Conjunctia - Clasificarea conjunctiilor, Locutiuni conjunctionale

ConjunctiaPartea de vorbire neflexibilacare leaga,in frazadouapropozitii sauin propozitie, douacuvinte cu aceeasi functie sintactica

1.Clasificarea conjunctiilorA)dupaforma-simple (si, iar, dar, ca, sa, daca)

-compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa)

B)dupafunctie:-coordonatoare -copulative (si, nici)

-adversative (dar, iar, ci, ba,insa)

-disjunctive (sau, ori,fie)

-conclusive (deci, asadar, va sazica) -subordonatoare -cauzale (caci, deoarece, fiindca)

-de scop (sa, ca sa)

-conditionale (daca, de)

-concesive (desi)

-de loc (unde)

-consecutive (incat, ca, de)

-de mod (precum, ca)

Nu uita!Si alte parti de vorbire pot avea valoare de conjunctie:

-pronumele relativ(care, cine, ce)

-adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum,incotro)

-alte adverbe (asadar, doar)

Atentie! Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste procedeul corelativelor.In coordonare, procedeul constain repetarea conjunctieioriori/sausauIn subordonare, conjunctiei din propozitia subordonataii corespundein propozitia regentaun adverb sau un cuvant cu valoare adverbiala(desi, totusi)

2.Locutiuni conjunctionale:

Grupuri de cuvinte cuinteles unitarsi rol de conjunctie.In alcatuirea lor intratotdeauna o conjunctie sau o altaparte de vorbire cu valoare de conjunctie

Locutiuni conjunctionale:

-coordonatoare -copulative (catsi, precumsi, cisi, nu numai) -adversative (numai ca,in schimb)

-conclusive (prin urmare, de aceea)

-subordonatoare-cauzale (din cauzaca, din pricinaca)

-de scop (pentru ca sa, cu scopul sa)

-conditionale (cu conditia sa,in caz ca)

-concesive (macar ca, cu toate ca, chiar daca, chiar de)

-de loc (de unde, panaunde)

-consecutive (asa ca)

-de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, faraca sa)

-de timp (panace, panasa,in timp ce, ori de cate ori)Conjuncia

Conjunciaeste oparte de vorbire neflexibilcare face legtura ntre pri de propoziie de acelai fel sau dou propoziii. Conjuncia nu are funcie sintactic, este un cuvnt ajuttor (instrument gramatical). Urmtoarele conjuncii sunt cele mai des folosite:i, nici, de, sau, ori, dac, fiindc, iar, dar, ns, ci, deci, c, s, ca s, cci, dei, nct, deoarece.

AndreiiIoana au plecat la cumprturi. (conjunciaiface legtura ntre subiectele Andrei i Ioana)

Am plecat la librrie1/iam cumprat mai multe cri.2/(conjunciaiface legtura ntre propoziiile 1 i 2)

!De reinut este c legtura ntre propoziii se poate face i prin alte pri de vorbire:pronume relative(care, cine, ce, ct) sau prin adverbe relative (unde, de unde, pn unde).

Spre deosebire de celelalte conjuncii, care au rolul de a face legtura ntre dou propoziii, conjunciaseste un semn distinctiv almodului conjunctiv.

A venit spre mine1/s-mi arate2/cam greit.3/(conjunciaseste semnul modului conjunctiv s aratei face legtura ntre propoziiile 1 i 2, conjunciacface legtura ntre propoziiile 2 i 3 )

Contents[hide] 1Clasificarea conjunciilor 2Conjuncii coordonatoare 3Conjuncii subordonatoare 4Punctuaia conjunciilor 5Pri de vorbire cu valoare de conjuncie subordonatoareClasificarea conjunciilor

Dup form conjunciile saulocuiunile conjuncionalepot fi de dou feluri: simple (i, nici, dar, iar, ns, ci, ba, deci, c, s, cci, de, fie) sau compuse (ca s, nct s, cum c).

Dup funcia pe care o ndeplinesc, conjunciile sau locuiunile conjuncionale pot fi: conjuncii coordonatoare (i, nici, i cu, ci i, ct i, dar i, precum i, sau, ori, fie, dar, iar, ns, ci aadar, deci, prin urmare) i conjuncii subordonatoare (c, s, ca s, ca ... s, dac, de, cci, deoarece, fiindc, pentru c, pentru ca s, pentru ca ... s, fr s, dup cum, dei, mcar s, mcar de, nct).

Conjuncii coordonatoare

Conjunciile coordonatoare leag dou pri de propoziie sau dou propoziii, care nu depind una de alta (care stau pe acelai plan).

Cartea i caietul sunt pe birou. (conjunciaileag dou subiecte)

Cartea este pe birou,1/darcaietul este n geant.2/(conjunciadarleag propoziiile principale 1 i 2)

S-mi spui1/ce doreti2/icum doreti.3/(conjunciaileag dou propoziii secundare 2 i 3, determin verbul s spui)

Raportul stabilit ntre pri de propoziie sau propoziii, exprimat cu ajutorul conjunciilor coordonatoare, se numeteraport de coordonare, iar acele pri de propoziie sau propoziiile suntcoordonate.

Exist patru feluri de conjuncii i locuiuni conjuncionale:copulative(i, nici, i cu, ci i, ct i, dar i, nu numai, precum i),adversative(dar sau da, iar, ns, ci, n schimb),disjunctive(sau, ori, fie, ba),conclusive(deci, prin urmare, aadar, n concluzie).

Conjuncii subordonatoare

Conjunciile subordonatoare leag dou propoziii: una secundar i alta principal. Propoziia secundar se afl ntr-un raport de subordonare fa de propoziia pe care o determin.

Am mncat att de mult,1/nctmi-a fost ru.2/(conjuncianctface legtura ntre propoziia secundar 2 i principala 1)

Punctuaia conjunciilor

Atunci cnd prile de propoziie sau propoziiile se afl ntr-un raport de coordonare, introduse prin conjunciilei, sau, ori, nu se despart prin virgul.

Am fost la supermarket1/iam cumprat pineilapte.2/(conjunciaiexprim un raport de coordonare ntre propoziiile 1 i 2, dar i ntre atributele pine i lapte)

Se despart prin virgul prile de propoziie sau propoziiile atunci cnd sunt legate prin conjunciile sau locuiunile conjuncionale coordonatoare:nici, dar, iar, ns, ci, ci i, dar i, precum i, deci, prin urmare, aadar, n concluzie.

Nu am cumprat lapte,1/nsam cumprat pine.2/(conjunciansleag dou propoziii principale)

Se despart prin virgul prile de propoziie coordonate, legate prin conjunciai, repetat naintea tuturor prilor de propoziie din coordonare.

Am cumprat lapte,ipine,ifructe. (pine, fructe se afl ntr-un raport de coordonare; fac parte dintr-o enumerare)

Se despart prin virgul prile de propoziii sau propoziiile coordonate, atunci cnd conjuncia se afl ntre elementele coordonate dar i naintea primului element al coordonrii.

ieu citesc,1/ieu scriu.2/(conjunciaieste prezent n primul termen al coordonrii i face legtura ntre propoziiile coordonate)

Pri de vorbire cu valoare de conjuncie subordonatoare