8/17/2019 Antropogeneza.doc
1/1
Antropogeneza
• 1758 - Carl von Linne, „Sistemul naturii” unde defineşte omul
ca entitate zoologică.
• 1859 – Charles Darwin, „ Originea speciilor ” –
teoria evoluţionistă.
• ! "ellars# C! $tringer, „ The Human Revolution”.
• Paleontologia umană are în vedere patru criterii pentru
determinarea unei specii la genul „homo”: 1.capacitatea
craniană; 2. ailitatea manuală; !. posesia lima"ului; #.
capacitatea de a făurii şi întreuin$area uneltele din piatră.
%cestea sunt considerate depăşite în momentul de fa$ă pentru că nu
se poate despăr$i „homo” de „australopitecus”.
• "orris %oo&'an – individuali&area primatelor s'a
produs în urmă cu 2(' 2) milioane de ani *foloseşte iologia
moleculară+. iferen$ierea pe genuri s'a produs pe la -' 11
milioane de ani.
• ernard /ood şi 0ar ollard au conclu&ionat că
„australopitecus” şi „homo” sunt diferi$i.
• 3tiin$ele folosite: paleontologia; arheologia;
antropologia; biologia; genetica.
• Pe a&a arorelui genealogic, folosind orologiul
molecular *muta$iile genetice de'a lungul timpului –
2'#4 la un
milion de ani+, s'a conclu&ionat că singurii descenden$i
direc$i ai strămoşului comun sunt (o)i'anii.
• 5eneticianul 0ic6ael 7ammer afirmă că %dam ar fi trăit acum
1#- 888 de ani; iologul Peter 9nder6il lansea&ă data de
12 888 de ani. %mele sunt apropiate de cele propuse de
paleontologi.
• 0a"oritatea re&ultatelor dau cştig de cau&ă celor ce
sus$in că omul apare într'un singur loc, în %frica *„leagănul
omenirii”+ acum 188 888 de ani de unde va coloni&a întreaga
planetă. proprie+. elelalte rase au secven$e comune ce lipsesc la
grupele africane.
• A!C!ilson cercetea&ă nucleotidele %> – ului
mitocondrial şi a"unge la conclu&ia conform căreia doi
indivi&i,
apar$innd indiferent cărei rase clasice, au în comun 8,#4 dintre
secven$ele %>. acă se utili&ea&ă un număr suficientde
mare de caractere,atunci fiecare individ este o rasă.
• oi vom avea printre rasele care populea&ă Pămntul o
veritailăaristocra$ie, aceea a alilor, de rasă pură, neamestecată
cu detestailele elemente etnice pe care %frica şi %sia le
introduc
printre noi.”
• %leCis arrel, L! Homme cet inconu, 1F!F – face apologia
eugeniei: „ atorită civili&a$iei, eficien$a selec$iei
naturale
diminuea&ă, consecutiv, pretutindeni, se amplifică procentul
indivi&ilor 6andicapa$i.” %firma$iile lui sunt corecte
însă părăsesc &ona ştiin$ificului. =l cere eliminarea
tuturor celor care periclitea&ă viata socială. 5a&area lor
ar constitui o solu$ie
umană şi economică.
• 6. arJin: „ 0emrii inconştien$i, degrada$i şi adesea vicioşi,
ai societă$ii, tind să se înmul$ească într'o propor$ie mai
mare dect cei care sunt pruden$i şi, de oicei, în$elep$i.”
• onsecin$ele teoriilor rasiste: 1)FF – prima sterili&are
eugenică; 1F2- în E.9.%. a fost elaorat actul de restrictie al
imigra$iei prin care se staileau cotele de imigran$i în func$ie
de origine etnică; 1F!( în E.9.%. – 21 (!( de olnavi psi6icau fost
sterili&a$i; anemarca şi 5ermania au legiferat sterili&area
olnavilor psi6ic.
• Dicţionar: cromo"om: constituent celular depo&itar al
informa$iei genetice format dintr'o moleculă foarte lungă de
%> şi din proteine. Epeciile se deoseesc prin numărul sau
structura cromo&omilor; genă: segment %> *între
cromo&omi şi celule 6aploide; mutagene"ă: apari$ia
muta$iilor; muta#ie: orice alterare a informa$iei genetice.
