ION MINULESCU

Corigent

limbaromdnd

EdihnaTffiiY

Ilustralia copertei: Portretul, d,omnului Loui,s PascalHenri de Toulouse-Lautrec

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomffnieiMINULESCU,ION

Corigent la limba romini / Ion Minulescu. - Muqiteqti :

Editura Tana,20l9ISBN 978-60 6-9019 -04-7

82r.135.1

Pentru comenzi qi informalii, ne puteqi contacta la:. tel: 07 4T146.67 3, 07 26.7 1.01.41. e-mail: edituratana@yahoo.com. www.edituratana.ro

Tipar: ARIPR.INTEmail: office@artprint.ro

Ion Minulescu . Corigent la limba rcmdnd

A fost odatd ca niciodatd...

Pe vremea aceea lumea basmelor nu fusese incd anexatd'

la rubdca faptelor diverse. Bunicii gi nepogii pdreau aProa;pe

de aceeagi vitstd. Anii copiliriei sunt insi ca musafirii din ma-

hala. ii pdmeai cu acelagi suras pe buze, ii cinsteai cu dulceagd

gi cafea gi-i petreceai pdndla ugd cu refrenul obignuit: ,,Cindmai pofti,ti pe la noi?" Abiatdrziu de.tot incepi sn-gi dai seama

cd cei carc vin mereu nu mai sunt cei care plecasetd odztd.

Pe vremea aceea impdr^tvl e n totdea una foar te bdts dn, iar

unicul feciot al impdrzriui, foarte tdndr. P rca rr'are difetengi

de vArstd dintre tatd gi fiu nu da niminui inci nimic de bdnuit.

Astdzi, cdrtarari chemaEi si stabileasci genealogia famililotimperiale ar gisi-o poate suspecti. Pe vtemea acee , insd',

b1.trittl:,se bucurau la fel cu tinerii de toate preroganvele frzice

ale viegii normale, gi impiratul era cu atatmai mate gi mai slivitcu cdt putea sd aibd copii la o vdrsti cind rnuritorilor de rindnu le mai este ingiduit sd albd decAt regrete gi amintiri.

Pe vremea ^cee

, singurul bulevard al oragului pornea din

pia\a gdii, sttibdtea grddtnapublici drept in doui. gi se sfdr9ea

in faga primiriei. Astdzi, buievardul a fost prelungit. Capdtul

lui cel nou a crescut parci din mijlocul gridinii publice, ca luia

unei zambile liliachii dintr-un ghiveci de pdmdnt smilguit cu

verde. Privitd pe planul oragului, din clopotniga cu ceasornic a

I?lNftXz 6

bisericii SfAntul Nicolae sau din aeroplan, grddtna publicd igi

pare azi un om tras in leapd, un pui de glini la ftigate sau o

enormd mislind de Vollo infiptd inff-o scobitoare.Resnrl orapului nu s-a schimbat aproape deloc. Se tArdgte

ca o viperd de-a lungul Argegului, pi din an in an se intinde ca

sdpzrd.maimare. A rimas insd aceeagi reptili fdrd.picioarc,ctcoada proptid in cimitirul ovreiesc Ai cu capul strivit lntre spitalgi pupcirie.

tn schimb, vipera s-a civilizat . Strdztle au fost pavate cu

asfalt pi luminate cu electricitate.Luna plini a fost expulzatd

din grddina publicd tocmai laTivalea,iar liceenii nu-gi mai dau

intdlnire cu modistele gi croitoresele pe maidanele oragului.

Hotelurile au inceput sd inchirieze camere cu luna, cu ziua gi

chiar cu ora...

Musafirii de pe vteme^^ceea au dispirut o datd cu anii dincalendarele oficiale. Copiii au luat locul pdrin,tilor cu preci-ziunez otelor de pe cadranul unui cronomettu. AvocaEii, doc-

torii, inginerii, generalii, dascilii gi negustorii oragului de pe

vremea ^cee

av fost inlocuii, ca nigte lnal;i dregntori ai statr.rlui

dupd o schimbare de regim.

Dat victoria vitstei e numai tela:.jvd' Tinerii au inceput siimbdtrdneasci pi ei, iarbdtrdni, dupi ce au fost binecuvAntagi

din pddvorul bisericii Sfintul Ion, au fost trecuEi pentru ultimaoari prin dosul Foigorului de foc gi impimAnteniEi pe dealul

Cimitirului $tefan-vodi...Din pragul locagului de veci, otagul cu locuinge de inchiriat

zpro^pe nici nu se zirepte. Stn pitit ca un lag intre dealuri, gata

sd" tteacd Atgegul inot, la cel mai mic semnal de alarmi, gi sd

lase judegul fdrd, capitald,.

Este oragul in care mi-am petrecut coptldnz, in care am

iubit penttu prima oard gi in carc am rdmas corigent la limbaromAni.

Ion Minulesm . Coigent Ia limba rcmtina

Ptofesorul meu de pe vfemea aceea nu-gi luase incd licenla

in litere. Mattdrziu a murit ca directot de gcoali... comerciali.

Ttei colegi de clasi - Eu, Cotan gi Mihnign - ne jucam de-a

,,cddetea Plevnei".Eu fac pe regele Carol, Cotan face pe garul Rusiei gi

Mihnign pe Osman-paga.

Eu sunt aga cum nu mai vreau si-mi aduc aminte cd am

fost.

Cotan este scurt, gras pi gilngios. Parcd ar fi un dop de

sticll de gampanie proptit pe doui bege de chibrituri cu

gdmiliile negre. Cotan arc panto[ de lac. Doar este feciot de

bznt gata. Tatdl siu este avocat, mate proprietar gi gefirl unui

partid politic din localitate. Cotan este, dar, cdnd bdianrl pre-

fecnrlui, c6nd al primarului, cind al deputanrlui, cAnd al sena-

torului. De cind rie-am pomenit pe banci unul ldngi altul,

Cotan nu e niciodati pe lista promovagilot Toamna insi, ,,cindse numird bobocii", Cotan devine iar colegul meu in clasa

urmdtoare, gi aga mai departe...

Mihiip este slab, sfios gi sdrac. Mihii,ti este o expresie

atgebrici - o citime riecunoscutdbotezatd cu litera ,,S" la pu-

tete ^

treia. Cele doui cirlige grafice ale triplei sale persona-

htdy (fizice, sufletegti pi sociale) rdstoarnd. totdeauna noiunealocului in care s-ar gisi la un moment dat in spaEiu. Capdnrl

curbei de bazd, cati spre infittiq iar cel c re s-ar avdnta parcd

spre cer se incovoaie spre pdmdnt. Mihnign este simbolul sa-

crificiului eterfl. El face totdeauna pe Osman-pa$a. DupisfArgitul jocului, iese bdtut, schingiuit, scuipat gi huiduit, iar

dupd sfirgitul fiecdtui an gcolat, ,,premiul I cu cunun5".MihdiEn este bdiatul unui cizmar de pe Scorobozrz. Scoro-

boaia este o mahala a Pite$tilor.

IHNAffi 8

Pitegtii de pe vremea ^cee

erau o comund urband cu

17.000 de suflete, trei gcoli primare de bnie;i gi doui de fete,

un 1iceu, doud judecitorii de pace pi un tribunal, un regiment

de infanterie, altul de artilerie gi un escadron de cildragi, poptd

gi telegraf, staEie de drum-de-fier, doui spiEerii, trei cofetirii gi

treisprezece simigerii, dintre c re rrn^ la centtu, pe sttada

$erban-vodd.

Plevna a capitvlzt pi Osman-paga a fost fdcatprrzotier.Bravele

^rmzte romAno-ruse scot chiote de bucurie, gi

fesul nefericitului generalisim turc este purtat in ttiumf ca sin-

gurul trofeu al strdlucitei victorii cregtine.

in clipa ^cee

, deasupra capetelor noastfe o fereastri se

deschide cu zgomot gi o voce ascugiti de femeie scapi printregeamuri ca un ghiveci de flori ce s-ar fi spart.

- Ce?... Ati innebunit?... Ce inseamnd gdJd,gya asta, Bucule?

Nu gi-e rugine?... Tocmai aziv-aEs gisit si faceEi maimuldri,cdnd a murit conu $tefan?...

Bucul sunt eu. Vocea este a Matgarctei. Margareta este

croitoreasa noastri ,,cu ziua",in grija cdteia mi diduse mam^,

dimineaEa, cAnd plecase la Slatina.

Tac pi casc gura mare, ca gi cum ap fi vrut sn prind din vintecoul zbietetelor noastre.

Cotan atd"cut gi el. Mihdigi tXcuse mai demult.

Jatul Rusiei aruncd. spre fereastri o privire de mops cu

dinEii de lapte gi md,intteabd cu vocea pe jumitate:

- Ce tot trincinegte aia? Cine spune c-a murit?

-Tata-mate.-Tztdl mX-tii sau al lui tat-tdu?

-Ba al mamei...

g lon Minulescu ' CaiSent la limba rcmind

Cotan strAmbi din nas pi atunci cu fesul in capul lui

MlhdiEd., care fusese ghemuit pe treptele scdrii de pizttd'.

- Ei, gi?... Trebuie si fi fost bitrAn!... Bine cd n-a murit tat-

tiu... Eu simt ochii umezindu-mi-se gi cu vocea inibupiti ingAn

ca gi cum n-ag fi vtut si mi aud decdt eu singur:

-Pdi tata, Dumnezeu si-l ierte, a murit de mult... Ce?...

Nu gtiai?... Cotan se propte$te gapdnin fa\a mea, cu ochii hol-

bagi de voluptatea unei superiotitigi negliiate pAnd atunci.* A$, e... ci bine zici... Cdpitanul e numai birbanrl mI-tii'..

Nu e tat-tdu adevdrat.

$i continui si mI misoare cu ochii din cregtet pAni intd\pi, ca gi cum in locul meu s-ar fi substituit alti persoand.

Cei doi cucedtori ai Plevnei nu mai sunt parci aceiagi pta-

voslavnici creptini aliaEi.

Victoria noastri comuni trebuie sd'rilmdnd'ispravi numai

a unuia dintre noi. Jarul Rusiei cauti prilei de ceartl cu regele

Carol.in anul acela,Cotanera biiatul prefecului. Un prefect este

stipdnul unui judeg intreg. Or, in RomAnia de pe vreme ^ceea,

iudegnlArge$ ocupa propo4ionalcamacelagi spagiu ca gi fosta

Rusie pe suprafaEa globului. Biiatul ptefecnrlui de Argeg nu

putea fi deci decdt garul Rusiei.

Al cui bdiat en insi micul siu aliat?

Cutiozitatealui Cotan explodeazi ca gi bomba de la Vidin,

la picioarele regelui Carol... Mie, insi, muzicaasta nu-mi place.

-Dar tzt-tdu ce-a fost? Tot ciPitan?

- Nu'* Avocat?

- Nici...

- Doctor?

- ii...- Profesot?

#twIlD#- 10

$i Cotan continui si ingire din ce in ce mai enervat alte

patru-cinci profesiuni, frrd, sd" nimeteascd. pe cea adevdratd.

Cu doi ani in urmi, profesorul de matematici, exasperat

cd nu pot pricepe o reguli de trei simpli, mi intrebase la fei:

- Dat ce-a fost tat-tda, mdb{tete, de te-a ficut aga greoide cap?...

Atunci, e zdevdrat, am rispuns intimidat, numaidecAt:

- Negustor.

$i profesorul, dupi ce a tis cu pofti, mi-a ficut urmdtorultaEionament:

- Apoi din doui una... Sau tu nu egti feciorul lui tat-tdu,fiindc5 dla, dacd era negustor adevdtat, tebuie si se {i priceputgi la socoteli; sau dacd egti feciorul lui gi-i sameni intru toate,

sitacul tat-tdu trebuie si fi dat faliment...De atunci nu mi mai intrebase nimeni ce a fost tata. Insis-

tenEa diabolici a lui Cotan se transformi intr-un ciocinit de

ghionoaie, pe care tdcerea mea il prelungea parcd.Ia infinit.

- Spune ce-a fost tat-tdrr... Spune ce-a fost tat-tdu... Spune

ce-a fost tat-tdu cd-Ei dau cu prrnnu-n filci...Speriat, md trzginapoi, md impiedic pi cad in bragele lui

Mihii,td, care se apropiase tocmai de noi sd, facd. pace intre aliagii

invrnfbigi.

- Ce-ai, mi nebunule, cu el? Ce-Ei pasd gie ce-a fost tat-siu? Tat-siu a fost mu mate ca tat-tdu... A fost ministtu, nuprefect.

Cotan se umfli, rumenindu-gi obrajii ca un cozonzc incuptor. Intervengia lui Mihiip l-a exasperat. Dinamica perso-nahtdt;t lui fizice atinge paroxismul. Dopui plesnegte cu zgo-mot din gadejul sticlei de gampanie pi pumnul lui cade ca unciocan de cizmdrie in capul lui Mihditd, care md,trne in brage.

O ia apoi Ia goznd. spre poartd gi, odatd ajuns in stradi, ne

apostrofezzi cu uri gi satisfacgie:

- O sd vi reclarrtla domnui ditiginte cd m-aqi injurat detatd..

11 Ion Minulescu . Corigent la limba romtina

N-am dotmit toatd no^ptea. M-arngindit la tatdllui Cotan,

cate eraptefect, apoilatata,Pe care nu-l cunoscusem, dat czte

gtiam bine cd nu fusese ministtu gi, in fine, la tatz-mzte,pe c ten-aveam si-l mai vid niciodatd.

Aceeagi noapte inviluia gi Pitegtii, 9i Slatina. Aceeagi

noapte pusese stipAnite gi pe nepot, $i pe bunic. Pentru mine,

insd, era prima noapte cind nu puteam inchide ochi; penttu

el, prima noapte pe care o dormea sub cele gapte palme de

pdmdnt,unde gapte ani de-a rdndul rl-aYe sil mai supere ni-

meni.Pe tata nu-l supirasem niciodztd', fiindcil nu-l vdzusem

dec6t in poftfetul cel mate din salon. Pe tata-mate, insi, ilvedeam patcd gi atunci, cu ochii incremenigi de gtoazd Si cu

btagele ridicate spre crengile nucului din vie, in care mi ur-

casem fdrd sd md mu pot cobori.Primul meu ,rturn de fi.ldeg" avea peste o suti de ani!...

Trunchiul lui era aga de gros, ci ttei oameni abiz l-at ft

putut imbrdyga, frunzele lui fogneau ca nigte salbe de icosari

la gddifetelor prinse in hori, iar seara, cind soatele se cobora

peste Gtidigte in Olt, pdmAntr:l dela tdddcina lui avea parcd'

reflexe de aur.

ln via noasttd de la Slatina mai erau 9i a$ nuci. Unii etau

tot a$a de bitrAni, gi pe trunchiul lor scorburos girurile de fur-

nici togii urcau gi coborau neobosit ca gi ascensoarele electrice

ale unui sfut-scraper zmerican. Dar dintre toEi nucii din via

noastri, unul singur era nucul meu!... $i nucul acesta era nucul

meu fiindci eu eram cel din utmi vldstar al celor care' pe vre-

mea turcilor, ingtopaserd'la rdddcina lui o comozrd.

Tata-mareimi povestise (ce gtia 9i el de latatiJ siu) ci irtr- onoapte de august doud fliciri lungr pi gilbui inldnEuisetd

{flNA.Hr* t2ffunchiul nucului ca doui braEe de schelet ce-ar ftincercat sd se

ridice din groapd,. Aceasta insemna cd ploile Si zdpeztle ^tatotani topiseri comoata"> ficdnd-o una cu pdm6ntul cleios gi galbui.

Dar superstiEiile sunt produsul reahtdtslot nebinuite. Co-mo^r^ dispiruti exista totugi acolo unde fusese ingropatd.Exista in aspecnrl deosebit al nucului acesta, pe care eu il so-coteam unic pe lume, gi mai ales in bucuria neexplicabili cucare il revedeam in fiecare v^c nti de sfArgit de an. Monezilede aur ce mi s-ar fi cuvenit mie trebuia sd Ie mogtenesc sub oaltd formi. Dar pe vremea

^ceea,nu trdisem, in intregimea lor,

primele treiztle biblice. Pentu mine, Dumnezeu nu despi4iseincd apele de uscat, gi averea strimo$eascd nu-gi limurise incdforma definitivd sub care ave m sd fiu despdgubit de corrroatz-

pe care o crezusem pierduti pentru totdeauna.De lucrurile acestea, insi, abia astdziimi dau seama.

Pe vremea aceea gtiam numai ci in vArful nucului miagteaptd. un pituiag de scinduri , pe c re t^ta.-m^te il construiseanume pentfu mine, iar in podul caselor noastre de la Slatina,un maldir de cdqt mucegiite, pe care le citise odatd o sori maimafe a mamei.

Cdnd le-am descoperit, am avut impresia cd am trecutdoui clase inft-un an.

Tata-mare, ins5, m-a mustfat cu blAndegea lui de om in-duterat.

-Ddle naibii de hA4oage, cdaga s-a smintit gi biata LenaL.M-amdngdiatapoipe amAndoi obrajii gi a dat ordin servi-

toarelor si inchidi podul cu lacit.Podul insd a rdmas deschis toatd, vara gi, in pdtuiagul din

v6rful nucului, mi-am urcat pe rdnd o saltea de paie, o perndde puf, o scoaf!; olteneascd, un pistol cu cremene, un iatagzngi volumele:

Poe{i populare ale romdnilor, adunate gi intocmite de VasileAlecsandri;

13 lon Minulescu ' Corigmt la limba romdnd

Sobieski Si Pl,iieSii de Costache Negruzzi;

Cdntarea Rominiei, care pe vremea ^cee

er^ de Nicolae

Bdlcescu;

Patinile junelui lYerther, maducEie din limba germand de B.

V Vermont, cu o introducete de Grigore H. Grandea gi

Istoria Manonei l-.esco Si a caualerulai d.e Grie de decanul Prevo,

tradusi de St. Hr. BAjesku gi tipnritn cu a insSgi cheltuiald inanul 1857.

De trei zrle,Matgaretzmdnlnci cu mine larrrasd gi doatme

cu mine in aceeagi odaie. Cipitanul e plecat lz manevre, iar

m^ma mi-a scris cd are si mai intfuzie cdwa timp la Slatina.

in lipsa ei, Margaretamd,ingr\e$te ca pe un frate mai mic.

De altfel, m m^ ^re

to^td increderea in croitoreasa noastfi,care este fati cuminte gi vtednici.

Nu gtiu ce poate inEelege marna'prin cumingenia unei fete

caMatgarcta. De vrednicia ei, insi, imi dau seama gi eu. Toatiziuzfucreazi. Transformd rochiile mamei gi cArpegte ciorapi

intregii familii, deretici prin odii, dd.bucdtfuesei bani pentru

piaEi, se inteteseazd cum stau cu lecEiile Pentru a doua zi, md

scoali dtmtneaEzla ora gapte pi in fiecare seari imi aduce am-

inte ci trebuie si mi inchin gi si-mi ung nirile cu vaselini

mentolati ca si nu c pdt grturil.De cAnd am rimas singur cu e , parcd" noi am fi adevdtatlt

stipAni ai casei. Matgarcta este cu vteo zece ant mat m re cL

mine. Ate pirul negru gi cteg ochii verzi, cfiraiimislinii gi gura

m re... grozav de mare!... Cind am v5;z:ut-o pentfu ptimaoatd,

mi-a venit si rid. Gura ei mi-a amintit de cutia mea de com-

pasuri, czrepe dtnafafi, e neagrd pi pe dinduntru rogie. Colgurile

buzelot ii atArnd parci de sfircutile urechilor ca doi cercei de