de m\n` [i de mas`0720.010. 806

CIPI BIJOUConfec]ii, repara]ii bijuterii, Pasajul Francez nr2,314.62.73, 0726.101.857,0744.311.117

GIUVAERULConfec]ii, repara]ii bijuterii aur.Str. Gabroveni nr. 18

Vlad Adrian Coli]`Fotograf, restaurator metal, ceasuri, pendule210.38.23, 0724.518.922,

STUPCA VICTORBijuterii aur [i argint. Str. Sf. Vineri4. Tel: 313.42.90

DECORA}IUNI

AmbraDecora]iuni, cadouri cu stil{os. Iancului nr. 44Tel.: 0788 250 248

MEDIEVALUM EXIMV` pune la dispozi]ie reproduceri de arme[i armuri medievale de cea mai bun` cali-tate, manufacturate de c`tre cei mai bunispeciali[ti \n domeniu, la Toledo–Spania; Str. Aviator Teodor Iliescu nr. 13, office@sabii–de–toledo.rowww.sabii-de-toledo.roTel. 0740.101.488; 0722.332.988;

MY HOUSECalea Doroban]ilor nr. [email protected].: 310.36.47

AlbaDesignconfectionare-restaurare rame,restaurare mobilier, aurit.

0720.364.959STR .M. EMINESCU NR 98Bucuresti

GALERIA ORIZONT

Bd Nicolae B`lcescu 23A,www.galeria-orizont.ro, tel 315 89 22

Galeria Orizont MB-dul. Nicolae B`lcescu nr. 23ATel.: +40 21 312.40.55

PALATUL PARLAMENTULUISALA BR=NCUSIBucure[ti Str. Izvor 2-4 Tel.: (+40) 21 335.01.11

PALATUL CERCULUIMILITAR NATIONAL Bd. Regina Elisabeta 21 Bucuresti, str. C-tin Mille 1(birou de relatii publice) (+40) 21 3138680/136,

GALERIA POSIBIL~

Str Popa Petre 6, tel 211.79.33

GALERIA SABINA {IJAN NEGULESCUBd Aviatorilor 57, tel 260 12 87

GALERIA SIMEZABd Magheru 20, tel 659 75 80

U ART GalleryBucure[ti, sector 1, Bd.Iancu de Hunedoara 8tel.: 210.21.64, 230.66.23,[email protected]

Val HouseArt GalleryGabroveni 24, Bucure[ti sector 3Tel: 312 42 04; 0722 253 663

[email protected] picturi.ro

Oradea

Galeria Tibor Erno Oradea, str. {irul Canonicilornr. 11, tel: 0259-474.281Mar]i-S=mb`t`: 11-16

Galeria Foto-Art Oradea, str. Moscovei nr. 5Luni-Vineri: 8-19 S=mbata: 9-12:30 0259-434.831, 0722-665.292

Galeria Mic` Oradea, str. Republicii nr. 13Luni-Vineri: 10-160259-436.438, 0259-231.779

Galeria de Art` Str. Republicii nr. 8Luni, Miercuri, Joi: 9-19Marti, Vineri: 9-17


Apollo Strada Nicolae B`lcescu nr.2,\n incinta Teatrului Na]ional,pe partea st=ng`. Telefon 021-313.50.10.

Artexpo Bd. Nicolae Balcescu, nr.2Telefon: 313.91.51

ANAID ART GALLERYStr Slobozia 34(rond Co[buc), tel 337.11.87

ART JAZZ CLUBBd Nicolae B`lcescu 23A(subsolul Galeriile de ArtÒrizont)

Etno ArtHotel SofitelTel.: 315.19.84Contact Victoria Zidaru

Foto CabinetMaitre Photographe de laBelle EpoqueStr. George Enescu nr. 3Tel.: 212.90.71

Live Art Hotel SofitelBUCURESTI, SECTOR 1, PTA MONTREAL, Nr. 10021/2241924

GALERIA ALIANTZ }IRIACStr. C`derea Bastiliei

GALERIA ARTISBd N. B`lcescu 2, (Teatrul Na]ional)

GALERIA AVANPOSTBd Regina Elisabeta 3, tel 314 39 83

GALERIA DE ART~CASA VERNESCU Calea Victoriei 133, tel 231 02 20

GALERIA C~MINULARTEIStr Biserica Enei 16, tel 321 67 66Pictur`, grafic`, sculptur`,arta decorativ`.

C`minul Artei-etaj C`minul Artei-parter Sunt organizate expozi]iipersonale sau de grup alearti[tilor plastici membriUAP din Bucure[ti, dar [i studen]i sau absolven]i aiUniversit`]ii de Art`.

LIBR~RIAC~RTURE{TILocul de servit ceaiunde sunt expuse [iopere de art`Str. Pictor ArturVerona 13, tel 212 19 22, [email protected]

CUPTORUL CU LEMNEExpozi]ie de caricatur`Bucure[ti Bd. Pache Protopopescu 63

Galeria Dallespictur`, sculptur`, art` decorativ` N.Balcescu 18, tel: 313-1652.

DOMINUS S.R.L. GALERII DE ARTA BUCURESTI, SECTOR 1, BD. BALCESCU, Nr. 2021/3120520, 0723/[email protected]

Galeria de Art` Eforie-Atelier 35 Adresa: Str. Eforie, nr.4-6Telefon: 315.06.51

GALERIA {I CENTRUL DEARTE EUTERPEStr Duzilo 5, tel 253 25 00

GALERIA FUNDA}IEIBAKU ART GALLERYStr Dem I Dobrescu 11, [email protected]/3072977,0742/269053,021/3129046

GABRO 10Galeria de art` contemporan`Str Gabroveni 10Tel 0722 83 06 490741 994 525

GALERIA ETAJ 3-4Bd Nicolae B`lcescu 2

GALERIA GALATECAStr. C.A. Roseti 4-6, tel. 312 32 05

GALERIA GALATEEACalea Victoriei 132, tel 659 38 14

Galla Se afl` la intersec]ia Str`ziiTurda cu Bd. Ion Mihalache,fostul 1 Mai. Adresa: Bd. 1 Mai, nr.133Telefon: 224.00.81

GOLD ART GALLERY GALERII DE ARTABUCURESTI SECTOR 1 STR. EPIS-COPIEI, Nr. 1-3 021/3101827

H’ART GALLERYStr Mihai Eminescu 105-107,tel 210 83 51

HT 003 GALLERYStr. Hanul cu Tei 22

LA SCENACalea C`l`ra[i 55, tel 320 35 67

GALERIALUCHIAN 12Str Luchian 120723/[email protected]

NEM}OI GALLERY CAL. VICTORIEI, Nr. 126021/3129800

NEXT GRAPHICS S.R.L. GALERII DE ARTABUCURESTI SECTOR 1, CAL. VICTORIEI,Nr. 83-85, 021/3103647

GALERIA NOU~Str Academiei 15, tel 322 81 59,www.galerianoua.roCurator: Aurora Király [email protected]

Galeria OB-ARTB-dul. Magheru nr.20Tel: 659.38.25Sticl`, ceramic`, pictura pesticla si lemn, grafica, picturaulei, arta decorativa mica.

GALERII ART~deGaleria Empire pictur` bìmarean`,obiecte din bronz, metal,sticl`, ceramic`, obiecte]`r`ne[ti.adresa: Cuza Vod` 21/A

Ia[i

Galeriile Top Art Ia[i, Bd. {tefan cel Mare [iSfant [email protected]/2426530722/614891

Galeriile de Art` “CasaC`rtii”et.2 Ia[i, Bd. {tefan cel Mare[i Sfant [email protected]/276079 , 0740/660276

Fineart Gallery

Strada S`r`riei nr. 150.

Timi[oara

Galeriile Popa’sFunda]ia RubinP-]a Unirii 80788.366.386

Rm. V=lceaOlga PopescuConstantin Dican

GA

LER

II

AnticArt asigur`

intermedieri pentru

obiecte de art`

cu valoare deosebit`.

Seriozitate

[i confiden]ialitate

maxim`.

44-45 Galerii.qxp 1/8/2006 12:00 PM Page 34


Alex Ivanov www.ghid.as.ro/Pagina artistului plastic Alex Ivanov: pictur`, grafic`, caricatur`, galerie.

Cartele de telefonwww.geocities.com/ro_phonecards

Folk Romania www.folkromania.com/}es`turi tradi]ionale, religie [i icoane,port popular, meteorologie popular`,m`[tile, instrumente muzicale, astro-nomie popular`, ceramic` rom=neasc`,arhitectur` popular`, mobilierul]`r`nesc, s`rb`tori tradi]ionale.

Art Line www.artline.ro/Magazin virtual de art` contemporan`:pictur`, sculptur`, grafic`, art` decora-tiv`, art` naiv`, art` religioas`.

www.icca.roCentrul International pentru ArtaContemporana din Bucuresti

www.pro-helvetia.roSite-ul ofer` informa]ii despre sprijinulpe care \l asigur` Funda]ia Pro Helvetia

www.uniter.ro

www.amsu.eduPagin` consacrat` activit`]ii [i pro-gramelor desf`[urate de Universitateade Var` din Amsterdam.

www.cervantes.es

www.culture.frSite-ul prezint` mostenirea cultural` cuspecific francez din regiunea Rhon-Alpi.

www.culture.gouv.frSite-ul apar]ine Ministerului Francez alCulturii [i Comunic`rii

www.federatia-filatelica.ro

www.enicpa.orgRe]eaua European` a Centrului de In-formare \n domeniul artelor spectacoluluiprezint` o pagina web complet` cu infor-ma]ie cultural` din \ntreaga Europa..

www.paolomercuri.roArhiva Paolo Mercuri prezentat` deFunda]ia cultural` care \i poart` numele.

Desene, gravuri, fotografii, coresponden]`, alte documente.

Univ. de Arhitectura [i Urbanism"Ion Mincu" Bucurestiwww.iaim.ro

www.scripophily.ro

Teatrul Odeon www.teatrul-odeon.ro

Teatrul Bulandrawww.bulandra.ro

Teatrul Nottarawww.nottara.ro

Luxembourg Sinfonietta http://www.mic.lu

Nicu Alifantis www.alifantis.ro

www.men.luManifest`rile organizate \n cadrul celeide-a doua edi]ii a Bienalei Europene deArt` Contemporan` de la Luxemburg.

www.osi.hu/artInstitutul pentru o Societate Deschis`de la Budapesta prezint` \n pagina webpropria activitate [i programul regional\n domeniul artelor spectacolului.

www.tampere.fiSite-ul prezint` Festivalul Interna]ionalde Teatru de la Tampere.

Mihai Opri[anwww.chrisart.ro

www.ucscarb.ac.ukColegiul universitar Scarborough orga-nizeaz` cursuri \n domeniul dansului.

Ionu] Macriwww.caligraf.ro/studio/home-iwww.ionutmacri.rowww.imacri.ro

Geraldine Aresteanuwww.onlinegallery.ro/geraldine

Dinu Laz`rwww.fotografu.ro

Dragos Lumpan www.lumpan.ro

Dan Dinescu www.fotografu.ro/dandinescu

Revista Fotomagazin www.fotomagazin.ro

Paris Photo-Onlinewww.parisphoto-online.com

www.festival-avignon.comFestivalul Interna]ional de teatru de laAvignon (Fran]a) are o pagin` dedicat`selec]iei [i programului reprezenta]iilorincluse \n festival.

www.kit.dkPagina web dedicat` unui festival orga-nizat la Copenhaga.

INTERNETART

46 InternetArt.qxp 1/8/2006 12:01 PM Page 44

Documents

anticar