Click here to load reader
Upload
margitorsi
View
215
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 1/13
Pagina nr.1
CASA SOLARA ACTIVA SI CASA
SOLARA PASIVA
Consumul de energie se datoreaza urmatoarelorfunctiuni: transport, industrie, cladiri cu
functiuni civile. Cele din urma realizeaza unconsum cumulat aproximativ egal cu energiautilizata de celelalte doua, directia generalafiind de reducere chiar in mod reglementat aconsumului de energie. De aici a aparut ideea
proiectarii compatibile ecologic. Un primspecialist care a inteles valentele energieinaturale, aplicandu-le in mod practic a fost
inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetatpentru intaia oara principiul casei
autosuficiente. De aici a mai fost un singurpas pentru specialisti spre intelegerea sipunerea in aplicare a calitatilor mediuluinatural, pe aza legilor fizice. !fectul s-amaterializat prin directiile generale spre care seorienteaza astazi arhitectura:
• arhitectura solara "se azeaza pe
utilizarea energiei provenite de la soareca energie liera, neconventionale#$
• arhitectura inteligenta
• arhitectura bioclimatica "%roiectarea
cladirilor ioclimatice consta inadaptarea cladirilor la conditiilemeteorologice specifice si in otinereagradului cel mai ridicat de confortutilizand cat mai putine surse auxiliare
de energie.#• arhitectura verde "green architecture
exprima spre exemplu un mod de trai alcladirii din resurse regeneraile#$
• "low energy architecture#
toate aceste denumiri exprimandu-se printr-
o aordare complexa, oiectul dearhitectura fiind perceput ca un &organismviu'.
Dincolo de a fi doar o tendinta, termenul de
arhitectura ecologica denumeste un mod de
a privi activitatea de conceptie si de constructie
a unei cladiri in raport cu impactul acesteia
asupra mediului incon(urator. )ceasta
preocupare, din ce in ce mai evidenta si mai
frecventa, vine in primul rand din
constientizarea nevoii de prote(are a resurselornaturale "prin aceasta intelegandu-se apa,
aerul, pamantul, padurile etc.#, dar si din
prisma consecintei sale imediate: costuri de
intretinere reduse, durailitate crescuta in timp
"fie ca vorim de locuinte sau de alte tipuri de
constructii#. *n aceeasi masura, constientizarea
fiecaruia dintre noi in parte a necesitatii
construirii unei case care sa fie eficienta pe
termen lung, din punct de vedere economic
duce la reducerea costurilor de intretinere:
caldura, energie, apa si refolosirea acesteia$
folosirea unor materiale cu proprietati care sa
permita un grad sporit de confort fizic si
psihologic duce in primul rand la imunatatirea
calitatii vietii.
CASA SOLARA
Energia regenerabila este captatadin fuxuri de energie produse dedieritele procese naturale cum ar lumina soarelui, vânt, ape
curgatoare,procese biologice sau fuxuri deenergie geotermala. Aceste fuxurinaturale de energie suntreîmprospatate rapid de catreprocesele naturale care legenereaza. Soarele se numaraprintre cele mai importante resurseenergetice ale viitorului, deoareceapartine resurselor energetice cu
adevarat regenerabile. Energiasolara ne sta la dispozitie în cantitatipractic nelimitate, prin utilizarea
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 2/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 3/13
Pagina nr.3
valorica în mod pasiv energiasolara. #olectoarele solare asiguranecesarul de apa calda menajera înproportie de 8*48)9. :tilizând rezervoare termice se
poate rezolva pe aceasta cale si încalzirea spatiilor interioare, c-iardaca nu în totalitate, iar c-eltuielilepentru acest scop pot sensibildiminuate, mai ales toamna siprimavara.;esigur, si aceste case pot prevazute cu baterii solare pentruproducerea curentului electric, dartrebuie tinut seama de aptul ca
acest curent este curent continuu sinecesita aparatura electrocasnica deconceptie si constructie speciala.
DETERMINAREA PERFORMANTELOR
ENERGETICE ALE CLADIRILOR SOLARE
PASIVE
Vom prezinta o metoda de determinare a
performantelor energetice ale sistemelor pasive
de incalzire definite de eficienta energetica si
indicele specific de consum de combustibil ,
marimi care-i permit proiectantului sa decida
daca adoptarea solutiei de casa solara pasiva se
justifica din punct de vedere economic. Criteriul
de decizie il constituie durata de amortizare a
investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive
de incalzire solara pe seama economiei de
combustibil pentru incalzire.
Cladirile solare pasive cuprind elemente
specialiate care capteaa radiatia
solara!realieaa conversia radiatiei solare captatein caldura si asigura trans"erul caldurii in spatial
locuit prin mi#loace naturale $aate pe procesele
"undamentale de trans"er de caldura si masa!"ara
interventia unormi#loace
mecanice%ventilatoare!pompe& si "ac parte din
categoria constructiilor cu caracteristici energetice
conservative. Procesul de captare a radiatiei solare
si de conversie a acesteia in caldura se $aeaa pe
utiliarea e"ectului de sera produs de sticla
policar$onat!pe'iglas sau de catre alte materiale
transparente.Conceptul de cladire solara pasiva se
$aeaa pe o serie de principii!dintre care
amintim(orientare optima!de regula spre
sud!supra"ete vitrate mari%"erestre!sere&!"orma
proprie optima!o separare intre camerele de
noapte!amplasate pe "atada de nord si camerele de
i!amplasate pe "atada de sud!utiliarea unui
sistem desc)is la interiorul cladirii!"ara elemente
interioare de constructie si alegerea uneicon"iguratii in plan compati$ile unei distri$utii
e"iciente a energiei solare patrunse in interiorul
cladirii!o latime cat mai mica a
stresinilor!asigurarea stocarii caldurii in peretii
e'teriori si in plansee si elemente de constructii si
sistemul de distri$utie a aerului etanse si $ine
isolate termic.*lementele care contri$uie la cresterea
per"ormantelor energetice a cladirilor solare
passive sunt urmatoarele(
+ poitia cladirii solare pasive(amplasamentul
cladirii in situ!amena#area terenului invecinat si
orientarea cladirii! iar colectorul sa "ie egal cu
minim #umatate din supra"ata camerelor de i ale
cladirii,
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 4/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 5/13
Pagina nr.0
ig.2 Cladire solara pasiva cu aport direct de
energie solara /0
ig.3 Cladire solara pasiva cu aport indirect de
energie solara /0
Sistem cu aport iolat de energie solara ,la care
radiatia solara este captata de catre o
sera%solarium!atrium& %"ig.-&.Colectorul in
termosi"on este o varianta a sistemului cu aport
iolat de energie solara%"ig.0&
ig.- Cladire solara pasiva cu aport iolat de
energie solara/0
ig.0Cladire solara pasiva cu aport iolat de
energie solara+sistem termosi"on /0 1+roci, 2+ sera
Sistemul termosi"on utilieaa o placa a$sor$anta
neagra din aluminiu!acoperita de un vitraliu din
doua placi de sticla sau din material plastic!la 0
cm distanta!instalat in peretele sud al cladirii sau
la un nivel in"erior in raport cu cladirea sau c)iar
cu structura "erestrelor.Sistemul termosi"oncuprinde(o supra"ata vitrata+olectorul!orientat la
sud!un a$sor$ent de caldura+acumulatorul sau o
masa colectoare!care poate "i insusi spatial interior
al cladirii si sistemul de distri$utie si control al
"lu'ului de energie.
Cladire solara pasiva tip I6C*RC
Sistemul pasiv de tip I6C*RC este alcatuit dinurmatoarele elemente,
+ perete captator "ormat din doua straturi(un strat
adiacent spatiului!din caramida plina sau cu goluri
cu grosimea de !3 m si un strat adiacent serei
captatoare din 7CA tip 8P6+30 cu grosimea de
!10 m!a carei supra"ata este acoperita cu vopsea
a$sor$anta mata,
+ sera captatoare!constituita dintr+un vitra#
du$lu!"oarte $ine etansat in raport cu e'teriorul si
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 6/13
Pagina nr.9
amplasata la distanta de !10 m "ata de peretele
captator,
+ "ante de "orma dreptung)iulara pentru circulatia
aerului intre spatial locuit si sera captatoare("anta
in"erioara de admisie a aerului din incapere in
spatial serei si "anta superioara de re"ulare a
aerului in spatial de locuit%"ig.9&.
Cladire solara pasiva de tip :SPATI; SOLAR<
Sistemul pasiv de tip :SPATI; SOLAR< are
urmatoarea alcatuire(
+ peretele captator alcatuit din parte opaca si parte
transparenta %"erestre!usi&.Partea opaca estecaracteriata de reistenta termica speci"ica
corectata R != 1!2 m2>5?!iar supra"ata peretelui
captator adiacenta spatiului serei este acoperita cu
vopsea a$sor$anta mata.Partea transparenta a
peretelui captator este repreentata de "erestre si
usi mo$ile,
+ sera captatoare! construita dintr+un vitra# simplurealiat simplu din sticla cu grosimea de !0
m!se amplaseaa la o distanta minima de 1 m "ata
de peretele captator si se realieaa din oc)iuri
"i'e si mo$ile%"ig.@&.
ig.9 Sistem pasiv de captare a radiatiei solare
de tip I6C*RC /@
ig.@ Sistem pasiv de captare a radiatiei solare 1+
vitra# du$lu, 2+ strat adiacent
de tip SPATI; SOLAR /@ spatiului
incalit!con"ectionat din caramida cu
1+ vitra# simplu, grosimea de !3 m,3+ strat
termoiolant adiacent 2+ oc)i mo$il, serei
captatoare con"ectionat din 7CA cu grosimea 3+
supra"ata a$sor$anta de !3 m,-+ "anta de
a$sor$tie a aerului interior, 0+ "anta de re"ulare a
aerului cald,9+ spatial serei captatoare,@+
supra"ata a$sor$anta a radiatiei solare
eterminarea per"ormantelor energetice ale
sistemelor passive de incalire solara
Per"ormanta energetica a sistemelor passive de
incalire solara este de urmatoarele marimi,
+ e"icienta energetica! care re"lecta reducerea
pierderilor e'ergetice anuale ale unei constructiidotate cu sisteme pasive de incalire solara in
raport cu o constructie similara! cu aceeasi
con"ormare si reistenta termica a elementelor de
inc)idere perimetrala dar lipsita de dotari solare,
+ Indicele speci"ic de economie de com$usti$il
care repreinta economia de com$usti$il pentru
uncalire raportata la supra"ata de captare aradiatiei solare.
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 7/13
Pagina nr.@
Pe $aa solutiei te)nice data de proiectant
determinam "lu'ul termic speci"ic volumic disipat
catre e'terior al constructiei nesolare similara cu
constructia solara cu relatia(
pa P T V
NS C n RV
! ρ
1−
= , /?5m3>
%2&
in care( V+ volumul spaBiului locuit %m3&, AT +
supra"aBa anvelopei construcBiei inclusiv
pardoseala peste su$sol sau sol %m2
&, Rp + reistenBa termic speci"ic medie a
elementelor de construcBie perimetrale %m2>5?&,
na + numrul mediu de sc)im$uri de aer cu
e'teriorul care asigur condiBiile de con"ort
"iiologic %s+1&,
D + densitatea aerului la temperatura interioar Ei
%Fg5m
3
&,c p + cldura speci"ic a aerului la presiune
constant %G5Fg>&,
Valoarea na recomandat este 2H 1+- s+1.
Valoarea R p se determin cu relaBia(
∑
⋅=
j
j
j
j
T p
" R
R 2!1
%3&
In care(
∑ ∑∑ ++⋅+⋅+⋅=i n p
pn
#i
#i
pd
pd
ps
N
ps
#S
#S
j
j
j
j
R
R
R
d
R
c
R
b "
R
III
%-&
i! #! n + indici de Jnsumare,
AS + supra"aBa "erestrelor amplasate pe "aBada
sud a construcBiei /m2,
A 6 pS + supra"aBa pereBilor opaci care constituie
"aBada sud a construcBiei /m2,
A pd + supra"aBa pardoselii parterului /m2,
Ai + supra"aBa "erestrelor amplasate pe oricare alt
"aBad decKt cea cu orientare sud /m2,
A pn + supra"aBa peretelui amplasat pe oricare alt
"aBad decKt cea cu orientare sud %inclusiv
"ereastra& /m2,
en + "actor de corecBie a temperaturii e'terioare, en
= 1 pentru elemente de construcBie e'terioare, en =
!- pentru elemente de construcBie care separ
spaBiul de locuit de spaBii cu temperaturi interioare
in"erioare,
R ps + reistenBa termic speci"ic corectat%con"orm 6ormativului privind calculul
termote)nic al elementelor de construcBie ale
cldirilor& a pereBilor opaci care constituie "aBade
sud ale construcBiei %m2>5?&,
R s + reistenBa termic speci"ic!a "erestreloramplasate pe "aBade sud %m2>5?&,
Rpd+reistenJa termic speci"ic corectat a
pardoselii peste sol %su$sol& %m2>5?&
R i + reistenBa termic speci"ic a "erestrelor
amplasate pe oricare alt "aBad decKt cea cu
orientare sud %m2>5?&,
R pn + reistenBa termic speci"ic corectat a pereBilor amplasaBi pe oricare alt "aBad decKt cea
cu orientarea sud %m2>5?&,
$!c!d + coe"icienBi numerici care se aleg din ta$elul
- din 8P 1@+9! "uncBie de localitatea Jn care este
amplasat construcBia Mi de tipul de "ereastr
prevut pe "aBada sud a cldirii.
uncBie de soluBia de proiect se propun cKteva
valori te)nic posi$ile pentru supra"aBa de captare a
radiaBiei solare ApS %care veri"ic du$la inegalitate
din relaBia %1& Mi se determin valorile
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 8/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 9/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 10/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 11/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 12/13
7/23/2019 Casa Solar Pasiva Si Activa
http://slidepdf.com/reader/full/casa-solar-pasiva-si-activa 13/13