Bazele economiei

  • View
    233

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Bazele economiei

Text of Bazele economiei

NOTIUNI INTRODUCTIVE IN MICROECONOMIE

Economia reprezint mecanismul dinamic de organizare in vederea folosirii resurselor limitate (munca, pamant, capital) cu scopul satisfacerii nevoilor nelimitate.Obiectul de studiu al economiei il constituie fenomenele, procesele i relaiile generate de comportamentul agenilor economici n procesul complex de alocarea resurselor rare n vederea satisfacerii nevoilor societii.Microeconomia studiaza fenomenele si procesele economice manifestate la nivelul agentilor economici individuali (populatie, firme, administratii), precum si structurile si comportamentul acestora, interrelatiile in cadrul productiei, distributiei si consumului.Macroeconomia studiaza activitatea economiei nationale in ansamblu si interactiunile acesteia cu alte economii studiind factorii determinanti ai productiei, nivelului general al pretului, a ocuparii fortei de munca, consumului, economisirii importului, exportului, cererea si oferta de moneda etc.1.1 Nevoia umanaNevoile umane apar sub forma a ceea ce oamenii consider ca fiindu-le necesar pentru existen, reprezentand o constanta a naturii umane, omul fiind purttorul unor trebuine motenite, imuabile, care pot fi determinate, clasificate i ierarhizate, n esen, concretizandu-se in nevoia de bunuri i servicii.Clasificarea nevoii umanetip

In functie de complexitateNevoi de bazabiologico-materiale (nevoia de hran, adpost i mbrcminte), ce asigura supravieuirea fiinei umane

nevoi de ordin psihologic(de educaie, de informare, de respect, de afeciune, de moral, de petrecere a timpului liber etc). Nevoile sunt satisfcute n ordinea urgenei lor. Nevoile de baz sunt mai urgente dect cele de naturpsihologic. Dintre nevoile de baz, cele mai urgente sunt nevoile de hran.

n funcie de existena resurselor necesare satisfacerii lornevoi solvabile

nevoi insolvabile

Din punct de vedere al momentului satisfaceriilornevoi prezente

nevoi de viitor

Nevoia umana este in dezvoltare cantitativa si structurala continua si practic nelimitata, datorita repetitivitatii nevoilor de baza, cresterea continua a nevoilor psihologice, precum si aparitia unora noi datorita progresului economico-social. Astfel gradul de satisfacere al nevoilor depinde foarte mult de nivelul de dezvoltare al economiei1.2 Resursele si factorii de productieObtinerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii de nevoi este conditionata de existenta resurselor.Astfel resursele constituie mijloacele necesare pentru satisfacerea nevoilor umane de bunuri i servicii.Nevoile umane nu sunt satisfacute in mod direct prin resurse ci acestea trebuie prelucrare prin procese de productie pentru a se obtine bunurile si serviciile necsare satisfacerii trebuintelor umane. Astfel resursele atrase n procesul de producie, reprezint factori de producie.Producia reprezint procesul de transformare a factorilor de producie (intrri, inputuri), n bunuri i servicii (rezultat, ieire, output). Principalii factori de productie

Natura reprezinta resursele privite ca daruri gratuite ale naturii i folosite pentru producerea bunurilor i serviciilor include resursele: de teren (suprafeele agricole i de construcie), sol i subsol (mineralele, resursele forestiere, lacurile naturale, rurile i animalele slbatice etc.) mediul fizic n care ne aflm, aerul pe care l respirm sau apa pe care o bem

fora de munc reprezinta factorul de productie primar care const n exercitarea unei actiuni de transformare asupra factorilor materiali ai productiei, n scopul obtinerii unor efecte economice utile (bunuri corporale, necorporale, servicii, lucrri, operatii, etc.) reprezinta efortul fizic i intelectual depus pentru a produce bunuri i servicii. Astfel acest factor de productie implica 2 laturi: fizic, intelectual. reprezint resursele umane, inclusiv pregtirea profesional (totalitatea cunotinelor teoretice i practice, deprinderile i abilitile care asigur participanilor la un proces economic competena profesional).

capitalul Capitalul comport dou accepiuni: capitalul tehnic i capitalul bnesc. - capitalul tehnic reprezint tot ceea ce este produs de oameni i se afl la baza obinerii altor bunuri sau servicii, reprezentand bunurile realizate in procesele de productie anterioare si utilizate ca inputuri in alte procese de productie. Bunurile de capital nu sunt destinate satisfacerii nevoilor umane, ci ele trebuiesc prelucrate prin procesele productive, iar rezultatele pot fi bunuri de consumCapitalul tehnic cuprinde dou componente: capitalul tehnic fix i capitalul tehnic circulant.Capitalul tehnic fix (cldirile, echipamentele, mainile, utilajele, instalaiile etc.) este utilizat la mai multe procese de productie fiind incorporat treptat in rezultatul productiei. Durata de folosinta a acestuia este destul de mare, in general fiind inlocuit datorita deprecierii fizice si/sau morale.Deprecierea morala este determinat de apariia unor echipamente noi, cu performane superioare celor existente. Capitalul tehnic circulant particip la un singur proces de producie, fiind ncorporat imediat n produsul finit, incluzand materii prime, materiale, combustibil, energie, piesele de schimb i emifabricatele.Capitalul bnesc reprezint orice sum de bani care este utilizat pentru achizitia de factori de productie n scopul obinerii de ctiguri.

abilitatea ntreprinztoruluiAbilitatea ntreprinztorului vzut ca abilitate managerial sau organizatoric este indispensabil meninerii i succesului unei afaceri, constand in capacitatea de organizare a produciei, de decizie, de asumare a riscurilor i de inovare.Intreprinzatorul realizeaza combinarea resurselor de munc, natur sau capital, incercand in continuu sa inoveze, adoptnd tehnici de producie i metode de comercializare mai performante, introducnd n fabricaie noi produse, cautand in permanenta piee noi de aprovizionare i de desfacere. Asumarea riscului nu reprezint dect o premis i nu o garanie a profitului.

Avand in vedere caracterul limitat al resurselor si diversificare si sporirea nevoilor, oamenii au inceput sa produca, astfel sa desfasoare actiuni economice. Activitatea economica reprezinta lupta impotriva raritatii ca proces complex ce include fapte, acte, comportamente si decizii ale oamenilor pentru atragerea si utilizarea resurselor economice n vederea producerii, circulatiei, repartitiei si consumului de bunuri, n functie de interesele economice.Caracterul limitat al resurselor impune efectuarea alegerilor ntre nevoile ce pot fi satisfcute n limitele resurselor de care dispun.Raritatea i alegerea pot fi puse n eviden cu ajutorul curbei posibilitilor de producie ce reprezint un model simplu care surprinde relaia dintre producia de bunuri, servicii i utilizarea resurselor disponibile pentru o anumit perioad de analiz. Ipoteze ale modelului:a) perioada luata in calcul un anb) cantitatea i calitatea resurselor disponibile este fixat pentru ntreaga perioad de analiz, limitand dimensiunea pn la care nevoile pot fi satisfcute;c) tehnologia este dat i nu nregistreaz progrese n cursul anului respectiv productivitatea input-urilor ramanad constanta.d) Se considera o economie ipotetica in care exista doar nevoia de hrana si imbracaminte pentru simplificare, reprezentare in spatiu bidimensional si obtinerea de concluzii cu caracter general.e) unele input-uri sunt mai bine adaptate produciei unui bun dect celuilalt.Curba posibilitilor de producie indica cantitatea maxim ce poate fi produs dintr-un bun n cursul unei perioade de timp cu resursele economice disponibile dat fiind cantitatea din bunul alternativ.Costul de oportunitate desemneaz cea mai avantajoas alternativ la care se renun.aratand la cate unitati dintr-un bun se renunta pentru a mari cantitatea din celalat bun cu o unitate.n general, costul de oportunitate este cresctor, pe masura cresterii productiei dintr-un bun cu o unitate se renunta la productia din ce in ce mai mare pentru celalalt bun. Curba posibilitilor de producie, care este concav nspre origine, relev legea creterii costului de oportunitate. Din punct de vedere matematic, costul de oportunitate reprezint panta curbei posibilitilor de producie. Motivaia economic a creterii costului de oportunitate rezid n existena input-urilor specializate, mai productive pentru o anumit destinaie dect pentru alta sau altele. Costul de oportunitate al unui bun este evideniat prin sacrificiul celuilalt bun. Resursele pot ns avea mai multe utilizri alternative, astfel c, n asemenea cazuri, costul de oportunitate al alegerii utilizrii unor resurse pentru un scop dat reprezint sacrificiul celei mai bune alternative de utilizare a acestor resurse i este msurat n termenii acestei alternative.Curba posibilitilor de producie se poate deplasa spre dreapta (economia produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii) sau spre stanga (diminuarea cantitatii de bunuri si servicii produse) ca urmare a influenei unor factori precum:a) modificarea ofertei de resurse economice modificarea volumului factorilor de productie duce la modificarea posibilitatilor de productie. Factorul cu actiunea cea mai evidenta este capitalul ce potenteaza factorul natural si uman, efectul constand in cresterea productivitatii i mai departe n creterea bunstrii indivizilor. b) ameliorarea calitativ a resurselor economice - Pierderea n outputul curent ar putea fi mai mare sau mai mic dect ctigul viitor dup cum productivitatea resursei vizate este inferioar sau nu ateptrilorc) progresul tehnologic - Dezvoltarea i promovarea de noi tehnologii se constituie, n condiiile limitrii resurselor, ntr-un factor extrem de important pentru creterea produciei naionale.

TEORIA CONSUMATORULUITeoria economica a consumatorului evidentiaza deciziile consumatorului legate de obtinerea de avantaje maxime (utilitate sau satisfacie) in conditii de constrngere (resurse date, venit disponibil, preuri ale bunurilor i serviciilor). Astfel caracterul limitat al resurselor impune consumatoru