Arghezi Pamflete

  • View
    178

  • Download
    16

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Arghezi

Text of Arghezi Pamflete

  • Pdrintele arhimandrit,predicator sra lntors noaprtea tirziu, a lunecat pe gheap, si sira rupt unpicior. Fluierul e spart tn dou6, la mijloc, gi a,ceastd rupturd ti adaogi o articulagie, sporindurismerenia cu un genunchi.

    Perintele arhimandrit,predicator e o veche cele,britate a Mitropoliei gi unul din primii titralidin c6lugdria calificatd de bagtini, spre deosebirede cilugiria de dupi moartea preotesei, in verderea unei episcopli. A fost gi cel mai frumoscilugir, alb, trandafiriu, cu capul cuprins de unpuf de- zulu6 de aur, - gi cel mai lnzestrat cinrtirel. In vocea lui dulce gi totug puternicS, clin,cheti zale, inci gi azi, gi vibreazi un mare zum;zet cristalin. [Jnele tonuri au o liciditate liric;neasemuitd, gi in altar cu cintdretul, se aude,ln rugile lui cintate, zmucirea vintului innalt depeste munti, amestecat, dacd 'Se poate, cu cimrpoaie gi orgi. Pe orice scend din lume, ca gi tnpanorama.-Mitropoliei, glasul arhimandritului arh rAmas tard concurent.

    El sufer[ de un grav betegug, careri viciul ce,lor mai mulgi dintre artigti ti mestesugari, asupracirora o voin!5 orientatd nravu timpul sd apuceinnaintea uitirilor c5utate tn pahar. Trei degetarede spirt gustos, pe care le cauti cu sete, il dauln fiecare zi peste cap, de clteva ori, pribugit,cu gitelile lui inutile, printre birjari gi cErulagi.

    102

    Fard sd 6 pierdut totul din intirzierile lui in simplapreofie, amoruLpropriu legitim i sra intimidatle trecerea peste fiigezimile lui de preot gi decintirel a ciiorva brute cu camilavca nou5, cumrpdrati, in ziua sacrului, de la croitor. El n:a pututdecit sd ofteze, cind un fqst servitor, inci nu ?n,deajuns deprins sd curele ghetele unui hotel, setransmuta subit tn arhierbu; Ei, mihnit, mai comanrda un cinzec. Sflntul Spirit al lui zace cu iripafrtntd pe un zmirc de pici rece, ca un pescdru;cenugiu, tnnecat tn undele din margini ale mirii.

    Dezechilibrul vielii lui lntregi devenind ine,vitabil, 9i rivalii lui inlelegind ce cigtigi dinscufundarea tot mai adlnci a unui camaradprimejdios, nici pirin1ii duhovnicegti,. sprijiniriorii,

    -nu au intrai ln lupti cu viciul lui, ca si

    fereascd pe arhimandrit de ultima privilire. Unviciu atriage pe altul, gi alcoolul,' declasindu,givictimele,

    -le aruncd in lumea romanului natur

    ralist puturos, tn bralele spdlitoresei, intrrun patcu hdgi de buzunare, cu micii pezevenchi, gilimiteazd amiciliile, devotamentele, decepgiile gidezgustul la populalia dintre simigerii qi peri,ferie. Obsesii

    -diznadejduite, gantaje sinistre, le;

    gituri contractate in borhot, care te urmirescfi"a la masa rinduitd a primatului, tocmelileiapide intrrun col1, subt clopotnila veche, pentrue'rr-itarea unui denunl; ceasut de buzunar gi cruceade la piept, strecurate pentru a 6 vindute pe subtmini, cu scopul de a innibu;i veleitigile unei

    l^vomlturl oe crrcluma, care sra trezit, sza ,sculatgi te ameningS; cine;ar putea Pune la rind, peun front de comici gi spurcati tragedie titubante,toate infamiile asociate ca sd piardd un om ales,cu pasul strimbat o singur6 dat6, intrzo noaPtede iingurdtate gi de urit?

    VarJigtii care au transportat pe arhimandritplni la patul de crincend mizerie al chiliei, srau

    TIBIA RUPTA

    10,

  • depirtat cu o sclrbi nemicsoratd de sentimentulreligios, afirmind ci arhimandritul ( pute >. Fuisingurul vecin in stare s5rl ajut. In fumul uneilumindri de cear5, pdrintele, beat gi bolnav pindla catalepsie, simlea cd,l doare ceva neobiqnuitde riu, gi d..r"l.tl mari. Ii pipSii capul,

    "ourt.l",bralele, qira spindrii. Ruptura era la picior, spinrzurati in aer, tntrro pozitie fals6.

    Ridicai piciorul tncei qi didui un sprijin ruprturii, culcindurizo pe pat. Durerile se Ihcurd maimici. Trebuia insd repede dezvelit piciorul 9ipreparat pentru a 6 vizut de medic. Vrui sicrug pantalonul. Adusei insi o foarfecd mare sidespicai cracul pinl Ia genunchi. Mirdsul era denesuferit. Arhimandritul i;i umpluse nddragii,pe dinluntru, cu urr excrement abundent, caretrebuia evacuat innainte de sosirea medicului,pentru salvarea unei aparen!". Noloc cA totuise petrecuse ln izmana de lind, care imbricape dedesubt trupul pirintelui. Cu greutdgi in6rnite gi cu atenlii care, impuse de fracturi, eraufrancamente respinse de sentimentul de scirbd,nddragul de lini a fost tras, ata cum iese cocaprejit5, in care sra copt o gunce tn aluat. Mocirlase modelase de la genunchi pind la ;olduri, ;inidragii c5zur5 grei, ca o jumdtate de cadavru.Nu erau servete. Cu ;ervete aduse, spdlai, dintrrunlighean, urmele, dedesubtul cErora rimase trnrapdn vechi intact. Arhimandritul nu se imbiiasede ciliva ani, gi 6gura lui clpiti brusc animaliasufocatului care se trezegte la aer.

    O dificultate tot atit de mare se ivi la scoatereaincilglmintei de piele, dupi go;oni. Fractura segdsea situati ceva mai sus de cadmbi, gi a fitras de gheatd ar 6 fost a scoate aproape odaticu tncilgEmintea ;i piciorul. Un Gnomen decare luam cunogtinli intlia oar5, mi umplude uimire. Pielea ghetei se solidarizase cu pielea

    104

    anatomici, incleite lmpreuni prin ciorapul devenitviscos; arhimandrittrl nu se descillase de citeva lunigi dormea tnciltat. Practicai operalia pantalonuluila tnc61$minte, dar nu mai putui separa cele' ' r- 'ciorul. Eri nevoie de o baieooua Pler larra ,uPul Pl(inceatd, in care si 6e incil3imintea scufundatd inacelag timp cu laba, pentru ca separarea sd 6e prorgresivi, cum fusese 9i prlt'rezirea prin sudoare gi jeg.Mirdsul acestui virf de picior intrecea putoareatuturor duhorilor inchipuite. Orice anevoingSdeveni de prisos. Bolnavul trebuia transportat laspital, mai ales cd niciun medic, din clgi ciutasevizitiul, nu era, la ora accidentului, acasd.

    Internul de serviciu ne primi cu o strimbdturi6reasc5, suportatd de noi fird reacgie.

    - E mult de lucru aici, innainte de a pipiifractura, zise internul.- Lucrul a gi fost tn parte inceput, fare succes,rispunsei.- Bunirseara! zise internul, tntorcindurnespatele scurt. - Marine! strigd el pe vestibul,venipi gi luali,l pe popa. Sra lmbltat ca un porc

    gi sza c. . . pe el.Plecind, auzeam clntat in liturghie,de glasul cu ciocirlii gi privighetori al arhiman,dritului fracturat.

    O datorie colegialS mi obliga si curS! princhilia vecinului meu gi si impiedic pierdereavre unui obiect ;i ln special furtul ci4il,or deritual, edifile cele dintii in limba romAneasc6,mogtenite de fostul diacon rdsfa1at, de la cilivamitropoligi ;i episcopi de calitate veche. CheiarEmdsese la mine, de Ia ug5.

    A doua zi de dimineafi, intrai tn casa lui.El ocupa un apartament cu patru odAi, in carenu pitrunsesem, afari de singuri una, niciodati,

  • Prevdzut cu meturi, fdrage, cirpe, o clldarg apicald; gi petrol, depusei ustensilele tn camerade intrare, incuiai uta pe diniuntru 9i diduiuEile interioare de pdregi, ca si deschid ferestrelegi si curdg. Un spectacol fantastic se in{h1iqa lncamera cea mare. Camera nu mai avea ferestre;i era transformatd, pe toate ?ntinderea ei, tnlatrini. In dreptul pdrellor zdpada se muta,de vintul dintre ferestre, de colorcolo. Pe podin5,deasupra ci4ilor sacre, deschise pe miiioc, sedescompuneau fecale, de virste deosebite. lntreaceste tdvi dc un prel neblnuit, care slujiseride.suport subt omul beat, pentru golirea intestirnului gros, era gi o Evanghelie cu scoarge de ca;tifea gi argint. Citii curios pe ce pagind preferaseexcrementul si se aseze, ci o vipei; iniovoiati:era o cetire de la Matei. Examinai ferestrele.In dreptul fiecireia, dera lungul zidului carerlspundea in livezile de caigi, inghegase cite odtr5 de (ur[uri succesivi, inceptnd-de la lemnulorizontal al' cadrului Gr"st.ii.'Sirrgr.u,r"d.r*.,rire cu care am rimas din aceasti cameri decalamitili este privitoare la felul de echilibrunecesar celui ce gi;a scos fesele pe fereastrS, firdsd cadd in pripastia curgii din dos. $i era atltexcrement, ?ncit nici doudzeci de ani de golirea unui pintec nu puteau corespunde prin prordusul lor neintrerupt capacit5tilor fecale ale unuis_ingur arhimandrit. Desigur cd toli invitagii,fragi gi mireni, care participau la petrecerile dincamera vecinului, lirau scos haznalele pe ferestre,

    Cel mai dizgratios agezat din cele cincizecirgaizeci de muguroaie, conlinute ln volumele delux, deschise cu textul in sus pe sctndurile camereiconsacrate, mi sra pdrut a 6 acela care fusesedepus odati, ca o minjire a purit5gilor sufletegti ,.iIiterare, pe un exemplar din epocE, al idilicilor Paulet Vrginie, dep5gii de baliga peste margini. . .

    Vie diEculie lntre iclisiarh, apirdtorul unuidiacon nirivag, care doarme noiptea,n tirg, giprocurorul eclesiastic. Voce rlcnitd.

    Iclisiarhul: - Primul exemplu de coruptiune edat de episcopii, mitropolilii ii arhiereii bisericii.Mairmicii nu fac decit s6ri imiteze, tntryo neinrsemnati proporlie. Dali pace diaconului, domnuleprofesor. E tinir. Are vreme gi de pociingd. . .

    Directorul (doctoral): - Un latin-spunea ciceea ce face Joe nu poate sd facd un dobitoc.Iclisiarhul: - Avem in Biserici o singuri lege,gi pentru mari gi pentru mici.Directorul: - Nu todeauna.Rispunsul scoase pe iclisiarh din sirite, ;i rer

    voltat, gi pierzindu,gi mlsura qi vocabularul obig,nuit, acest om egal, monoton gi aparent neurtru, zbiar6, in tEcerea istoricd a sflntului ase,zimint:

    - Il b"l"r" pe Joe al dumitale gi si nu,ti maibagi nasul in..... personalului meu.Procurorul eclesiastic fugi triznit.

    UN ECOU

    107

  • SCRISOARE CU TIBISIR

    limintul. Tinerii ne Eosesc din urmi cu cincizecigi doui de noliuni invS;ate, cu Popii, cu Fangii,cu Birlicii, cu care au si joace viala intreagd pemasa profesionali, la toate capetele ei. De lajocul din buzunar porne$e totul, firi a cutezacineva str examinezer pentru inaavulirea lui, cumsrau stlrnit legile celor cincizeci gi douE de car,toane.

    Atlta vreme clt fiecare inteligengE nu a reflcutdrumul ln zigzag al ideilor pini la und din forme