Psihologia educatiei Titular: prof.univ.dr. Elena COCORAD Act.
de seminar: prep.drd.Ana Maria CAZAN
Importana studierii Psih. educ
Diversificarea populaiei colare, multitudinea de valori ale
elevilor Diferenele de cunotine i capaciti cognitive Existena unor
surse numeroase de informare Nicio reform a sistemului de nvmnt nu
are sori de izbnd dac nu este precedat de schimbri n formarea
resursei umane
Misiunea colii de azi - necesar i dificil Educatorii profesori
dar i profesioniti!
Obiectul de studiu
personalitatea elevului si a profesorului, grupurile de elevi
structurile i procesele psihologice care intervin ntr-o situaie de
nvare. Psihologia educaiei - un rezervor de cunoatere alimentat de
toate ramurile psihologiei
TemeProblematica psihologiei educaiei Relaia
ereditate-mediu-educaie n dezvoltarea fiinei umane Dezvoltarea
cognitiv a celor care nva Dezvoltarea moral i psihosocial Structura
i dinamica personalitii n contextul nvrii: temperament, aptitudini,
caracter Factorii noncognitivi ai nvrii Factorii cognitivi ai nvrii
Rolul metacogniiei n nvare Succes colar i eec colar Igiena
activitii colare Personalitatea profesorului Grupurile colare
Curs - activiti
Expunere + slide (platofrma-parole) curs interactiv lucru in
grup
OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Sa-i formeze sistemul de concepte al psihologie educatiei S
valorifice conceptele si teoriile studiate in explicarea
proceselor, starilor, relatiilor, mecanismelor psihologice in viata
psihica si a grupurilor de elevi S aplice conceptele si teoriile
studiate n proiectarea i evaluarea unor situaii adecvate de nvare,
n acord cu vrsta, personalitatea elevilor i sintalitatea
grupului-clas S-i dezvolte interesul pentru cunoasterea stiintifica
a vietii scolare i pentru intervenia psihologic
COMPETENTE DOBANDITE**
Utilizarea corecta a limbajului fundamental al disciplinei
Explicarea si intelegerea proceselor, starilor, relatiilor i
mecanismelor psihologice din domeniul educational Aplicarea
cunostintelor in rezolvarea de probleme bine definite care privesc
predarea-invatareaevaluarea i intervenia psihologic primar
Autogestionarea invatarii
Bibliografie complementara pentru de curs
Ausubel, D.P., Robinson, F.G. (1981). Invatarea in scoala.
Bucuresti: E.D.P. Clinciu, A. Cocorada, E. s.a. (2007). Psihologie
educationala. Curs pt. modulul pedagogic. Sibiu: Ed.Psihomedia.
Cocorada, E. (2010). Introducere in teoriile invatarii. Iasi:
Polirom. Cocorada, E. (2009). Psihologia educatiei. Brasov: Ed.
Universitatii. Crahay, M. (1999). Psychologie de lducation. Paris:
Presses Universitaires de France. Cocorada, E. coord. (2004).
Consilierea psihopedagogica. Brasov: Ed. Universitatii. Cosmovici,
A., Iacob, L. coord. (1999). Psihologie scolara. Iasi: Ed. Polirom.
Davitz, J. R., Ball, S. (1978). Psihologia procesului educational.
E.D.P., Bucuresti. Elliott, S., Kratochwill, T.R., Cook, J.L.,
Travers, J.F. (2000). Educational Psychology. Effective Teaching,
Effective Learning. The McGraw-Hill Comp. Jurcau, N (coord).
(2001). Psihologie educatiei. Cluj-Napoca: Ed. U.Pres. Mih, V.
(2010). Psihologia educationala. Cluj-Napoca: ASCR. Negovan, V.
(2007). Psihologie educatiei. Bucuresti: EDP. Salavatru, D. (2007).
Psihologie educatiei. Iai: Polirom.
Evaluare scrisa 2012, ora 9.00, ziua??????????????????Studentii
se vor legitima cu C.I. si carnetul de student.
Modalitati de evaluare Examen final
Metode de evaluare
Pondere in nota finala Activitate % 2/3 1/3
Examen scris Portofoliu temelor de seminar
Examen Seminar
Evaluari Pentru calculul notei finale si promovare, pe parcurs
studentul trebuie sa obtina cel putin 5 la fiecare din cele 2
activitati (examenul final si seminar+portofoliu) Intrarea in
examen este conditionata de obtinerea cel putin a notei 5 la
seminar
Prezenta*** minim 8 prezente la seminar pentru intrarea in
examen
Surse de documentare
Biblioteca Univ. Transilvania, Centru de resurse al FPSE Acces
la baze de date prin Biblioteca univ./ sal sau cmin SAGE -
http://online.sagepub.com/cgi/alerts ProQuest, Etc.
SeminarELEMENTE ALE PREZENTARII articol/studiu
Titlu articolului Numele autorilor Revista (normele APA) adresa
web Abstract Cuvinte cheie Cadru teoretic Populatia studiata,
esantionare Metode de cercetare, instrumente Definirea si
operationaliyarea conceptelor cheie Variabile independente (daca
este cazul) Obiective, ipoteze, ipoteye confirmate Evaluarea
interventiei (daca este cazul) Concluzii (Generalizabilitate/
aplicabilitate/ transferabilitate) Alte lucrri (2-3) care abordeaz
o tematic similar
ELEMENTE ALE PREZENTARII capitol de carte
Titlul capitolului de carte Numele autorilor Date de
identificare (sistem APA), adresa web Problematica general Ideea
principal a capitolului Idei secundare (Populatia studiata,
esantionare Metode de cercetare, instrumente Definirea si
operationalizarea conceptelor cheie Variabile independente (daca
este cazul) Obiective, ipoteze, ipoteze confirmate Evaluarea
interventiei (daca este cazul) Concluzii (Generalizabilitate/
aplicabilitate/ transferabilitate) Alte lucrri (2-3) care abordeaz
o tematic similar
Exemplu (1)
Titlul articolului : Love of Life as a New Construct in the
Well-Being Domain Numele autorilor: ABDEL-KHALEK, AHMED M. Revista
adresa web (dac este cazul) Social Behavior and Personality, 35
(1): 125-134, Copyright 2007 Society of Personality Research (Inc.)
http://web.ebscohost.com/ehost/pdf., accesat in 16.11.2007.
Exemplu (2) Abstract
Abstract Dragostea de viata este definita ca o atitudine
generala pozitiva a unei persoane fata de propria viata, ca plcere
de a trai. Scala Love of Life (LLS) a fost construita de autor si
consta in 16 afirmaii scurte cu consistenta interna ridicata
(alfa=.91) si fidelitate in timp (.81). in urma analizei factoriale
au rezultat 3 factori principali, denumii Positive attitude towards
life, Happy consequences of love of life, respectiv Meaningfulness
of life, cu corelatii moderate intre factori. LLS se coreleaz
semnificativ cu Oxford Happiness Inventory (optimism, stima de
sine, sperana, satisfacia fata de viata, extravertire). in ce
privete aceste corelaii, LLS a fost validat extern dintr-o analiza
factorial a scorurilor totale obinute la LLS si la alte 6
chestionare, a rezultat ca la factorul bunstare. LLS a obinut un
scor de .78. Prin regresii multiple simultane s-a concluzionat ca
cei mai buni indicatori ai dragostei de viata sunt fericirea,
optimismul, stima de sine si sperana. Nu s-au nregistrat diferene
de gen la nivelul rezultatelor obinute cu LLS.
Cuvinte cheie Dragoste de via, fericire, satisfacie fa de via;
stare de bine; optimism; stima de sine; speran.
Exemplu (3)Cadru teoretic Psihologia pozitiv (Argyle, 2002;
Aspinwall & Standinger, 2003; Chang, 2001; Lopez & Snyder,
2003; Weenhoven, 2002). Populatia studiat, eantionare 3 de brbai si
93 de femei, studeni la o universitate din Egipt, cu media de vrsta
21.56 ani, respectiv 20.35 ani.
Exemplu (4) Metode de cercetare, instrumenteChestionarul Love of
Life Scale (LLS), 16 itemi grupati pe o scala Likert de 5 puncte;
fidelitatea test-retest .81; alfa = .91. Pentru validare s-au
aplicat, in paralel alte 6 scale: Oxford Happiness Inventory (OHI),
Satisfaction With Life Scale (SWLS), the Optimism Scale, the Hope
Scale, the Self-Esteem Scale (SES), the Extraversion (E) Scale.
Testul Kaiser a fost utilizat pentru a determina ce factori vor fi
pastrati. Variabile independente (dac este cazul) fericire;
optimism; stima de sine; sperana
Exemplu (5) Obiective, ipoteze, ipoteze confirmate
Obiectivele studiului: sa construiasc scala Love of Life
(confirmat); sa-i estimeze validitatea, fidelitatea si structura
factorial (confirmat); sa-i exploreze corelaiile cu alte scale
(confirmat); sa-i defineasc indicatorii (confirmat).
Exemplu (6) Concluzii (Generalizabilitate/ aplicabilitate/
transferabilitate
Rezultatele studiului sunt limitate, ntruct eantionul nu a fost
unul reprezentativ pentru ntreaga populaie. Cei 3 factori
principali nu au fost testai pe alte populaii, nu le-a fost
verificata corelaia cu alte scale ale bunstrii; nu a fost examinata
validitatea divergenta a LLS; nu a fost validata si versiunea in
limba engleza, pe populaii din societile Occidentale.
PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI EDUCAIEI1. Definiii controversate 2.
Locul psihologiei educaionale n formarea profesorilor 3. Locul
psihologiei educaionale n formarea psihologilor
Obiectivele UI 1
s identifice elemente comune i diferene ale unor definiii ale
psihologiei educaionale; s opteze argumentat pentru una din
definiii; s analizeze urmrile opiunii pentru o definiie a
psihologie educaionale asupra comportamentului educatorului.
3 axe
axa psihologic (studiul personalitii elevului i a profesorului,
a activitii de nvare) axa psihosocial (studiul grupului de elevi,
al interaciunilor interpersonale, intragrupale i intergrupale)
axa sociologic (studiul organizaiei colare) master!
Psihologia educaional/ a educaiei
aplicaie a psihologiei i a metodelor psihologice la studiul
dezvoltrii i nvrii, al motivaiei, al instruirii i evalurii, al
problemelor legate de acestea care influeneaz interaciunea predare
i nvare(St. Elliott, 2000).
Psihologia colar (1)este o ramur a psihologiei care studiaz
legile activitii psihice i psihosociale a colarilor i dezvoltarea
acesteia de-a lungul vrstei colare.(P. PopescuNeveanu i colab.,
1987)
Psihologia colar (2)
studiaz procesul instructiv-educativ, desfurat n coal cu scopul
de a spori eficiena acestuia (A. Cosmovici, L. Iacob, 1999)
Psihologie pedagogic
subramur
a teoriei pedagogice care studiaz variabilele independente, de
natur psihologic: aptitudinea intelectual, structura de idei a
celui care nva, motivaia acestuia i variabilele dependente, n
relaie direct cu cele psihologice: grupul de elevi, structura
materiei, stilul profesorului(D. Ausubel, F. Robinson, 1981, I.
Radu, 1963, 1967).
D. Ausubel, F. Robinson (1981). nvarea n coal. O introducere n
psihologia pedagogic. Bucureti: EDP. I. Radu (1963, 1967).
Psihologia Pedagogica. Bucuresti: EDP.
Psihologia educaiei.are ca obiect de studiu, legile psihologice
ale educrii i instruirii copiilor, particularitile psihologice ale
procesului educaiei.(N. Jurcu, 2001).
Psihologia educaiei
domeniu al psihologiei al crei obiect este studiul elevului,
elev fiind considerat orice individ care este cuprins n procesul de
educaie/nvare. Autorii extind obiectul de studiu la toate
structurile i mecanismele psihologice care intervin ntr-o situaie
educativ, Obiecte de studiu: dezvoltarea, cogniia, personalitatea,
conduitele sociale, toate ramurile psihologiei contemporane
Foulin i Mouchon (2005).
Psihologia procesului educaionalCe am eu, ca psiholog, de spus
pedagogilor?
Rspunsurile pe care un psiholog le poate oferi pedagogilor
privesc: caracteristici ale celui care nva; caracteristici ale
procesului de instruire; caracteristici ale profesorului;
metodologia de cercetare aplicat n mediul educativ. J. Davitz i S.
Ball (1978)
Psihologia educaieiEste o ramur a psihologiei sau a tiinelor
educaiei? Studiaz doar colarii sau i alte categorii de vrst? Este
normativ sau explicativ? - normativ - explicativ
Dac disciplina este psihologic
este o tiin, cu funcii descriptive i explicative: observ,
descrie, explic, nu impune principii, nu d soluii, cel mult
recomand.
Dac disciplina ar aparine teoriei pedagogice
ar fi tiin i art, ar avea un caracter normativ, prescriptiv,
preciznd nu ceea ce este ci ceea ce ar trebui s fie.
Psihologia educaiei i pedagogia
-
Se focalizeaz asupra aceluiai obiect de studiu educaia
Perspectivele de cercetare sunt diferite:psihologia educaional ofer
o perspectiv asupra educaiei, similar manierei n care alte
psihologii de ramur (psihologia sportului, a artei, a
transporturilor, militar) abordeaz un anumit domeniu (sportul,
arta, munca etc.)
-
permite formularea de ctre profesor a unor ipoteze care sunt
testate i din care o alege pe cea crezuta valid ntr-o situaie
dat.
Locul psihologiei educaionale n formarea profesorilorInfluentat
de schimbrile privind statutul profesorului si finalitatile
educatiei Perioada premodern: - profesorul era doar surs de
informaii i model de comportament pentru elevii si, - dup
extinderea tipriturilor, devenea prezentator al unui manual. n
perioada postmodern: - rolurile profesorului s-au schimbat, el este
mediator al influenei, consilier pentru elev/student, animator al
grupului, tehnician (G. Ferry, 1968, J. Cl. Parisot, 1988).
Locul psihologiei educaionale n formarea psihologilor
extinde competenele specialistului; propune profesionalizarea ca
psiholog colar, consilier, profesor de psihologie susine
profesionalizarea ca formator pentru aduli
Implicaii n alte domenii
Psihologia clinic, psihoterapie, psihologia sportiv, a
transporturilor i a muncii.
Orice domeniu de activitate include i o component educaional,
iar nvarea devine o dimensiune stabil pentru ntreaga via.
Pedologia
-
-
Eroarea psihologismului aplicare mecanicist a informaiei
psihologice n educaie reducerea tiinelor educaiei la psihologia
educaiei
