18
Artroza miinii New York 1994 “The w ord osteoarthritisindicatesa degenerative,non- inflam m atory disease ofthe joints, ofunknow n aetiology w ith progressive single -orm ultiple -jointonset, characterized by changesin the articularcartilage and by reactive form ation of bone tissue atthe jointedgesand atsubchondrallevel” Definiţie “ A heterogeneousgroup ofconditionsthatlead to joint sym ptom sand signsw hich are associated w ith defective integrity ofarticularcartilage,in addition to related changesin the underlying bone atthe jointm argins” ACR 1986 Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata a functionalitatii 1,2 Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a pacientilor 3 Clasificarea artrozei de mîinii . Artroza generalizata Artroza limitata - rizartroza (CMC1)(carpometacarpiană 1.) - nodulara (Heberden , Bouchard) (IFD,IFM)(inerfalangiană proximală,medie) - artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP) 1.Maladia Heberden,

Artroza miinii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Artroza miinii

Artroza miinii

New York 1994

“ The word osteoarthritis indicates a degenerative, non-inflammatory disease of the joints, of unknown aetiology with progressive single - or multiple - joint onset, characterized by changes in the articular cartilage and by reactive formation of bone tissue at the joint edges and at subchondral level ”

Definiţie

“ A heterogeneous group of conditions that lead to joint symptoms and signs which are associated with defective integrity of articular cartilage, in addition to related changes in the underlying bone at the joint margins ”

ACR 1986

Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata a functionalitatii 1,2Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a pacientilor 3Clasificarea artrozei de mîinii .

Artroza generalizata Artroza limitata - rizartroza (CMC1)(carpometacarpiană 1.) - nodulara (Heberden , Bouchard) (IFD,IFM)(inerfalangiană proximală,medie) - artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP)

1.Maladia Heberden,

Fig. 1.Noduli Heberden Þ Londra 1802 Fig. 2Artroza artic IFD

Prinde articulatiile IFDse manifesta prin : hipertrofie osoasă, rectitudine inflamatorie.

Page 2: Artroza miinii

2.Maladia Bouchard

Fig.3.Noduli Bouchard Fig.4.Rdg.Artroza mîiniPrinde articulatiile IFM se manifesta prin :

hipertrofie osoasă, rectitudine inflamatorie. reducerea mobilității

Rizartroza

Fig.5.Rdg.Rizartroza Fig.6. Rizartroza clinic

Manifestată prin: Igusterea spatiului articular carpo-metacarpiana police Osteofitoza Scleroza subcondrala Subluxație. Prevalenta artrozei de maîinii în funcție de criteriul radiologic și localizare:

Articulațiile IFD au fost cel mai frecvent afectate (47.3%) Articulațiile CMC1/TS (35.8%), Articulațiile IFP (18.2%), Articulațiile MCF (8.2%)

Dahaghin et al ARD, 2006 (Rotterdam study) Afectarea poliarticulară interfalangiană este considerată un marker pentru artroza generalizată . Cea mai frecventă asociere este intre artroza de maîini și artroza de genunchi (15%) . Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cațiva ani . Pot persista tumefacții dure la nivelul IFD/IFP (noduli Heberden/Bouchard) Implicarea CMC1 – posibil prognostic mai prost.

Page 3: Artroza miinii

Sunt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si soldului

Fiziopatologia artrozei.

Morfopatologie (I )

Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor :1. Varsta 2. Sexul feminin3. Obezitatea (indexul de masa corporala)4. Factorii biomecanici (ocupationali)5. Fumatul (factor protectiv) 6. Factorii genetici (agregarea familiala)7. Hipermobilitatea pt CMC I

Simptomatologie Durere (exacerbata de miscare) Cauzele durerii în artroză

Neinflamatoare – Osoasă (de repaus, 50%; nocturnă, 30%)

• stază venoasă şi creşterea presiunii în osul subcondral• ridicarea periostului de către condrocite şi osteofite

– Musculară– Raportată– Centrală

Inflamatoare – Sinovita (puseu de activare)– Bursită– Tenosinovită

Tumefiere– Cracmente/blocaj– Limitarea dureroasă a mobilităţii– Dezaxare– Instabilitate articulară– Sensibilitate

Redoare vesperală Disfuncționalitate

Page 4: Artroza miinii

Tumefactii dure – Heberden (IFD) - Bouchard (IFP) Deformari– aspect de degete serpuitoare (1) Semne de inflamatie – artroza eroziva Uneori anchiloze – artroza eroziva (2)

Criterii de clasificare ale artrozei simptomatice de maini (ACR 1990)

Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD CU CRITERIILE ACR(1)1. (durere sau redoare la nivelul mainii plus 3 din urmatoarele 4 criterii)2. Tumefiere dura a ≥ 2 din 10 articulatii selectionate 3. Tumefiere dura a ≥ 2 articulatii IFD4. Tumefiere a < de 3 articulatii MCF5. Deformare a ≥ 1 articulatie selectionata

Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de articulatiile 2, 3 IFD bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral (rizartroza)

SENSIBILITATE 94% SPECIFICITATE 87%

Investigatii imagistice: radiografia Esenţiale

îngustarea asimetrica a spaţiului articular scleroza osului subcondral chisturi subcondrale osteofitoză

Adiţionale subluxaţii condrocalcinoză corpi reziduali metaplazie condroidă sinovială

Negative lipsa osteopeniei absenţa eroziunilor asimetrie

Page 5: Artroza miinii

Substratul morfologic al semnelor Substratul morfologic al semnelor radiologice esenradiologice esenţţ iale iale îîn artrozn artrozaa

Pierdere de cartilaj Pierdere de cartilaj (sub(subţţ iere, ulcerare, iere, ulcerare, disparidispariţţ ie)ie)

ÎÎ ngrongroşşare osoasă are osoasă reparativăreparativă

Prolif erare osoasă Prolif erare osoasă şşi i cartilaginoasăcartilaginoasă

Microf racturi Microf racturi subcondrale subcondrale şşi irupere i irupere de lichid sinovialde lichid sinovial

ÎÎ ngustareangustarea spaspaţţ iuluiiuluiarticulararticular

SclerozăScleroză subcondralăsubcondrală

Osteofi tozăOsteofi tozămarginalămarginală

PseudochisturiPseudochisturi sausaugeodegeode

Substratul morfologicSubstratul morfologicAspectulAspectul

Tabel I

Nu sunt necesare criterii paracliniceArtroza radiologica (stadializarea Kellgren – Lawrence ≥ 2)

Osteofite definite, fara afectarea spatiului articular(1) Osteofitele marginale la nivelul IFD si IFP sunt asociate cu nodulii Heberden si Bouchard (2) Eroziunile centrale, Insotite de reactie periostala.3

Fig.7 Rdg. Artroza mîiniiAlte investigatii imagistice

RMN si ULTRASONOGRAFIA nu au rol diagnostic in artroza de maini

Diagnostic diferential Artrita reumatoida

- MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ; - Absenta nodozitatilor (1)

Page 6: Artroza miinii

Fig. 8 PR. Rdg. Cu semne specifice,dezaxare, geode erozive.

Artropatia psoriazica - Afectare poliarticulara difuza - Boala cutanata si unghiala ()

Fig.9. Rdg. Artrita Psoriazică.

Guta

Artroza secundara

Page 7: Artroza miinii

Aparitia semnelor de artroza la varsta tanara, localizarile neobisnuite, prezenta manifestarilor sistemice ridica suspiciunea artrozelor secundare și implică efectuarea investigațiilor suplimentare : calciu, fosfor, fosfataza alcalina, parathormon, sideremie,feritina, TSH, etc Traumatismele acute si cronice Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala prin depunere de cristale de pirofosfat de

calciu (condrocalcinoza)Diagnosticul artrozei primare simptomatice de maini :

Examen clinic Investigatii imagistice : examenul radiologic Investigatii biologice (artroza eroziva): VSH, PCR, FR, acid uric

AUSCAN (Australian Canadian OA Hand Index) 15 itemuri in 3 subscale :Functia – 9 itemuriDurerea – 5 itemuriRedoarea – 1 itemScala Likert - 5 puncteMANAGEMENT OPTIM AL ARTROZELOR

• Educaţia pacientului – conştientizarea bolii• Suprimarea durerii• Ameliorarea funcţiei articulare• Reducerea dizabilităţii• Prevenirea / întârzierea progresiei bolii• Prevenirea complicaţiilor• Reducerea handicapului funcţional şi social

TRATAMENT INDIVIDUALIZAT

MANAGEMENT INDIVIDUALIZAT

Prezenţa inflamaţieiSeveritatea

modificărilor structurale

Intensitateadurerii

Gradul de dizabilitate

Afectareacalităţii vieţii

Tipul artrozei

Factori de risc

Localizareaartrozei

Aşteptări ale pacientului

ComorbiditateComedicaţie

FACTORI DE RISC PENTRU ARTROZĂ• Generali

Ereditatea

Page 8: Artroza miinii

Nutriţia Statusul hormonal şi densitatea osoasă Metabolismul cartilajului şi osului

• Locali (biomecanici) Obezitatea Mediul mecanic al articulaţiei Încărcarea cartilajului Traumatismul şi deformarea articulară Solicitarea profesională Activităţile sportive Slăbirea musculaturii

(Felson col., Ann. Int. Med. 2000, 133:635-646MĂSURI NON-FARMACOLOGICE

• Educaţia pacientului• Programe de autoîntreţinere• Suport social individualizat prin contact telefonic• Scădere ponderală (supraponderali)• Exerciţii de aerobic• Terapie fizicală• Exerciţii de întărire musculară• Dispozitive de asistare a mersului• Încălţămonte corespunzătoare• Talonete• Mijloace de susţinere• Terapie ocupaţională• Protecţie articulară

Intervenţii nonfarmacologice:– dietă bogată în vitamine, minerale, hipocalorică unde e cazul pentru reducerea greutatii;– educaţia bolnavului privind explicaţia maladiei, investigaţiile necesare, evoluţie, prognostic,

plan individual de tratament cu respectarea normelor de viata si igiena alimentara;– reducerea stresului mecanic articular prin evitarea pozitiilor vicioase, prin masuri

ergonomice corespunzatoare (anumite profesii, activitati intense, mers, ortostatism prelungit, purtarea de greutati);

– exerciţii fizice pentru creşterea amplitudinii articulare, reducerea durerii, îmbunătăţirea funcţiei, creşterea forţei musculare (în special a cvadricepsului);

– fizioterapia antalgică decontracturantă, cu agenţi termici calzi sau reci, electroterapie, hidroterapie;

– băi termo-minerale (iodurate, sulfuroase, sarate);– purtarea de dispozitive auxiliare (bastoane, cârje, atele, cadru de mers), care reduc fortele

articulare cu 50%;– corectia deficitului de lungime a membrelor inferioare daca diferenta este mai mare de 2 cm

(pantofi, ghete ortopedice);– orteze de corectare (genu varum, genu valgum)– combaterea, corectarea modificarilor vasculare si metabolice

TERAPIA FIZICALĂ

Page 9: Artroza miinii

• Obiective: combaterea durerii, tonifierea musculara, mentinerea si ameliorarea functiei articulare, prevenirea agravarii leziunilor degenerative

• Electroterapia: - Efecte antalgice in stadii acute sau cronice - Efecte decontracturante- Efecte de stimulare musculara

• Curenti de joasa frecventa: galvanizari, ionizari, curenti cu impulsuri, diadinamici, rectangulari (TRABERT), TENS (Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation)

• Curenti de medie frecventa: interferentiali• Ultrasunet (continuu sau discontinuu)• Laserterapie (radiatie electromagnetica monocromata unidirectionala prin amplificarea unei

emisiuni stimulate de radiatii cu putere mica sau medie)• Curenti de inalta frecventa : unde scurte, microunde• Termoterapie: impachetari cu parafina, peloidoterapie• Crioterapie in stadii acute (masaj cu gheata, spray)

Kinetoterapia : în artroza periferica s-au stabilit folosind tehnica DELPHI prin consensul Moove in recomandarile medicinei bazate pe dovezi (1998-2003), si anume:

1. Exercitiile de forta si aerobice reduc durerea, amelioreaza functia si statusul de sanatate in osteoartroza de genunchi si sold.

2. Respectarea stricta a contraindicațiilor privind terapia cu exercițiiFitnessul general și local de forță este esential pentru fiecare pacient4. Exercitiile trebuie individualizate, luand in considerare varsta, comorbiditatile și capacitatea de mobilitate.5. Pentru a fi eficient, programul de kinetoterapie trebuie să includă educația sanitară de promovare și schimbare a stilului de viață prin includerea activitatțlor fizice zilnice și evitarea sedentarismului.

6.Exercitiile in grup, cît și cele individuale sunt egale ca eficacitate, astfel că se va ține cont de preferința bolnavului.7. Complianța și adeziunea pacientului pe termen lung sunt factori predictivi pentru obținerea rezultatelor benefice.8. Strategia de imbunatațire și păstrare a complianței și adeziunii pacientului pentru exercițiile fizice trebuie adoptată prin monitorizare pe termen lung și includerea familiei.Eficienta exercitiilor e independentă de prezența sau severitatea aspectelor radiologice.10. Ameliorarea forței musculare și a propiocepției reduce prin programe de kinetoterapie progresia artrozei de genunchi și șold.Atroza mainii este cea mai prevalenta boala musculoscheletala, manifestata prin: durere, tumefactie, deformare articulatiilor mîinii și pierderea gradata a functiei, cu lezarea capacitații de munca. Din 2005 s-au instituit și fondat cercetările privind dezvoltarea strategiei terapeutice (DICHOA – Disease Characteristics in Hand OA).Factorii de risc in OA mainii: varsta mai mare de 75 de ani, indice de masa corporala crescut, influente biomecanice, tutun, agregare familiala (linking COL2AI- gena familiala, asociere intre polimorfismul genei matrilin1 si diferitele subtipuri)Terapia nonfarmacologica:

- Protectie articulara, atela la baza policelui, orteza de prevenire, de corectie pentru angulatiile laterale si deformarile in flexie

- Aplicatii de caldura inainte de exercitii (parafina, infrarosii, electroterapie)- Program de kinetoterapie pentru tonifiere musculara si mobilitate (ROM)

Page 10: Artroza miinii

Programul de tratament in OA conform ACR si EULAR

•Intindere musc•Ameliorarea andurantei•Cresterea mobilitatii•Relaxarea

•Exercitii de anduranta, intindere, mobilizare

Hidroterapiede grup

•Intindere musc•Ameliorarea andurantei•Ameliorarea coordonarii•Cresterea mobilitatii

•Exercitii active de intindere si training de anduranta si coordonare

Program de exercitii in grup

30 min

•Cresterea amplitudinii•Facilitarea miscarilor•Reducerea durerii•Relaxarea•Intinderea

•Terapie manuala•Ex. Pasive asistate•Miscari contrarezistenta•Instructiuni pentru exercitiila domiciliu

Fizioterapieindividuala

30 min

ScopContinutProgram

•Relaxare•Masaj clasic•Frictiuni profunde

Masajul

•Combaterea durerii•Galvanizari•Ionizari cu diclofenac•etc

Electroterapie

•Ameliorarea tehnicilor•Relaxarea

•Informare despre boala•Protectie articulara•Medicatia durerii•Tehnici de relaxare•dieta

Educarea pacientului

•Relaxarea musc•Ameliorareaandurantei

•Namol, termopacksTratament termal

•Ameliorareaandurantei•Intindere musculara

•IntindereInot

Page 11: Artroza miinii

Fife RS. Primer on the Rheumatic Diseases, 11th ed. Atlanta, Georgia: Arthritis Foundation, 1997 2. Hochberg MC. Primer on the Rheumatic Diseases, 11th edn. Atlanta, Georgia: Arthritis Foundation, 19973. Research in hand osteoarthritis: time for reappraisal and demand for new strategies. An opinion paper

Wilder FV, Barrett JP, Farina EJ. Joint-specific prevalence of osteoarthritis of the hand. Osteoarthritis & Cartilage. 2006; 14(9):953-957. Ref ID: 2854 Osteoarthritis. DRAFT FO CONSULTATION. National clinical guideline for

the care and management of osteoarthritis in adults2 M. Grotle, K.B. Hagen, B. Natvig- Icidence and predictors of osteoathritis in hip, knee and hand in a general population: results from a norwegian epidemiological survey with 10 yers follow-u

Page 12: Artroza miinii

RI ZARTROZARI ZARTROZA

Artic. carpo- metacarpiana police spatiului articular Osteofitoza Scleroza subcondrala Subluxatie

Artic. carpo- metacarpiana police spatiului articular Osteofitoza Scleroza subcondrala Subluxatie

Page 13: Artroza miinii
Page 14: Artroza miinii

New York 1994

“ The word osteoarthritis indicates a degenerative, non-inflammatory disease of the joints, of unknown aetiology with progressive single - or multiple - joint onset, characterized by changes in the articular cartilage and by reactive formation of bone tissue at the joint edges and at subchondral level ”

Definiţie

“ A heterogeneous group of conditions that lead to joint symptoms and signs which are associated with defective integrity of articular cartilage, in addition to related changes in the underlying bone at the joint margins ”

ACR 1986

Page 15: Artroza miinii

Morfopatologie (I )

Hochberg MC, Vignon E, Maheu E. Session 2: clinical aspects. Clinical assessment of hand osteoarthritis. Osteoarthritis Cartilage 2000;8 (Suppl) :S38–40.2 Rhythmic variations in pain, stiffness, and manual dexterity in hand osteoarthritis N Bellamy 1, R B Sothern 2, J Campbell 3, W W Buchanan

1.2. Hand use and patterns of joint involvement in osteoarthritis. A comparison of female dentists and

teachers S. Solovieva, T. Vehmas1, H. Riihimäki, K. Luoma2 and P. Leino-Arjas

5 (Petersson IF, Jacobsson LTH. Osteoarthritis of the peripheral joints. Best Pract Res Clin Rheumatol 2002;16:741–60

6 Familial agregation of osteoarthritis-Baltimore Longitudinal Study on Aging-Rosemarie Hirsch, Robert Hanson