16
3£«\l&:khb. £sk,M r& L £c»«3 "T C tersa/fpâsa,” Ieri, la ora 11,45'cinci maşini ale pompierilor au descins la poarta Fabricii de medicamente “Terapia”. La bâza de ape reziduale şi cianhidrice a staţiei de denocivizare, la un moment dat a început sâ iasă un fum gros Formaţia de pompieri civili a întreprinderii a aruncat apă din belşug şi... fumul s-a împrăştiat. Fiind Drame în Palatul de Justiţie în cauză o unitate care manipulează substanţe chimice, au fost anunţaţi de urgenţă şi pompierii militari. Pînă la sosirea acestora, însă, incidentul fusese rezolvat. Fumul a fost fără foc. Cauza apariţiei acestuia se pare că. a fost reacţia în care au intrat două substanţe aflate la denocivizare.' D.C. După ce a furat, a incendiat locuinţa păgubaşei Pag . 15 fflertă speciala de abonamente APEVÂEUL de Cluj PREŢUL RĂMÎNE nmum s s 0 13.000 Jj lei/lună iţi-wă ACUM! m ur ANUL IX NR. 2128 ISSN 1220-3203 VINERI 14 NOIEMBRIE 1397 16 PAGINI 600 LEI Vremea se menţine caldi cu cerul temporar noros. Local vor cidea ploi şi averse de ploaie în a doua parte a zilei. La munte precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab la moderat cu intensificări in zona de munte, din sector SV. Tem- peraturile minime vor ii cuprinse între 5° şi 8°C, iar maximele între 11° şi 14°C. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 16°C, iar presiunea 720 mm Hg, în scă- ăcTe.MeteoroIog-JS'ards MAIER In pagini a16-*: haita privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL cu infarct® MARIA SANGEORZAN A bia şi-a făcut rodajul Coaliţia într-ale condusului şi a şi tras-o pe dreapta. Cîteva luni i-au fost necesare Guvernului spre a se pune în temă cu moştenirea „regimului Văcăroiu”. De-a lungul campaniei şi după aceea manevra a rămas aceeaşi: marşarier. Deciziile guvernanţilor, semnarea acordurilor FESAL şi ASAL, emiterea numeroaselor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ar fi trebuit să accelereze reforma. Solistul reformei trebuia să fie Fondul Proprietăţii de Stat, cel mai tare acţionar (cu voturi în AGA cu tot). Dar, F.P.S. a acceptat trecerea în subordinea Executivului, asumîndu-şi rolul de înfăptuitor al strategiilor\ ministeriale. Principalele planuri de perspectivă au venit de la două ministere: cel al industriilor şi cel al reformei. • Strategiile dlui Tăriceanu n-au fost, însă, identice cil cele ale -dliii Ulm Spineanu, iar la mijloc a căzut F.P.S.-ul. Indiscreţii, din ministere au scăpat tot felul de liste. Efectul imediat al apariţiei pe una din listele negre l-a constituit mini-criza economică, la nivelul societăţilor. O parte din partenerii, furnizorii de materii prime şi materiale, aveau reţineri, temîndu-se că nu vor încasa banii, iar cei ce trebuiau să plătească marfa trăgeau mîţa dc coadă, în speranţa că vor scăpa de sîcîitoarea achitare a facturilor vechi. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, potenţialii investitori străini iau repede act de faptul că pot negocia foarte avantajos parteneriatul sau cumpărarea unor firme româneşti, dat fiind faptul că acestea sînt ameninţate cu lichidarea. Una este să vinzi ori să te asociezi cu o , firmă în ascensiune, cu contracte de aprovizionare şi piaţă de desfacere şi cu totul altceva este să te vinzi cînd te afli la?; ananghie. Bun de plată a rămas F.P.S.-ul, care a ajuns în situaţia fetei mari la măritiş/ " / , ' f c î v r ţ ' - +rl - - \ -g w ^ < ,1* * L g 1 ' , i - ■»». *» J bl I Un plus de o mie de şomeri, lunar,; în Cluj I ---------- :— ------------- ------------- — j Aproape jumătate din şomeri i sînt „pensionaţi” I • el mal pot beneficia, eventual, de ajutor social • • :: i§S|§M |W * 1 ■M HH 1 . |H — s- La confennţa de presă organizată ieri de DGMPS Cluj a fost adusă la zi situaţia cu persoanele disponibilizate. Pînă acum au fost disponibilizate 2.535 de persoane care au primit 27,735 miliarde lei. După data de 25 noiembrie vor începe plăţile şi pentru salariaţii (54) de la S.C. Sinterom Cluj-Napoca şi _Sl£. Uzina Chimică Turda (267). A fost tranşată şi situaţia de la Transgex. Aici, cei 170 de disponibilităţi nu ău intrat în categoria minerilor. In consecinţă, vor beneficia de .Ordonanţa 22, dar salariile aferente acestei ramuri vor fi sub, salariul mediu pe economie. în scurt timp, vor fi puse ... în aplicare programele dc roslrui,ldr<uv la Tehnofrig, Turdeana, Sticla J urda si Industria Sînnei Cîmpia Turzii. In total, vor fi disponibilizaţi alţi 2.285 de salariaţi. Aceştia vor beneficia de Ordonanţa 9/97. La două dintre aceste societăţi, conflictul de muncă declanşat s-a închis. La Turdeana este un litigiu de muncă care nu a fost înregistrat la DGMPS. Despre Ccsom Dej, reprezentanţii Direcţiei Muncii au • precizat că această societate a declanşat greva fără a respecta prevederile Legii :15. în consecinţa, nu se implică-în medierea conflictului: L.P. 4 ,’ h * ,-v , f 1 Rîndurile şomerilor din judeţul Cluj se îngroaşă cu cca 1000 de I oameni, de k o lună la alta. Rata şomajului pe luna trecută a fost de 8 | la sută (29.260 de şomeri în evidenţă), iar în această lună a crescut la . 8,3 la sută (30.022). Conform situaţiei de acum, ne încadrăm, pe plan • naţional, aproximativ pe la mijloc. Specialiştii estimează că, în luna | decembrie, rata şomajului va creşte cu încă 0,2-0,3 procente. Directorul | adjunct a DGMPS Cluj, dl Adrian Tiniş, ne-a declarat că noua creştere J se datorează disponibilizărilor de la societăţile care au intrat pe restructurare I conform Ordonanţelor 9 şi 22, precum şi sporirea numărului de absolvenţi | care solicită ajutorul de integrare profesională. - | La ora actuală, în judeţul Cluj, mai bine de jumătate din totalul şomerilor sînt neindemnizaţi. Restul beneficiază de: ajutor de şomaj I (8.423), ajutor de integrare profesională (1.443) si alocaţie de sprijin | (5.042). , - L.P. Intelectualii clujeni iţi duc copiii la creşă| % Decolare cu peripeţii pentru 16 aeronava care i-a transportat pe Emil Constantinescu ia Hanoi "Cartea neagră a comunismului" provoacă dezbateri aprinse în Franţa Dan Bojan, elevul de'clasa a Vl-a de la Liceul Nicolae Bălcescu, care a fost, vineri, victima unei agresiuni, a maistrului Popiţa Constantin, se află în concediu medical, la domiciliu şi aşteaptă să i se facă dreptate. Primul pas, în acest sens, a fost făcut cu stîngul, miercuri seara, odată cu şedinţa cu părinţii. Conducerea liceului, reprezentată de ambii directori, a „demascat” actele de indisciplină ale minorului D.B. Acesta a avut, în trimestrul al treilea din anul şcolar trecut nota scăzută la purtare (la nouă). Dascălii Se pare că au uitat de faptul că se află rar copil cuminte şi babă frumoasă, astfel îneît s-au întrecut în a găsi justificări pentru gestul maistrului. Istoria a fost descrisă cu toate circumstanţele atenuante pentru Popiţa, în raport cu atitudinea „provocatoare” a elevului de 12 ani. Luni, d-na director a calificat ca reprobabilă fapta subordonatului d-sale, negăsindu-i nici o scuză! Tatăl victimei a considerat că şedinţa de miercuri seara a fost un veritabil rechizitoriu, ulterior cazul copilului său devenind un punct printre altele pe ordinea de zi. „Nu spun că elevii sînt nişte sfinţi. Dar pînă a se ajunge la maltratarea copiilor mai este mult. Atitudinea directorului adjunct, dl Benea, mă surprinde. Dînsul a sugerat că ar fi posibil ca perforarea timpanului Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 16-a “Dacă este vorba despre sănătatea eopiluli&i, dLe u n crez, mentă!" • ne-a declarat dl prof. univ. dr. Nicolae MIU, şeful Clinicii Pediatrie II din Cluj-Napoca • Clinica Pediatric 1/din municipiu < făcut obiectul multor materiale; Apărute în cotidianul nostru şi nu Me prima oară cînd scriem despre colectivul de medici şi personalul deaici - care reprezintă o valoare în sine despre performanţele Profesionale care, fără a f i acte de eroism, sînt rezultatul unui optimism heid, care are în vedere, zişi noapte, copilul bolnav. O clinică cunoscută nu numai local, ci şi în tură pentru rezultatele obţinute . • Ce vă bucură, care vă sînt satisfacţiile Dacă este vorba despre sănătatea copilului, dc fiecare zi, cu ce patologie vă de un crez, merită! confruntaţi, la ce nivel de gravitate se După succesul înregistrat în luna mai a situează aceasta? acestui an, cu ocazia celui de-al II-lea - Am trăit şi trăim satisfacţii în multe,. Congres de Pediatrie Socială, vara a fost, privinţe: sîntem, e adevărat, o clinică foarte realmente, foarte fierbinte, printr-o patologic ■ ‘căutată”, cu un colectiv dc medici şi asistente foarte bun. Ca' şef al accstei clinici, accasta c mărea satisfacţie; mă străduiesc ca, printr-un anumit tonus pc carc trebuie să-l am, şi realizările noastre să fie ascendente. Trebuie însă să recunosc că nu este uşor, pentru că aceasta înseamnă renunţare aproape totală la viaţa persona deosebit de gravă, cele mai dramatice cazuri fiind intoxicaţiile cu ciuperci, din totalul cazurilor deccdînd 8 copii. în prezent, cele 80 de paturi ale clinicii sînt absolut pline, cu o patologie extrem de grea şi de variată: de la sclerodermic generalizată la hepatite jemnat Michaela BOCU re în pagina a 12-a Clujul intră în atenţia Orientului îndepărtat O delegaţie coreeana a sosit ieri )a Cluj-Napoca După ce Prefectura şi Alexandru Fărcaş au primit vizita unei delegaţii chineze, la începutul săptămînii, iată că în aceslc zile Primăria şi Gheorghe Funar fac oficiile de gazdă pentru o delegaţie coreeană - din oraşul Suwon. Delegaţia este formată din dl Lee Jong Ming - director general al Consiliului de planificare, dl Hong Han Hee - director al sectorului de afaceri generale, dl Choi Kwang Yooi - şef al afacerilor externe, dl Yoo Jac Moo - oficial pentru informaţii publice. Vizita se desfăşoară în perioada 13-15 noiembrie a.c. Astăzi, delegaţia va fi primită la Primărie. Scopul prezenţei coreene la Cluj- Napoca este acela al stabilirii unor legături de colaborare în plan economic; delegaţii oraşului Suwon vor vizita S.C. Terapia S.A., S.C. Farmec S.A., Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, S.C. Porcelain Manufactures S.R.L., Ursus S.A. şi vor avea o întîlnire cu oameni de afaceri clujeni. (D.B.)

cu infarct®

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: cu infarct®

3 £ « \l& :k h b . £ s k , M r & L £ c » « 3 " T C t e r s a / f p â s a , ”

Ieri, la ora 11,45'cinci maşini ale pompierilor au descins la poarta Fabricii de medicamente “Terapia”. La bâza de ape reziduale şi cianhidrice a staţiei de denocivizare, la un moment dat a început sâ iasă un fum gros Formaţia de pompieri civili a întreprinderii a aruncat apă din belşug şi... fumul s-a împrăştiat. Fiind

Drame în Palatul de Justiţieîn cauză o unitate care manipulează substanţe chimice, au fost anunţaţi de urgenţă şi pompierii militari. Pînă la sosirea acestora, însă, incidentul fusese rezolvat. Fumul a fost fără foc. Cauza apariţiei acestuia se pare că. a fost reacţia în care au intrat două substanţe aflate la denocivizare.' D.C.

După ce a furat, a incendiat locuinţa păgubaşei

Pag.15

fflertă specialade abonamenteA P E V Â E U Lde ClujPREŢUL RĂMÎNE

n m u m

s s

0 1 3 .0 0 0J j lei/lună

iţi-wă ACUM!

m u r

ANUL IX NR. 2128 ISSN 1220-3203

VINERI 14 NOIEMBRIE 1397 16 PAGINI 600 LEI

Vremea se menţine cald i cu cerul temporar noros. Local vor cidea ploi ş i averse de ploaie în a doua parte a zilei. La munte precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă ş i ninsoare. Vînt slab la moderat cu intensificări in zona de munte, din sector SV. Tem­peraturile minime vor ii cuprinse între 5° şi 8°C, iar maximele între 11° şi 14°C. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca erau 16°C, iar presiunea 720 mm Hg, în scă- ăcTe.MeteoroIog-JS'ards MAIER

I n p a g in i a 16-*: h a ita p r iv in d s ta r e a p ro b a b ilă a vrem ii, valabilă p en tru azL

cu infarct®MARIA SANGEORZAN

A bia şi-a făcut rodajul Coaliţia într-ale condusului şi a şi tras-o pe dreapta. Cîteva luni i-au fost

necesare Guvernului spre a se pune în temă cu moştenirea „regimului Văcăroiu”. De-a lungul campaniei şi după aceea manevra a rămas aceeaşi: marşarier. Deciziile guvernanţilor, semnarea acordurilor FESAL şi ASAL, emiterea numeroaselor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ar fi trebuit să accelereze reforma. Solistul reformei trebuia să fie Fondul Proprietăţii de Stat, cel mai tare acţionar (cu voturi în AGA cu tot). Dar, F.P.S. a acceptat trecerea în subordinea Executivului, asumîndu-şi rolul de înfăptuitor al strategiilor\ ministeriale. Principalele planuri de perspectivă au venit de la două ministere: cel al industriilor şi cel al reformei. • Strategiile dlui Tăriceanu n-au fost, însă, identice cil cele ale -dliii Ulm Spineanu, iar la mijloc a căzut F.P.S.-ul. Indiscreţii, din ministere au scăpat tot felul de liste. Efectul imediat al apariţiei pe una din listele negre l-a constituit mini-criza economică, la nivelul societăţilor. O parte din partenerii, furnizorii de materii prime şi materiale, aveau reţineri, temîndu-se că nu vor încasa banii, iar cei ce trebuiau să plătească marfa trăgeau mîţa dc coadă, în speranţa că vor scăpa de sîcîitoarea achitare a facturilor vechi. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, potenţialii investitori străini iau repede act de faptul că pot negocia foarte avantajos parteneriatul sau cumpărarea unor firme româneşti, dat fiind faptul că acestea sînt ameninţate cu lichidarea.

Una este să vinzi ori să te asociezi cu o , firmă în ascensiune, cu contracte de aprovizionare şi piaţă de desfacere şi cu totul altceva este să te vinzi cînd te afli la?; ananghie. Bun de plată a rămas F.P.S.-ul, care a ajuns în situaţia fetei mari la măritiş/

" / , ' f c î v r ţ ' - +rl --

\ -g w < ,1* * Lg 1 ' , i

- ■»». *» J bl

I Un plus de o mie de şomeri, lunar,; în Cluj I ---------- :— -------------------------- —

j Aproape jumătate din şomeri i sînt „pensionaţi”I • el mal pot beneficia, eventual, de ajutor social •

• : :

i§S|§M|W * 1

■ M H H1 .

| H

— s-

La confennţa de presă organizată ieri de DGMPS Cluj a fost adusă la zi situaţia cu persoanele disponibilizate. Pînă acum au fost disponibilizate 2.535 de persoane care au primit 27,735 miliarde lei. După data de 25 noiembrie vor începe plăţile şi pentru salariaţii (54) de la S.C. Sinterom Cluj-Napoca şi _Sl£. Uzina Chimică Turda (267). A fost tranşată şi situaţia de la Transgex. Aici, cei 170 de disponibilităţi nu ău intrat în categoria minerilor. In consecinţă, vor beneficia de .Ordonanţa 22, dar salariile aferente acestei ramuri vor fi sub, salariul mediu pe economie. în scurt timp, vor fi puse

... în aplicare programele dc roslrui,ldr<uv la Tehnofrig, Turdeana, Sticla J urda si Industria Sînnei Cîmpia Turzii. In total, vor fi disponibilizaţi alţi 2.285 de salariaţi. Aceştia vor beneficia de Ordonanţa 9/97. La două dintre aceste societăţi, conflictul de muncă declanşat s-a închis. La Turdeana este un litigiu de muncă care nu a fost înregistrat la DGMPS. Despre Ccsom Dej, reprezentanţii Direcţiei Muncii au

• precizat că această societate a declanşat greva fără a respecta prevederile Legii :15. în consecinţa, nu se implică-în medierea conflictului: L.P.

4 , ’h * ,-v , f

1 Rîndurile şomerilor din judeţul Cluj se îngroaşă cu cca 1000 de I oameni, de k o lună la alta. Rata şomajului pe luna trecută a fost de 8 | la sută (29.260 de şomeri în evidenţă), iar în această lună a crescut la . 8,3 la sută (30.022). Conform situaţiei de acum, ne încadrăm, pe plan • naţional, aproximativ pe la mijloc. Specialiştii estimează că, în luna | decembrie, rata şomajului va creşte cu încă 0,2-0,3 procente. Directorul | adjunct a DGMPS Cluj, dl Adrian Tiniş, ne-a declarat că noua creştere J se datorează disponibilizărilor de la societăţile care au intrat pe restructurare I conform Ordonanţelor 9 şi 22, precum şi sporirea numărului de absolvenţi | care solicită ajutorul de integrare profesională. -| La ora actuală, în judeţul Cluj, mai bine de jumătate din totalul

şomerilor sînt neindemnizaţi. Restul beneficiază de: ajutor de şomaj I (8.423), ajutor de integrare profesională (1.443) si alocaţie de sprijin | (5.042). , - L.P.

Intelectualii clujeni iţi duc copiii la cre şă |

% Decolare cu peripeţii pentru 16 aeronava care i-a transportat pe Emil Constantinescu ia Hanoi

"Cartea neagră a comunismului" provoacă dezbateri aprinse în Franţa

Dan Bojan, elevul de'clasa a Vl-a de la Liceul Nicolae Bălcescu, care a fost, vineri, victima unei agresiuni, a maistrului Popiţa Constantin, se află în concediu medical, la domiciliu şi aşteaptă să i se facă dreptate. Primul pas, în acest sens, a fost făcut cu stîngul, miercuri seara, odată cu şedinţa cu părinţii. Conducerea liceului, reprezentată de ambii directori, a „demascat” actele de indisciplină ale minorului D.B. Acesta a avut, în trimestrul al treilea din anul şcolar trecut nota scăzută la purtare (la nouă). Dascălii Se pare că au uitat de faptul că se află rar copil

cuminte şi babă frumoasă, astfel îneît s-au întrecut în a găsi justificări pentru gestul maistrului. Istoria a fost descrisă cu toate circumstanţele atenuante pentru Popiţa, în raport cu atitudinea „provocatoare” a elevului de 12 ani. Luni, d-na director a calificat ca reprobabilă fapta subordonatului d-sale, negăsindu-i nici o scuză! Tatăl victimei a considerat că şedinţa de miercuri seara a fost un

veritabil rechizitoriu, ulterior cazul copilului său devenind un punct printre altele pe ordinea de zi. „Nu spun că elevii sînt nişte sfinţi. Dar pînă a se ajunge la maltratarea copiilor mai este mult. Atitudinea directorului adjunct, dl Benea, mă surprinde. Dînsul a sugerat că ar fi posibil ca perforarea timpanului

Lum iniţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

“D a c ă este v o r b a d e s p r e s ă n ă t a t e a eopiluli&i, dLe u n crez, m e n t ă ! "

• ne-a declarat dl prof. univ. dr. Nicolae MIU, şeful Clinicii Pediatrie II din Cluj-Napoca •

Clinica Pediatric 1 /din municipiu < făcut obiectul multor m ateriale; Apărute în cotidianul nostru ş i nu Me prima oară cînd scriem despre colectivul de medici ş i personalul de aici - care reprezintă o valoare în sine despre p e r fo r m a n ţe le Profesionale care, fără a f i acte de eroism, sînt rezultatul unui optimism heid, care are în vedere, zişi noapte, copilul bo lnav. O c l in ic ă

cunoscută nu numai local, c i ş i în tură pentru rezultatele obţinute.

• Ce vă bucură, care vă sînt satisfacţiile Dacă este vorba despre sănătatea copilului,dc fiecare zi, cu ce patologie vă de un crez, merită!confruntaţi, la ce nivel de gravitate se După succesul înregistrat în luna mai asituează aceasta? acestui an, cu ocazia celui de-al II-lea

- Am trăit şi trăim satisfacţii în multe,. Congres de Pediatrie Socială, vara a fost,privinţe: sîntem, e adevărat, o clinică foarte realmente, foarte fierbinte, printr-o patologic■‘căutată”, cu un colectiv dc medici şi asistente foarte bun. Ca' şef al accstei clinici, accasta c mărea satisfacţie; mă străduiesc ca, printr-un anumit tonus pc carc trebuie să-l am, şi realizările noastre să fie ascendente. Trebuie însă să recunosc că nu este uşor, pentru că aceasta înseamnă renunţare aproape totală la viaţa persona

deosebit de gravă, cele mai dramatice cazuri fiind intoxicaţiile cu ciuperci, din totalul cazurilor deccdînd 8 copii. în prezent, cele 80 de paturi ale clinicii sînt absolut pline, cu o patologie extrem de grea şi de variată: de la sclerodermic generalizată la hepatite

jem nat M ichaela BOCU

re în pagina a 12-a

Clujul intră în atenţia Orientului îndepărtat

O delegaţie coreeana a sosit ieri )a Cluj-NapocaDupă ce Prefectura şi

Alexandru Fărcaş au primit vizita unei delegaţii chineze, la începutul săptămînii, iată că în aceslc zile Primăria şi Gheorghe Funar fac oficiile de gazdă pentru o delegaţie coreeană - din oraşul Suwon. Delegaţia este formată din dl Lee Jong Ming - director general al Consiliului de planificare, dl Hong Han Hee - director al sectorului de afaceri generale, dl Choi Kwang Yooi- şef al afacerilor externe, dl Yoo Jac Moo - oficial pentru

informaţii publice. Vizita se desfăşoară în perioada 13-15 noiembrie a.c. Astăzi, delegaţia va fi primită la Primărie. Scopul prezenţei coreene la Cluj- Napoca este acela al stabilirii unor legături de colaborare în plan economic; delegaţii oraşului Suwon vor vizita S.C. Terapia S.A., S.C. Farmec S.A., Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, S.C. Porcelain Manufactures S.R.L., Ursus S.A. şi vor avea o întîlnire cu oameni de afaceri clujeni. (D.B.)

Page 2: cu infarct®

2 ) vineri, 14 noiembrie 1997 AGENDA de Clu j

botezspre iertareS ţj$$$păcatelor%

• Azi: Calendarul ortodox: + Sf. Ap. Filip; Sf. Grigorie Palama (începutul Postului Crăciunului); Calendarul greco-catolic: Sf. Filip , ap. (s.I.). începe Postul Crăciunului; Calendarul romano- catolic: Sf. Veneranda..

• Mîine: Calendarul ortodox'. + Sf. Cuv.Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Gurie; Calendarul greco- catolic: Ss. G urias, Sam onas, H abib, tn. (s.IV ); Calendarul romano-catolic: Ss. A lbeft cel Mare, ep. înv.; Leopold.

li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă m ul din numele sacre, pomenite mai

PRHECIURA,OOTCIUUL JUDE'IEAN: 19-64-16

• PR1MÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MĂRIADEJ: 21-17-90

PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIAUIRZ11:36-80-01• PRIMÂRIAHUEDIN25-1548

PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA:

.955 si 43-27-27 POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76POLITIA DEJ:21-21-21

• POLITIA TURDA 31-21-21 : .POLIŢIA ClMPIATORZII: 36-82-22 ' POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA (HERLA 24-14-14

• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982

' GARDAHNANCIARĂCLUJ: -C 19-52-23 si 19-16-70, int. 158

• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 .

• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

R A TERMOFICARE: 19-8748• SC MONIENAYSA 41-51-71• RA APĂ CAN A L19-63-02• S.C."SALPREST' S A : 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENIRU TRAN3-

PORTRE3DUUR1:11-10-12 in t 132SC PRIVAL: 1743-86

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INIERVENIU GAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956 .GARA Cluj-Napoca: 952AGENjTA CFR: - internaţional 19-24-75;intem-43-20-01;Turda - 3 1 -17-62; Dej - 2 1 ,

TAHOM: din 10 nov.-29 nurlie luni-vincri

Cluj -> Buc. Buc.-> Cluj■ 7,30 8,30 9,00 10,0016.30 17,30 18,00 19,00.

simbătă-duminică13.30 1430 15,00 .16,00Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei

C U RSE IN T E R N A Ţ IO N A L E din A u to g a ra I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dinCIuj-Napocaînzileledeluni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.

• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc jo i ora 11,00.

INFORMAŢII A u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj\ n («Icra L'ratnil m Lnririlii Jo p ii- -- s e n ii iilc (le dsislmlji sim ula.- leghlnlie:- (Vmunitulia I ur.tpcanaprin C entrul dc In lo rn u te C om unitară, s tr, M ihail Ko^iliudanu nr. 7. tel 19.56 P ro g ram : luni-joi orele 9 ,00- 16.lV), u n ir i orile 'J.tXj-M.tHi

TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: dc luni pînă vineri Bucureşti -> Cluj Bucureşti

9,00 10,00- 10,30 11,30 dc lun i pînă vineri

16,35 ' 17,35-18,10 19,10

Slr.Horca nr.lII I..: n-W -IO; 43-23-82;

Il.I 1 AX: 13-60-26

PO LIC LIN IC A FĂRĂ PL A T Ă

"FAM ILIA SFÎNTĂ" 10-14 noiembrie

M edicina generala. Dr. M. Suciu -1 3 (12-14), dr. S. Loga -1 4 (14-16), dr. L. Rasa - 1 0 (16-17), dr. M. Man -13 (12-14), dr. C .Ioviţă-12 (12-13), dr. R. Cotârlâ- 12 (10-12), dr. V. Tătara - 10(12: 14), dr. I. Boilă - .1 0 ,1 1 ,1 3 ,1 4 ’ (10-12); T ra tam e n t ho m eo p a t. Dr.; L. Barbăalbă -12,14(10-12); In te rne . Dr. F: G herm an-10,12 (10-12), dr. A. Iancu -11 (11,30-13), d r .G h .U z a -10 (13-15), dr. C. V la d -12 (14-16), dr. D. Pîrv -1 0 (15-16), dr. Cs. Szakacs -12 (15-17); R eum atologie. Dr. I. Alb -I I (12-14), dr. C. Z o t ta - 14 (13-15); G ineco log ie. Dr. C . Fodor -1 1 , 13 (10-12); C h iru rg ie . D r. C . Cosma -11,13 (10-12); Pediatrie . Dr. R. Mitea -11 (1345), dr. M. F r ite a -11 (14-16), dr.. L . Tom a - 13 (1 0 -1 2 ); D erm atologie. Dr. H. Radu -1 3 (12- 14), dr.S.Bârlea -12(15-17); Ecograf. Dr.I.Ghileân -1 4 (10-12); P s ih ia trie . Dr.C.Ştefan -1 3 (14-16); O rtoped ie . Dr. z : Popa -1 0 (11-12); O .R .L . Dr. C. Rădulescu -1 0 (12-14), dr. I. Mihali- 14 (12 -14 ); N e u ro lo g ie . D r.C .T ran d afirescu - 11 (13 -15 ), dr.M.Bârlea -12 (15-17);-PsihoIogie. Psih. L. B o ilă -11 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 ţ i la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, bL 12, ap. 12.

FARMACII!FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: Farma­cia nr.2 "PERLA”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 1948-54, orar 20-8.

GUI«®,ERiaOS-ţ

BIBLIOTECI■ B.C .U . "L ucian B laga" (strada

Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ B ib lio teca J u d e ţe a n ă "O C T A V IA N G O G A ": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r:l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă si dum inica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi dum inica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:

' 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă ş i dum inica - înch is . SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9- 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; dum inica - închis. CEN TRU L DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI IN FO R M A ŢII COM UNITARE LOCALE (S tr.' K ogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum inica: înch is . FILIA LA EC O N O M ICO -JU R ID IC Ă (S tr, Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ B ib lio teca A cad em ie i (strada Kogălniceanu 12 - 1 4 ) . Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ B ib lio teca G e rm a n i (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătâ-duminică - închis.

■ B ib lio teca A m e ric a n ă (stradă Universităţii 7^.9). Orar: luni - vineri 12 - 1 6 ./

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

* B ib lio te c a " H e lta i” (strada C lin ic ilo r 18). O rar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ B iblio teca C lu b u lu i Studenţesc C re ştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). O ra r marţi: 1 8 -1 9 ; joi 19 - 20.

■ B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n ' ’H e rm a n n O b e r th ” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ B iblio teca "V a le r iu Bologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). O rar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i; 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B ib lio teca C re ş tin ă "B ib lo s” (str.Clinicilor nr.2 8). Orar: luni 13-17;

'marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură crcştină în diferite limbi).

: m S B e■ M uzeul N ational de A rtă (Piaţa

Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional de A rtă, Secţia "Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: m iercuri - dum inică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeu l N a tio n a l de Is to r ie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M uzeu l E tn o g ra f ic al T ransilvan iei (str. M emorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ M uzeu l m em oria l “ Em il Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ M uzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele 10-14 .

Vineri, 14 noiembrieProgram ul 1: 6,00 România:

ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon (r);9.00 TVR Cluj-N apoca; 10,00 TVR M o ; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,05 Secretul (r); 13,00 Convieţuiri. Din viaţa romilor; 13,30 Sănătate, că-i mai bună decît toate ! ; 14,10 Şeicul (r); 15,00 De la lume adunate ... (m uzică p o p u la ră ); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,10 Magazin muzical-umorisţic; 17,35 Serial: Casă de p iatră; 18,00 Batman; Looney Turies (desene animate); 18,30 Treptat, treptat;19.00 Sunset Bcach; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Nici un Paradis lin iş tit (SUA1987); 22,40 La volan (magazin);23.00 Jurnalul de noapte, Sport;23,30 C anary W harf; 23,55 Portret în oglindă (magazin); 0,25 Film: Luna amară (Franţa/Anglia 1992).

P ro g ra m u l 2 : 7 ,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în lim ba rom ână); 8 ,30 C anary Wharf (r); 8,55 Serial: Marguerite Volant (r); 9,55 în flagrant (r); : 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 E co turism (r) ; 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00 Sunset Beach (r);

12,45 Timpul Europei (r); 13,25 TVR Info; 13,30 SOS Patrimoniul (r); 14,00 Bank-Note. (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,10 Limbi străine: italiană şi engleză pentru copii; 15,35 Gigi Sfîrlează; 16,00 Serial: M icaela; 16,50 Baschet m ascu lin ; 17,50 T ribuna p a r tid e lo r p a rlam en tare (m agazin); 18,00 Pentru dvs.,

doamnă !; 19,00 Contem p-art (magazinul artelor vizuale); 19,45 Jurnal m uzical; 20,00 Serial: Secretul; 20,50 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 21,00 Robingo 2; 21,40 Vînare de vînt (emisiune muzicală); 22,20 Lumea sportului (m ag azin ); 2 3 ,0 0 B erlin A le x an d e rp la tz ; 0 ,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună d im in ea ţa !; 9 ,00 T înăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping;9,45 Sledge Hammer (r); 10,15 M.A.S.H.; 10,45 Sport la minut - ştiri sportive; 11,00 Beverly Hills (r); 12,00 Melrose Place (r); 12,55

Ş tir ile Pro Tv; 13,00 Film : Bătălia S te le lo r (r); 14,30 Serial: Maria: 15,20 T eleshopp ing ; 15,30 Tînâi ş i n e l in i ş t i t ; 16,15 Şoapte de iu b ire ; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 P ro şi co n tra cu O ctavian Pafe ( ta lk s h o v v ) ; 18,00 R ă tăc iţi i, t ra n z iţ ie (ta lkshow ); 18,25 Ştirile P ro Ţ v ; 18,30 C ine este şeful?:18,55 C hesliunea z ile i cu Florii C ă lin e sc u ; 19,00 Ştii şi cîştigi!;19 ,30 Ş t i r i l e P ro t v ; 20,15 D o s a re le X ; 21,15 Film : Viată de s ta f ie (SU A 1987); 23,15 Ştirik P ro Ţ V ; 23,40 C hestiunea zilei c u F lo r in C ă lin e sc u ; 23,45 Li l im ita im p o s ib ilu lu i; 0,30 Zoii C re p u s-c u la ră ; 1,00 N oţile a lb e i ja z z ; 1,20 Film : A rsen ic şi danieli v e c h e (S U A 1944); 3,2C T e le sh o p p in g ; 3,30 L1VE Baschet N B A ; ,6 ,15 Ştii şi c îş tig i !; 6,45 P rim a p ag in ă . 1

■: Redacţia nu iţi asumă respomk- litatea pentru schimbările interveniui programele posturilor de televbime.

Vineri, 14 noiembrie9,45 Desene animate; 10,00

Matinal NCN; 10,20 închisoarea brokerilor - film (r); 11,50 Breviar economic, 12,10 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Din atelierele pictorilor, 17,30 Made în Germany- magazin economic; 18,00 Desene anmimate; 18,15 Am întrebat pentru dvs.; 18,30 Big top 40; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 L a ’ dispoziţia dumneavoastră; 20,10Avanpremieră sportivă; 20,25 Paris „lumini” - reportaj; 20,50 D-na Juliane Winkler - film; 21,55 Ştiri;22.00 Partea finală a filmului - film.:

B Vineri, 14P O R T A L nEXPORT-MPOKTSJI.L fi ; O U

Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,00 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Radical power - documentar, 19,00 Cînd inima aşteaptă - serial; 19,30' Rock around the world - muzică;20.00 Farmacia de gardă - serial;20,30 Percepţii deformate - film;22.00 Maeştri cascadoriei-serial;23.00 Kelly -serial; 23,30 Jocuri sîngeroase - horror,. 1,00 Fetele de la Penthouse - film erotic; 2,00 închiderea programului - : Avanpremieră. r

0 fsraaitri deschid ipr» tanel

Vineri 14 noiembrie 5:00 Videotext; 10:30 Invazia

păgînă: împărăţia zilei de pe urmă- doc.rel; 11:15 Cine moare, cine trăieşte, cui îl pasă? - doc. rel.; 11:45 Videotext; 16:30 Invazia păgînă: Templul judecăţii de apoi- doc.; 17:15 Viaţa subacvatică - doc.; 17:40 Videotext; 21:00 Dedicaţi i muzicale - muzica; 21:31 Videotext; 22:00 Film; 23:35 Videotext; 0:00 Babylon Blue - erotic.

Program Discovery 18:00 Călătorii la întîmplare;

18:30 Pasiunea volanului; 19:00 Războinici ai vremurilor apuse: Ninja; 20:00 Amazonia neîmblînzită; 21:00 Cu AC.Clarice în lumea puterilor stranii: Blesteme; 21:30 Dezastre: Coliziunea aviatică; 22:00 Ghidul animalelor Cîinii; 23:00 Detectivi legişti; 0:00 Detectivi în medicină; 1:00 Arme de război; Stuka; 2:00 Flightline; 2:30 Pasiunea volanului; 3:00 Dezastre: Coliziunea aviatică; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W.

Teatrul Maghiarpic/iiiia a/i. U roieiubnc, ora W l i t r e l e I.C îlT

14-20 noiembrie

CLUJ-NAPOCA: Republica - Pacificatoral*

J - SUA - premieră * Victoria - Bărbaţii în negru - SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) * A rfa- Omul zilei - Români» — premieră (11; 13; 15; 17; 19) * M ăriţii - sala A: Spced 11: Croazieră infernală

- SUA ( 13; 15; 17; 19); sala B : Evadalul - SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) * Favorit - Con Air - Avionul condamnaţilor - SUA (1 1 ; 13; 15; 17; 19).

TURDA: hcwc - 14- 20.11 - Dornic iirasco - SUA;DEJ: Aria - 13-16.11.: Pedeapsa lui Arjun - India, 17 -20. 11: Rommy şi

Micbcle -SUAGHERLA: Pacea - 14-16.11: Femeia în roşu - România 17 -19,11: Bevcriy Ililis Nmja - SUA

Vineri, 14 noiembrie s Ştiri locale: 8, 10, 12,

14, 15, 16, 17, 19. 6,00-10,00 “Primul salul". 7,00

Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revisla presei centrale. 9,30 “Ce mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate. 10,00-14,00 CDPlayer. 10,50 ‘Plus", pamflet, Adrian Suciu. 11,30 "Trei minute” - interviul zilei, 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi.14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua ia cileva vorbe", dcclara|ia zilei. 15,30 "Ce mai crede lumea", r. 16,30 “Ochiul şi urcchca", comentariu civic. 17,50 "Plus”.r. 19,05 “CD Spori", Cătălin Bcrindcao. 19,10 “Top CI) Hop “ - Robot Horvath, urmai de "Karaoke CD Hop".23,00 "Rendcz-vous nocturn", emisiune interactivi.

A RadioSoMiicFM 7 MHz

Vineri, 14 noiembrie Ştiri: 8, 10, 12, 14, 16, 1 8 ,2 0 ,2 1 .

6-9 “Cafeaua dc serviciu" (maxima,

power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda C luju lu i, p rog ram e TV şi cinema). 9-14 “Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment ş i m uzică). 14 ,15-14 ,45 P rem iere cinematografice. 14,45-16 D edicaţii muzicale (în direct). 16-18 “McSonic” (em isiune concurs cu p rem ii M cDonald's); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-6 “Party la RadioSonic”.

UNIPLUS RadioVineri, 7 noiembrie y.Ştiri: 8 ,9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 ,2 0 .

Program informativ BBC: 6,00-6,30;11.00-11,15; 14,00-14,30; 18,00-18,45;21.00-21,30. 6,00-10,00 Un alt înccput.7,20 Vox populi - sondaj de opinie, r;7 ,40 C ursu l valu tar. 6 ,45 , 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pe m apam ond. 8 ,50 Punct ochit - comentariul zilei. 9,15 Poliţia c cu noi.

9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music Non Stop. 11,15-15,00 "La lumina zilei” . 15,05-16,00 Music By RequesL 16,05-16,30 Music Non Stop. 16,30-16,45 "Best o f The Beatles” - curs de limba engleză. 17,05-18,00 "II ard Rock Cafe" - Daniel Boroştean. 19,00-21,00 Coca-Cola Planet Live. 21,30-23,00 ‘Top 13 Noroc” - realizator Tania. 23,00-3,00 "Party On The Radio”. 3,00-6,00 VOA Express.

Vineri, 14 noiembrieContact ştiri:

w r i r r 5-30-23-30 <din’l f l n C f oră în oră, cu cxccpţia 18,30)

Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00.5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (“A ctualitatea”, M eteo, Remembcr, Sport, H oroscop, A niversări) 7:45 Revista Presei Ccnlrale) 8,00 Azi în Cluj- Napoca (M eteo - zona Cluj), 8:10

Revista Presei Locale, “Actualitatea”, Contact trafle, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, P ro g ram cinem atografe, H oroscop ş i A n iversări. 9:05 Microbiografie sortoră. 9:40 Contact Sport. 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show), 22,00 Music By Rcqucst - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda. 24,00 Răspunsuri la scrisori - realizatori Camelia Oicgaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pe teme alese de aceştia).

Vineri, 14 noiembrie 6,00 Bună dimineaţa (v i spune astăzi:

Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale

R adio . C onstan ţa , A ntena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. M ureş, R adio T im işoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Exclusiv magazin, redactor C ristian Zoicaş. 12,00 R adio ju rna l transilvan . 12,15 Exclusiv magazin, rcdactor Cristian Zoicaş. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13,15 M icrofonul ascultătorului - întrebări ş i răspunsuri în direct. D um neavoastră întrebaţi la 064/ 420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş.13,55 B u le tin dc ş tir i. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Bogdan Roşea.19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Top 21+1, I. Topul muzicii uşoare, rcdactor Marius Mcrca. 20,00 Ştiri.20,05 Top 2111, n. 21,00 Ştiri. 21,05 Anotimpul ideilor. Emisiune culturală realizată de rcdactor Dan Banciu.21 ,50 B u le tin dc ş tir i. 21 ,58 închiderea programului.

CBISUSGIE ESTETICID r.T O .M A T . MUGEA j

♦ transplant dc păr i♦ îndepărtarea ridurilor leit;

şi sechclclor după acnee prin trataie chim ic ♦ lifting facial ♦ rinoplaslit! . ♦ chirurgia sînului ♦ varice j♦ abdom inoplastie ♦ iipoaspiratejj

♦ chirurgie plastică s Consultaţii gratuite, cu programan.]CLUJ-NAPOCA, STR.PASCALY M U !

Telefon 14-14-9Q^ POUCLÎNÎCĂ'

INTERSERVISANstr. Pascaly n r.5 , eart, G heorgta

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEITO' LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCBl-1

NOLQGIE ♦ REUMATOLOOE EC0GRAF1E ♦ ALERGOLOOE !

: DERMATOLOCîE ♦ CHIRURGII j ORTOPEDIE ♦ O U L ♦ OFTALMOLOGI j

GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGE ' PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFE Eanioări Doppler-Histcrisalţii|i|rd

pentn sterilitate [ceiiiii LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imnnoloj* - Parazitotogie Determinare Rh - T o tt i sarcină - Antigen HBS - Elisa Tal - Examinări citologice pentru depisUra cancerului de col uterin - Investigaţi pentn sterilitatea feminină ji mxsculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 M ed ic d e g ardă: o re le 2 1 - 7 R e ze rv a re , co nso lta tii

< l a teL 41 .41 .63 . ’ J

S .C . Dental ROVfl S D C O LO V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratam ente stomatologice

complexe:> terapie> protetică (ceramică)> . chirurgie (rezecţii, împlânte)

P rog ram ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic o rar: 9-19

sîmbătă 9-14 i Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. HIIHAl CALUGAEI Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr . P rahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGII L , M i, V -1 7 -2 0 S -8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.M

ALIANŢA ANTIS01CIDLI FELINE— — — Sudctulnostruladispmţa

duinncavoastii Tcfcfoffil W dc noapte, telefonul « c ă

1 9 1 6 4 7G a rd ă d c n o a p lc , o re le 20-QS j

L inia telefoniei dc intcrvcntic - criză si prevenţie a suicidului iniţ-d e LABORATORliL 1»B S iV iT il*

.MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia <M.d e lun i p înă vineri, în tre orele t ■ *■

Vă aşteptăm apelurile u numărul 186864. ______-

Page 3: cu infarct®

A D E V Ă R U L . D f f B t C L L 'J -N A P O C A :lu n î-v u iec i8 -1 6 ;s îm b ă fâ9 -1 4 ;te I/fax l9 -7 W M jS U B R f:i)A C Ţ IA T U R D A : „ { „ o r t i 4 . i l A W m h n V 1 0 9 7 ( 7d e C l u j ______ r U B L l l ^ i I A \i C luni-vineri 8-16; lel/fai 3 1 4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fa* 21-60-75. Vineri, » f n O I C m P r i C 17 7/ ^ /

Societatea Comercială

Cluj-Napoca,■ •. ■ ’ ■ ■ * . ,

' str.II.liarbus.se nr. 16

ANGAJEAZĂ• inginer chimist

- specializat în prelucrări mase plastice;• inginer electronist

- minim 3 ani vechime în specialitate;• lăcătuş mecanic

- specializat în hidraulică;• electronist.

Cererile însotite de curriculum vitae se depun la sediul societăţii, birou P.I.S.,

telefon 432884/180.

sc l A T S A II sa

Calea Dorobanţilor nr.120OFERĂ GRATUIT

verificarea stării tehniceîn vederea anotimpului rece,

tuturor posesorilor de autoturisme

DAEWOOAcţiunea se va desfăşura în săptămînă

17-21.11.1997, între orele 6-22. Programări şi informaţii suplimentare la

Telefon 410765 Fax 410769

PENTRU ACUITARI IN TEG RAI ,E

%REDUCERE

t r a n « p n r t , n r c a t ţ i m n n t a t GRATUIT !

V R A J A M O B lL J S f

g e & e s k ia i MODENACluj-Napoca

)aşului nr. 42Alei.: 433555, 136RÎ2. ORAR 8-18

Hala Agroalimentară P-ta Mihai Viteazul etaj I

iei: 132897, ORAR 9-18 ° Calea Victoriei nr. 10D

{Materna, TURDA) tel.: 433804

MAI COMERCIALIZĂM, m c m , PALUX. ARACEt

LAC, DÎLUÂNT, CLâ DEOAfjE, CULE-iMtoRÎ PElSfTRU

LEMN.SAUELERaAXAt e kXAV M . .. ».......w . .......MOBILA IN RATE FARADOBANDA - PRODUCĂTOR LA COMANDA

A D i s m & m

ne contacteziSC ELECTRO DANIELLA

1MPEX SRLCLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii ttr.23

Tel: 431791, Fax: 194860

Noi te conectămsi m- 5

la fiecare conectare

A '

Iţi oferim

►CC economizor Dealer autorizat

Faptul că puteţi călători la Londra

cu doar 180$ este unul din ele.sau 197 $ la Amsterdam, 212 $ la Bruxelles, 207 $ la Paris,

169 $ la Munchen, 351 $ la Montreal, 356^$ Ia New York, 614 $ la Bangkok, 307 $ la Tel Aviv, 485 $ la Los Angeles, 219 $ la Verona, 612 $ la Johannesburg, 1118 $ la Sydney

V ; : V . o... sau că puteţi face rezervarea telefonic,

iar un curier va aduce biletul la destinatia solicitată.

O... sau că acum visul Dvs se poate împlini petrecând Anul Nou pe un tărâm exotic.

^ r ^ W E N S

Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 10, Tel. 064-190748.

StrHuliu Maniu-nr.2 Tel:|430280 Fax:L430285| BSdulÎN:Titulesci^r:4fTel1pi4610;Faxf4l4617J

r e d u c e r i e x c e p ţ i o n a l e d e p r e ţ u r i Ict

C alcu latoarele ALPIS

S -'J

AMD K5/100 Intel VX 256 - 8MB RAM HDD 1,08 6B Quantum Monitor 14" Smile SVGA 1 MB PCI S3, CL

Intel P5/133Intel VX QDI512 - 8MB RAM HDD 1,08 GB Quantum Monitor 14” Smile SVGA 1 MB PCI S3, CL

Vizitaţi punctul nostru de vînzare, de pe B-dul Nicolae Titulescu nr.4 I

U î f i i g î S M l i lNumâijîn^penoadai

Ministerul Finanţelor \9

Direcţia Generală a Finanţelor Publice si r * f Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj

Organizează în data de 28 noiembrie1997 ora 9,la sediul din Piaţa Avram Iancu nr.19, Cluj-Napoca

CONCURS pentru ocuparea postului vacant de:

• inspector specialitate gr.ll/2. la Serviciul de soluţionare contestaţii

Dosarele pentru concurs se vordepune la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj din Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu n r.l9 - Serviciul salarizare, resurse umane (camera 139), pînă la data de 26 noiembrie 1997, însotite de următoarele acte:

a. - cerere;b. - diploma de studii în original şi xerocopie;c. - curriculum vitae (anexa 1 .c);d. - recomandare de la ultimul loc de muncă (anexa 1.d);e..- declaraţie scrisă din carp să rezulte că nu a fost condamnat,

şi nu se află sub stare de cercetare penală;f. - fişa de examen medical;•g. -xerocopia carnetului de muncă.

Relaţii suplimentare la Serviciul salarizare, resurse umane, de unde se poate ridica şi tematica pentru concurs.

(577795)

.t.r.r., .. .

Page 4: cu infarct®

ADEVARULd e ClujM. , , . . ' , . . n n _ n § M O t ' W 7 ’p B CLUJ-NAPOCA:luni-vineri*-16;sîm bâlâ9-14;Icl/Iaii 19-73-04;SUHR£I)ACflATURI)\

Vineri, 1 4 noiembrie l 997 g ^ g j i S L r l K ^ I b ' tani-vtaeriM6;«*Wb3I-4«3;SUBREDACţlADEJ:lnn W »tri«-!«;Id/ta2M 0-7JI' i

R A T E C U D O B I N Z I I N S C A P E R E !

C a lc u la to a re HYUNDAI şi R&M I m p r im a n te CANON, EPSON

K I T - u r i U p - G r a d C , a c c e s o rii, m u ltim e d ia

T e lc fo an e GSM MOTOROLA

Cumpărând minim 3 produse veţi primi cadou un săpun DIAL antibacterian (142 gr) în valoare d e 1 2 . 0 0 0 I e i !ANTIREUMATICCod nr. 5271

POLAR FCE - cremă-gel analgezică, produs deosebit de performant contra reumatismului pe bază de camfor şi mentol, înlătură

durerile reumatice, intramusculare; acţionează eficient asupra, sistemului muscular osos şi încheieturi, se foloseşte şi în cazuri de crampe şi răceli musculare.VAPORIZING RUB - Cod nr. 5270- decongestionant nazal şi contra tusei, pe bază dementol, camfor şiuleideeucalipt.Se foloseşte pentru idecongestionarea căilor nazale şi înlăturarea tusei datorate răcelilor puternice, pentru combaterea sinuzitei. Acţionează eficientşi asupra sistemului muscular, înlăturând durerile. . : 'PETROLEUM .IELLY - Cod nr. 5077 -produs de referinţă al înaltei tehnologii americane, cremă pură cu extract natural de petrol, ajută la vindecarea pielii foarte degradate, în special a bătăturilor; revigoreazăşi ajută laobunăcirculaţieperiferică. g Efect dezinflamatoriu ' g[Completaţi cu litere de tipar şi citeţ Cuponul de Comaodi. Se accepţi f i copii xerox.? .Trimiteţi-! prin poşta, menţionând efit mai exact adresa dvs, (Localitatea, cod poştal * telefonul dvs. pentru confirmare* comenzii), numfirul de bucăţi ţ i codul produselor; pe I

fţaehltate la ridicarea coletului |

I

>adresa A & A AMERO Co„ C i*. 149 O.P.22, Bucureşti.(Suma de plă ti + taxele poştale şi de ambalare vor fia I CUPON D E COMANDĂ| PtitirutuformaţU sau solicitări urgent* titiQ U 5 1 ÎM 3 4 .

Doresc să cumpăr: P R E T /L E INr.Buc.____ POLAR ICKI

I| Nr.8uc.-...„ .. VAPORIZING RUB

255 gr. (cod 5271)....... .......... 5X600 Ici

113 gr. (cod 5270)___..... ....... 53.600 Ici

NrMue..^ ...... PETROLEUM JKLLY 226 gr. (cod 5 0 7 7 ) ---- -3 3 ^ 0 0 lei

| N um *__ ......... Prtnume

. Nr~..~.. B l AÎp..___ LocttliUzit

A deschis BEPnZIT IM GROS§ de LEGUME şi FRUCTEI, si PRODUSE ALIMENTAREt

Cluj-Napoca, str.Uzina Electrică nr.13vis-a-vis de Stadion

Telefon 884/183434,092/287212

PRIM ARI A COMUNEI M INTIU GHERLII

judeţul Clujanunţă CONCURS ]

*pentru postul de , . 'guard comunal

în data de 27 no iem brie 1997.Cei interesaţi .vor depune pînă la data de 25

noiembrie 1997 un dosar care să cuprindă următoarele acte:

- cerere; - ' - /- curriculum vitae;- acte de studii -minim 8-10 clase;- acte de stare civilă - în copie şi original.Se primesc bărbaţi sau femei, vîrsta 20-45

ani, cu domiciliul în localitate.

A N G A JA M . ,economistCerinţe: - cunoştinţe temeinice de contabilitate;

- operare PC;- cunoaşterea unei limbi străine (engleză, germană);- carnet conducere categoria B.

Interviu la data de 21 noiembrie 1997, ora 17, | ^ la Magazinul ALPIN, L E

B-dul21 Decembrie 1989 nr.152, telefon 412917.

r \ T— '- H r n*{¥ \ £3 H i - r l U m

/ - * » * ✓ * * .

da CEui

Banca Română pentru

Dezvoltare Clujsa n u n ţ ă v în z a r e a

LA L IC ITA Ţ IE PUB LICĂa unei

case (avînd curte şi grădină),situate în localitatea Turda,

str.Frăgărişte nr.3.Licitaţia va avea loc în data de 20

noiembrie 1997, ora 10, la Judecătoria Cluj - Serviciul Executori Judecătoreşti.

Preţul de strigare: 195.640.000 lei.INFORMAmimrEliEFONri 91762*

Ofertă specială pentru lunile noiembrie-decembrie.

Economiseşti 1500 $ când cumperi Cieto

cu plata integrală, sau 1000 $‘cu plata în

rate şi în leasing.

Economiseşti 700 $ când cumperi Damas

cu plata integrală sau 400 $ cu plata în rate

şi în leasing.

Şi nu numai... Pentru fiecare Espero, Tico,

Avia sau Lublin cumpărat primeşti un

telefon mobil GSM Daewoo şi conectare,

abonament şi service gratuit pentru 3 luni

la CONNEX sau Dialog.

Sistemul de leasing Daewoo disponibil pentru toate modelele.detalii contactaţi cel mai apropiat distribuitor autorizat DAEWOOvAUTOMOBILE: n

CLUJ IAT.SA Tel.: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.89 * CLUJ FELEAC Tel.: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42 • BUCUREŞTI - AUTO MARCUS Tal.: 01/312.89.77 Fax: 01/312.80.66 > BUCUREŞTI - EUROSERVICE 8.R.L Tel.: 01/675.66.95 Fax: 01/330.39.99 • BUCUREŞTI rAdWJ TeIJFax: 01/211.10.46/210.80.27 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L T&IJFax; 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BÂNEASA Tel.: 01/665.60.35 Fax: 01/666.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel.: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • BUCUREŞTI GRAND GARAGE TeIJFax: 01/760.59.49 • ALBA-IULIA SATEX S.R.L Tel.: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 ■ ALEXANDRIA GRUPO TRANSNAŢIONAL Tel.: 047/32.43.97 Fax 047/32.50.00 • ARAD I AT.SA TeIJFax: 057/28.73.86 • ARAD FRANCKMAR Tel.: 057/24.81.44 Fax: 057/22.38.72 • BACWI AT.SA Tel.: 034/15.27.30 Faj: 034/18.52£5 • BAIA MARE I AT.SA TeL: 062/42.45.86 Fax: 062/42.33.03 • BAIA MARE SIROMEX TeIJFax: 062/41.74.51 • BÂRLAD I A T.SA Tel.: 035/42.13.21 Fax: 035/42.11.89 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT Tel./Fax: 063/23.15.50/25.01#.’ BOJOŞANIXANDOR Tel.: 031/53.47.40 Fax: 031/51.44.80-BRAŞOV IAT.S A Tel.: 068/31.12.48 Fax: 068/31.25.96‘ BRAŞOV ROMINTRADESATeUFax: 068/15.39.B9 «BRĂILA COMIHAIL Tel,: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10 «BUZĂU AGROMECANICA SA Tel.: 038/42J2.f Fax: 038/71.04.90 • CĂLĂRAŞI SEY Tel.: 042/3240.85 Fax: 042/32.31.39 • CAMPINA GIA MOTORS TeIJFax: 044/37.48.50 • CÂMPULUNG I AT.SA Tel.: 048/21.83.99 Fax: 048/81.47.24 ■ CONSTANŢA ARROW Tel.: 041/81.85.91 Fax: 041/63.95.31 • CONSTANŢA KAMSAS Tel: 041/08.42.95 Fax: 041/89.17.50. CONSTANŢA IAT.SA Tel.: 041/64.24.91 Fax; 041/88.75.89 • CRAJOVA CENTRULDE VANZARI ŞlSERVICETel.: 051/14.48.52 Fax: 051/14.59.79 «CRAIOVAREDEXIM TeIJFax: 051/41.08 20/41-48.88-DEVADACIASERVICETel.: 054/22.58.40 Ftt 054/22.58.41 • FOCŞANI AUTO DIVERSIS TeIJFax 037/21.40.54 • GALAŢI IAT.S A Tel.: 038/44.26.33 Fax: 036/46-29.54 • GIROC GIROT1M LTD. Tel.: 058/18.41.55 Fax: 056/19.08.30 • GIURGIU PRODAS Tel.: 046/21 05 00 Fax: 046/22.28.94 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COW’L» SERVICE Tel.: 032/13.76.20 Fax:032/23.32.69 • IAŞI SOCOM Tel.: 032/14.5238 Fax: 032/21.27.56 * LUGOJ FORTIM S A Tel.: 056/31.18.40 Fax: 056/31.28.94 «MIERCU REA CIUCI AT.SA Tel.: 066/17,12.05 Fax: 066/12 39 62 *ODORHEIUL SECUIESC AlTTO-MCOMPANYTel. 1*- 066/21.60.86 • ONEŞTI MIHOC TeIJFax: 034/31.81.57 • ORADEA (FEUX) IAT.SA TeIJFax: 059/46.79.01 • ORADEA LUCON S.R.L TeIJFax: 058/13.30.03 • PETROŞANI GENERAL TRANS S A Tel.: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 * PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.FU-W 033/2345.20 Fax; 033/22.19.00 • PITEŞTI I AT.S A TeL: 048/83.42.00 Fax: 048/63.02.06 • PITEŞTI CARA S A TeIJFax 048/62.5640 «PLOIEŞTI FAREDO 8.R.L Tel.: 044/11.38.98 Fax; 044/11/43.58 • RM. VÂLCEA AUTOSERVIL TeIJFax; 050/73.04.57 • RM. VÂLCEA INQAC0M W- TeIJFax: 050/73.70.21 • REŞIŢA MERCUR Tel/Fax: 055/22.29.80 • ROMAN LUIGIPROD TeIJFax: 033/72.15.78/73.13.04 • 8ATU MARE I AT.S A Tel.: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68 • 8I8IU IAT.SA Tel.: 068/22.68 83 Fax: 069/22 96 62 ■ 8IBIU NINAS R.L. Tel.: 069/43.73.25 069/2132.18 • SLATINA IAT.SA. Tel.: 049/43.41.90 Fax: 049/43.43.94 • SLOBOZIA MIVA SERV TeIJFax: 043/23.12.03 * 8UCEAVAI AT.SA Tel.: 030/22.52.78 Fax: 030/52.17J6« SUCEAVA SEVER1N Tel -030/21 00 32 Fax: 030/52 03 69 • _TECUCI WOTAN IMPEX S.R.L. TeIJFax: 036/81.28.58/46.29.09 • TIMIŞOARA IAT.SA Tel.: 056/20.02.15 Fax: 056/20.1923 • TAROOVIŞTE VIRAFATI PROD SERVCOM S.R.L TeIJFax: 04W63.49.31 • TARaU-JIU IAT.SA TeIJFax: C X X J f K )053/2137.96 • TAROU MUREŞ MONDOTRADE Tel./Fax: 06W25.34.44 • TARGU MUREŞ IA T ^A . Tel.: 065/25.56.66 Fax; 065/25.55.44 • TULCEA DaTA SERVICE TeIJFax: 040/52.12.59 «TURNU-SEVERINI AT.SA Tel: 052/31.47.72 Fax:052/31.19.83 •ZMf/ICEAWiNSIMTelJFax: 047/36.86.08,

Page 5: cu infarct®

ADEVĂRULde PUBLICITATE vineri, 14 noiembrie 1997 ( 5

pr o spec t de e m isiu n ePRIVIND CONSTITUIREA PRIN

SUBSCRIPŢIE PUBLICĂ A

s.c. GEPA s .a .I. Date generaleSocietatea se constituie prinatragere de capital, valoa­rea nominală a unei acţiuni fiind de 1.000 lei.Capitalul social propus spre subscriere este de50.000.000.000 lei (50.000.000 acţiuni, din care5.000.000 acţiuni . subscrise de fondatori şi45.000.000 acţiuni subscrise de acceptanţii prospec­tului de emisiune).Subscrierea şi distribuirea acţiunilor se realizează de către societate şi/sau intermediarii abilitaţi de aceasta, prin BURSA DE VALORI BUCUREŞTI.Data închiderii subscripţiei este de 31.01.1998. în ca­zul în care capitalul social scontat se subscrie într-un

~ termen mai scurt fondatorii vor anunţa noul termen de închidere a subsc.ripţiei în presa de largă circulaţie, în . cazul în care subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt

, mult mai mici decât acesta, fondatorii vor supune aprobării adunării constitutive mărirea sau, după caz, micşorarea capitalului social la nivelul subscripţiei.II. F ondato ri1. GHEORGHE PĂDURE, cetăţean român, domiciliat în Bucureşti, str. lalomicioarei nr. 8, sect. 1, născut la 25.04.1954 în Constanţa, fiul lui Maria şi Gheorghe, căsătorit, identificat cu B.l. seria G.V. nr. 000865 elibe-' rai de I.P.B. - D.E.P. la 14.11.1996.2. BERRUEZO RESINA JUAN JOSE, cetăţean spaniol, domiciliat în Belgia, Patrijsaan 14 Brecht 2960, Spania, născut la 16.03.1952 în localitatea San Sebastian, paşaport nr. 6800054, eliberat la 02.02.1995. ;III. D en u m irea s o c ie tă ţ i iSocietatea comercială.se va numi S.C. GEPA. S.A.IV. F o rm a s o c ie tă ţ i iSocietatea se va constitui sub formă juridică a socie­tăţii pe acţiuni şi va funcţiona în baza legislaţiei române şi potrivit actului constitutiv aprobat de Adu­narea constitutivă şi modificat în viitor prin hotărârile

. Adunării generale. , . •V. S e d iu l s o c ie tă ţ i iSediul societăţii va fi în Bucureşti, Calea Dorobanţi nr. 111, sector 1.Societatea va putea înfiinţa filiale, sucursale, agenţii, puncte de lucru în ţară şi străinătate.VI. O b ie c tu l d e a c tiv ita te ■Domeniul principal de activitate este comerţul cu amănuntul. ■'Activitatea principală a societăţii este comerţ cu amă­nuntul in magazine nespecializate cod. 5212.Pe fângă activitatea principală societatea va desfăşu- ra următoarele activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amă^ . nuntul cu bunuri de consum, altele decât cele alimen­tare: textile, albituri şi lenjerie de pat, îmbrăcăminte, produse din blănuri, încălţăminte şi accesorii pentru îmbrăcăminte, aparate electrice de uz casnic, aparate de radio şi televizoare, discuri şi benzi, echipamente şi accesorii de iluminat, veselă metalică de uz casnic, • produse din sticlă, porţelan şi ceramică, tapete şi pro­duse de întreţinere şi curăţire, de uz casnic şi indus­trial, produse de parfumerie, cosmetică şi săpunuri, mobilă şi alte produse din lemn, instrumente muzi­cale, produse de acoperit pardoseli, aparate de uz., casnic neelectrice, împletituri, produse din plută, hâr­tie şi carton, cărţi, reviste, ziare, rechizite, articole fo­tografice şi optice, jocuri şi jucării, ceasuri şi bijuterii, articole de sport, inclusiv biciclete, produse din piele şi accesorii de voiaj, alte mărfuri de consum; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul de piese şi accesorii pen­tru autovehicule; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul cu produse din tutun; comerţ cu ridicata şi cu amă­nuntul cu produse pentru instalaţii sanitare şi de încăl­zire; comerţ cu ridicata şi cu amănuntul a maşinilor şi a echipamentelor de birou, inclusiv mobilă de birou;' operaţiuni de franchise; import, inclusiv pentru reex- • port, export, barter, al produselor ce fac obiectul acti­vităţii de comerţ intern, switch, lohn, reprezentare fir­me româneşti şi străine; operaţiuni de consignaţie; producţie de bunuri de larg consum şi mărfuri indus- triale, inclusiv montare şi asamblare pe bază de com­ponente din import; servicii de transport, închiriere, reparaţii şi întreţinere a bunurilor din categoriile mai sus menţionate comercializate de societate sau de., terţi, în timpul şi post garanţie).VII. D urata s o c ie tă ţ i i

Societatea se constituie pe o durată nelimitată, înce­pând cu data înmatriculării în Registrul Comerţului.VIII. Capitalu l so c ia l

Capitalul social se constituie prin subscripţie publică Şi este fixat la suma de 50.000.000.000 (cincizeci mi-

tei). Capitalul sociafeste împărţit în 50.000.000 acţiuni nominative fiecare având valoarea nominală de 1.000 lei.Acţiunile sunt subscrise de fondatorii şi de acceptanţii Prospectului de emisiune.Vărsămintele la capitalul social vor fi efectuate în con-

\ diţiile legii. Cursul de schimb pentru acţionarii persoa­ne fizice sau juridice nerezidente care efectuează văr- sâminte în valută este cursul de referinţă al B.N.R. din ziua subscrierii.'IX. A cţiunile s o c ie tă ţ i i

Acţiunile emise de societate sunt nominative, demate­rializate, în valoare nominală de 1.000 lei.Acţiunile vor fi evidenţiate prin înscriere în cont în con- formitate cu procedurile Bursei de Valori Bucureşti.

La cererea acţionarilor, după. plata integrală,, socie­tatea va elîbera certificate de acţionar cuprinzând ur­mătoarele date: denumirea şi durata societăţii, data actului constitutiv, numărul de înmatriculare din Registrul Comerţului şi numărul Monitorului Oficial în

. care s-a făcut publicarea,., capitalul social, numărul ' total al acţiunilor, valoarea nominală a acţiunilor şi văr- . sămintelor efectuate, avantajele acordate fondatorilor,. ‘numele, prenumele şi domiciliul acţionarului sau, după,,

caz, denumirea şi sediul acestuia, numărul, categoria şi va lo a re a nominală a acţiunilor proprietate a acţiona­rului, poziţia la care acesta este înscris în Registrul ac­ţionarilor.Societatea va ţine registrele prevăzute de lege la sediu. ,X. D rep tu r ile f i o b l ig a ţ i i le a c ţ io n a r i lo r :vDrepturile acţionarilor: dreptul la dividende; dreptul de vot în Adunarea generală; dreptul de a fi ales în or- - ganele de conducere ale societăţii; dreptul de a îns­trăina acţiunile deţinute. . . .Obligaţiile acţionarilor; de a efectua vărsăminte în condiţiile prevăzute în prezentul prospect; de a res­pecta hotărârile Adunării generale, indiferent de votul exprimat. - .XI. C o n d u c e re a , a d m in is t r a r e a , c o n tro lu l g e s tiu n ii ş i f u n c ţ io n a r e a s o c ie tă ţ i iCcnducoroa societăţii este asigurată de Adunarea

. generală a acţionarilor. .Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare. Adunarea generală ordinară se întruneşte o dată pe

• an în cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului, financiar.Atribuţiile Adunării generale ordinare: discută, aprobă şi modifică bilanţul şi fixează dividendele cuvenite ac­ţionarilor; alege administratorii şi cenzorii; fixează re­muneraţia cuvenită administratorilor şi cenzorilor; se pronunţă asupra gestiunii administratorilor, stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, progra­mul de activitate pe exerciţiul următor.Adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de - câte ori este nevoie şi se pronunţă cu privire la: schimbarea formei juridjce a societăţii; fuziunea cu

’ . alte societăţi sau divizarea societăţii; dizolvarea anti- , cipată a societăţii; reducerea capitalului social; înche-■ ierea actelor juridice prin.care societatea dobândeşte,

înstrăinează, închiriază, schimbă sau constituie în ga­ranţie bunuri aflate în patrimoniul său a căror valoare

, depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic.Administrarea societăţii va fi asigurată de o persoană juridică administrator unic numit de Adunarea genera-

. lă pe o perioadă de 4 ani, cu posiblitatea de realege­re. Administratorul va trebui'să depună o garanţie ;

■' pentru administraţia sa egală cu valoarea nominală a10.000 acţiuni. / ■ ■■ . . vAtribuţiile administratorului unic: numeşte directorii executivi; convoacă adunările, generale ordinare şi

- extraordinare;. supune spre aprobare Adunării generale raportul cu privire la activitatea, societăţii, bilanţul contabil şi contul de profit pentru anul precedent şi proiectul de program de activitate şi bugetul de Venituri şi cheltuieli pentru ariul următor; ţine;registrele prevăzute de lege; aprpbă împrumu­turile bancare şi constituirea garanţiilor necesare în acest scop; încheie acte juridice prin care societatea dobândeşte, înstrăinează, schimbă sau constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul s â j a căror va­loare nu depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic; mutarea sediului societăţii; schimbarea obiectului de activitate; mărirea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiunea de noi acţiuni; emisiunea de obligaţiuni.Controlul gestiunii este asigurat de Comisia de cen­zori, formată din 3 membri numiţi de Adunarea gene- • râ lăpeo perioadă de 3 ani.-.

•Cenzorii supraveghează gestiunea societăţii, verifică ' dacă bilanţul şi contul de profit şi pierderi sunt legal În­tocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea • din urmă sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimo-

- niului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întoc­mirea bilanţului.Funcţionarea societăţii va fi asigurată de personalul angajat cu contract de muncă sau convenţie civilă de colaborare.XII. C o n d iţii le p e n tr u v a la b i li ta te a d e lib e ră r ilo r A d u n ă rii

- g e n e ra le ş l m o d u l d e e x e rc i ta r e a d rep tu lu i d e v o tAdunarea generală ordinară este valabil constituită în prezenţa acţionarilor care reprezintă cel puţin 1/2 din capitalul social la prima convocare şi indiferent de capitalul social reprezentat în adunare la următoarea convocare, iar hotărârile se iau cu votul acţionarilor ce deţin majoritatea capitalului reprezentat la adunare. Adunarea generală extraordinară este valabil consti­tuită în prezenţa acţionarilor reprezentând 2/3 din ca- - pitalul social la prima convocare, respectiv oricât din capital la a doua convocare, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii capitalului reprezentat îri adunare, în Adunarea constitutivă, fiecare acţionar are un vot, . indiferent de numărul acţiunilor subscrise. în Adunarea generală, fiecare acţionar care deţine în­tre 1-5.000 acţiuni va avea un vot. Acţionarii care

■deţin', peste 5.000 acţiuni vor avea un vot pentru primele'5.000 acţiuni şi câte un vot pentru fiecare acţiune în plus.XIII. P articiparea la beneficiiParticiparea la beneficii se face proporţional cu nu­mărul acţiunilor subscrise.Plata beneficiilor cuvenite acţionarilor se face de so­cietate în condiţiile legii în cel mult 2 luni de la apro- . barea bilanţului de c ă tre ,Adunarea generală a acţionarilor. . .XIV. O peraţiunile încheia te d e fondatori în contul s o ­cietăţii: încheierea contractelor necesare organizării şi desfăşurării subscripţiei; închirierea/cumpărarea sediului iniţial; acoperirea cheltuielilor necesare organizării şi derulării subscripţiei, incluzând, dar fără a se limita la'onorariile consultanţilor, avocaţilor, comisioanele intermediarilor şi cele privind publi­citatea.XV. D izolvarea şi lich idarea socie tă ţii

. Dizolvarea şi lichidarea societăţii se face în condiţiile, prevăzute de lege.XVI. Inform aţii privind principalele obiective strategice ale socie tă ţii1. Realizarea unei’ reţele cu amănuntul pentru pro­duse nealimentare pentru magazine moderne, imple­

mentând conceptele GEPA, în Bucureşti şi în marile oraşe din România prin: magazine proprii; integrarea activităţii comerciale a GEPA CENTER; acordarea licenţei de operare (franciza) într-o reţea extinsă pe

‘ planuri corelate geografic, demografic, psihografic.2. Stabilirea unor standarde comerciale la scara între­gii ţări, cu respectarea strictă a eticii de afaceri şi pro­movarea produselor de marcă: crearea unui compor­tament de cumpărare de tip occidental prin promovarea produselor de calitate, care oferă depli­ne satisfacţii atât în ceea ce priveşte scopul achiziţiei mărfii, cât şi satisfacţii financiare prin economia pe termen mediu creată de posesia unei mărfi de calitate; asigurarea informării depline a clientului şi serviciile post-cumpărare; existenţa pe termen lung a magazinelor, cu asigurarea.service-ului pe post-ga-

1 ranţie a bunurilor de folosinţă îndelungată.3. înscrierea la cota BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI..XVII. Inform aţii privind distribuirea

. Distribuirea se va face la sediul societăţii şi/sau prin . intermediari abilitaţi de societate, prin Bursa de Valori

Bucureşti...

iSS flşiill

Acţiunile GEPA S.A.9

se subscriu numai în numerar la Sucursalele Băncii Bancorex - Cluj,

Piaţa Libertăţii nr.7; tel.: (064) 19 19 22; fax (064) 19 19 10

şi Băncii Româneşti S.A., Str.Emil Zola nr.2, tel./fax: (064) 19 80 71

Preţul unei acţiuni:1000 lei (nu se percepe primă de emisiune)

Un pic mai bine

GEORGE PĂDURE Preşedinte

• Născut la 25 aprilie 1954 la Constanţa• La 21 de ani devine cei mai tânăr şef de unitate din domeniul turismului şi alimentaţiei din Constanţa, având în subordine 70 de salariaţi.• La 25 de ani se lansea­ză în afaceri în Belgia, ab­solvind şi cursuri de mar­keting şi management.

• După o activitate de 4 ani ca reprezentant al unei firme belgiene de export, devine directorul acesteia, având în subordine 60 de salariaţi belgieni. ■• în 1986 înfiinţează propria afacere din Belgia, GEPA, care în numai un an de activitate devine cel mai mare exportator de produse electronice pe relaţia Grecia.

• In 1990 revine în ţară şi înfiinţează firma GEPA ELECTRO CENTER, prima societate românească de profil la standarde occidentale, cu o cifră de afaceri de 15 miliarde lei/an. Cunoaşte foarte bine limbile franceză, engleză, greacă şi olandeză (flamandă).,,• Fără a fi implicat în politică, datorită calităţilor manageriale excepţionale şi a permanentei activităţi

' în sprijinul dezvoltării economiei de piaţă şi a consolidării eticii în afaceri la standarde occidentale, în 1996 este ales primar al sectorului 1 din Bucureşti, singurul candidat independent ales în Capitală.• Implicat activ în viaţa socială, nu numai în calitatea sa oficială, conferită de electorat, dar în primul rând de calitatea sa de cetăţean responsabil, ,este preocupat îri mod continuu de ridicarea calităţii vieţii cetăţenilor la standarde europene, prin extinderea devizei sale „Un pic mai bine pentru Dumneavoastră”, la toate nivelele şi aspectele vieţii cotidiene.

Page 6: cu infarct®

6 ) vineri, 14 noiembrie 1997 OMUL SI SOCIETATEA A D E m nîjrde C8uj

Cu umoristul Cornel UDREA despre:

A

f f i n

Scliiţă dc portret. Cornel UDREA (cel de după 1989): 1990 — DINASTIADA, album umoristic ilustrat dc Virgil Tomulcţ, apărut la Editura Concordia; 1994-OBICEIIJRI DE NUNTÂ LA CANGURII ŞCHIOPI, cd. a II-a, “U" - 75", monografic, în colaborare' 1995-. VERIŞORII SIAMEZI, proză umoristică, cu ilustraţii dc Mihai Pînzaiu P1M, Editura Atlas Clusimn; AL DOILEA SOARE, monografic tHE Cluj, în colaborare cu Gh. I. Rodea; MUŞTE CU CEARCĂNE, audlo- album umoristic cu actorii Dan Glasu şi Nicu Mihoc, d:e Ia Teatrul. Naţional din Tirp Mu reş, grafica Cristian Cheşuţ; 1996 - MARELE Z p CHINEZESC GERMAN, proză umoristică, coperta şi ilustraţiile Cristian Chcsut, Editura Daco-Prcss; DOCANCOLDE PARAŞUTIST

' AL CENUŞARESEl (regia Radu Ţicudcan), audicvalbum realizat de' Biblioteca sonoră “Transilvania” a Studioului dc Radio Cluj, cu un colcctiv al Teatrului de Stat Turda (grafica Radu Gruiţă); IN VIAŢA CA-NPIAŢÂÎ, spcctacol dc estradă al Ţeatruhii Draniatic Baia Mare (2 premii Ia Festivalul Teatrelor dc Estradă dc fa Constanţa); NATO.., FRÎNTÂ CĂ ŢI-AM DRES-O?, spcctacol dc estradă Ia Ansamblul Artistic dc Estrada al Armatei Cluj (4 premii la acelaşi festival); 1997- CUFĂRUL -PANDOREI, teatru, coperta Radu. Gruiţă;. PRIVIGHETOAREA CIOCUŞÂ, proză umoristică, coperta şi ilustraţiile de Ştefan Popa Popa's, Editura “Popa’s Art"; Serialul TV “Toadcr a Şuvagăuhif, cu DorcI Vişan; DESCULŢI... ŞI-N PARC!, regia Marcel Tiiniraş, Teatrul dc Estrada Ploieşti; HOROSCOP SHOW, . spectacol de estradă la Ansamblul Armatei, Bucureşti (premiera în decembrie 1997); CLEPSIDRA CU MINUTARE, proză umoristică în braillc; A INTRAT O GARA-N TREN - muzical de buzunar la Ansamblul Artistic dc Estradă al Armatei Cluj, regia Radu Ţicudcan, premiera în 22 deccmhrie 1997, k Constanţa; Premiere teatrale: A DOUA FUGĂ N EGIPT (regia Bogdan Ulmu), premiera în ianuarie' 1998, la Bîrlad, TALLEYR AND DE LA ETAJUL IV, aceeaşi rdgie, premiera în martie 1997, tot la Teatrul V,I. Popa di» Bîrlad; DOMNIŞOARA J1JRASSIC (regiaMareei Timiraş), muzical la Teatral de Estradă "Toma Caragiu” din Ploieşti, cu Corina Cftiriac în rolul principal (1998).

Bucureşti, cartea are un tiraj mic, este cu adevărat o raritate bibliofilă, numai 75 de exemplare. Cui vor fi destinate, în principal, acestea? :

- Cărţile vor ajunge, cîte un exemplar, la toate asociaţiile de

• Cum s-a născut idcca dc a încredinţa tiparului CLEP­SIDRA CU MINUTARE, în braillc?

- M-am hotărît să dăruiesc semenilor noştri nevăzători o carte de umor, gîndindu-mă mai ales la tineret, la elevi şi nevăzători din ţară, precum şi la gîndindu-mă că accesul acestor cele patru şcoli de specialitate. De oameni la tot ceea ce nouă ni se asemenea, voi dona această carte pare cumplit de firesc este Bibliotecii Centrale Universitare

”L. Blaga”, Bibliotecii Judeţene ”0. Goga”, Asociaţiei Scriitorilor, Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Greco-Catolice, -Muzeului Literaturii Române, care are o;

cumplit de nefiresc pentru ei: adică televizorul, teatrul şi culorile zilnice ale vieţii.

• Apărută la Editura Electronică Braillc, din

secţiunc pentru literatura scrisă dc ncvăzători, Bibliotecii Academici.

• Eventualelor ironii, chiar critici la adresa iniţiativei, cum le-aţi răspunde?

- Celor care văd în această carte o exhibiţie literară sau o tentativă cu moţ dc a ieşi în faţă, dacă altfel nu se poate, le-aş răspunde că ci sînt adevăraţii ncvăzători în ccca ce priveşte nişte mobiluri simple, ca orice lucra sincer, omenesc. Folosesc acest prilej - pentru care mulţumesc - pentru a adresa tuturor celor care au bani rugămintea să doneze Asociaţiei Ncvăzătorilor din Cluj-Napoca măcar două audio-casete, care înseamnă vitale pagini sonore dc literatură şi cultură pentru nevăzători. Cît de bogaţi pot deveni aceşti oameni peste noapte, cu această bibliotecă sonoră!

Reamintim publicului că lansarea, in premieră europeana şi mondială a \olumului dc pro/ă umoristica, în braillo, l LLPS1DRA CUMINUTARE, do Cornel lîdrea, \ a a\ca loc sîmbătă. ÎS noiembrie a c . la ora 13, în Sala de spectacole a Cercului Militar dm Cluj- Napoca

M ic h a e la B O C U

ULTIMELE PRIME SI ALOCAŢII ACORDATE PRODUCĂTORILOR AGRICOLI

Se acordă > prime producătorilor agricoli, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie, în conformitate cu prevederile HG nr. 72/1994 şi nr. 158/1995. Aceste prime se acordă pentru

obţinuţi de la vaci şi juninci cu reproducători atestaţi se va ohţine o primă de 70.000 lei; pentru viţeii de la juninci 50.000 lei.

Primele se acordă pe baza unei cereri scrise înaintate

Producătorii

viţeii obţinuţi de la vaci şi centrelor agricole comunale. Injuninci. Condiţia acordării cerere producătorii agricoliprimei este păstrarea şi creşterea trebuie să facă precizarea, peproduşilor pînă la vîrstă de 12 proprie răspundere, că se luni. Primele acordate sînt următoarele: 75.000 lei pentru viţeii obţinuţi de la vaci şi juninci însămînţate artificial care nu sînt sub.control artificial alproducţiei; 90.000 lei pentru păstrării acestora pînă Ia vîrstă

. produşii obţinuţi sub control de 12 luni se face de specialişti ■oficial; 100.000 lei pentru de la centrele agricole comunale,produşii obţinuţi de la juninci;. Oficiul judeţean de reproducţieproduşii obţinuţi de la juninci şi selecţie a animalelor, prin .însămînţate cu material seminal punctele comunale, avizate şi dede la tauri atestaţi şi aflaţi în către primarul comunei pe bazatestare după descendenţă - evidenţelor şi constatărilor120.000 lei/cap. Pentru viţeii faptice.

agncoli v / f obligaţia să urmărească « însămînţarea artificială să (j înscrisă în registrul de montă a însămînţări, iar la fătare viţeii t fie înregistraţi.

Primele se acordă următoarea lună împlinirii dc 1; luni, pe baza listelor producătorii agricoli în cauzi întocmite de centrele agricol

încadrează în. prevederile legale, vizate şi de Centrul agricc. confirmarea obţinerii viţeilor judeţean de reproducţie i însăinînţaţi artificial şi prin selecţie a animalelor, montă cu reproducători atestaţi, precum şi dovada creşterii şi

D r a g o ş D A M lA fi

P.S . Aceste prevederi sînt valabile doar pentru acest an. Este greu de ştiut cîţi dintre crescători d e an im a le vor p u te a b e n e fic ia de aceste p re v e d e ri care d e o c a m d a tă , mai sînt valabile.

Intelectualii clujeni îşi duc copiii la creşăPreocupaţi prea mult de

politică, remaniere, restructurare, cei mai mulţi dintre muritori au uitat şi de copiii lor. Asta poate, şi din cauza faptului că femeile sînt cele care “ trebuie” să se ocupe de odraslele lor...Şi tocmai pentru că majoritatea femeilor au preocupări nu neapărat legate de politică şi nu-şi pot permite întotdeauna să se ocupe de propriii copii, ele trebuie să găsească o soluţie pentru a-şi lăsa copilul undeva, cu cineva care

noi o cunoaştem din vremuri mai de demult: creşa. Problema complexă a creşelor, absolut necesare pentru părinţii care nu au alte soluţii, probabil că va fi luată în considerare în reforma sanitară şi în viitoarea lege a asigurărilor sociale. Insă, pînă atunci, una cîte una, creşele sînt

17 copii. In Gheorgheni, la erei saptămînală sînt tot alîţia cop Deşi creşele sînt subvenţiona: de stat în proporţie de 70 lasai părinţii mai plătesc o taxa c funcţie de salariu. Hrana pe i pentru un copil costă 6.3501 lei, dar trebuie acoperitei cheltuielile curente. Dao numărul copiilor este mic, ateînchise. Motivele sînt diferite.

Pentru unii dintre părinţi taxa pe creşte şi taxa. Astfel, la ocis care trebuie să o plătească, este de zi un părinte plate prea mare, raportată la salariul pe care îl au, dar şi datorită

Valea lerii - o zonă mai puţin afectata de poluare

* , «*

sb W p na

contopire în spiritul a tot ce există în jurul nostru. O „expediţie” în Valea lerii v-ar putea oferi primele semne ale unui posibil răspuns. Aceasta

insu-ficienţei spaţiului necesar amenajării ei. Oficialităţile comunei speră că viitorul apropiat va aduce o rezolvare a'problemei cu pricina. Au fost iniţiate o serie de discuţii cu repre-zentanţii comunelor învecinate - Iara şi Băişoara - în sensul creării unei gropi de

. gunoi comune. Pînă la realizarea planurilor, pentru simplul motiv preconizată pentru primăvara anului viitor, că Valea ' lerii descotorosirea necontrolată de deşeuri va fi

să-l poată supraveghea. Cele mai numărului mic de copii care s-au multe mame Îşi duc copilul la născut în ultimii ani şi faptului soacră sau la mamă, altele mai că durata concediului postnatal a cu bani îşi pot permite o baby- fost prelungită la 2 ani. De sitter (doică), dar mai este şi o \ exemplu, în cadrul Spitalului categorie de mame care nu au, Clinic de Copii mai funcţionează pur şi simplu, această posibilitate. 5 creşe. şi nici una nu acoperă Şi apelează la o soluţie pe care totalul de locuri pe care le are.

Ministerul Educaţiei Naţionale deţine în Cluj-Napoca încă 9 creşe care sînt şi ele în aceeaşi-

' situaţie. Pe strada Mehedinţi din cartierul Mănăştur există o creşă ' cu 60 de locuri, dar are numai

înseamnă nu doar adaptarea civilizaţiei rurale la secolul pe carc-1 ducem în spate, ci şi propria lui (şi a noastră) adaptare lă un timp nedefinit şi

universal în felul lui.Deoarece Valea lerii nu înseamnă numai

evadare spirituală sau de orice altă natură, locuitorii zonei sînt puşi şi ei faţă în faţă cu problemele de actualitate ale epocii de tranziţie pe care o folosim cu toţii drept cauză a ...orice

--------- --------------- ,------- - .— s-o fi ivind. Una dintre cele mai acute problemevizitaţi o dată zona muntoasă a judeţului şi care a devenit una de interes politic, economic Cluj înainte de a fi nevoiţi să vă luaţi schiurile şi social puse în discuţie în ultima vreme este în spinare. In cazul în care aveţi înclinaţii aceea a ecologici. Ea nu ocolcşte ţinutul Văii deosebite pentru viaţa rustică mai puţin lerii aşa cum nu ne ocolcşte pe nici unul dintre

noi. Iar personalul de la Protecţia Mediului nu se sfieşte să efectueze raiduri prin împrejurimi. Din cauză că Icnjnul nu constituie nici pe departe o problemă, rumeguşul există şi el din plin pe întreaga rază a comunei. Singura problemă ar fi depozitarea lui oriunde proprietarul reuşeşte să dibuiască un loc care se pretează la aşa ceva. Dacă în unele cazuri depozitarea

Sugestiile obişnuite dc a vă petrece sfîişitul de săptămînă ar putea părea oarecum deplasate avînd în vedere condiţiile meteorologice care ţin să ne reamintească faptul că am intrat totuşi în cea de-a treia şi ultima lună de toamnă. în aceste condiţii nu vă rămîne dccit să ne urmaţi sfatul si să mai

alterată dc civilizaţia cosmopolită (din care a devenit cît se poate de clar că nu se întrevede nici o urmă de scăpare), v-am sugera idcca unei evadări dc moment în zona Văii lerii. Accasta datorită faptului că într- un Cluj aflat în focul - sau mai degrabă în fiimul - fabricilor, comuna Valea lerii s-a priccput de minune să se ascundă, nu mai departe dc vreo 70 dc kilometri, dar bine dc tot Şi dc acest lucru vă putem asigura.

Aproape dc ieşirea din Florcşti - aşezare carc poartă încă amprentele inevitabilei apropieri dc municipiu - veţi putea simţi că lumea sc schimbă cu totul. Ceea cc era sau aţi fi ciczvt că este semnul civilizaţiei secolului douăzcci sc transformă într-o civilizaţie cu totul diferită. Aşa îneît ajungi să tc întrebi carc este într-adevăr sensul culturii pc carc ne străduim atît dc intens şi dc atîta timp sâ nc-o asumăm - acela al unui individualism pur, propovăduit dc adepţii urbanizării şi ai realizării umane în spirit occidental, sau cel al unei integrări prin

sancţionată - încă nu se prea ştie cum, deoarece sancţionările s-au prezentat deocamdată doar sub forma avertismentelor. Un alt fel de ecologie

O altă problemă căreia comuna Valea lerii se vede nevoită să-i facă faţă este aceea a locurilor special amenajate pentru copii. Datorită faptului că aceasta este o cerinţă a societăţii modeme, locuitorii comunei (al căror număr depăşeşte o mie) au reuşit să amenajeze terenuri de sport prin curţile celor trei şcoli. în rest copiilor - despre al căror număr nu ni s-a putut spune altceva decît că este destul de mare - nu le rămîne decît să se mulţumească cu posibilităţile pe care le au şi pe care le-au avut dintotdeauna locuitorii spaţiului mioritic: ograda şi uliţa. Asta în cazul în care aceasta din urmă nu se va transforma (în lipsa gropii de gunoi). în loc de depozitare a deşeurilor menajere. în ceea ce priveşte ograda, putem sta liniştiţi, pentru simplul motiv că nu-şi pune nimeni groapa de gunoi taman sub nas nici măcar dintr-un exagerat spirit de economie a spaţiului.

La ura MORAR Foto: N. PETCU

serealizează „cu cap”, u r m â r i n d u - s e re c o n d iţio n a rea zonelor distruse in urma inundaţiilor, nu sînt , rare cazurile ncfcricite în carc dcşcurilc sînt pur şi simplu lepădate. Toate accstca par să sc tragă dc la lipsa unei gropi dc gunoi, problemă carc se pune cam dc multişor din cauza

aproximativ 250.000 de lei t lună, iar la una săptănm 300,000 lei pe lună.

Cei care au ales soluţia atş. nu sînt tocmai nemulţumiţi peife că, în afară de supravegta copiii primesc şi educaţia pe nu toate mamele au posibilitate să le-o ofere, fiind ocupate,cas nu mai vorbim iii taţi. Surprinzător este faptul majoritatea părinţilor care işic P copii la creşă sînt intelectuali nu muncitori, aşa cum am înclinaţi să credem.> - . Claudia NISTO:

Actualitatea turdeanăDupă începerea actualului an

de învăţămînt, prof. Agdrei Russu, sprijinit de conducerea Şcolii “Andrei Şaguna”, str. Axente Sever nr, 4, răspunzînd unor cerinţe imperioase, a

că a constatat onorata cornii* Ofertele pentru reparaţiile la & de cultură (cea veche) nu au 6 discutate. De la 15 milioane f cît au fost alocaţi iniţial, s-aajE la 24 milioane lei. Domnul iii

organizat şi dat în folosinţă, î n , Bucos, din partea Primăriei,4 sala de sport a susnumitef , fapt susţinea că lucrările instituţii, un cabinet pentru neterminate, s-au ridicaţ ii practicarea gimnasticii medicale, valoare de 33 - milioane corectarea deficienţelor fizice Concluzia: deplasarea unei £ (cifoză, piept de cocoş, piept comisii de specialitate din cafc înfundat, platfus) şi gimnastică Primăriei pentru a constata te recuperatorie - post traumatism sumele alocate (după ce-a» fc (fracturi, entorse, luxaţii, paralizii cheltuite?) la bibliotecade*fcf -în urma atacurilor cerebrale, ale şi pentru copii se justii» membrelor) după următorul Lucrările executate pînă program: luni, marţi şi miercuri (dar determinate) sus:;' între orele 16,30 - 18,30 cu consilierul, sînt de pre£ planificare. Din 6 regii autonome calitate. Şi-atunci? 0 n?; şi societăţi comerciale care au . comisie care să... solicitat Consiliului local avize Pînă unde se întinde cct" pentru privatizare (de un an şi civic al urbei? Se pare că mai bine de zile) pină în prezent, se ştie... Altfel de ce-ar sofc doar două unităţi au primit rîvnitul “document".

SC “Metex” SA şi regiile din subordinea directă a Consiliului local: câ TL, RADP, RAATACFL şi CS “Coral” SA, care au solicitat accst act, se mai află încă în aşteptare. Pînă cînd? Pînă ce va fi ... biruită birocraţia sau neputinţa, că altfel, aşa cum susţinea ec. Borşa Victoria, managerul SC “Mctcx” SA trecută şi ea prin ... furcile caudine ale birocraţiei, nu vom fi privatizaţi decît în anul 2010!

într-o şedinţă ordinară a C.L. dl consilier Marian Popescu spunea: “Comisia nr. 4 s-a deplasat să vadă cum sînt

•- "cheltuiţi banii •publici1”.'Gc-crcdoţi' . . . . . . Jpn.COw ‘

unii consilieri în şedinţele delimitarea acestor obiecta Concret, s-a propus central?' (unii îi spun centrul istoric! ‘ fie considerată distanţa Poliţie şi pînă la Banc-Post A- 'întreabă de ce nu pM ' Primărie? Pînă una, •f*» controlorii dc biletea u to b u z e l e R A TL-uiui, iş> ^ s in g u r i leg ea (sc pare că ci c® ' m a i b in e , ce a lţii nu ştiu) - ^ n u te d a i jo s în centru (viza'1’ Expres) eş ti penalizat cu 151 le i. Fără discu ţii! .

Hotărîţi-vă domnilor, dcc- pînă unde sc întinde ccotrul sau istoric dacă vreţi, a ur

Page 7: cu infarct®

' A D E V Ă R U L .d e ClBJfl ROZA VÎNTUR1LOR vineri, 14 noiembrie 1997

i » (Reuter)

“Cartea neagră a comunismului” I provoacă

dezbateri aprinse In Franţa

i m

Rusia şi China, într-o nouă eră a cordialităţii reciproce

Cu doar cîteva zile înainte de împlinirea a 80 de ani de la marea revoluţie bolşevică, o echipă de istorici francezi a eslimat că sistemul comunist “are pe conştiinţă” între 85 şi 100 milioane de victime, de la începutul secolului.Dar chiar înainte de apariţia

pe piaţă, săptămînă aceasta, a lucrării lor intitulate “Cartea neagră a comunismului”, între cei 11 experţi a izbucnit o dezbatere aprinsă privind semnificaţia descoperirii lor. Epurările ordonate *de Stalin,

genocidul comis de Pol Pot şi milioanele de alte crime făcute în numele secerii şi al ciocanului . au fost oare toate acestea definitorii pentru sistemul comunist? Pot fi puse crimele împotriva umanităţii pe picior de egalitate cu atrocităţile comise de na/işti? ’■ v ■Lucrul la această cartei -

programată să apară concomitent cu aniversarea marii revoluţii bolşevice de la 7 noiembrie - s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă pînă în urmă cu cîteva hmi cînd unii dintre autori s-au opus ca lucrarea să fie intitulată: "Cartea crimelor comuniste”. Lovitura de graţie a fost dală

lima trecută cînd directorul proiectului Stephane Courtois, a ras prefaţa cărţii în carc afirmă ti principala^ trăsătură a comunismului este teroarea. Cîţiva autori l-au acuzat pe Courtois ca le deturnează sensul cercetărilor, iar' unii dintre ei s-au retras din cadrul altor

proiecte pe care le aveau în vedere împreună cu el. Potrivit statisticilor prezentate în carte, comuniştii sînt responsabili pentru 65 milioane de victime în China, 20 de milioane în fosta Uniune Sovietică, cîte două milioane în Cambodgia şi în Coreea de Nord separat, 1,7

■ milioane în Africa, cîte un milion în Vietnam şi în Europa de Est şi 150.000 în America latină. . '

“Dovezile sînt clare şi ele demonstrează că regimurile comuniste a u , comis crime împotriva a circa 100 milioane de persoane, comparativ cu cele 25 milioane de victime făcute de regimul nazist”, a afirmat Courtois în controversata sa prefaţă, adăugind: “Metodele introduse de Lenin şi perfecţionate de Stalin şi de cei de o teapă cu ei nu numai că amintesc de metodele naziste dar de multe ori chiar le depăşesc”.

Doi dintre autori, Jean-Louis Margolin şi Nicholas Werth, l-au acuzat pe Courtois că a ţinut cu orice preţ Ia o cifră rotundă a victimelor - de 100 milioane de persoane. - Werth, a cărui descriere detaliată a regimului de

. teroare a lui Lenin este considerată de criticii literari drept partea cea mai valoroasă din punct de vedere stilistic a lucrării, a afirmat că nu se poate totuşi pune semnul egalităţii între nazism şi comunism, “fn Uniunea Sovietică nu au existat lagăre ale morţii”, a declarat el revistei “Le Monde”.

Dragonul chinez şi ursul rus, aliaţi deveniţi inamici în era războiului rece, se află din nou în relaţii cordiale. ;

Declaraţia reuniunii “la vM ” din 10 noiembrie a scos în evidenţă cît de mult s-au îndepărtat cele două ^tate de confruntarea ideologică din anii '60, stabilind o viziune comună asupra lumii de după războiul roce.

Atît China, cît şi Rusia, care juptau pentru supremaţie în cadrul lagărului comunist, pledează âcum pentru o lume “multipolară”, expresie ce înseamnă că nu trebuie să domine o unică putereStatele Unite. Era alianţelor “îndreptate împotriva unor terţe ţări a trecut”, au afirmat preşedintele rus Boris Elţîn şi şeful statului chinez, Jiang Zemin, într-o declaraţie cpjnună. '

După strînsa alianţă din anii '50, în deceniul următor rivalitatea dintre Beijing şi Moscova a explodat în confruntări armate Ia graniţă. Acum însă acest trecut nefericit a fost aproape uitat.

La 9 noiembrie Elţîn a sosit într-o vizită de trei zile în China, menită să îngroape ultimele

relicve ale ostilităţii frontaliere şi să revitalizeze legăturile comerciale, în cadrul unor eforturi mai largi de a-şi extinde orizontul relaţiilor externe, dominat de cele cu SUA. Moscova este preocupată de faptul că politica sa externă se concentrează într-o prea mare măsură pe legăturile cu Washingtonul, care încep să dea semne de oboseală.

Luna trecută Rusia a convenit să participe la întîlniri trilaterale periodice cu Franţa şi Germania, iar ministrul de Externe Evgheni Primakov a vizitat Orientul Mijlociu pentru a reitera influenţa Moscovei. ‘

Luna aceasta, ţinta lui Elţîn a fost Asia. Liderul de la Kremlin .s-a Tntflnit în Siberia cu premierul japonez Hashimoto şi au fost împreună la o partidă de pescuit, în încercarea de a sparge gheaţa în cadrul relaţiilor lor dificile'

Bunele relaţii cu China sînt esenţiale pentru Rusia, care se străduieşte să-şi construiască un rol de putere asiatică. Moscova a pierdut trenul integrării europene şi acum doreşte să se agaţe de locomotiva cooperării asiatice, luînd în calcul posibilitatea de a adera la

Forumul de Cooperare Asia-Pacific, care are în prezent 18 membri.

Boris Elţîn a dorit.să profite de deosebirile dintre abordarea de către Moscova a relaţiilor cu China şi atitudinea Washingtonului, care a pus accentul pe respectarea drepturilor, înfuriind Beijingul.

“Rusia doreşte o Chină prosperă şi puternică”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Ministerului chinez de Externe, citînd cele spuse de Elţîn în timpul summit-ului cu Jiang Zemin. \ ■■/ Beijingul îşi declară deschis suspiciunea că Statele Unite nu doresc dezvoltarea Chiliei şi vor să îngrădească ceai mai numeroasă naţiune â lumii. Relaţiile chino-ruse au înflorit la sfîrşitul anilor ’80, iar în prezent sînt descrise de ambele ţări drept “o cooperare constructivă centrată pe un parteneriat strategic în secolul al XXI-lea”. Totuşi, cele două state exclud orice fel de alianţă similară celei pe care au avut-o în anii ’50. Purtătorul de cuvînt chinez a menţionat că parteneriatul strategic al Chinei cu Rusia nu-i ameninţă în nici un fel pe vecini. -

|AFP)

Varşovia, Praga şi Budapesta şi-au încheiat negocierile de aderare la NATO| .Polonia, Republica Cehă ş i ,

Ungaria au acceplat să participe la I bugetele NATO pe baza propusă | de aliaţi, fmalizînd astfel negocierile | lor de aderare la Alianţă, au . informat marţi surse diplomatice.■ "Negocierile de aderare s-au | încheiat” a confirmat o oficialitate | a Alianţei, reamintind că intrarea • Ungariei depinde încă de‘ „organizarea, , la 16 noiembrie, a . [ unui Teferendum pe această temă.| Finalizarea discuţiilor deschide■ calea semnării, la jumătatea lunii J decembrie la Bruxelles, cu ocazia I unei reuniuni semestriale a | miniştrilor de externe ai NATO, a | unui protocol de aderare cu cele

trei ţări invitate în luna iulie să se I alăture organizaţiei. După semnarea

acestuia, un lung proces de ratificare parlamentară a protocolului va fi angajat în ţările membre, cu speranţa de a-1 vedea finalizat în anul 1999, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări de ja înfiinţarea Alianţei (4 aprilie 1949).'

Potrivit surselor diplomatice, Polonia, Republica Cehă şi. Ungaria, au acceptat - fără nici o tenlativă de negociere - să plătească 2,48 la sută, 0,9 la sută şi, respectiv, 0,65 la sută în contul fiecăruia din cele trei bugete ale Alianţei - civil, militar şi pentru infrastructuri.

în 1996, bugetul global anual al Alianţei era m jur de 2 miliarde de dolari, repartizaţi între un buget civil (188,29 milioane de dolari), un buget militar (825,83 milioane

de dolari) şi credite pentru infrastructuri (803,78 milioane de dolari). Ca urmare a formării unui nou guvem,< Varşovia, a fost cea din urmă capitală care a înaintat NATO i angajamentul său de a i contribui la funcţionarea Alianţei. Acceptarea sa a fost primită luni, de NATO, care aşteaptă o scrisoare oficială din partea Poloniei pentru sfîrşitul săptămînii, potrivit unei surse diplomatice.

Procentajele propuse celor trei pandidaţi au fost calculate de NATO pe baza unei evaluări a

puterii lor de cumpărare comparativ cu a celorlalţi aliaţi şi a unor prognoze privind PNB-ul tor pînă în anul 1999.

Cotele obţinute nu pun în cauză

algoritmul repartiţiei actuale a contribuţiilor financiare ale celor 16 ţări membre. .. De pildă, algoritmul repartiţiei bugetului civil actual al NATO se stabileşte precum urmează: 23,35 la sută pentru SUA, 18,82 la sută pentru Marca Britanie, 16,50 la suiă pentru Franţa, 15,54 la sută pentru Germania, 5,75 la sută pentru Italia, 5,60 la sulă pentru Canada, 3,50 la sută pentru Spania, 2,76 la sută pentru Belgia, 2,75 la sută pentru Olanda, 1,59 la sută pentru Danemarca şi Turcia, 1,11 la sută pentru Norvegia, 0 ,63 la sută pentru Portugalia, 0,38 la sută pentru Grecia, 0,08 la sută pentru Luxemburg şi 0,05 la sută pentru Islanda. ...

asataa

1

Ai tot ce-ţi trebuie pentru GSM. în pachetul

CONNEX GO! vei găsi cel mai nou model de

telefon BOSCH şi o cartelă SIM reîncărcabilă

ce conţine un credit iniţial. Te conectezi pe Ioc.

Fără abonament lunar, fără taxă de conectare,

fără documente! Niciodată nu a fost mai uşor

să te conectezi la GSM! Ştii în orice moment

cât mai ai de vorbit. CONNEX GO! afişează

pe ecranul telefonului creditul

rămas pe cartelă. Astfel îţi

poţi organiza mai bine timpul

de convorbire.- Informaţii la: 302.11.11

Creditul se poate reîncărca rapid şi uşor cu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şi la oficiile poştale.

Page 8: cu infarct®

vineri, 14 noiembrie 1997 POLITICĂ A D E V A R U Td © e i u j

Radu Vasile afirmă că ministerele cele mai vizate tfe remaniere

sînt Învăţămîntul, Sănătatea, Agricultura

Secretarul general al PNŢCD, Radu Vasilc, a declarat, joi, unui grup de ziarişti, că miniştrii cei mai vizaţi de remaniere sînt Virgil Petrcscu, ministrul Învăţămîntului, Ştefan Drăgulescu, ministrul Sănătăţii, precum şi Dinu Gavrilescu, | ministrul Agriculturii., i

Radu Vasile a subliniat că nu , s-a luat, încă, nici o decizie în I acest sens. El a arătat că Virgil | Petrcscu, in pofida numeroaselor • | critici, este puternic susţinut de . unii membri marcanţi ai PNŢCD. ' De asemenea, în cazul Iui Dinu | Gavrilescu, sc consideră că | respingerea Moţiunii Agricultura, i în Senat, ar face inoportună înlocuirea acestui ministru. . I

Potrivit lui Radu Vasile, Ulm | Spineanu va deveni preşedintele i Consiliului pentru Reformă, cu rang de secretar de stat, membru I al Guvernului. |

Secretarul general al PNŢCD i a declarat că el personal nu este . interesat de nici o funcţie în acest I guvern. - |

PD doreşte să preia ministere economice şi susţine reducerea

aparatului guvernamentalPartidul Democrat solicită

preluarea unor ministere economice, în cadrai apropiatei remanieri guvernamentale.

Vicepreşedintele PD, , Victor Babiuc, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că PD doreşte să sc implice în domeniul economic pentru a impulsiona aplicarea programului de reformă.

Babiuc a afirmat că solicitarea PD “a fost primită cu interes de către ţărănişti” şi că aceasta urmează să fie discutată în cadrul viitoarelor întîlniri dintre liderii coaliţiei.

Vicepreşedintele PD a declarat. că partidul său susţine reducerea numărului de secretari de stat, precum şi a numărului secretarilor de stat cu rang de miniştri, “care nu şi-au motivat prezenţa în guvern”. ,

Potrivit lui Victor Babiuc, liderii < coaliţiei iau în considerare două variante de restructurare a. Consiliului pentru Reformă. Acesta ar urma să fie coordonat direct, ori

de primul ministru, ori de un preşedinte cu rang de ministru. Liderii coaliţiei urmează să aleagă între cele două variante, în următoarele zile, a spus Babiuc. El a precizat că PD are

‘candidaţi competenţi pentru oricare dintre ministerele economice, dar că nominalizările.

. vor putea fi făcute după finalizarea negocierilor politice privind, viitoarea structură guvemamefttală.

Babiuc a afirmat că PD este dispus să procedeze Ia un schimb de portofolii, dacă acest lucru va

. fi convenit cu partenerii de guvernare. PD deţine în acest moment, portofoliile Apărării, Externelor, Cercetării,

■ Transporturilor, Mediului şi Relaţiei cu Parlamentul. , ,

Premierul Victor Ciorbea a declarat, miercuri, după şedinţa BCCC al PNŢCD,- că funcţia de ministru al Privatizării şi aceea de şef al Consiliului pentru Reformă vor aparţine PNŢCD.

Nu se înregistrează evoluţii spectaculoase în războiul Tabără-Funqţ

Singura şansă a lui Funar este . să siringă cit mai mulţi în jurul său

Gheorghe Funar refuză să se recunoască înfrînt. Numai că obiectivele sale sînt oarecum învelite în negură. Primarul Clujului solicită pedepsirea, inclusiv pe. calea justiţiei, a membrilor Biroului Permanent şi conteslă excluderea sa din partid Unii comentatori apreciază însă că Funar ţinteşte, de fapt, prima poziţie în partid. . . .

Pînă în prezent, “loviturile” îndreptate de către Funar spre conducerea PUNR au fost aproape zadarnice. Marţi seara Consiliul parlamentar al partidului a adoptat cu majoritate de voturi un comunicat prin care sînt respinse şi dezavuate acuzaţiile aduse de Gheorghe Funar lui Valeriu Tabără. S-au înregistrat patru abţineri şi un refuz de exprimare a votului. Fapt care indică destul de precis că situaţia din momentul excluderii lui Funar nu s-a schimbat cu nimic. S-au abţinut de. la vot parlamentarii clujeni - care şi-au exprimat public, cu cîteva zile mai înainte, sprijinul faţă de primarul de Cluj-Napoca, şi Juşîin Tambozzi, senator de Călăraşi. Victor Fuior, senator, de Sibiu ă refuzat să voteze.

Gheorghe Funar îşi bate joc de acţiunca Consiliului parlamentar. La o singură zi după vot, primarul Clujului a publicat un comunicat în care arată că, în loc să se ocupe de probleme ale partidului în plan legislativ, Consiliul s-a ocupat cinci ore de Gheorghe Funar, “cel de care cioclii PUNR sînt în continuare

. obsedaţi, pînă şi în somn”. în acelaşi timp el îi avertizează pe cei care şi-au exprimat votul împotriva sa. “Acest mic grup de parlamentari, apăraţi din resturile altor judeţe, desfăşoară sub conducerea cuplului Gavra - Tabără o , acţiune sinucigaşă de distrugere a PUNR” - spune Gheorghe Funar.

Ieri, primarul Clujului a expediat o nouă scrisoare pe adresa Biroului Permanent. Funar apreciază că

Valeriu Tabără s-a lăsat ridiculizat de către fie UDMR într-o emisiune televizată. “S-a ajuns la aceasă situaţie datorită faptului că preşedintele partidul Biroul Permanent şi Consiliul parlamentar nu au fac®

. o echipă solidă care să acţioneze împotriva politici antiromâneşti a UDMR, ci s-au preocupat de adoptam unor ordonanţe vizînd excluderea abuzivă din PUNR a 10 dintre membrii săi fondatori din Cluj-Napoca şj Tîrgu-Mureş” - scrie Gheorghe Funar. Primarul & Cluj-Napoca solicită Biroului să-l excludă din p pe IoanlGavra, care a încălcat - spune Funar - hotă59. “Are procese pe rol cu Primăria municipiului Cfcj.

' Napoca şi cu dl prof. univ. Adrian Moţiu şi dl ziarist Adrian Suciu” - explică primarul. In opinia si, excluderea lui Gavra ar trebui să fie efectuată potmi promisiunii publice a preşedintelui PUNR, de< PUNR Cluj-Napoca şi solicitării Colegiului Cerni de Arbitraj al PUNR. Gheorghe Funar este convin că - după demersurile sale - Consiliul naţionalii PUNR se va întruni pe 22 noiembrie ac. la Cir- Napoca, în şedinţă extraordinară. :

Membrii B iroului Permanent consideră că acuzaţii hii Gheorghe Funar aduse Biroului, preşedintei) PUNR şi parlamentarilor PUNR sînt neadevărate ş calomnioase. ••

- D a n BRIE, P.S. “Ultimul venit” în... tabăra lui Gheorghe Funar

. este PUNR Gorj. Printr-un comunicat trimis pe ai redacţiei noastre, liderii PUNR Gorj precizează ci “inima PUNR-ului este dl Gheorghe Funar”. Gorja cer Colegiului Central de Arbitraj anularea excludem din partid a lui Gheorghe Ftmar şi propun “convoc® Convenţiei Naţionale extraordinare, imediat după a vor avea loc conferinţele judeţene, dar asta nu tîrziu de 15 decembrie 1997”.

„Discriminarea pozitivă ” în favoarea m inorităţilor - abrogată în California

ÎN UNIVERSITĂŢILE DE STAT DIN PATRIA DEMOCRAŢIEI NU SE PREDĂ DECÎT ÎN LIMBA ENGLEZĂ ’

Săptămînalul american „The Chronicle of Higher Education”

, publică, sub semnătura lui Colin Woodard, un .artico l care demonstrează că discuţiile declanşate de crearea unei secţii maghiare la Facultatca de Drept 'a Universităţii JBabeş-Bolyai din Cluj au reuşit să stîruească şi interesul cercurilor universitare de peste Ocean. Autorul are în vedere nu numai examinarea- cazului, ci şi controversatul concept de „discriminare pozitivă” („affirmative action" - cum spun americanii), concept ce generează în prezent polemici tot mai aprinse în rîndul opiniei publice din Statele Unite. Termenul a fost lansat în anii ’60 şi se referă la „programul vizînd recrutarea, angajarea şi promovarea grupurilor minoritare, în scopul eliminării efectelor-discriminatorii”. Timp de aproape 40 dc ani, majoritatea universităţilor din SUA. au fost obligate să sacrificc, în bună parte, atît standardele dc admitere a studenţilor, cît şi exigenţele impuse dc angajarea cadrelor

didactice, în favoarea unei reprezentări cît mai bune, din punct de vedere etnic şi rasial, a componentei societăţii ■ americane. In ultimul timp, însă, se aud tot mai des voci care susţin că „multiculturalismul" impus de aceste programe se

UniversităţiiBabeş-Bolyai.Se pare că tot mai mulţi

americani consideră că discriminarea pozitivă a devenit în prezent o dovadă de slăbiciune politică, înlocuind o formă de. discriminare cu alta. De curînd, în urma votului exprimat de

Corespondenţă din Sau Francisco de la Şerban MIHÂILĂ

răsfrînge negativ atît asupra învăţămîntului, cît şi asupra societăţii americane în general. In numeroase cazuri, discriminarea pozitiva a dus Ia scăderea nivelului învăţămîntului superior, la compromiterea noţiunii .de competenţă a corpului profesoral şi la o discriminare a americanilor, de origine europeană, care, în pofida rezultatelor superioare obţinute Ia testele de admitere, nu pot ■avea certitudinea că nu vor fi respinşi. Adică exact ce s-a întîmplat şi în cazul secţiei maghiare nou înfiinţate a Facultăţii dc Drept din cadrul

populaţia Californiei, discriminarea pozitivă a fost abrogată în accst stat cu cel mai marc număr de locuitori din Statele Unite. Şi alte state şi-au anunţat intenţia de a urma exemplul Californiei.

Toate accstea aruncă cel puţin o umbră de îndoială asupra tabloului, mai degrabă idilic, pe care îl oferă articolul lui Woodard în privinţa înfiinţării secţiei maghiare la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş- Bolyai. Pe de altă parte, ceea ce nu se aminteşte în articol este că în Statele Unite discriminarea pozitivă, acum atît dc contestată,

nu şi-a propus, oricum, să impună vreunei universităţi de stat vreo altă limbă de predare în afara celei oficiale - engleza. în pofida concesiilor făcute în privinţa nivelului de reprezentare al minorităţilor, universităţile americane de stat au funcţionat întotdeauna în această limbă. Mai mult, nu s-a pus niciodată problema ca, spre exemplu, facultatea de drept a-vreunei universităţi americane să cuprindă secţii alcătuite doar din reprezentanţi ai minorităţilor sau secţii în care să fie utilizate alte limbi decît engleza. De ce ? Pentru simplul motiv că ar fi absurd ca* din moment ce întreaga procedură judiciară se desfăşoară în Statele Unite, ca şi în România, doar în limba oficială, viitorii jurişti să studieze într-o altă limbă. Măcar atîta lucru ar trebui să ştie şi cei care deplîng lipsa în România a juriştilor vorbitori de limbă maghiară! :

(Articolpreluat din Adevărul din 12 noiembrie 1997)’

Emil Constantlnescu ar putea media conflictul dintre UDMR sl PNTCD

Preşedintele Emil Constanti-. ncscu nu exclude posibilitatea medierii conflictului dintre UDMR şi PNŢCD, privind predarea geografiei şi istorici in limba

, română.“Misiunea mea este dc a media

între parteneri şi adversari, atunci cînd interesele ţării o ccr”, a dcciarat, joi, şeful statului român, înaintea plccării spre Vietnam. Emil

. Constantincscu va participa la summitul francofonici, care sc desfăşoară în perioada 14-16 noiembrie la Hanoi.

Grupurile parlamentare ale PNŢCD au dccis,. miercuri, să

voteze, la dezbaterea în Parlament a modificărilor la Legea învăţămîntului, în favoarea predării istorici şi geografiei României numai în limba română. în urma accstci decizii,-senatorii PNŢCD vor susţine, la dezbaterile carc ar urma să înccapă, joi, in Senat, asupra legii, ca în şcolile cu predare în limba minorităţilor naţionale, istoria şi geografia României să fie studiate in limba română. Liderul UDMR, Marko Bcla, consideră că o astfel dc soluţie privind predarea istorici şi geografiei in limba română “este inacceptabilă pentru UDMR”.................................

PNL va vota pentru studierea istoriei si geografiei în limba română

Majoritatea parlamentară PNL va vota pentru studierea istoriei şi geografiei in limba română, a afirmat, joi, purtătorul de cuvînt al PNL, Crin Antoncscu. El a spus că accst amendament la ordonanţa dc modificare a Legii învăţămîntu­lui, propus dc comisia de specialitate din Senat, “nu lezează în nici un fel” minoritatea maghiară., Crin Antoncscu a adăugat că

parlamentarii liberali au avut acccaşi poziţie şi atunci cînd a fost emisă ordonanţa, însă au acceptat poziţia Guvernului pentru a nu tensiona relaţiile din coaliţie.

O poziţie similară a fost exprimată şi dc senatorul PNL

Eugen Vasiliu, preşedintele Comisiei pentru cultură a acestei camere. El a declarat, pentru MEDIAFAX, că acceptarea acestui amendament de către plenul Senatului ar fi “absolut firească”.

PNL a anunţat, în urmă cu două luni, că nu susţine amendamentele la ordonanţă propuse dc Comisia pentru învăţămînt din Senat. Schimbarea dc atitudine a conducerii partidului survine la o zi după cc PNŢCD a dcciarat că va vota pentru adoptarea accstui amendament. Ordonanţa dc modificare a Legii învăţămîntului urmează să fie dezbătută săptămîna viitoare, în plenul Senatului.

Decizia PNŢCD este Inacceptabili pentru EflMR

• UDMR va avea răbdare pînă la promulgam modificării Legii învăţămîntului •

UDMR “va avea răbdare” pînă şi geografia - să fie studiată in fimbcînd preşedintele României va promulga modificarea Legii învăţămîntului, a declarat, joi, liderul grupului UDMR din Senat, - Atila Verestay.

El a spus că, deocamdată, această ordonanţă îşi produce efectele, cliiar dacă grupurile parlamentare ale PNŢCD susţin modificarea ei. Potrivit unor surse din UDMR, marţi, liderii Uniunii au propus un compromis celorlalţi lideri ai coaliţiei, respectiv ca una dintre cele două discipline - istoria

romana.Ordonanţă 36/97 se află pt

ordinea de zi a Senatului, pe poziţii13, şansele de a fi dezbătută in această săptămînă fiind minime ‘

Grupurile parlamentare PNŢCD au hotărît, miercuri s ca ambele discipline de învăţămnt să fie predate în limba români

Marko Bela a declarat, mi£ seara, că decizia PNŢCD es’x “inacceptabilă pentru UDMR”ş că ea ar putea afecta relaţia ci partenerii de coaliţie.

'Ardealul de Nord" vrea să determine guvernul ungar

să dea altă lege a compensaţiilor• ”300.000 români nu au fost cuprinşi

în categoriile care beneficiază de lege”1

Fundaţia "Ardealul de Nord” susţine că 300.000 de români nu au fost incluşi în lista celor care beneficiază de compensaţiile oferite de guvernul ungar. De curînd, s-a încheiat perioada în care cei care au suferit în cel dc-al doilea război mondial de pe Urma acţiunilor guvernului hortyst şi-au putut depune cererile pentru compensaţii. Fundaţia "Ardealul de Nord” afirmă că multe alte categorii de români ar trebui să primească suma de aproximativ 2 milioane lei oferite ca "reparaţii”: deportaţii pc criterii etnice, politice, religioase; cei care şi-au pierdut locul de muncă sau domiciliul din cauza autorităţilor ungare; cei care au suferit vătămări fizicc şi morale; persoanele care au fost cuprinse în pogromul de după Diktatul de Ia Vicna, precum şi cei incluşi în batalioanele de sacrificiu.

Col. Găină, preşedintele de onoare al Fundaţiei, a declarat că legea ar trebui să ofere

compensaţii şi pentru perioada septembrie 1940-1942, careeste. în opinia dînsului, "perioada ca mai critică, cu cele mai mult crime". Legea ungară preves pentru compensări perioa 1942-1944.

De asemenea, suma primită i cetăţenii români care au dreps la compensaţii este, după spusei* lui Adrian Moţiu, fost senat* PUNR, "o bătaie de joc, fii® din cele 2 milioane primite, l se duc pe legalizări !■ achiziţionări de acte”.

Membrii Fundaţiei (în moment, în număr de 60) sj* hotărîţi să sc folosească de cn« posibilitate ca să determi f guvernul ungar să mărcasci cuantumul celor care pri’WJi "reparaţii”. "Ardealul de Nora va apela la Ministerul de Extcrsc al României, apoi Ia cc*.*‘ Ungariei, şi, dacă nu vor obţi«‘ nimic pe această calc, atenţiona forurile internaţi'152*

Andreea MARCU

Page 9: cu infarct®

A D E V Ă R BJ L ECONOMIA vineri, 14 noiembrie 1997 (J3)

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI-j 3 n o ie m b r ie 1 9 9 7

D enum ire societate I p r .m e d . I V a r |D g 3c . [ ln c h 7 | V a l , t o ta l a (te l)

25QO0 406 1 2.12 2 40100 4 19 0 0

ANTIBIOTIC EIASI 1000 9690.08 -3 9990 9900 214,862,950

1000 4019.79 -1 4090 4 00 0

AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 - 7 1 1 .1 4 -3 720 . 710 9 04,143,250

1000 2086.39 -1 2190 2 09 0

1000 1347.28 -r 1430 1300 7 6,831,250

OLTCHIM RM.VALC EA 1000 3 702.88 -1 3700 3 70 0 742,094.900

O TE U N O X TARGOVlSTE 25000 271 2 8.18 -4 27500 2 6 1 0 0 .5 7 ,0 7 7.70 0

PCLper POLICOLOR BUCUREŞTI 1000 9140.20 -0 9390 9 30 0 150,748.800

ŞANTIERUL NAVAL constanta 29000 10136.09 1 10000 10100 13,622,900

SOF SO FE R TE ^C A U 2 5000 10922.69 -2 9 14900 12400 114,393,300

TERAPIA C LUJ-NAPOC A 1000 12042.37 -0 12100 11600 2,0 16 .85 5,1 00

Total categoria 18 ,2 7 3 ,0 3 6 ,4 5 0

catogorta 3 ll-a f 60 s o c ie ta ti) ;

AER AEROTEH BUCUREŞTI 29000 8096.17 27 7800 7 0 0 0 . 1,893,200

ALB ALBAPAM ALBA IULIA 1000 9 64.69 -3 970 5 9 0 1,028.800

ALM ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA 1000 935.41 -1 9 980 4 97 2 1.420.198

AMC AMCO OTOPENI - 25000 12183.94 11 12000 12000 2.887,500

AMP AMEP.TEC UC1 1000 . 8 69.28 -6 900 8 90 9.8 34 .20 0

AMY AMYLON SIBIU * . ■ 1000 670.00 -3 670 6 70 1,212.700

APC APCAROM BUZĂU 1000 6 39.45 -6 700 6 10 5 0.613,040

APS APSA BAIA MARE 1000 488.02 -2 4 510 416 3,5 33 ,30 0

ARM ARMATU RA C LU J - N APOC A 1000 3 62 6 .5 4 -e 3700 3 60 0 52,570,300

ART ~ ARTRO M S LATINA 25000 6613.39 -9' 6300 6 60 0 3 ,7 89 .49 0

ASV ASTRA VAG O AN E ARAD 2 9000 4779.16 9 4600 9000 1,811,300

AUR AURORA TG .FRUMOS IAŞI 25000 22000.00 -1 22000 2 2000 3 ,1 02 ,00 0

TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 3378.29 -9 3700 3200 14S.881.100

CRB CARBID- FOX TARN AVENI 1000 2537.17 -1 0 2700 2 45 0 3 9.029.350

CSC C ARBOC HJMC LUJ-NAPOC A 29000 5915.18 6 5750 6000 1.325.000

CRN C A R NEAR AD - 25000 300 0 .0 0 -1 3000 3 00 0 -- 300,000

CER C ER C O N ARIEŞUL CAMPIA-TURZII 25000 4220.60 0 4250 4 200 1,844,400

CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 7 42.79 -7 760 740 32.978.140

CMF COM ELF BISTRITA 29000 4434.06 4400 4900 ^ ’ 3 ,059,500

CON C O N D O R DEVA 2 9000 6000.00 -7 6000 . 6000 ■ • 19B.OOO

BRB** D OROBANŢUL PLOIEŞTI 1000 9 91.56 0 O P R IT A

ELN ELCO N D ZALAU 1000 1020.93 -3 1020 1020 6 5,185.380

ELC ELECTROC ERAMIC A TU R D A 2 9000 14562.69 0 0 • 0 • - o

ERM ERM AT PLOIEŞTI 29000 -0 .00 0 O P R IT A '

FEL FEUEAC UL C LUJ-NAPOC A 1000 6 39.00 -1 640 630 . 1 .687,200

FSP FORAJ SO ND E PLOIEŞTI 29000 365 0 .0 0 4- 3600 3700 284.700

FOR FORAJ SO ND E CRAIOVA ' 1000 4 20.16 -1 0 442 440 2 ,6 36 .10 4

SRX GRHWEXTG. JiU . 25000 2821.81 -44- 3000 2990 . 840,900

IAI*** LA.I.F.O. ZALAU 2 5000 4330.4-2 0 O P R IT A

IMP IMPACT BUCUREŞTI , 6000 13000.00 8 13000 13000 - 416,000

SRM INDUSTRIA SÂRMEI comp» hi«z 2 9000 6 43 7 .5 4 -1 8 6400 6400 2 ,0 40 ,70 0

MEF MEFIN SINAIA 25000 . 6300.00 1 '6300 6300 252,000

ALF MO Bl LA ALFA O RADEA 1000 5 20.00 2 520 . 9 2 0 26000

MOL M OLDO MOBILA IAŞI 1000 2 94.29 -1 3 340 315 24,211,342

MPN MO PAN T G . MUREŞ 1000 631.51 -6 620 630 -3 .5 0 6 ,1 3 0

MPR KOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 687.21 4 640 6 70 9,2 22 .98 0

MPG MO RĂRIT PANIFICAŢIE GALA .1000 • 555.71 0 560 590 1 3,983,230

HVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 2 2 0 7 9.14 10 21000 22500 3,0 69 ,00 0

NVL N AV O LO LTEN ITA 1000 4 90.00 -9 475 462 1 3 0 ,579,638

NEP N EPTUNCAM PINA 25000 2835.71 21 . 2890 2 800 198.900PCA-— P ECO ARAD 1000 1295.70 0 O P R /T APPL PR0DPLW3T BUCUREŞTI 29000 23193.62 12 17900 2 4300 . 26 ,90 4 ,6 00

VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 1230.69 -6 1310 1100 6,2 67 ,88 0

PMB PRO M ET BECLEAN 29000 9000.00 0 9000 9 000 100,000

ROS R O B IN ETE INDUSTRIALE bac 25000 .91 94 .27 -1 4 9090 9 150 . - - 8 ,1 38 ,60 0

SAM S AN EVIT ARAD 10000 8849.65 -2 9000 8 500 •1,265,500

SMT - ŞA N TIER U L NAVAL TULCEA 29000 3900.00 0 • 0 0 , . . 0SEM SEM ANATOAREA BUCUREST 25000 5487.82 -11 9450 9450 11,649,150SDT SIDERTRANS CALARASI 1000 4-20.09 0 420 420 • 1 4 ,076,654

SUC S ILC O TU B ZALAU 29000 •8372.06 -7 8900 7200 • 35.271.500

SIN SI N TER O M C LUJ-NAPOC A 25000 10000.00 19 10000 10000 1,000.000STZ S IN TE ZA ORADEA 1000 1091.21 0 1090 1090 13,714,300SMS SOM ES DEJ x 29000 3632.69 21 2800 4000 .3 ,0 9 5 ,0 5 0STR 3TR ATU SM O B BLAJ 1000 4 96.60 0 460 4 50 2,582,080TMR TOM IRIS IAŞI • 25000 3250.00 -11 3290 3250 325.000TRS rURISM TRANSILVANIA CLUJ-NAPOCA 2 5000 5841.99 -8 5600 6000 1,641,600UCM U.C.M. RESITA 25000 4 12 0 .2 0 -1 - 4100 4100 .* 815.800IIAM U A M TO R A D EA 1000 - 4 94.56 3 4S2 9 00 865 ,4 8 4UZT - U 2 TE L PLOIEŞTI 25000 9 00 0 .0 0 3 9000 9000 900.000ZIM ZIM TUBZIM NICEA 2 9000 6750.00 0 6750 6750 603.250

'T o ta l categoria a ||-aT ^ ta t c a te g o r ia 11 | |O fo rţa p u b lic a G E P A B u c u r e ş t i

6 68 ,86 7 ,0 908 ,9 4 1 ,9 9 3 ,9 0 0

0T O T A L G E N ER A L 8 ,9 4 1 ,9 5 3 ,5 0 0

Cursuri pe piaţa valutară anun|ate de BNR

în data de 13 noiembrie 1997DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SHIIING AUSTRIA 644,00DOLAR AUSTRAUA 5445,00KRANCBKI/aA 220,00DOIAR CANADA 5553,00nUNCEI.VKriA , 5572,00S U H C A O R M tN A 4*1.1,00COROANA DANEMARCA' 1191,00PESETAS SPANIA 53,69MARCA HNLANDKZA 1503,00FRANC FRAVTA 1354,00

^IIRASTERIINA 13307,00^liR A lTA IJA 4,61JVTiN JAPONIA 62,51_ ttl.D K N OIANDA 4021,00

COROANK NORVKWA 1107,00KSOJDOS w w h x jh k z 44,45

_<<)HOANKM'KI>IA 1040,00

m i 8974,00l)ST 10791,00

Cursuri Ia casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 13 noiembrie 1997

VALUTA $ SUA DM

CUMPĂRARE 7970 4680

VÎNZARE 8.070 4.740

IjNR face următoarele precizări în leeătură cu aceste cursuri:1. Cursurile inclusc în accastă listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

,utorizate să clbctueze operaţiuni pc piaţa valutară.2. Prezenta lislă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

c*cctive de schimb valutar şi înregistrări contabilc.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 13.11.1997

Ratele anuale ale dobinzilor acordate de unele bănci comerciale/cu activitate in judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice - %

Banca 1»varfara 1 luni 2 luni - 0 luni Olunl 12 luni

BCR* 12 21 20 19 40 40

BANCOREX* 11 40 40 25 25 - 20

BRD* 19 20 ' 41 42 42' 44

.* ÎS ' 41 4$ 40 41

BA* 12 20 20 20 40 40

BanePaat* 12 - 22 22 20 20 20

lan ţlritc* 20 40 .41 42 42

BANKCOOP* 14 20 40 41 42 42

Bvcuraftl 1* ' 41 40 - . . .

Tranalhranta 12 40 41 41 20 20

R tm in iiic i 12 20 40 41 42 42

CCC ÎS 2S 20 . 29 40

ALIANŢA 20 20 40 41 41 - 41

Albina* 12 42 42 2T 27 27

B.I.R.* • 10 40 41 42 42 44

LOIALCOOP ' i i 40 42

Banca lavedere 1 lună 3 (uni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 30 31 32 33 34

BANCOREX 15 35 35 35 30 30

BRD 13 30 32 33 34 35

BA* 12 30 31 32 33 . •• . 34

BancPcaf 12 30 30 32 - .. 32Ion ޻rtac* 14 36 37 37 38

BANKCOOP* 14 31 33 34 35 36Bucu reţii 13 33 37 . '

Transilvania 13 30 î l 28 27 30

Român«ascJ 13 30 31 32 • 33, 34CEC 15 - - _ 35

Albina . 12 32 32 32 32 32

B.LR. 14 33 34 37 38 35

LOIALCOOP 16 40 42 ■ - . . ‘ -

'Dobînda se capitalizează " Dobînda se ridică la expirarea term enului Piaţa imobiliară

Vreţi să fiţi ia curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi NASDAQ? Doriţi să fiţi la curent

cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale

leului?Dacă răspunsul este

Da, atunci citiţi, zilnic, această

pagină.

ZONAGARSONIERE (milioane kt)

AP ART. 1 CAM.

AP ART. 2 CAM. (mii. lei)

APARI. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 (mll. lei) Conf. 1 Coof. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2(llheorgheni 55-58 45-47 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130M ăniştur. 43-48 33-35 50-60 60-80 45-55 70-90 . 60-70 70-130 70-85M ărăşti 38-45 60-65 70-85 80-95 100-130 -Zorilor 45-50 - 50-55 75-85 90-110 - 100-120 - ■

Pata - 70-80 100-140 - ■■ 150-180 200-220 -Centru - - ' 90 90-110 - 100-120 _ - .. 120-140 -

A. Murcşanu • ■ -■ - 100-140 - 150-180 - 200-220 -

Irli 40-50 ■ - - 60-80 70-90 - 80-100 -Grlgortocu 45-55 - 55-60 65-80 60-70 85-120 90-150

Gruia 45-50 33*38 ■ 60-80 70-90 70-130 -

CH IRII (mii lei)Gheorghenl 350-400 300 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 -

M inâftitr 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -M ărăflt 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000Zorilor 300-450 500 600-700 - 700-1000 - 800-1200 -

Pata - - 600-700 600-800 - 700-900 - 800-1200 -Centru - 600-700 600-800 - 700-900 - 800-1200 -

A. M ureţanit ■ ■ ■ - 700 - 1000 1200 -

Iris 300 . - 500 - 600 - 600 -Grigore icu 400-450 500 600-700 - 700-900 - 1000 -

Gruia 300-350 * v 500 - 600 - 700 -

Page 10: cu infarct®

14) vineri, 14 noiembrie i 997 PAGINA CU TINERI A D E V Ă R U Ld e Clm

T O P U LÎNCHIRIERILOR VIDEO

săptămîna 3 -9 NOIEMBRIE1. EVADARE DIN ABSOLOM

Escape From Absolom2. TYSON

Tyson3. UN BĂRBAT MULTIPLICAT

Muliiplicity4. CAMPIONUL

Tin Cup5. MARTOR INCOMOD

The Glimmer Man6. VII SAU MORŢI

Fled7. SCANDAL ÎN MICUL TOKYO

Show Down in Little Tokyo ,8. UN LICEU PERICULOS

Highschool High ,9. O CLAUZĂ SPECIALĂ

Escape Clause - . ' '10. MATILDA

Matilda

TALON E8KRI nr. 2ÎNTREBARE: Carc este noul

membru ui Crupului (iKNKSIS? RĂSPUNS:_____________ „____

Nome, prenume;_________;

* Adresa _ _ _ _ _ _ _ _ _

| TelefonI RĂspumfe coreei ţi poli ciştiga unul din cele

2 abonamente vulcn GR ATIJI l'tl incluxîncl ţ i 3 inchincn GRATUITE la Magazinul

] H O I.IA 'W O O I) M IJSIC & FII,M* Trimite talonul Ia adresa: str.Napoca nr.l 6,| ADEVĂRUL de Cluj, p în i la data lW

* m ie rc u ri, 19 n o i e m b r i ec u im.-n(iune.i CONC1 'R S IIO I I.Y W O IJI) J

Genesis: Un nou începutCu peste 100 milioane de discuri vîndute in 30 de ani de carieră, Genesis rămîn o trupă de referinţă in industria muzicală mondială

Anul trccut Mikc Ruthcr-; ford şi Tony j Banks au rămas ] din nou singuri s după cc Phil |Collins, vocalist 1 şi unul dintre si primii hatcrişli ai ; t r u p e i

nemulţumit de ş prestaţia din ultimii ani, şi-a dat demisia şi a plecat.. Dar nu mor caii cînd vor cîinii. De fapt, în toţi aceşti ani, Genesis a trecut prin numeroase crize, trebuind să se destrame de cel puţin patru ori pînă acum: cu ocazia plecării chitaristului Anthony Phillips (1970), a vocalistului Peter Gabriel (1975), a înlocuitorului lui Phillips, Steve Hackett (1977) şi acum cu ocazia plecării lui Phil. De fapt, de ce nu s-au despărţit? “Încăpăţînare tipic englezească”, spune Tony Banks cu un zîmbet diavolesc. Dracul nu e, însă, atît de negru pe cît pare. Ba, uneori, vîntul schimbării e chiar extrem de benefic. Şi în acest caz schimbarea poartă numele noului vocalist Ray Wilson, în vîrstă de numai 28 de ani, un fost cîntăreţ ce-şi făcea veacul prin cluburile englezeşti la modă. Ba chiar se lăuda şi cu cîteva albume scoase în mama Scoţie, alături dc Stiltskin.

“Nu ştiu cum se face, dar am fost chemat la o audiţie de către Tony şi Mike, cei cc rămăseseră în Genesis şi căutau cu disperare un înlocuitor pentru Collins. Ascultaseră, se pare, unul din albumele noastre. Apoi a trebuit să înfrunt o competiţie dură cu un fan Genesis, fost profesor de literatură, ce candida şi el pentru titlul de vocalist. Cînd, în slîrşit, mi s-a spus că aut primit postul, am simţit că e cea mai fericită zi din viaţa mea. ;

” Şi iată cum Genesis o iade la început. Este probabil singurul grup rock format la o şcoală particulară şi care a rezistat de-a lungul timpului. Bazele sale au fost puse în anii 60 Ia Charterhouse. “La început eu eram prieten cu Peter Gabriel iar Mike scria cîntecele cu Ant Phillips. E interesant, spune Banks, că în final am rămas doar noi doi...”

Tony şi Mike, doi tipi de care Anglia pare realmente; îndrăgostită, doi tipi care, alături de noul venit, Ray, e gata să mai vîndă încă pe-atîtea discuri ca pînă acum. Asta da ambiţie!Rubrică realizată în colaborarc cu TRANS GLOBAL

MEDIA şi HOLLYWOOD MUSIC & FILM

“TOAMNA ARIEŞANA”După cum v-am informat în

mai multe numere ale ziarului nostru, sîmbătă, 15 noiem­brie a.c., lâ Cîmpia Turzii se va desfăşura Festivalul concurs de interpretare folclorică ‘Toamna arieşană”, organizat de Asociaţia “Umanitatea” şi Clubul Copiilor Cîmpia Turzii, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul de Valorificare a Creaţiei Artistice, RTV Cluj şi Primăria Cîmpia Turzii. Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de directorul festivalului, dl Cristian Trifan, s-au înscris 320 elevi şi tineri, care vor evolua în trei secţiuni:

secţiunea I - elevi pînă la 14 , ani; IA - solişti instrumentişti; IB - solişti vocali; IC - mic grup instrumental (taraf); secţiunea a H-a - tineri între 14-19 ani: HA- solişti instrumentişti; IIB -1 solişti vocali; IIC - mic grup instrumental (taraf); secţiunea aIlI-a - grupuri de obiceiuri şi tradiţii populare româneşti. Cele mai bine reprezentate se pare că vor fi zonele Cîmpia Turzii, Turda, Huedin şi Cluj-Napoca. Din Gherla nu există nici un .concurent . .

Juriul va fi compus din: prof. Radu Doctor, prof. dr. Aurel Bodiu, prof. Octavian Ichim, prof. Ştefan Luca, dr. Tiberiu Vedean (preşedintele Asociaţiei

“Umanitatea”), cercetător şt Elena Drăgan, preşedintele juriului fiind prof. Gelu Furdui.

Concursul desfăşurîndu-se în sala de spectacole a Clubului I.S.C.T. din Cîmpia Turzii (aflat în centrul oraşului), participanţii sînt rugaţi ca la sosire să se prezinte la secretariatul festivalului, cc va fi amenajat la intrare, în hol, cu adeverinţă din' partea şcolii sau buletin de identitate.

Pînă una alta, noi dorim succes participanţilor, iar pe dvs. cititorii, vă invităm să fiţi alături de ei.

M. TRIPON

i w m Ţ i ' EM<i numesc HOCiDAS

ŢICVDUX, am 11 am. «ut elev in ilasa a l'l-a Li liceul de Arh' rlaslice "Romului I.Jtien" u va mur la prima mea e.\pazi(ie dc pu tura in

( ASA SCAIUI blocului unJe m-awi

miw’it u locuiesc - Slr Stef.tn Mura nr. 7, Mor 5

K'.(W II. ca/tit-r t.1 (irigore.uu 'lin^n Şaiiiin Generala nr !.')

t 'ernna ju l v»i a w a Inc vineri, I f r.biem fote IW 7 , ore le 15 şi e x p o z iţia va r n n in r in c u m acarilor pentru ii in jru m u v ţa u u ţa Y i\in il-ir mei, p i unu mei \pom oii ce ihi-iiu p n /n i t wi ; i ' i in a tv M <-pariu

hi m lep i la m lin’

Bogdan ŢUCUDEAN

IN ATENTIA ORGANIZAŢIILOR

DE TINERETLa mobilizarea DJTS Cluj, 35

dc organizaţii politice şi apolitice de tineret s-au întîlnit,-în data de 5 noiembrie a.c., pentru a discuta oportunitatea aderării; la aşa- numitul Consiliu Naţional al Tineretului, conform proiectului de statut redactat de C.R.I.I.T., statut publicat în întregime în pagina noastră. în uima discuţiilor purtate, membrii organizaţiilor de tineret participante au respins în unanimitate conţinutul statutului. Pentru discutarea statutului şi a rolului unei astfel de organizaţii naţionale se va organiza o nouă întîlnire a reprezentanţilor organizaţiilor clujene de tineret cu reprezentanţii nucleului de iniţiativă. Întîlnirea va avea loc sîmbătă, 15 noiembrie, orele 9,30, în Sala mare a Prefecturii Cluj. M. TRIPON

TINERII Şl EXERCIŢIUL DEMOCRAŢIEI

Universitatea Populară Cluj- Napoca iniţiază pentru tineri uncicfa de work-shop-uri (ateliere de lucra) în care se vor dezbate interactiv, într-o atmosferă liberă de orice constrîngeri, problemele acute ale democraţiei.

Considerînd că tinerii sînt cei chemaţi să înfăptuiască “mine’ o autentică societate democratică, ii invităm la un program de formare ii care se vor pulea familiariza cu valorile democraţiei europene şi, mai ales, îşi Vor pulea exersa gîndiiea, căutînd şi găsind răspunsuri la întrebările cu care se confrunta. Dintre participanţii la aceste ateliere lunare vor fi selectaţi tineri liceeni şi

.studenţi pentru o formare în acest domeniu în Danemarca, în clase internaţionale. Prima întîlnire va avea loc luni, 17 noiembrie, ora 18, Ia Universitatea Populară, Piaţa Unirii 24.

M aria FLORESCU

Studentele de la Jurnalistică bat totul• /a baiu! Facu ltătii de S tiin te Politice s i Adm inistraţie Publică -

ju rna lis ta Diana Şerban a fost cea m ai tare *

Datorita faptului că nu au mai rămas decît vtco cinci sâplâmîni pînă la înccpcrca vacanjci studenţeşti dc iarnă, balurile bobocilor facultăţilor clujene sc ţin lanţ. în contextul mai larg al unei luni noiembrie plină de manifestări dc accst gen, cele trei secţii ale Facultăţii dc Ştiinţe Politice, Administraţie Publica şi Jurnalistică au organizat, miercuri, 12 noiembrie1997, primul Bal comun al bobocilor. Dacă balul cu pricina a constituit un moliv dc emoţii pentru accia carc dc-abia acum încep să se obişnuiască să-şi spună studenţi, nu s-ar putea spune că Ic-a oferit şi o satisfacţie. Aceasta pcnlru simplul moliv că termenul dc succcs este

singurul care'nu sc poate alătura bălului organizat de reprezentanţii studenţilor anului II de Ja cele trei departamente ale facultăţii. :

Spectacolul desfăşurat cu începere de la ora 18 la Casa de Cultură a Studenţilor a cuprins concursul în urma căruia a fost decernat titlul de Miss Boboc precum şi o serie de ...hai să le numim momente artistice, pentru că asta era intenţia organizatorilor despre a căror

, bunăvoinţă nu încape nici o îndoială. Dar trebuie să recunoaştem că graba strică treaba, iar organizatorii au cain simţit pe pielea lor acest lucru. Dacă lipsa unui număr onorabil dc sponsori ar mai putea fi justificată de băierile prea strimte ale cclor mai mulţi, nu se poate afirma acelaşi lucru şi despre prestaţia în primul rind a prezentatoarei - om de presă, la rîndul ei. Am fi înţeles cu toţii - şi le-am fi scuzat - emoţiile fireşti ale unui crainic de radio pus faţă în faţă cu o sală relativ plină. Dar nu am fost în stare (şi ne ccrcm scuze în faţa celor care ne-ar putea considcra lipsiţi de sensibilitate) să iertăm ca viitori jurnalişti sau oameni politici - în orice caz, persoane publice - ncîndemînarca şi bîlbîiclile celei pentru carc, dacă „întregul spectacol a fost o surpriză”, nu era o surpriză calitatca publicului. Iar o subaprccicre a viitorilor colegi de breaslă, dovedită do slaba pregătire a prezentării spectacolului, nu gidila amorul propriu al nimănui.

în finalul spectacolului, salvat într-o oarccarc măsură dc uncie dinlre momentele artistice carc au mai animat spectatorii, juriul a decis: Miss

boboc 1997 a fost reprezentanta anului I Jurnalistică, Diana Şerban. Dintr-un fabulos număr de ...trei concurente a căror cultură generală a cain lăsat de dorit la unele capitole, era normal să fie aleasă cea mai bună sau cea care, cu o prezenţă de spirit onorabilă, a mai salvat cîte ceva din. onoarea facultăţii. Concursul a, cuprins probele tradiţionale de prezentare a concurentelor, cultură, generală şi dans. Deoarece ■Considerăm că opinia noastră şi a publicului care nu s-a sfiit să se manifeste este destul de clară, am încercat să o aflăm şi pc,aceea a „missei”. Am aflat că este născută în . Mediaş, sub semnul Săgetătorului, că îi plac cartofii prăjiţi şi că este o foarte proaspătă absolventă de liceu.,. Tot ca ne-a declarat că încă nu s-a născut bărbatul ideal pentru ea, deşi a recunoscut că tipul Antonio Bandcras ar fi pe undeva pe aproape.

- De ce ai ales Facultatea de Jurnalistică?

- Ani ales jurnalistica pentru că m i se pare o meserie care oferă mereu ceva nou şi o permanentă mobilitate.

- Cum ţi s-a părut concursul Ia care ai participat?

-■ Nu mi-a plăcut deloc faptul,că nu ne-au lăsat să ne desfăşurăm, să ne arătăm aşa cum, sînlem noi. întrebările au fost cum nu se putea mai sterile. Singura probă care mi-a plăcut a fost cea de dans.

- Cum ai fi văzut tu un concurs de miss?

- în nici un caz nu aş fi ales t modelul clasic. Probabil că aş f i optatpentru un model antic, care să iasă

_ din tiparele obişnuite - o imagine a Olimpului în care zeii să-şi prezinte muzele.

- Care ar I] sfatul tău pentru viitoarele candidate la concursurile de Miss?

- Să nu aibă emoţii. Eu nu am avut chiar deloc. ,

Laura MORAR Foto: Eugen O LARIU

Balul bobocilor la Ştiinţe EconomiceAsociaţia pentru tineret “Napoca” şi Facultata

de Ştiinţe Economice organizează Balul bobocilor în ziua de 18 noiembrie, ora 18.00, lă Casa de cultură a studenţilor. Invitaţi speciali în spectacol sînt grupul “Talisman’Y alături de momente umoristice, parada modei cu agenţia de manechine “New Wave”, muzică rock şi, bineînţeles, concursul “Miss Boboc Ştiinţe Economice 1997”. Sponsori principali ai manifestării sînt: Radio Uniplus şi Bere Silva Reghin. Alţi sponsori: Televiziunea NCN, cotidianul “Adevărul de Cluj", Carina Cosmetics; Stail, Suzanne, Argost, Fundy Romania, Ramex, Nera Miircşan - protecţie şi pază, Tricotaje Someşul, Casa de modă Quenty.

Tineretul din Gherla colaborează cu nemţiiCu ocazia vizitei delegaţiei oraşului Forcheim

din Germania la Gherla s-au pus bazele unei colaborări strînse între cele două localităţi înfrăţite şi pe linia tineretului. Reprezentanţii Organizaţiei Tineretului din Gherla au avut în acest sens o discuţie cu primarul oraşului Forcheim, domnul Franz Slumpf, căruia recent i-a fost decernat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Gherla.

Jn timpul şederii în urbea dc pe Someş, delegaţi* germană a purtat convorbiri cu edilii gherleni cu privire la statornicirea unor relaţii de colaborare cu tinerii din Forcheim. S-au pus bazele unui amplu program cultural-sportiv, umiind ca iu viitor, tinerii celor două orăşele să se vizi® reciproc. De asemenea, grupuri folclorice şi $ formaţii artistice din Gherla vor face deplasări i» Germania. Nu au fost uitate nici cchipcle sportive, în acest domeniu primii paşi fiind făcuţi aci® doi ani, cînd un grup dc tineri s-a aflat pcflfi cîteva zile în Bavaria.

Să mai amintim cititorilor noştri că Ansamblul folcloric al Liceului Ţcorctic "Petru Maior" Gticni a prezentat în faţa delegaţiei oraşului forchc® un reuşit program dc cîntecc şi dansuri de F valea Someşului Mic, evoluţia elevilor ghcrl® fiind aplaudată şi apreciată dc oaspeţii german1-

SZEKELY Csaba

r»w4 i*tâ' ,* , t r.v . v’H ‘- 11

Page 11: cu infarct®

ADEVARWlLcfie C i u l SPORT vineri, 14 noiembrie 1997 ( l i

Controlul de Io miezul noHjniiiri'lu-M i im K’ii c.i imiMa creanga pîna după miezul

în'-rlu..miitiv:nil* ''rni.1 I.iIii.t.iiihlit.itocomisicK'mi-iL)ilin.mlrciii'rii juvin/i. c.iro si p-'rik.i'n..! vn colindul pc U c^clc lijlhilislilur, do crJcnnîa ia o .'ră cil ui.» .ipropMt.i de niic/ul nt p 11 Au losl Lrini mini1. cu iii'il't li‘ nih'in in \cnc, ti.ir si jucătorii m.ti \Trstrnci. I.ir.i , (-li iin familiale in ■ vIl v pin: cm ambii icnlix'htfi m-.iu îndeplinit ■Wul dc hnie misiunea. "principalul" Ialn.tr lîin.l tni'oriivit precis despre

intilniti iii Iicc.irc livunila C 1 1 1 1 1 hvu Iute Ic nu ai) losl taculc j-lMi*.c, \.i răpim p1.1*.trc.i ilc a >1111 cu lu\ (.ic .ini.înnnlc cam ce sc ^NSlc in i'ip.irl.i.nci!!i.l Mh.'ilMilor Li niic/ul n.'pm Pacal' Vom vedea L -în-ciul dc miiiic ilu..i |iiL.ik<rii Im "U" \i>r -nea pe sub sort si ubîiih do 1-t.stii'ii.1 M ih a i H O S S U

Fotbal internaţional| SPANIA - 11 i

Etapa cu numărul. 11 a jmmerei division” s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile şi a consemnat cîteva rezultate surpriză. Primul dintre ele a fost semnalat chiar în partida inaugurală a etapei, disputată marţi între Atlclico Madrid şi Salamanca. Echipa unde apără Stelea, Salamanca, ocupanta penultimului loc în clasament, a obţinut un surprinzător egal. Miercuri s-au disputat opt partide, iar ultima, cea dintre Athletic Bilbao şi FC Barcelona s-a disputat joi seară, dar rezultatul nu ne-a parvenit pînă la ora închiderii ediţiei. Chiar şi aşa, FC Barcelona a rămas lideră, dar Real Madrid, s-a apropiat la un singur punct în urma victoriei din deplasare _ în compania Compostelei. Deşi colege de clasament, surprinde victoria lui Deportivo La Coruna la Zaragoza.Espanyol, echipa unde evoluează Gâlcă, are un parcurs excelent menţinîndu-se în plutonul fruntaş.Pierzînd la nou promovata Merida, Sporting

Gijon rămîne cu un singur punct în clasament.

Rezultatele etapei a 11-a:• Atletico Madrid - Salamanca

1-1 •.• Belis - Real Sociedad 0-0• Espanyol - Valencla 3-0• Zaragoza - Deportivo La

Coruna 1-2 ■> *■• Merida - Sporting Gijon

1-0• Oviedo - Tencrife 1-0• Celta Vigo - Mallorca 1-0• • Valladolid - , Racing

Santander 0-0 '■• Compostela - Real Madrid

2-3Clasament: FC Barcelona 25

(un joc mai puţin disputat), Real M adrid 24, Celta Vigo 24, Espanyol 22, Atletico Madrid 21, Real Sociedad 21, Mallorca 19, Oviedo 17, Athletic Bilbao 14 (un joc mai puţin disputat), Betis 14, Merida 14, Deportivo La Coruna12, Zaragoza 11, Racing Santander 11, Tenerife 11, Compostela 10, Valladolid 9, Valencia 8, Salamanca 6, Sporting Gijon 1.

Cristian BARA

GIMNASTICAI o a n a E e n d o r (CSS Viitorul Cluj)

selecţicnată în lotul climpic

Ioana Bondor este, o putem afirma, o certitudine a gimnasticii clujene, a gimnasticii româneşti. O . dovedeşte şi selecţionarea ei în lotul olimpic H, cu sediul la Deva. Şi alături de ea se află alte patru tinere talente: Isărescu, Popa, Ulmeanu şi Răducan. Toale cele cinci gimnaste vor reprezenta Rom ânia în două importante concursuri internaţionale, Franţa (19-21 noiembrie) şi Olanda (28-30 noiembrie). Şi tot cele cinci gimnaste se speră să alcătuiască noua naţională feminină a României din anul 1999.

Să vedem cum arată cartea de vizită a Ioanei Bondor. S-a născut la 27 martie 1984. A început gimnastica la vîrstă de patru ani, sub îndrumarea , antrenoarei Cristina Itu (CSS Viitorul). A urmat lucrul cu alţi antrenori şi specialişti: Paraschiva Ciupei, Anton Ciupei, Lajos Mihai. Şi-a început activitatea competiţională în cadrul categoriei a IV-a, obţinînd numeroase premii în cadrul concursului "Mica gimnastă”. Pentru ca în anul

1994 să obţină locul 1 la individual compus în finalele C.N. ale juniorilor. Pentru ca în 1997, octombrie - noiembrie, la Ploieşti să obţină în cadrul aceleiaşi competiţii, locuî-5 la individual compus, locul 4 la bîmă şi locul 2 Ia paralele. Plus selecţionarea în lotul olimpic E

Demostene SOFRON

P r o g r a m com pefiţi<e>nalO FOTBAL. In Divizia A,

pe stadionul ”Ion Moina”, în cadrul etapei a XVI-a,'sîmbătă,15 noiembrie, de la orele 14,00, se vor întîlni FC ” U” - GLORIA BISTRIŢA.

D ivizia B programează, sîmbătă, 15 noiembrie, de la orele 11, pe stadionul CFR din ■ strada Maşiniştilor, meciul C FR -EL E C TR O PU T E R E

CRAIOVA, etapa a XV-a. ■6 BASCHET FEMININ.

Sîmbătă, 15 noiembrie, începînd cu orele 10,00, în Sala. sporturilor „Horia Demian”, ” U” ACSA BANCA TRA N SILV AN IA - BNR BUCUREŞTI.

O HANDBALMASCULIN. în continuarea întîlnirii de baschet se va disputa

meciul dintre ARM ĂTURA C L U J -" U ” CUG CLUJ.

O VOLEI MASCULIN. în Divizia B, în sala de sport a Scolii 10 (Zorilor), de la orele i l ,0 0 , CSS V IIT O R U L CONIS C LU J - MINERUL ŞTEI, etapa a V-a, sîmbătă, 15 noiembrie.

Dem. SOFRON

14 noiembrie♦ Acum şase deccnii, în

această zi, mare derby studenţesc de fotbal pe “municipalul” clujean, între echipele “O” Cluj şi “ Sportu l Studenţesc” Bucureşti. Ambele formaţii “alb- negre” au fost animate de orgolii. Pînă la urmă victoria a revenit oaspeţilor, cu scorul -de 4-3. Arbitrul meciului n-a fost altul decît Ritter Adalbert portarul care a apărat poarta selecţionatei României în jocul purtînd nr. 1, din 8 iunie 1922, cu Iugoslavia, soldat cu victoria României cu2-1. Meciul s-a jucat la Belgrad. Iată formaţiile “universitare” de acum 60 de ani: “U” : Moldovan- Tomescu, Iancovici - Putnic, D răgulescu, David -: Bcnţa, Ionaş, Truţă, Mcdrea, Draga; “SPORTUL STUDENŢESC”: Mişu Constantinescu - Duce (tatăl lui Dan Coc!), Uădulescu - Busuioc, D răgan, M itan - iVlarinescu, Voicu, Dumitrescu, Ş tefânescu, Gică Popescu (devenit pe urmă antrcborul legendarei C.C.A., şi respectiv, al “naţionalei”). - -

♦ în 1971 în această zi a avut loc la Bucureşti jocul amical dintre selecţionatele de fotbal ale României şi Cehoslovaciei. Partida a luat sfîrşit cu victoria “profesorului” Angelo Niculescu cu scorul de 2-1. Iată formaţia cîştigătoare: R ăducanu - Sălmârcanu I, Lupescu, Dinu, Deleanu - Dan Anca (de la “U” Cluj)’, Nunwcillcr VI - Lucescu, Dembrovsclii (Domide), Dobrin, lo rdănescu (actualul “selecţioner” al “naţionalei”). Au marcat Dcmbrovschi (26) şi Dobrin (52), respectiv Capkovici(51).

LASZLOFr.

Cupa R om âniei la fotbalfldnotâri Iq "şqisprezecimi"

De fapt au fost doar 15 partide, cea dintre Poiana Cîmpina ţi FC Naţional fiind amînată pentru miercuri 19 noiembrie: Din cele 30 de echipe care s-au înfruntat miercuri, 17 au fost de A, 10 de B şi 3 din C. D in Cele 15 calificate pentru ”optimi" 10 sînt de A, 4 de B şi una de C. hi trei partide au fost necesare prelungiri, în două acliomnd regula "golului de aur” într-una pentru departajare ajungîndu-se la executarea loviturilor de la 11 metri. Pe scurt despre cele 15 partide.

O FC Baia M arţ - FC Argeş ' a medieşenilor în faţa trupeinemţenilor care nu şi-au dorit... complicaţii.

O Corvinul H unedoara - Dinamo 0-1. Dinamo a fost mâi activă la capitolul ofensivă, dar

0-2.0 zbatere sterilă a gazdelor, un antrenament reuşit, avînd ca tonă ”jo c u l în deplasare” pentru piteşteni, care au avut faă ţîşniri percutante pe contra­atac, ambele finalizate de Iulian Chiriţă (19 şi 89).

O AS M idia N ăvodari - Rapid 0-1. Ambiţie mare la început de joc, cu seîntei şi două eliminări (de la giuleşteni căpitanul echipei, Cristian Dulca). Joc aspru şi ;urît în eontinuare, golul victoriei rapidiste ’ picînd” abia în min. 81, autor Şumudică. -

0 D unărea C ă lă ra ş i - Steaua 1-3. Destul de lungă - 25 minute - perioada cît Spionii i-au "conspectat” pe câlărăşeni. A ”picat” în acel tojnut am intit golul lui Anemie seu, urmat la numai un ^gur minut de cel egalizator, ^ultimei clasate în scria I a Diviziei B, semnat dc Gavrilcscu, acesla sancţionînd o ireală a apărării, steliste, după ^ au urmat celelalte două 8°Iuri ale campionilor înscrise

Cătălin Munteanu (32 şi 57, *) doilea din 11 metri), tărăşenii au ratai un 11 metri Pn Zcciu (74). .

0 Gaz M etan M ediaş - Ceahlăul 1-0. Victorie la limită

portarul Ceclan a scos cîteva mingi grele. N-a reuşit să pareze însă şutul lui Petre Florentin (61) care a consem nat victoria dinamoviştilor. .

O M etrom Braşov - FCM , Bacău 0-1. Să fie efectul noului principal al băcăuanilor, Florin Halagian?

O L am in o ru l R om an - Oţelul 2-5. Intr-un fel, joc la discreţia gălăţenilor, care au punctat prin Brătianu II (3 şi 18), State (23) şi Ion Viorel (48 şi 53). Nevrînd să se facă ”de băcănie”, lam inoriştii au punctat şi ei de două ori prin Ţigănuş (45, din 11 metri) şi Tărbuşcă (68). . -

O FC Bihor Oradea - Jiu l Petroşani 4-0. Scorul etapei. în acest caz sc poate vorbi într- adevăr despre "buturuga mică şi... carul mare”. De fapt, "carul

'ortacilor” merge împiedicat aşa că nu-i de mirare scorul.

O "P o li” T im işoara - Sportul Studenţesc 1-2. Alb- negrii din Capitală dacă au văzut că gazdele o ”lasă mai moale” au îndrăznit şi au punctat de

două ori prin Lalciu (36) şi Caramarin (65). Să nu sc facă totuşi de ruşine, studenţii timişoreni au introdus şi ei o dată

- balonul în plasa porţii bucureş- tenilor prin Gherman (75)., O D iplom atic Focşani - Farul 0-1. Chinuită calificare a

reprezentativei Litoralului în faţa unei echipe de C. U n.’gol de aur” marcat în prelungiri.

O Electroputere Craiova T Petrolul 1-0. Calificarea a fost reuşită dc echipa de B în repriza secundă.'

O FC ApuIIum Alba Iulia - CSM Reşiţa 2-1. Foste colege de- serie anul trecut în divizia secundă. Dacă pentru unele din echipele de A evoluţia formaţiei reşiţene a fost o surpriză, pentru echipa din Âlba-Iulia nicidecum, că doar s-au întîlnit anul trecut de două ori.

O Gloria Buzău - ” U” 3-2.‘ Să pierzi în faţa uneia din

echipele slabe ale Diviziei B, seria I, este un lucru inadmisibil pentru ”U”, posibil totuşi pentru că portarul Iasko a fost coautor la două din golurile primite.

O Gloria - Chindia 3-2. La finele celor 90 de minute regulamentare scor egal, 2-2. Au marcat Dumitru (41), Maier (79, carc a ratat un 11 metri în min. 34), respectiv Marcu (50 şi 84)., în prelungiri a marcat "golul de aur” Mironaş (103, din 11 metri).

O Foresta - Univ. Craiova 5-6. Tot egal şi tot 2-2 la finele timpului regulamentar de joc prin golurile marcate de Ciobanu (6 şi 55, al doilea din 11 metri), respectiv Trică (32) şi Ungur (87). Tot 2-2 şi după cele două reprize do prelungiri. S-a trecut la loteria loviturilor de la 11 metri, Foresta transformînd trei, iar. craiovcnii patru.

Victor ROMAN

V ic t o r ie c h in u it ă• C a rb o c h im - W e s t P e t ro m A ra d 6 6 -6 2 •

Una din partidele cu miză din etapa a X-a a Diviziei A masculine (alături de Romradiatoare - Poli Iaşi), cu implicaţii fn alcătuirea primei grupe valorice, a fost cea dintre Carbochim şi West Petrom Arad, programată miercuri după-amiază în Sala sporturilor “Horia Demian”. A fost un meci încrîncenat, în majoritatea timpului o luptă surdă pentru victorie, care, în final, cu multă şansă a revenit gazdelor, după o prestaţie submediocră, într-0 dispută condusă de oaspeţi pînă spre final. Clujenii, exceptîndul pe Lăpuşte, care luînd totul pe cont propriii, cu un imens consum de energie, şi-a salvat echipa de la eşec, n-au jucat nimic în apărare şi în atac, de la gafele individuale la cele tactice etalînd un întreg nedorit repertoriu. Au început-partida cu Griinwald (chinuit din nou conducător de joc) şi au ajuns repede la 0-10 (min. 5), au pierdut ritmul în confruntarea pivoţilor, prin menţinerea în teren a lui Şchiopu (cînd Bobroczkyi se odihnea) în disputa cu Smeu, unde mobilitatea lui Bob ar fi avut altă eficienţă, i-au lăsat cîmp liber de acţiune lui Sere (autor a 28 de puncte), iar schimbările de jucători au fost total neinspirate.

Să amintim doar că Gyuri Griinwald, nu de mult jucător de lot naţional, o extremă prin excelenţă, nu a evoluat o secundă pe respectivul post, pe care a intrat în schimb Dumitrescu, că Sebestyen a jucat un final în care nu mai avea capacitatea de a se concentra şi ar mai fi multe de adăugat, dar ne oprim, nefiind treaba noastră, ci a tehnicienilor. Revenind la joc, după 0-10, a mai fost şi 32-41 (min. 23), iar în min. 36 tabela indica 54-54, finalul. fiind unul încins şi de deciziile anapoda date de arbitrii M. Marinescu şi R. Bucerzan. Liniştea a venit de la Flavius Lăpuşte, care cu două coşuri succesive (unul, de 3p.) îşi aduce echipa în avantaj decisiv (59-54), după care au urmat doar aruncări libere; scor final 66-62 (30-32), realizat de: Lăpuşte 29 (2), Sebestyen 10, Corui 9, Şchiopu 9, Bob 4, Dumitrescu 4, Bochiş 1, pentru Carbochim, respectiv Sere 28, Smeu 10, Muntean 10, Mazilu 7, Bobroczkyi 4, Boldor 3 (1). Celelalte rezultate ale Seriei A: Romradiatoare Braşov - Poli Iaşi 68- 55, SOCED - “U” Sanex 89-59!, Dinamo - Farul (amînat).

Mircea Ion RADU

c c * c d 6 te tn ^

Două cifre semnificative

In rubrica de săptămînă trecută am atenţionat că prin asociaţie adie iz de anarhie. S-a găsit un grup de presiune să vînture fel de fel de acuze cu anumite "adrese”, să semene gîlceâvă.,' Sînt oameni dornici să ajungă ei să dirijeze obştea pescarilor sportivi, .neputîndu-se împăca nicidecum cu ideea că la alegerile din anul trecut au rămas pe dinafară. Aş pu tea să nominalizez cîţiva din cei care s-au raliat alcătuind grupul foarte

restrîns al nemulţumiţilor şi care cîrtesc în fel şi chip activitatea actualei conduceri. Pentru aceşti cîrtitori vin cu două cifre semnificative: în . 1996 repopulările cu peşte au consemnat cantitatea totală de 8,2 tone; în 1997, pînă la ora actuală, cantitatea de peşte pentru repopulări depăşeşte 13,5 tone. Numai pentru repopulări - şi ofer o a treia cifră - au fost cheltuite aproape 135 milioane lei. Poate că, într-o bună zi, se va găsi un răgaz de a se sta de vorbă cu aceşti c levetito ri dornici dc putere.

\Solunarele

In sfîrşit Marius, bunul meu prieten, cel care mă tot cîrîie cu solunarele, mi-a spus, miercuri, că prognoza dată pentru săplămîna ce se încheie azi a fost

teribilă. La concret a fost sîmbătă trecută şi totul a fost OK, pentru ca duminica trecută să dea chix. Realmente nu este meritul meu, că nu eu "fabric” solunarele. Oricum,recunoaşterea lui Marius m-a făcut să perseverez în prezentarea săptăm înală a prognozelor, aşa cum o fac pentru săptăm înă 15 - 21 noiembrie: sîmbătă 15, duminică 16 şi luni 17 - trei "zile negre”, cu şanse schimbătoare (asta fiind spusă la modul optimist, că, de fapt, mai bine stai acasă); marţi 18 şi miercuri 19 - şanse bune (deci de ieşit la apă); joi 20 şi

. vineri 21 - şanse foarte bune (deci rezervaţi-vă pentru finalul săptămînii viitoare)! închci cu clasica urare: ”Fir întins!”.

Victor PESCARU

Page 12: cu infarct®

vineri, 14 noiembrie 1997 DIVERSE A D E V A R O Tl l i i i l i i l i i l i r

Dacă este vorba despre sănătatea copilului, de ura crez, merită!”

urmare din pagina 1cronice; dc la boală lupică la glomerulonefritc; de la mielită autoimună la diabet zaharat; de la leucemie acută lă encefalită acută şi am numit numai cîteva diagnostice deosebit de pretenţioase pentru viaţa copilului.' Copiii internaţi în clinică provin, în primul rînd, din Transilvania, dar sînt trimise la noi cazuri dc la Galaţi, Deva, Sibiu, Slatina etc. Pe lîngă urgenţe şi această patologie grea de care am amintit, clinica dispune de două scrvicii cu adevărat speciale: aici funcţionează Centrul dc gastroenterologie ţi hepatologie pediatrică, respectiv Unitatea de epurare extrarenală, carc efectuează hemodializă, hemoperfuzie pc cărbune activ, plasmafereză şi dializă peritoneală. De cndoscopia digestivă am dori să beneficieze mai mulţi copii, dcoarece numărul ulcerelor şi al gastritelor, ca.şi al ■bulbitelor şi csofagitclor este în creştere. Am dori, de asemenea, ca medicii din dispensare sau mai ales din şcoli să selecteze abdomenele cronice, dureroase, spre investigaţia endoscopică.

• Ce ne puteţi spune despre dotările actuale şi de perspectivă ale clinicii pe carc o conduceţi? . , : '

- Dorim să ne îmbogăţim zestrea, respectiv aparatura medicală, dar acest lucru este, deocamdată, greu. Investiţiile sînt extrem de reduse, iar sponsorii şi mai rari, deşi Fundaţia pentru Sănătatea Copilului, al cărei preşedinte sînt, aşteaptă generozitatea unor clujeni, pentru ameliorarea posibilităţilor, de investigaţie în patologie infantilă.

Pe de altă parte, clinica este. preocupată de

activitatea cu studenţii. Nu ştiu dacă facem suficient, dar dorinţa mea şi a colectivului este de a da tot ce sc poate mai bun din noi pentru formarea generaţiei tinere, care vrem şi trebuie să aibă o soartă mai bună.

' • Mi sc parc că aţi vrea să faceţi un apel către mai-marii zilei, nu?

. - Aş invita guvernanţii actuali să mediteze dacă nu este păcat ca de atîta trudă, investiţie sufletească, spirit şi ştiinţă, cîtă ne străduim să depunem, în formarea studenţilor noştri, să beneficieze străinii şi nu românii? Pentru că părăsesc ţara din cauza lipsei de perspectivă şi a retribuţiei extrem de mici mult prea mulţi medici tineri! (

• Cum toate lucrurile foarte importante sc spun la final, ca un corolar al discuţiei...

- O foarte importantă realizare a noastră, respectiv a Direcţiei Sanitate a judeţului este începerea construcţiei unei aripi noi a clădirii clinicii, care este veche şi insuficientă pentru atîtea activităţi. Am trecut toate etapele, în mod legal: în 1995 - planul dc fezabilitate; în 1996 - proiectul, cu obţinerea tuturor aprobărilor conform legii, iar în 1997 a început şi s-a şi realizat, în parte, fundaţia. Pentru noi, chiar dacă construcţia va merge mai încet, este o mare bucurie şi sperăm în ameliorarea condiţiilor de asistenţă a copilului în Cluj-Napoca

şi judeţ, în condiţii civilizate de spitalizare a copiilor şi mamelor acestora (eu nu pot despărţi, indiferent dc vîrstă, nici un copil de mama lui-în condiţii de boală şi în condiţii de spital). Nouă construcţie va veni şi în sprijinul personalului medico-sanitar, care lucrează în condiţii foarte grele.

A vem speranţa că opinia pub lică îşi va spune părerea a tunci cînd se va hotărî o cauză: clinica, respectiv D irecţia Sanitară, sint date în judecată pentru noua construcţie, care, repet, reprezintă un m arc succes, de către vcciniiprimei case de lingă clinică, pe considerentul că le-ar lua soarele de pe balcon! Credem că între un ţe l nobil, acclu de a am eliora suferinţa şi condiţiile de asistenţă a copilului bolnav, ş i unele insatisfacţii stric t personale va cîştiga dragostea pentru copil.

Adolescenţii învaţă să prevină accidentele

Accidentele pot să apară oricînd şi oriunde. Totul e să ştii să le previi. în accst sens, elevii de la Şcoala adolescenţilor, condusă de dr. Emil Florea, au organizat o “Săptămînă a prevenirii accidentelor, de toamnă-iamă” - în familie, la şcoală, pe terenul de sport sau în oraş. Elevi de la “Terapia” şi de la Şcoala Nr. 28 (grupul “Salvaor”) au efectuat, în cadrul unei dezbateri, cîteva demonstraţii practice despre modul în care se acordă primul ajutor în caz de accidente, dovedind că şi-au însuşit temeinic lecţiile teoretice de pînă acum. Cîteva filme pe aceeaşi-tema, precum şi o conferinţă susţinută de dr. Gcorgelj Tudorică, avînd ca subiect factorii care favorizează accidentele, au com pletat cunoştinţele adolescenţilor de la şcoala d-lui dr. Florea.

’ • ' . M . TRIPON

J u c î n d u - I n e C e h c v , s t u d e n t i i . . .Cii cîtva timp în

urmă am avut ocazia să văd “Trei surori” de A.P. Cehov, în Viziunea regizorală a •

lui Radu Afrim. Student în anul III la clasa de regie a prof. Tudor Chirilă, Radu Afrim a confirmat deja o matură înţelegere a valenţelor dramaturgiei. cehoviene, obţinînd premiul I, cu piesa “Cîntecul lebedei” la Festivalul. studenţesc de regie de la Slobozia, desfăşurat în acest.an. ' -

Tînărul regizor propune un spectacol concentrat în două acte, personajele fiind prezentate pe fundalul petrecerii ocazionate de ziua de naştere a Irinei. Spaţiul izolat, claustrarea sînt generate de masa întinsă, în jurul căreia stau personajele, la început neclintite, suspendate parcă în atemporal. în momentul în care ele fac primele gesturi, începe socotitul timpului, întreaga piesă, dc altfel, poartă pecetea temporalităţii. Precizarea timpului nu e importantă. Ceea ce Radu Afrim a reuşit să surprindă e ideea de durată.

în casa în care sc intră fără a ieşi curînd, timpul sufocă personajele,

felurile de mîncare sînt înlocuite de' ceasuri groteşti din care oamenii se înfruptă; în acest cadru, în care timpul biologic culminează cu apariţia: lui Bobik, fiul Nataşei şi al lui Andrei Prozorov, replicile personajelor se anulează reciproc: dorinţa de muncă a Irinei anulează dorinţa de trîndăvie a Olgăi, aşa cum dorinţa Irinei şi a Olgăi de a ajunge la Moscova paralizează bucuria lui Verşinin de a fi plecat de acolo. Tot acest univers straniu e dominat de idcca de aşteptare; aici, tonurile contrastante de alb şi negru pun faţă în faţă viaţa eu moartea, speranţa Cu disperarea.

în viziunea lui Radu Afrim, acţiunea e substituită de atmosferă, verbul “a face” e înlocuit cu verbul “a dori”. Cele trei surori doresc să plece la Moscova şi'aşteaptă ca dorinţa, să li se îndeplinească. Moscova e pentru ele idealul intangibil, sim bolul eliberării. Moscova nu le atrage prin ea însăşi, ci prin ceea ce simbolizează - viaţa de dinainte, copilăria. Dar ea nu mai poate fi atinsă pentru că timpul îşi continuă cursul.

în rolul Nataşei, La ura Tudorachc (actorie, anul III) creează un personaj

dinamic, dar de un dinamism distructiv, instaurîndu-şi propriile reguli,: iar Elena Ivănuşcă (actorie, anul III)'su rp rinde blazarea şi melancolia Olgăi, acest personaj care reînvie mereu trecutul pentru a-şi trage seva vieţii. Dacă rochia neagră a Olgăi simbolizează o viaţă austeră, de domnişoară bătrînă, profesoară de liceu, la Haşa, Alina Danciu (actorie, anul II) negrul fascinează, are o mare putere de seducţie. Haşa e misterioasă şi schimbătoare, alternînd tăcerea şi lacrimile cu jovialitate. De remarcat, de asemenea, gravitatea dublată de' ironie a lui Richard Balint (actorie,, anul. III) în' rolul lui Tuzenbah şi apariţiile deconectante ale Lăcrămioarei Moscaliuc (actorie, anul III) în rolul doicei Anfisa. Nu în ultimul rînd, mi sTa părut interesantă evoluţia Corinei Cernat (actorie, anul III), care punctează schimbarea Irinei din femeia pură şi fericită, căutîndu-şi satisfacţia în muncă, într-o fiinţă slăbită şi neputincioasă în faţa scurgerii timpului, percepînd visceral inutilitatea oricărui efort.

Stud. Camelia CHELARU Facultatea de Litere,

, anul II

Prognoza vremii pentru 14-20 noiembrie

Vremea va fi în răcire accentuată. In cursul zilei de vineri, majoritatea regiunilor vor fi influenţate temporar de nebulozitate şi ploi, care vor avea mai ales caracter de aversă. Pe alocuri: cantităţile; de apă pot fi însemnate. în zona de munte din vestul ţării, izolat va ninge. Vîntul va fi în general moderat, cu intensificări susţinute la munte. Dimineaţa se vor înregistra valori între 8 şi 14°C, iar Ia amiază vor fi 8 - 16°C.

în următoarele trei zile cerul Va fi mai mult noros. în regiunile extracarpatice vor fi precipitaţii locale astfel: ploi în zonele joase, lapoviţe şi ninsori la deal şi numai ninsori la munte.

în nord-vestul ţării, trecător va ninge. Vîntul va fi moderat eu unele intensificări în zona de munte şi în partea sud-esţică a ţării. Valorile termice nocturne vor fi în marea lor majoritate între -6 şi 4 °C, iar maximele diurne între 4 şi 12°C. Local se va produce ceaţă.

Spre sfîrşitul intervalului este de aşteptat o încălzire uşoară a vremii la deal şi la munte. în zonele jOasc se va produce frecvent ceaţă şi temporar burniţă. în regiunile vestice vor fi precipitaţii temporare.

Meteorolog de serviciu Liana CAZACIOC

Curiozitâti4:!Curiozitâţi.1. "Pestii-ae"! Rechinii sînt consideraţi

cei mai periculoşi peşti oceanici. In ultimii IO-15 ani, cele mai multe victime au fost (acute însă de “peştii-ac” ! M edicul Peter Barss directorul spitalului din Milne-Bay (Papua Noua Guinee) a fost pus în faţa unor aspecte mai puţin obişnuite. La autopsia unui cadavru de pescar (găsit mort în barca lui) a găsit o bucată xle os foarte ascuţit înfipt adîncîn pieptul pescarului.. Cîteva zile mai tîrziu a mai avut cîteva cazuri asemănătoare. După cercetări asidue a constatat că oamenii (pescarii) sini omorîţi de unii peşti de pradă! După cercetările făcute, medicul Barss a trimis un raport revistei ştiinţifice “OMNI” în care arăta că în timp ce rechinii ucid cea 10 oameni pe lună, în întreaga lume, “peştii-ac” ucid cîte 20 oameni pe luna doar în apele Noii Guinee!'Aceşti “peşti-ac" sînt lungi dc cca 30 cm, au botul cu un os ascuţit, lung de 7-8 cm, ies din apă cu o viteză mare, ca o torpilă, înjunghiind pescarii în piept, zona stomacului! Se fac cercetări' amănunţite pentru elucidarea fenomenului.

2. Cădere în crater de vulcan. Doi marinari americani (Dale Undermill şi Brett Jacobs) între numeroşi vizitatori admirau vestitul vulcan Vezuviu (Italia). La un moment dat cei doi se aflau pe marginea craterului la cota 1.270 m, unde terenul era foarte friabil, acoperit cu lavă sfărâmicioasă. Pierzînd echilibrul au alunecat spre fundul craterului Unul dintre ei (Dale Undermill) după o cădere de cca 160 m, în urma rănilor grave suferite, a decedat. Al doilea (Brett Jacobs_ prmtr-o împrejurare fericită a reuşit să se oprească din alunecare (cădere) datorită unui colţ (dîmb) de care s-a agăţat! Accidentul a fost văzut de alţi turişti din zonă care au dat alarma. Deşi era spre seară grupele de salvatori sosiţi la faţa locului au acţionat deja pe întuneric. După 11 ore de eforturi au reuşit să-l aducă la suprafaţa pe Brett Jacobs, să-i salveze viaţa! Acesta după salvare a declarat: “Este o minune că am scăpat cu viaţă. îmi era frig, foame şi sete. Din crater veneau aburi greu de suportat, iar colţul (dîmbul) pe care mă aflam era nesigur. Cînd am văzut lanternele salvatorilor mi-am dat seama că au luat sfîrşit chinurile”! Clipe de groază, dar totul e bine cînd se termină cu bine!

Ioan N. URECHE (INUlj

liPRO G RAM UtTVR SI PRO TV PENTRU ZILELE DE SÎMBĂTĂ SI DUMINICÂ*Sîmbătă, 15 noiembrie Programul 1: 7,00 Bună

dimineaţa ... dc la Iaşi; 8,30 Alfa şi Omega (magazin); 9,05 Şapte note fcrmecate (emisiune pentru copii); 10,00 Viaţa ca-n viaţă (serial); 11,00 După 10 ani. Transmisiune, directă dc la Braşov; 12,30 Serial: Mork şi* Mindy; 13,00 Amcrica sălbatică (documentar); 13,30 Mapamond (magazin); 14,00 TVR Info;14,10 Turnul Babei (divertisment); 16,00 Scena politică (magazin); 16,30 A doua alfabetizare (magazin); 17,00 Start-Rcc (magazin): 50 dc ani de jurnale UFO; 18,00 Povestirile lui Donald ...; 18,30 Hollyoaks (serial); 19,00 Tclcenciclopcdia;19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, săptămînă sportivă; 21,00 Efccte sccundare (serial); 21,55 5 dintre cei mai buni (cmisiiine muzicală); 23,35

TVR Info; 23,40 Dublă expunere (serial); 0,30 Arena AS.

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); -8,30 Lupii aerului; 9,30 Pas cu pas (emisiune de ştiinţă); 10,35 Mondo-blitz (magazin); 11,30 TVR Cluj- Napoca; 13,30 Actualitatea culturală (magazin); 14,00 Emilie (serial); 15,10 Tradiţii (magazin);15,35 Gigi Sfîrlează (desene animate); 15,55 Fotbal Divizia A;17,50 Serata muzicală TV; 20,00 Film: Glasul inimii (Italia 1996, p.I); 21,40 Fotbal Preliminariile CM ’98; 23,30 Convieţuiri (magazin); 0,00 Poemul simfonie „Pinii din Roma” dc Ottorino Rcspighi în viziunea dirijorului Scrgiu Cclibidache; 0,30 TVM Mesager.

PRO TV7,00 Desene animate; 8,30

Povestea magică (emisiune

pentru copii); 9,00 Superboy (serial); 9,30 Film: Arsenic'şi dantelă veche (r); 11,30 Secretele bucătăriei (magazin); 12,00 Întîlnire cu presa; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00. Generaţia Pro;16.15 Pro Fashion; 16,45 Serial: Hercule; 17,30 Xena, prinţesa războinică; 18,15 Fete de bani gata; 18,45 Te uiţi şi cîştigi 1;19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Light Slccper (SUA 1992); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,05 Serial: Millcnnium; 23,00 Ştirile Pro Tv;f23.15 NYPD Bluc - viaţă de poliţist; 0,00 Film: Bruta (SUA 1976); 1,30 Nopţile albe de jazz;1,50 Ştirile Pro Tv; 2,20 Millcnnium (r); 3,20 Întîlnire cu presa (r); 4,10 O căsnicie perfectă (r); 4,40 înalta societate (r).

Duminică, 16 noiembrieProgram ul 1: 7,00 Bună

dimineaţa de la Cluj !; 8,30

Lumină din lumină; 9,00 TVR Info;c9,05 Legenda.Albei ca Zăpada (desene animale); 9,35 Aventurile lui Shirley Holmes;10,55 Ala Bala, portocala (emisiune pentru copii); 10,45 Biserica satului: Biserica din Ostra, Suceava; 11,00 Viaţa satului (magazin); 12,30 Tezaur folcloric; 13,00 National Geographic: Mari lacuri, mări fragile (documentar); 13,55 Fotbal Divizia A; 16,00 Atlas (magazin); 16,30 Poveşti din copilărie (desene animate); 17,00 Dintre sute de catarge... Emisiune spectacol cu public; 18,00 Aladdin (desene animate); 18,30 Ce vrăji a mai făcut nevasta mea, Samantha?; 19,00 Robingo;19,45 Tragerile Loto; 19,55 Doaro vorbă săţ-i mai spun I; 20,00 Jurnal, Meteo, Duminica sportivă, 7 zile în România; 21,00

Film: La malul mării (SUA1988); 23,05 Nostalgiile toamnei (emisiune muzicală); 23,35 TVR Info; 23,40 Pariul trio - cursa hipică internaţională de la Paris;23,45 Portrete în acvaforte: Dorel Vişan; 0,15 Aventurile unui muzician. Arii baroce. Solist Ion Piso. ■

Programul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Lupii acrului; 9,30 Ferestre ■ deschise (magazin); 10,35 Lecţia de muzică; 11,30 TVR laşi (emisiune magazin); 13,30, Memoria exilului românesc: Camillan Demetrcscu (II); 14,00 Emilie (serial); 14,50 Artă naivă;15,10 Muzică populară; 15,35 Gigi Sfîrlează (desene animate);16,55 Serial: Cristal; 17,50,TVR Info; 18,00 Alo, tu alegi ! (emisiune muzicală); 19,00 Ultimul tren (magazin

economic); 20,00 Serial: în pi® acţiune; 21,00 Repriza a WJ (magazin); 0,00 Jazz Alivc; O;- TVM Mesager.

PRO TV7,00 Desene animate;

Serial: Lassie; 9,30 Suţ'1 Abracadabra; 11,00 Film: MţJ Prinţesă (SUA 1939); IV- Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial'1 căsnicie perfectă; 13,30 Totul* trecător; 14,00 Chestiunea v® (retrospectivă); 14,30 L"®0 filmului;' 15,00 Tenis Tun» campionilor de la 1 lanovra P direct); 17,00 Efecte spec"* (serial); 17,45 Norocosul (sen*;,118,30 Bevcrly Mills; 19,30 Ş«"! Pro Tv; 20,00 Film: Henri" * V-lea; 22,30 Ştirile Pro T v;^ Serial: Susan; 23,00 Ştirii ‘ TV; 23,30 Proccsul (talkshow); 3,00 Film: al V-lea (r).

JCi

41-»

acti92a

t

ser(56:

•

peşise’]orei

Tel

7.172.

Icen(5*

Sîu

cai■Hi»tr(56

Ut

.(S6

•i0*8.

Page 13: cu infarct®

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâtâ9-14;lel/fax 19-73-44;SUBREDACţlA1 l K D \ luni-vineri 8-16; (el/fax 31-43-23; SUBRKDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (cl/fax 21-60-75. & vineri, I 4 noiembrie 1997 s

Direcţia Generală a Finanţelor Publice ş i r \ Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj

A N U N Ţ ĂO r g a n iz a r e a pe d a t a d e

27 noiembrie 1997 ora 10:1 La Direcţia Generală a Finanţelor Publiceşi Controlului Financiar

de Stat a judeţului Cluj, Piaţa Avram Iancu nr. 19LICITAŢIE pentru vînzarea unui autoturism ESPERO DAEWOO - preţ strigare - 79.380.000 lei

2. La sediul SC ”PRODFURAJ” SA Iclod, localitatea Iclod, str.Gării nr.415

LICITAŢIE pentru vînzarea următoarelor bunuri:• oţel beton - preţ strigare - 2.976 lei/kg• tablă neagră - preţ strigare - 3.506 Iei/kg• bile lemn rotund - preţ strigare - 252.000 lei/mc• grinzi lemn - preţ strigare - 360.000 lei/mc

;■ • tablă ondulată zincată - preţ strigare - 7.197 lei/kgRelaţii suplimentare: Piaţa Avram Iancu nr. 19, etaj I, camera 58

Telefon 191670 - int.127.|(577793) . • ______________ • ' ' • •

ca» GHINION. NOROC cu....

a ziarului

preţul abonamentelor la ziarul ADEVĂRUL DE CLUJ

RAMlNEINESCHIMBAT!

13.000 lei/lunăV

Cereţi poştaşului din zona in care locuiţi sâ v& facă un abonament. P E LOC! Pentru că are chitanţierul la elî!

• Cumpăr cărţi. TeL 19-00- 33. (565148)

MATRIMONIALE

• Un domn pensionar, fără copii, în casă particulară, doresc să cunosc o doamnă pentru căsătorie, fără obligaţii, credincioasă, serioasă. TeL 41-63-29 între orele 20-23. (594513)

• Vînd apartament două camere zona P-ţa M ihai ViteazuL Informaţii teL 16-14- 01. (594564)

• Italian serios 53/172 plinuţ, caufi urgent doar pentru căsătorie finiră serioasă, atrăgătoare, 28-35 wi fără copii, preferabila blonda. Sunaţi la tel. 42-61-40. (594551)

VtNZARICUMPĂRĂRI

• Vînd casă cu grădină în Cojocna. Informaţii Călătele tel. 147. (565131)

' • Vînd 2 camere etaj 2 lingă ' IEIA în Zorilor. Tel. 12-78-96. (565206)

• Vînd urgent garsonieră confort II în cartierul Gheorgheni, str. Băişoara nr. 9A ap. .45. (565249)

• Vînd apartament 2 camere confort sporit, etaj 1, cartier Andrei Muresanu, Aleea Muscel. Tel. 14- 10-68 (565260)

• Vînd casă cu două apartamente în Grigorescu. Tel. 42-00-89.

Vînd apartament 2 camcrc în (565271)^îroboviţei nr-73^ap. 33 sau , y j^ j apartament 2 camere,

!m; . cu _ ,casa parchet telefon, în Mănăştur. Tel.^k ra+ d tferen^ . Informaţii tel. 26-50-58 (565374) - :41-26-81. (565169) , '. ' : , . ■ „ „ • Vmd apartament două camere

• Mobinvest vinde ş, cumpăra decomandat (Mărăsti central),

* exPunere sPre sud’ două ic o an e ,3. (565340) _ modificat şi dotat ultramodern cu

•Vind, angajez sau închiriez mobilă de bucătărie italiană, aragaz,service auto. Tel. 13-35-27. hotă şi maşină de spălat haine, toate(565359) ■ ■ încorporate în mobilă. Pret 30.000• SG Iroma SRL, vinde en gros DM. Tel. 13-01-24..(565387)

Peşte congelat din stoc. Comenzile . vînd apartament duplex 5se preiau Ia tel. 43-26-75 pînă la camere transformat în 4, finisat,orele 16. (594496) garaj, B-dul N. Tituleseu. Tel. 15-

• Vînd cisme bărbaţi en gros , 46-29 orele 19-22. (594446) ’el 16-83-59. (594524) ; , , . Vînd casă familiala cu grădină• Vînd telefon mobil Ericson 62 8 24 ari în localitatea Vlaha nr. 393.

şi maşină de spălat Alba Lux Informaţii la nr. • 394, pret/•Relaţiila tel. 18-69-10 şi 19-47- informativ 25.000 DM. (594532); 72. (594541)

' Vînd sau închiriez spaţiu intrai 40 mp. Tel. 15-37-86.(594557). * Vind remorcă ungurească Eterni dc 12 tone. Tel. 43-74-21 ^09225-18-70. (594583) ‘

• Cumpăr urgent Tico. TeL 17-34-25. (594495)

• Vînd Ford Escort 1987 înm atriculat, stare foarte bună, preţ 5700 DM. TeL 19- 14-67. (594563)

; ■ Vind blană de vulpe argintie nouă. Informaţii la tel. 43-86-65. (594521)' ; '

• Vînd pătuţ 145 x70 cm, cu. grilaj rabatabil, două sertare şi saltea Tel. 12-13-38 între orele 17- 22. (594522)

• Vînd mobilă antică. Tel. 43- 17-51. (594580)

ÎNCHIRIERI

• Intermediem chirii TeL

DIVERSE

* Dau în chirie teren pentru parcare 2000 mp pietruit şi parţial betonat TeL 094-563- 026. (565127)

Vînd Dacia 1300 din 1975.Telefon 12-19-28. (565102) i

• Vînd Toyota Corolla combi diesel. Tel. 42-00-89. (565272)

• Vind Dacia berlină 0 km. -Tel.15-85-51. (565289)

• Vind urgent VW Passat din 1989 motor de 1,8. Tel 41-41-75 pager 6285. (565380)

Vînd Aro 10 an 1990. Tel. 17- 55-29 (594542) , ♦ închiriez 3 camere, 2 telefoane

• y Cumpăr punte şi telescoape internaţionale, bun pentru firme, spatei VW Golf II. Informaţii la tel. Tel. 14-75-94. (594570) .

• Dau în chirie vilă Ia munte, condiţii deosebite. TeL 41-37-76. (565327)

16-30-97. (594545)

• Vînd teren construcţii 18.000 mp zona Calea Turzii - AWA, front 80 nil, utilităţi, Jjtăbulat Preţ 20 dolari/mp. Tel 19-99-61. (594527)

• Vînd apartam ent 4 ^Mcre pe str. A. Vlaicu, 95 **iflioanc negociabiL Informaţii

N. Rălcescu nr. 14.(565096)

• Vînd apartam ent 'Itracentral 2 camcrc

"ycomandatc urgent. TeL 13- r^-96; 13-73-25 după ora 17.

<S6S264)

• Vînd urgent şi convenabil jPartament 4 camcrc confort > ocupahil imediat. TeL 13-18-

<8. (594469)

• Vînd televizor color Philips şi Grundig, stereo, teletext, telecomandă. Telefon 12-19-40. (565267)

• Vînd cazan încălzire centrală şi apă caldă sigilat cu termostat dc cameră marca Junkers-Bosch. Informaţii la teL 094-62-32-90. (594572)

• Vînd instalaţie pentru încălzit cabina Ia autocamioane (Sirocol) pe 24 V. Tel. 094-62-32-90. (594574)

• Vînd calorifer fontă. Telefon 094-62-32-90. (594576)

: • Dau în chirie apartament două camere ultracentral. Tel. 13-8945 (565353) ‘

• Dau'în chirie garsonieră pe perioadă de 8-10 luni. Plata anticipat în valută, 110 DM/ lună. Tel. 16-07-08; 17-41-13. (594509) - / : - ,

• închiriez garsonieră urgent str. Cojocnci nr. 16 bl. C15 ap. 51 et 3 (594529) - - '

• Caut chirie 2 camere, nemobilate. Tel. 15-06-63. (565391)

• Caut chirie apartament 2- 3 camere, preţ 300-500.000 Iei/ lună. T eL 18-01-65/153 orele 9-14.(594579)

A T E N T I E 1 #

Sfîrşitul anului - perioadă excelentă pentru

cumpărarea de orice tip de maşinisecond-hand din Olanda prin”AUTOBENELUX”A sig u răm vize, as igu ră ri m ed ica le , transport, ghid. Sunaţi şi vă veţi convinge:

0 1 /2 1 1 3 5 3 6 , j 0 1 /2 1 0 0 0 6 4 . ■'«

G aran ţie 3 luniIîn R o m â n ia .NOU!

• Vînd televizor color Philips diagonală'63 . Tel.’ 43-57-93. (565381) ; ,

• Cuplu, studenţi căutăm chirie sau gazdă urgent Tel. 14-94-31. (594578) / . ..

Societate comercială angajează agenţi tranzacţii imobiliare. Informaţii Ia teL 19-34-91 în tre orele 9-12. (594517)

• Angajez agenţi imobiliari cu experienţă, comision 35 % Telefon 19-14-67. (594562)

? • Ofer împrumut Gaj aur, auto, etc. Amant “Haiduc” SRL. TeL 19-68-88 (564668)

• F irm ă com ercială angajăm agent comercial pentru desfacere articole sportive în toată ţara. TeL 26- 5445. (565192)

•V Discoteca W ake Up angajeaia gestionar, barmani şi ospătari. Tel. .43-87-38. (565308)

• Penitenciarul Gherla încadrează prin concurs un medic mcdicină generală şi un medic stom atolog. Relaţii suplimentare la sediul unităţii, teL 24-16-28 in t 116. (000100)

• Restaurant cu program de cabaret angajează dansatoare. Informaţii teL 18-53-27; 42-50- 57. (594480)

• R estau ran t select angajează bucătăreasă, barmane, ospătare, şoferi categoria BCE, contabil, gestionar, casier, prim itor- distribuitor, şef b ru tărie . Relaţii la teL 18-53-27; 42-50- 57. (594481)

* Angajăm personal pentru bingo în Cîmpia Turzii. Informaţii teL mobil 094-553- 673; 14-94-09. (565229)

* Reînnoirea văniL TeL 13- 07-02. (564734)

• 50.000-100.000 lei/zi. importator angajează 45 tineri deschidere de noi birouri marketing în Chij carte de muncă, promovări

.rapide. Tel. 15-92-03. (565031)• Angajăm vînzătoafe sau

vînzători pentru tonetă. Tel. 43-74- 21 sau 092-251-870. (565352) :. « Angajăm şofer, categoria B. Informaţii în 14.11.1997 pe str. Trâian nr. 33. (565379) ,

,• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Farmacia Antipiretica Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Farmacie, situat în Aghireş Fabrici, str. Speranţei f n. judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565386)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Comitetul Sătesc localitatea Apahida judeţul Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu ; pentru obiectivul Branşamente, gaz în localitatea Apahida judeţul Cluj, str. Libertăţii nr. ilA , 54Â, 77,85,147A, str. Pietroasa nr. 1,15,64, str. Triunghi CFR f. n. , str. Cîmpia nr. 13, str. Eroi Pascu nr. 23, 51A, str. Decebal nr. 2, str. Crişan nr. 26, str. Âvram Iancu nr. 12, str. Tudor Vladimirescu nr. 6A, str. Vlad Ţepeş nr. 10. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor,nr. 99 (565397) ’ ~

• Vînd urgent Rabă 16 tone Basc. Relaţii la tel. 053/46-12-78. (594543)

fyţ apartamcnt 2 camere str. t măveri confort 1 deosebit, preţ ^ milioane negociabil. Tel. 1742-

^pă. ora, 18, (5j?4582).........

• Vînd Renault Laguna 1994, Opel Astra diesel 1992, Opel Vcctra GT 1989 nerulate şi ncînmătriculate în ţară. TeL 069/48-29-65.(565052)

» Vînd autoturism UAZ. S tr. Ghioceilor nr. . 21. (594451) ' . 7 , y , , . , ,

M O B I L AMAGAZINUL "CENTRAL”

StF.Gh.Doja nr.22-26*v ;âH o .« e »-A|K

O HOLURI dc piele şi de pluş, fixe şi extensibile O BIBLIOTECI Calypso, Bamberg,Freiburg, Casablanca

O HOLURI şi SUFRAGERII Renaştere spaniolă,| Gioconda Lux* - ) O DORMITOARE Mona-Lisa, Renaştere Spaniolă,

Verona

d e ja eta,uKII^I0agazmuluişCENŢRAL

Page 14: cu infarct®

M vineri, 14 noiembrie 1997 PUBLICITATE t CLUJ-NAPOCA: luni-vineri S-lfi;sîmbala 9-14; lei/fax 19-73-04; SUBRKDAC|UTURI)A::::: 5 luni-vincri 8-16; Ici/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

Laguna Caffeangajează ^ ,; ospatare•INTERVIU: sîmbătă, 15.11.1997, ora 11, ;

la Caffe Laguna, str.Dacia nr.2.

In form aţii la telefon 094-811319.

• Pierdut cod fiscal cu nr. 19237 pe numele de Foiţă Dorina. îl declar nul. (342853)

• Mois Mircea pierdut certificat de acţionar cu seria nr.7845184 eliberat de SC Casirom SA Turda, îl declar nul. (342929)

DECESE COMEMORĂRI

P-

• Firmă româno-canadiană angajează persoane tinere, dinamice, cu dorinţa de promovare. Locuri limitate, cîstiguri 50-100.000 lei/zi Tel: 0948-10-392. (594474)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Miogen SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea vizei autorizaţiei de mediu pentru obiectivul carmangerie situat în Gherla str. Someşului nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (594533)

• Angajăm zidari şi dulgheri pentru lucru în Ungaria. Relaţii la tel. 18-69-10; 1947-22. (594540)

• SC Agromcc Vultureni vinde la licitaţie mijloace fixe cuprinse în listele afişate la sediul unităţii. Licitaţia se ţine în ficcare miercuri orele 10 la sediul unităţii. Prima Iicitatie în data de 19 noiembrie

"1997.’ (565368) '•• Ofer împrumut. Garanţii auto,

imobile. Tel. 17-0944; 17-35-95 orele 18-20. (594501)

• împrumut valută avantajos. Garanţii. Tel. 12-22-92. (594547)

• Caut menajeră la domiciliu. Tel. 18-60-90. (565223)

.• Meditez matematică şi engleză 15.000 lci/şc<llitţâ. TeL

_ 15-05-81. (565377)• Caut posesor paşaport pentru

cumpărare valută. Tel. 19-24-50. (565268)

• Maistru electrician îmi ofer serviciile. Zidar caut de lucru! Tel. 43-26-38. (565323)

• .'Mă angajez ca menajeră. Doresc cu locuinţă. Tel. 13-6941 orele 8-20 (594526) \

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rusu Pavel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului- dc mediu pentru obiectivul Beci, situat în Mănăstirea nr. 223, judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565370)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Purcar Emil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Garaje, situat în str. Tulcea nr. 28. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565373)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Cupşa Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă familiară, situat în Cluj-Napoca, str. Bărc I nr. 22. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (565375)

l A T E N l t l E l iPU N G I

DE H ÎR TIE- dimensiuni variale o- preţuri excelente

oferite de BARLETA srl Bacău

Reprezentant local: tel. 0 6 4 -1 3 0 8 8 1 .

• SC Lazuri Impex SRL angajează vînzătoare la magazin alimentar. Condiţii: diplomă de bacalaureat. Tel. 43-23-64; 43-23- 65 om 8-12. (594488)

• Restaurant Maestro angajează portar garderobier. Relaţii la tel. 43-11-08. (565392), • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Szalina Luis-Alberto anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea avizului de mediu pentru obiectivul extindere casă, situat în Cluj-Napoca, str. Roşiori nr. 16. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantflor nr. 99. (594511) . ’ ,

PIERDERI• Atcşan Tiberiu pierdut

acte zona “Spitalul Inimii” în luna iunie. G ăsitorului recompensă substanţială. TeL 058/86-29-80. (594561)• Suciu Emil David, pierdut

legitimaţie de elev practicant de la SC Clujana SA. II declar nul. .(565358) ": Pierdut legitimaţie de serviciu pc numele Petrişor Marius Cornel,O declar nulă. (565360) '

Pierdut contract de închiriere locuinţă pe numele Csenger Iohana. îl declar nul. (565362)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Stoica Rodica. O declar nulă (565371) .. « Pierdut carnet de sănătate pe numele Rostas Andrei. îl declar nul. (565372) '

• SC Aurclian SRL, pierdut cod fiscal nr. 5303625. Se declară nul. (565382) . .

• Pierdut lanţ-de aur în 6 noiembrie.- Recompensă bună. Telefon 13-53-54. (594535)

• Pierdut carnet de student pe numele Feher Iudit. îl declar nul. (594539)

• Pierdut adeverinţă pentru cupoane art. 18 pe numele Iasko Ioan. O declar nulă. (594544)

• Pierdut certificat de acţionar la Aluminiu Slatina titular Toşa Gabriela comuna_ Ciucea sat Negreni nr. 322. îl declar nul.(594558)

• Pierdut carnet de student pe numele Kurucz Tibor. îl declar nul. (594581)

• Rezeş Carmen pierdut certificat de acţionar cu seria nr.200114 eliberat de SC Cimentul SA Turda, îl declar nul. (342928)

• Rezeş Mircea pierdut certificat de acţionar cu seria nr.20138 eliberat de SC Casirom SA Turda, îl declar nul. (342925)

• Rezeş Aurora pierdut certificat de acţionar cu seria nr.201381 eliberat de SC Casirom SA Turda, îl declar nul. (342926)

• Rezeş Matei pierdut certificat de acţionar cu scria nr.200114 eliberat dc SC Cimentul SA Turda, îl declar nul. (342927)

'• Bojor Dumitru pierdut certificat dc acţionar cu scria nr.7837050 diberat de SC Casirom SA Turda. îl declar nul. (342932)

• Bojor Ioan pierdut ccrtificat dc acţionar cu seria nr.7837051 eliberat dc SC Casirom SA Turda, îl declar nul. (342931)

• Mois Adriana pierdut ccrtificat dc acţionar cu scria nr.7837056 eliberat dc SC Casirom SA Turda, îl declar nul. (342930)

• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru STANCA ADRIAN. Nu te vom uita niciodată! Sincere condoleanţe familieiîndurerate .' Complexul Melody. (O)

• Un gînd de mîngîiere iubitei noastre surori şi cumnate Veronica cu copiii, acum la dureroasa despărţire de soţul şi tatăl drag. Sora Irina şi cumnatul Vasile. (O)

• Cu inimile zdrobite de durere aducem un ultim omagiu ginerelui, cumnatului şi unchiului nostru ADRIAN STANCA, plecat prematur dintre noi. Soacra Nastasia, cumnatul Nicolae cu Rodica şi copiii Cosmin şi Răzvan. (O)

• Cu . inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic, BALINTGHEORGHE, de 67 ani. Ceremonia înmormîntării va avea loc sîmbătă, 15 noiembrie ora 13, la domiciliul din str. Traian Vuia nr. 94. Soţia "Maria, fiul Mircea cii soţia Florica, fiica Maria Cu soţul Daniel şi nepoţii Mihaela, Anca; Dana, Florin, Adi. (565356)

• Cu ■ adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost CIUPEI GHEORGHE, din Vultureni. Înmormîntarea va avea loc în Vultureni sîmbătă, 15 noiembrie, ora 12. Onuţ, Petre şi Adi cu familiile. (565369)

• Moartea năprasnică l-a smuls dintre noi la numai 47 dc ani pe iubitul nostru (iu CĂVĂCEAN AUGUSTIN din Panticeu. tnmormîntarea va avea loc vineri 14 noiembrie ora 12 în Panticeu. Lacrimile noastre îţi vor uda veşnic mormîntul. Adînc îndureraţi mama Maria şi tata Augustin. (594514) ; .

* Cu lacrimi şi durere în inimi anunţăm dispariţia iubitului nostru tată, socru şi bunic CĂVĂCEAN AUGUSTIN din Panticeu. Vei rămîne o am intire vie în sufletele noastre. Mereu îndureraţi fiica Gabriela cu soţul Călin, nepotul Vlăduţ şi fiul GabricL (594518)

• Cu inimile zdrobite de durere şi profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă a celui carc a fost CĂVĂCEAN AUGUSTIN cel mai iubit frate, cumnat şi unchi. Fraţii Nclu, Liviu, Luţu, Relu, Nicu cu familiile, surorile Iuliana şi Doina cu familiile. Sufletul tău bun va rămîne mereu o amintire vie în inimile noastre. Nu te vom uita niciodată. (594519)

* Sîntem alături de colega noastră desenator artistic Silvia M oraru la decesul tatălui drag şi transmitem şi familiei sincere condoleanţe. Catedra dc Mineralogic, Universitatea Babcş-Bolyai. (565390)

• Un ultim omagiu unchiului şi naşului nostru COFARIU OCT A VI AN, din partea lui Octavian, Viorica şi Octavia. (594537)

• Cu tristeţe anunţăm decesul iubitei noastre mătuşi MARIA MIHĂILAŞ, născută Hurdubelea. Ceremonia înhumării va avea loc în data de 15 noiembrie orele 15 de Ia Capela 1 a Cimitirului centraL Să-i fie ţărîna uşoară. Familia. (594560)

* Sîntem alături de Rodica Samochiş îndoliată de moartea soţului. Familia Price.(565389)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a mult iubitei noastre mame TURC RUXANDA, din Fodora, în vîrstă de 68 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 15 noiembrie ora 12, la Capela Cimitirului Mănăştur. Fiul Ion, nora Jeni şi copiii. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (594566)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mamă şi bunică TURC RUXANDA, în vîrstă de 68 an i Fiul Jenu, nora V ictoriţa, nepoatele Andreea şi Alina. Odihneştc- te în pace, suflet bun. (594567)

• S-a stins lumina vie şi sufletul ci blînd şi bun a scumpei noastre mamă TURC RUXANDA, în vîrstă de 68 ani. tnmormîntarea va avea loc sîmbătă, 15 noiembrie, ora12, la Capela Cimitirului Mănăştur. Fiul Mircea, nora Crina şi nepotul Alexandru. Fie-i ţărîna uşoară. (594568)

* în d u re ra ţi anunţăm decesul dragului nostru soţ, tată şi bunic SELÂGEA GIIEORGIIE, în data de 12 noiembrie 1997.Înmormîntarea sîmbătă 15 noiembrie 1997 ora 13 la Cimitirul M ănăştur Capela nouă. Familia îndurerată. (594571) •

• Un ultim şi pios omagiu distinsului nostru colaborator şi prieten CONSTANTIN SAMOCHIŞ. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Consiliul de administraţie al SC Terapia SA. (565357) V

• Vă sîntem alături în marea durere a trecerii în eternitate a iubitului vostru şi al nostru COSTICĂ. Familiile Marcu şi Iancu (565363)

• Sîntem alături de colega noastră Lucia Samochiş în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a socrului drag. ' întreaga noastră compasiune. Colectivul LSM. (565366)

• Sîntem alături de colegul nostru Alin Samochiş încercat greu de moartea neaşteptată a tatălui său. Sincere condoleanţe. Colegii de la Direcţia Sanitară Veterinară Cluj. (565376)

• Asociaţia Cadrelor M ilitare în Rezervă şi retragere din M. I. Cluj anunţă decesul fostului coleg plt. adj. (r)MAGLAVICEANU ION şi transmite condoleanţe familiei îndoliate. (565384)

•- Asociaţia Cadrelor M ilitare în Rezervă şi retragere din M. I. Cluj cu regret anunţă decesul fostului colcg coL (r) RAŢIU IOAN şi transmite condoleanţe familiei îndoliate. (565385)

• Cu adîncă durere în suflet mă despart de buna mea mamă la trecerea în nefiinţă. Fiul Ghiţă. Odihnă plăcută mamă bună! (594569)

• Cu durere în suflet primim vestea proastă care ne-a fost adusă decesul bunului nostru prieten şi coleg ADI STANCA. Transmitem sincere condoleanţe familiei. Familiile Răşteiu şi Ovidiu On. (565394)

• Sîntem alături de familia Lorincz Andrei şi Ana în marea durere pricinuită de moartea fratelui şi cumnatului drag LORINCZGHEORGHE, din Someşeni. Cuscrii: familia Pălăcean Ioan şi Aurora. (565395)

• Din partea colegilor de la Catedra de Geologie, sincere condoleanţe colegei noastre M oraru Silvia la moartea tatălui. (565396)

• Regretăm trecerea fulgerătoare în eternitate a vecinului nostru SAMOCHIŞ CONSTANTIN şi transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Odihnească-se în pace! Familia Pleş şi familia Pintca. (565398)

* Un pios omagiu fostului nostru coleg şi prieten COSTICĂ SAMOCHIŞ. Transm item sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Angajaţii SC Nord-Conforcst Cluj. (594512)

• îm părtăşim durerea colegului nostru Dorin Bria Ia dispariţia ta tălu i drag. Diriginta şi colegii clasei III Frig. (594515)

• Sîntem alături de iubitul nostru ginere şi cumnat Relu în marea durere pricinuită de dispariţia fulgerătoare a iubitului frate GUSTICA. Soacra Susana, fiicele Adina şi Crina, cumnatul M arin şi nepotul RauL (594520)

• Sîntem alături de Tripon Maria şi familie în pierderea suferită. PersonalulDispensarului M. A. I. A. (594523)

• Colectivul Biroului Tehnic-CTC L aborator Napochim, este alături de d- na Mia .Botiş, în greaua pierdere suferită prin decesul tatălui. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (594528)

• Colectivul RADJ Cluj, aduce un ultim omagiu fostului lor colcg şi colaborator CONSTANTIN SAMOCHIŞ. Familiei sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească(594538)

• în treaga noastră compasiune colegului Dan Stanca şi familiei sale în momentele de mare durere pe carc le trăieşte acum, pricinuite de moartea prem atură a iubitului său frate ADRIAN STANCA. Dumnezeu să-l odihnească în pace Colegii de Ia Vila “Continental” (594546)

• Nenicule drag, deşi inima ta bună a încetat să mai bată, rămîi de-a pururi în amintirea noastră. Dumnezeu să te odihnească cu milă şi îndurare cercască, iar lumina sufletului t ă u . în eternitate să strălucească. Cu lacrimi îndurerate surioara Gabi şi familia, frăţiorii Mihai şi GincI cu familiile, mama Joiţa Rădulcscu şi toţi cci care tc-au îndrăgit. (594549)

• Regretăm nespus de mult moartea prematură a celui ce ne-a fost sprijin la nevoie avocat ION RÂDULESCU. Familiile Florian, Vanea şi Marcu. (594554)

A D E V A R U tde Cluj• , Sîntem alături de i

nostru Turc Ioan la i d rage i sale mame. Si odihnească în pace. Biroi I Aprovizionare al Spitalul.-, CFR Cluj. (565388) J ~

• Personalul Ştiinţific dtt Muzeul Naţional de Istork, Transilvaniei regretă prof®> stingerea din viaţi a celei a fost dascăl drag VIRGIN]: M ACREA şi transa- fam iliei îndoliate siarţ- condoleanţe. (594550)

* Dragă Carmen colecta Clinicii Obstctrică-Ginecokj, D. Stanca, este alături dt tj în aceste momente irti pricinu ite de trecerea; etern ita te a bunicii drr(594552)

* Un ultim rămas bun ct, care a fost avocat io RĂDULESCU. Dumnezei! 1 odihnească. Ina şi Eit(594553)

• Sîntem alături de fani fostului coleg plt. adj. MAGLAVICEANU IOXi aceste momente grj pricinuite dc trecerea aceste în nefiinţă. Cadrele dti Brigada de Jandarmi Ch (594555)

• Sincere condoleu: fam iliei profesor doclr Rodica Macrea Ia trecem i nefiinţă a mult iubitei nai» bunici. Familia doctor Teo‘. Lung. (594559)

* Asociaţia de locatari t Bizuşa nr. 8 aduce on t omagiu colocatarului ict MAGLAVICEANU 10' Sincere condoleanţe. (59®

• Tristeţea şi dorul fel de intens la împlinirea ii an de cînd m-a părăsit dnr meu soţ DAMIAN IUSTD Dragostea şi devotamentul k mă ocrotesc în continuări Este un dor'nestins, gr« ^ veşnic. Dormi în pace, drag! Soţia Ileana. (5651E)

• La împlinirea a doi asi i la dureroasa despărţirii iubitul soţ, tată, socru şi li® p reo t CLEMENi:AUGUSTIN PANDREA. S va oficia o sfîntă litnrgkif parastas m 16 noiembrie l!f orele 18 în Capela Episcop grcco-catolice de pe f Moţilor nr. 26. (565301)

• Pioasă aducere amilii îm plinirea unui an dt trecerea în nefiinţă a drş noastre mame, ROZAU MATIEŞAN. Dumnezei» odihnească! Familia. (5©

> Sîmbătă, 15 noiembrie. împlinesc 6 săptănuni de o iub itu l şi bunul mtif COJOC IULIUS a pin această lume. Prin credit? rugăciuni caut ^ sufletească pentru aii**'' zbuciumului şi lacrim ilor. Dumnezn9 odihnească şi îngerii\f vegheze somnul Farastt» pom enire va avea l«‘ Biserica de pe str. ^ Iancu nr. 49 Turda, dm®jj16 noiembrie, orele 11 - Cojoc Elvira. (5653 4)_^

• Sc împlincsc 6 sap“' de cînd iubitul nostru şi unchi IULIUS C0J< trecut în nefiinţă. VoBP. mereu în aminlire ~9 chipului său blînd. F> n Mihuţiu. (565365)

- Lacrimi şi ^ dragul nostru soţ ţ*14 > VASILE VARAfj* împlinirea a doi an' dureroasa despârtlftj rugăm să-i fie soB,t Familia. (594556)

II

S}\

l

Page 15: cu infarct®

A D E V Ă R U Lde Cliai _ EVENIMENT vineri, 14 noiembrie 1997 (l5)

Drame în Palatul de Justiţie

Duna cc a mval, a incendiat lneninfa p n gn îm d

Palatul de Justiţie este, în fiecare zi, scena în care se derulează, sub ochii indiferenţi ai celor prezenţi, zeci de drame. Rîuri de lacrimi au curs din ochii împricinaţilor. Ieri, în boxa arestaţilor era o tînără în vîrsţă de 20 de ani. Mîndruţ Ioana este de felul ei din Hunedoara. Are, însă, multe cunoştinţe în Cluj- Napoca. Anul trecut, a fost în vizită la una dintre ele. Atunci, a sustras o pereche de chei de la locuinţa acesteia. După o vreme s-a întors acasă, în judeţul Hunedoara, incognito,; după trecerea cîtorva săptămmi, s-a' întors în Cluj. A deschis locuinţa, şi, din două'dulapuri a luat peste 3000, de mărci gennane, certificate SAFI, pe care, apoi, le-a aruncat, două librete CEC, două lănţişoare de aur, două fiere de călcat cu aburi, o rişniţă de cafea, mai multe

obiecte de bucătărie şi de vestim entaţie. Pentru ca păgubaşa să nu observe lipsa lor, hoaţa a aprins dulapurile din cele două camere. Focul s-a extins, mistuind o bună parte a apartamentului.

Medicii legişti şi psihiatrii s-au pronunţat printr-o expertiză, spunînd că inculpata prezintă “o tu lburare psihiatrică de tip instab il” . Desigur, acest d iagnostic nu înseam nă ,că- discemămîntul îi este afectat, deci fata va răspunde penal pentru săvîrşirea infracţiunilor de furt calificat şi distrugere de bunuri. Apărarea, însă, a emis ‘ ipoteza că tînăra nu a avut reprezentarea consecinţelor faptelor sale.

în instanţă, însă, au ieşit la iveală noi detalii. Printre lacrimi, Nf.I. a declarat că această infracţiune deosebită, prin

modul de operare, a făcut-o la îndemnul şi sub ameninţarea cu moartea a prietenului ei. Avocata apărării, într-0 pledoarie strălucită, a solicitat efectuarea încă a unei expertize medico- legale psihiatrice a inculpatei şi a propus martori cu care să dem onstreze existenţa eoristrîngerii. Instanţa, însă, ,a respins ambele m ijloace de probă. Apărarea a depus la dosar o caracterizare excepţională a inculpatei, atît de la conducerea şcolii unde a învăţat, cît şi de la vecinii ei. Se pare că pînă ce 1- a cunoscut pe prietenul ei, fata a avut o comportare ireproşabilă. Instanţa urmează să se pronunţe. Oricum, inculpata este decisă să atace sentinţa cu apel, pentru ca instanţa superioară (tribunalul) să-i admită probele propuse în apărare.

Diana CĂIENARU

C U

Finala pe ţară a celor mai buni bucătari din Trupele de jandarmi a adunat, în Capitală, pe toţi Analiştii etapelor pe unităţi. La Bucureşti s-au întîlnit cei mai buni bucătari, iar faza finală a pus juriul în mare dificultate, ţinînd cont de buna pregătire a concurenţilor. Pînă la urmă s-a detaşat cel mai bun dintre cei buni. Locul I a fost ocupat de reprezentantul Batalionului de Jandarmi Cluj, prin persoana domnului ,Traian BOGHIAN.

Se spune că a făcut nişte platouri... mai mare dragul!■ r.V. -

Foto: N. PETCU

Din nou, pe strada Urcuşului!

*v

■» *

- ' O

f »

V : ?

In urmă cu aproape doi am s-a desfiinţat strada Urcuşului, drumul cel mai scurt care duce la Biserică Ortodoxă din “deal” şi la cimitirul cartierului Mănăştur. Circulaţia rutieră pe această stradă a fost interzisă. Ce s-a întîmplat? “Podul” de pămînt de peste pîrîul “Bisericii” a fost distrus de ape şi s-a prăbuşit. Multă vreme, mănăşturenii au traversat pîrîul pe o punte improvizată peste conductele de apă şi gaz. După mai multe sesizări ale locuitorilor din zonă şi mass-mediei (Adevărul de Cluj şi postul de televiziune “NCN”), edilii oraşului au trimis specialişti şi utilaje pentru a construi un nou pod mai trainic. Timp de doi ani “investiţia” s-a oprit, din lipsă de fonduri. Dar,

niciodată nu e prea ţîrziu. Constructorii de la “Hidrocon” au terminat lucrările la pod şi la drum, în două luni. Acum a fost inaugurată “oficial” reînfiinţarea străzii Urcuşului. Locuitorii din vechiul Mănăştur ne mărturiseau:. “în sfirşit, o

. faptă bună, făcută de Primărie, pentru mănăştureni. Să sperăm că nu va trece tot atît timp pentru că să se rezolve şi cu pămîntul de la “Şapca verde”. Ne-am cam săturat de promisiuni...”. Strada şi- podul au “înghiţit” sule de milioane de lei din bugetul Consiliului local. în urma lucrărilor au mai rămas de secat doar “lacul broaştelor”, format în amonte de pod.

Vasile MOLDOVAN

Pentru a scăpa de sancţiune,

Un medicinist israelian accidentează doi poliţiştiIn . 12 noiembrie, în jurul orei

19,30, un BMW trecea în trombă, pe roşu, p rin faţa Prefecturii, la : intersecţie, ignorînd atît partenerii de trafic, cît şi poliţiştii aflaţi în zonă. Căpitanul Ionuţ M uşat şi

sergentul major Daniel Mora au pornit în urmărirea maşinii, pe care au reuşit să o oprească pe strada Cotită.Şoferul, studentul medicinist israelian Klazem Samir a predat po liş tilo r certificatul de înmatriculare al

m aşinii şi pennisul de conducere, după care a demarat în trombă, accidentîndu-i uşor pe urm ăritori. Poliţiştii îşi continuă cercetările pentru prinderea israelitului fugar.

DC.

( rC O N C U R S U LFarmec - Adevărul de Cluj

Toţi participanţii la concursul ‘Farmec” sînt invitaţi să participe sîmbătă, 15 noiembrie, la ora 21,00 la tragerea ia sorţi a cîştigătorilor. Premiile vor fi acordate pe loc, nt'-un cadm festiv. Premierea va fi urmată de discotecă. !s care sîn t invitaţi să participe toţi concurenţii. Pentruaceştia, intrarea este liberă.

{Primăria din Gherla "n u mai*] J are nevoie" de gardienii publici ii

I Cu toate că în localitate a I crescut numărul| infracţiunilor, nu se poale | spune că Poliţia oraşului I Gherla nu-şi face datoria. J Dimpotrivă, poliţiştii ghcrlcni I se află zi de zi la datorie şi | veghează la menţinerea | ordinii şi disciplinei civice în I urbe. Pe lingă ci, în ultimii J trei ani şi gardienii publici | contribuie la vegherea liniştii | Şi ordinii pe străzile oraşului

. ifi în incinta unor societăţi ţ comerciale.

Dacă societăţile comerciale mai au bani pentru finanţarea gardienilor publici, Primăria nu mai poate suporta cheltu ielile cu privire la menţinerea în organigramă a oam enilor de ordine. Numărul gardienilor publici în oraşul Gherla este de 70, dar în viitor se va reduce. Adevărul e, că multe unităţi industria le 'care au apelat la serviciile lor nu mai d ispun de banii, necesari pentru a le asigura salariile.

în tr-un mesaj trim is la Londra, la 9 ianuarie 1935, Cominternul era supărat de unele informaţii publicate în Franţa potrivit cărora în Uniunea Sovietică fuseseră împuşcaţi 100 de muncitori. “Cei ce au fost îm puşcaţi au participat la asasinarea lui Kirov ca şi alţi terorişti ai gărzilor albe”, se menţiona în mesaj. Stalin s-a folosit de asasinarea, în decembrie 1934, a lui Serghei Kirov, şeful organizaţiei din Leningrad a partidului, pentru a-şi lansa prima dintre epurările soldate în cele,din urmă cu milioane de morţi.

Copiile după mesaje includ un şir nesfîrşit de pălăvrăgeli a le ' oficialităţilor partidelor comuniste satelite referitoare la faptul că vizele sovietice nu erau acordate la timp şi de cereri adresate Moscovei de a trimite mai mulţi bani. “Buget epuizat”, se preciza într-un mesaj de-la

Londra, datat 15 martie 1935. “Sînt necesare 50 de lire pentru a completa suma trimestrială. Este necesară trimiterea imediată a sumei pentru al doilea trimestru”.

mesaj, tipic pentru frustrarea! pe care o pot produce astfel de inform aţii neclare,- mesaj provenit din Londra. Cine erau McGree şi Wesker? în ce consta acel material important? Ştie

ARHIVELE BRITANICE OFERĂ 0 IMAGI1VEA l i l l l SOVIETICE A ANILOR 1 0

. _ (II) . . . . . . . . . . . . .Oficiul de documente publice

al Marii Britanii nu a oferit nici o interpretare a acestor documente, la prima vedere fiind greu de ştiut ce înseamnă multe

•dintre aceste mesaje. “McGree şi Wesker sosesc la Moscova la 27 ianuarie prin Polonia. Au asupra lor materiale importante pentru dumneavoastră. Întîlni- ţi-vă cu el”, se specifica într-un

cineva ceva în . legătură cu aceasta?

Unele mesaje păreau să fi fost semnate de oameni “în came şi oase”, precum “Pollitt” - Hary Pollitt, secretarul general al Partidului Comunist britanic la acea vreme. Dar, aparent, mulţi alţii foloseau nume conspirative. Cineva din Moscova semnase “Disraeli”. în 1936, Disraeli

şi-a exprimat îngrijorarea că Pollitt ar trebui să facă publică situaţia Ju i Emst Thaelmann, lider comunist german care a fost arestat de nazişti şi a muriţ ulterior în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen. Pollitt a răspuns că “are dificultăţi” în a-i convinge pe oamenii de stat englezi să facă declaraţii publice în sprijinul lui Thaelmann, dar că au promis că vor vorbi în particular cu oficialităţile germane de Ia Londra. ,

în tr-unul dintre cele mai amuzante mesaje, Pollitt i s-a plîns lui Disraeli de tovarăşii săi francezi. “Mi-a displăcut tare mult să merg la Paris ca să vorbesc în cadrul campaniei electorale”, îi spunea Pollitt lui Disraeli. “Am stat două zile şi tovarăşii au refuzat să-mi dea voie să vorbesc. Un astfel de tratament ca acesta pe care l-am primit în Paris este un adevărat scandal”, se plîngea Pollitt.

Dar, după cum nc-a Care-după aprecierile edililor I I dcciarat primarul oraşului | Gherla, domnul Nicolac Pop, j în prezent doar trei gardieni I Publici mai există pe J domeniul public. S-ar putea,I ea într-o zi nici dc ci să nu ţ ®ai aibă nevoie. Lipsa | resurselor financiaro îşi spune yeuvînlul şi în acest domeniu.

ghcrleni - sînt mai bune decît ale personalului din Primărie...

La Gherla, gardienii publici dispar dc pe străzi, iar în locul lor apar hoţii şi tîlharii de dnunul marc.

SZEKELY Csaba

Page 16: cu infarct®

( l 6 ) v in e r i, 1 4 n o ie m b r ie < 9 9 7 ULTIMA ORĂ ADEVÂRUl]de Clui

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

• Biiţoara «mda

AB '

Decolare cu peripeţii pentru aeronava care l-a transportat

pe Emil Constantinescu la Hanoi

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 14.11.1997, în jurul orei 15.

Strategii cu infarcteurmare din pagina 1

Trece vremea, se urîţeşte şi se răresc peţitorii. Sigur că nu-i dracul chiar aşa de negru şi a rămas ia picioare proverbul, lac să fie, că broaşte sînt. Un exemplu îl constituie Cimentul Turda, al cărui eşec, îl preziceau mulţi. Dar sînt multe alte firuic, a căror zestre tehnică a fost denumită grămadă de fiare vechi, care prezintă interes ' pentru- comunitatea oamenilor dc afaceri.

Obsedaţi dc politică şi seduşi de gustul puterii, guvernanţii s-au abandonat în braţele deznădejdii: ba moştenirea ccaudistă'este

demnă de aruncat în aer, ba Văcăroiu a pus economia pe butuci, ^ba Ciorbea a ruinat ţara... însă vremea tace şi trece, iar facturile tragerii de timp şi ale nesîncronizării economice le plătim cu toţii. Economia românească face cel puţin cîte un infarct pe an şi tot mereu preinfarcte. Penultimul infarct, de foarte lungă durată, a fost o dată cu schimbarea echipei (coaliţiei) de la guvernare. Acum traversăm din nou un infarct economic. Remanierea, restructurarea, combinaţiile politicc, meciurile de culise au luat-o înaintea administrării unei’ ţări, în. mare măsură etatizată.

Aeronava Airbus “Transilva­nia” a companiei TAROM care l-a transportat la Hanoi pe preşe­dintele Emil Constantinescu şi delegaţia care l-a însoţit şi-a întrerupt decolarea programată pentru joi dimineaţă, la ora 5.45; reuşind să se desprindă de la sol cudouăoreîntîrziere.: V'

în timpul primei tentative de decolare, avionul s-a desprins de sol timp de cîteva secunde, după care a revenit lent pe pistă.

Piloţii spun că decolarea a fost ratată din cauza repartizării incorecte a bagajelor în.cală. Centrul de greutate al avionului (centrajul) este un parametru care trebuie să se încadreze între anumite "limite, la aceasta contribuind repartizarea bagajelor în cală şi cantitatea de com bustib il.' Repartizarea optimă a bagajelor se face în funcţie de greutatea acestora, operaţia fiind efectuată la sol de compania Lutas. La zborurile delegaţiei prezidenţiale, însă, bagajele oficialilor, ofiţerilor de. protecţie şi ale membrilor echipajului suportă doar un control anti-terorist nefiind şi cîntărite. Greutatea bagajelor este

aproximată şi, luîndu-se o marjă de siguranţă, se calculează repartizarea optimă a acestora în cală. ,

Membrii echipajului comandantului Ioan Lixandru spun că din cauza neeîntâririi bagajelor repartizarea acestora nu ă fost făcută corect şi, în consecinţă, centrajul nu Se încadra în limitele de siguranţă maximă. “La decolare avionul nu s-a comportat cum trebuie, întreruperea primei decolări a fost o decizie de siguranţă a zborului”, a,declarat un pilot.

Eroarea putea fi înlăturată fie prin evacuarea, cîntărirea şi, redistribuirea bagajelor, fie prin eliminarea unei cantităţi de combustibil din rezervorul aflat la coada avionului. Piloţii au ales cea de-a doua variantă, considerînd-o mai simplă, dar operaţiunea propriu-zisă a durat aproape două ore. Capacitatea maximă de com bustibil a avionului este de 60 tone. în momentul prim ei decolări, aeronava avea la bord 59-tJc tone de kerosen, d in care au fost scoase ulterior cinci tone.

Piloţii au refuzat să precizeze

cît combustibil este strict necesar pentru acoperirea distanţei dintre Bucureşti şi Hanoi şi ce distanţă ar putea fi parcursă cu cele 54 tone de kerosen rămase. Ei au spus că este necesar un calcul com plicat, iar cantitatea de com bustibil existentă este suficientă. La bordul aeronavei s-au aflat 60 de pasageri.

Surse din SPP spun că, luînd o marjă de siguranţă, bagajele introduse în cală nu puteau cîntări peste 500 kg. în aceste condiţii, pentru eliminarea erorii de centraj nu ar fi fost necesară scoaterea a cinci tone de combustibil, consideră sursele citate.

în consecinţă, există supoziţia că eroarea a constat în supraîncăr­carea avionului cu combustibil. Cauzele incidentului vor fi analizate la Bucureşti, atît la nivelul com paniilor care operează pe aeroportul Otopeni, cît şi la Preşedinţie şi SPP. După cea de-a doua decolare zborul a decurs normal şi, după aproximativ nouă ore şi jumătate, preşedintele Constantinescu, delegaţia oficială şi ziariştii au aterizat la Hanoi.

Un "PltJS" o liu i ficTi Suciu

“PLUS - o carte pe care mulţi ar fi vrut-o In minus” renunţă la subtila ironie a literatului în favoarea limbajului, resimţit ca extrem de violent, al gazetarului de cujet liber postdcccmbrist. Partitura lui Suciu este ţiuitoare ca scîrţîitul unui greier în urechile “greilor^. - Iliescu, Năstase, Funar şi Gavra -, dar armonioasă ca muzica unui balet clasic pentru cei ce contemplă, noi - spectatorii. “în nici o altă meserie nu sînt mai la modă lucrăturile pe Ia spate, intrigile, bîtfa şi nesimţirea. în nici o altă meserie o atît de subţire spoială de cultură nu acoperă un gol sufletesc atît de mare. In nici o altă meserie mediocritatea nu duce cu atîta

uşurinţă la glorie. Mediile presei s în t o cumplită menajerie, terenul de încercare al tuturor orgoliilor nebuneşti şi nejustificate, tîrg babilonesc unde conştiinţele se vînd şi se cumpără (...). Dacă ar fi să mai aleg o dată, tot meseria asta aş alege-o” - scrie Adrian Suciu, cel care este recunoscut drept “gura spurcată” a presei

. clujene.“PLUS” este o carte de

eseuri politice cu tîlc, dar şi literatură prin talentul lui Suciu de a crea personaje în

- maniera concisă a unui autor de schiţe. Acid şi “rău” cu oamenii politici, directorul CD: Radio, Adi Suciu, îşi trădează însă înclinaţia spre personajele negative. Dacă ar fi fost plastician, el ar fi iubit mai mult creionul decît penelul, mai mult lutul decît dalta.

Suciu este un nonconformist al presei pentru că e încă îndrăgostit de literatură. Ar putea fi un bun serjitor de romane poliţiste dacă n-ar iubi prea mult metafora. ■ '

Dan BRIE

Victima devine acuzaturmare din pagina 1

fiului meu să fi fost anterioară loviturii de pedeapsă, iar zgomotul auzit de colegii de clasă să fi provenit de la altceva. Conducerea şcolii a considerat că este vorba despre o cauză penală cu care instituţia nu âre tangenţă. Mi se pare ridicol acest lucru!”, ne-a declarat dl Bojan. -Dsa a remarcat că unii dintre părinţi sînt inhibaţi şi nu iau atitudine pentru a nu-şi expune propriii copii sancţiunilor dascălilor, în particular, mulţi părinţi s-au coalizat, cu atitudinea părintelui, însă. Consiliul de administraţie al liceului clujean, întrunit ieri, a decis... înfiinţarea unei comisii de cercetare a cauzelor „incidentului”. Hotărîrea s-a luat cu invocarea art. 114-116 din Legea 128/97 (Statutul cadrului didactic). Cei cinci membri ai comisiei au la dispoziţie 30 de zile pentru a se pronunţa. în acest răstimp , maistru Popiţa rămîne în activitate. Părinţii copilului Dan Bojan .sînt decişi să deschidă acţiune judecătorească împotriva maistrului Popiţa.

Echipe de intervenţie pentru restructuraţi

Viitorii şomeri au parte, în ultima vreme, o dată cu restructurarea, de un sprijin moral al „echipelor" de intervenţie” ad-hoc. Acestea; sînt formate din reprezentanţii sindicatelor sau a muncitorilor şi a conducerii societăţii. Pînă acum, au fost înfiinţate la Transgex, Unirea, Sinterom, Turdeana, Termoroin, Someş Dej, Cesom Dej, Somag Gherla, Sortilem Gherla. Comitetele fruntaşe care s-au im plicat în procesul de restructurare au fost cele de la Transgex şi Sinterom în viitor, Banca Mondială, în special misiunea americană, doreşte să dea ceva bani pentru aceste, eonii tete de restructurare. Acestea au fost înfiinţate în urmă cu o săptămînă şi au rol de consultanţă, oferind sprijinul în elaborarea listelor de disponibilizări, informarea viitorilor şomeri despre drepturile care le au şi posibilităţile de investiţie sau recalificare. Tot de perspectivă este ca aceste comitete să caute şi bineînţeles şă găsească soluţii pentru transferul forţei de muncă (en-gros) la alte socictăti de profil.

■‘■Z L.P.

UDMR a solicitat oficial preşedintelui Constantinescu sa intervină în conflictul cu PIITCD privind

studierea Istoriei şî Geografiei în limba româna

Pentru pensionari ş i copii, OPTICRIS oferă, astăzi ş i m îine,

Rame şi consultaţii gratuiteAzi, 14 noiembrie,'firma OPTICRIS prin Centrul dc Optică din

B-dul Eroilor nr. 6-8 distribuie gratuit rame de ochelari la pensionari şi la persoanele handicapate între orele 8-15. Informat»la telefon: 43.17.93. Mîine, 15 noiembrie, OPTICRIS oferă la toate centrele OPTICRIS între orele 15-20 consultaţii oIlalmok)j>ice gratuite pentru copii. Informaţii la teL 19-20-03.

UDMR a solicitat oficial preşedintelui României să-şi facă publică opinia privind divergenţele din coaliţia majoritară apărute la modificarea. Legii învăţămîntuiui şi conflictul generat de acestea între PNŢCD şi UDMR, a declarat, joi, preşedintele UDMR, Marko Bela.

El a afirmat că UDMR este “şantajat” dc PNŢCD să accepte propunerea de predare a Istoriei şi Geografiei numai în limba română, -în caz contrar parlamentarii ţărănişti urmînd să voteze împotriva celorlalte articole privind minorităţile, din-

Ordonanţa de modificare a Legii învăţământului.

“Nu vrem un război cu PNŢCD”, a opinat Marko Bela, care a apreciat că actuala stare conflictuală '‘este accidentală” şi indusă de un “curent naţionalist, anacronic si temporar” din PNŢCD.

O eventuală decizie a UMDR privind reconsiderarea poziţiei sale în cadrul coaliţiei va fi luată numai de Consiliul Reprezentanţilor Unionali şi numai după dezbaterea şi votul final al proiectului din Senat. •

“Nu pot anticipa nici un fel dc dccizic” , a spus liderul

UDMR. El a precizat că UDMR nu renunţă lă predarea Istoriei şi Geografici României în limba maternă, deoarece “nu există jumătăţi de măsură” şi nu se poate face “negoţ” cu drepturile omului şi ale minorităţilor

Preşedintele UDMR a fost, însă, categoric asupra susţinerii dc către Uniune a variantei de compromis privind studierea uneia dintre materii (n.n. istorie sau geografie) în limba maternă.

Spărgătorii magazinului “Sclecl” aii fost primi

în 12 noiembrie, toţi cei patu minori care, în noaptea de noiembrie au spart magazinul “Select” au fost prinşi. Ei Illyes Eva (17 ani), Jllyes Attili (12 ani), Fechete Nicolae (]j ani) şi Vigh Erika Kinga (U ani). Cei patru “muşchetari”, reuşit să “subtilizeze” buni® alimentare în valoare de milioane lei. Desigur, numai «j trei care au depăşit vîrstă de H ani vor răspunde penal şi astj, numai dacă expertiza medico- legală psihiatrică va dovedi ci au avut discemămînt Oric®ţ conform ultimelor statistici, “cariera” infracţională se începe tot mai devreme. Sînt tot num eroase cazurile în cait minorii sub 14 ani (careu răspund penal, potrivit legislaţia în vigoare) sînt autorii unor fapt deosebit de grave.

D.C

în luna octombrie:

Veniturile au îosl mai mari

decît încasărileDGMPS Cluj a recuperat, dj

august pînă.în Qctombrie, e miliard de Iei. Totalul (declau al creanţelor asupa contribuabililor: Ia fondii asigurărilor sociale este de 23 miliarde de lei. Din 218 agat economici, au fost eşalonate k plată doar 5-6 unităţi mamuţii care FPS-ul este principate acţionar, declară dl Virgii Vinaşi, directorul general al DGMPS Cluj. Octombrie a fos prim a lună cînd încasări/e direcţiei clujene au fost mai m aţ decît cheltuielile. Tot o premm j a fost înregistrată în privinţa| instituirii sechestrului. Astfel,! fost executat silit un concern <fc difuzare a presei şi reclamă ® are restanţe la CAS şi şomaj 4 90 de milioane lei. Acesta mi cel mai mare datornic, dar pe t a căzut măgăreata.

LF

Concedii de paternitate

Economia de piaţă a răstmtf multe reguli în România. Us dintre cele mai spectaculoas revoluţii o_ constituie inversara rolurilor părinţilor.. Astfel ® taţi tind să devină mame, 1® du-şi concediu plătit penK îngrijirşa copiilor de pîiiă Ia A' ani. La Camera de muncii DMPS Cluj sînt înregisBs 8.500 de cazuri de concedii maternitate, din care 6 car- sînt de... paternitate. Pe (to® concediului, părintele cu atrifc de bonă primeşte indemn®5 de asigurări sociale, echivalai a 85 la sută din salariul* încadrare.

U

Ziarul nostru foloseşte agenţiilor de presă

serviciile informative ale Rompres şi Mediafax

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria C)uj-Napoco. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal 2044G 9

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VAI,ER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MAUIA SÂNGEORZAN (rcdactorşcf adjunct). TcL 19.16.81; fax:l9.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETIIUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Spori: 192.127; M uzarc , Mica publicilalc: 194.9S1 Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: (el/fax: 21.60.75___<

TI PARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

Garamond— Tipografic s-fJ-

mailto:[email protected]

Prof infarct

Prof infarct

Documents
MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST€¦ · REPERFUZIEI CORONARIENE LA PACIENȚII CU INFARCT MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Conducător ştiinţific:

MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST€¦ · REPERFUZIEI CORONARIENE LA PACIENȚII CU INFARCT MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Conducător ştiinţific:

Documents
Rolul Asistentei in Ingrijirea Bolnavilor Cu Infarct Miocardic

Rolul Asistentei in Ingrijirea Bolnavilor Cu Infarct Miocardic

Documents
 · Semne si simptome posibile in afectiunile aparatului cardiovascular Problemele pacientientilor cu infarct miocardic acut Urgente medico-chirurgicale — Lucretia Titirca(editia

 · Semne si simptome posibile in afectiunile aparatului cardiovascular Problemele pacientientilor cu infarct miocardic acut Urgente medico-chirurgicale — Lucretia Titirca(editia

Documents
· PDF fileDecembrie 2012 Rise crescut de apariçie a hemoragici grave la þacientii cu anginä inštabilä; sau infarct miocardic färä supradcnivelarea segmentului

· PDF fileDecembrie 2012 Rise crescut de apariçie a hemoragici grave la þacientii cu anginä inštabilä; sau infarct miocardic färä supradcnivelarea segmentului

Documents
Ingrijirea Pacientilor Cu Infarct MiocardicSumar

Ingrijirea Pacientilor Cu Infarct MiocardicSumar

Documents
informativ Brilique.pdf · coronarian acut (anginä instabilä, infarct miocardic färä supradenivelare de segment ST [NSTEMI) sau infarct miocardic cu supradenivelare de ST [STEMI)),

informativ Brilique.pdf · coronarian acut (anginä instabilä, infarct miocardic färä supradenivelare de segment ST [NSTEMI) sau infarct miocardic cu supradenivelare de ST [STEMI)),

Documents
infarct acut de miocard

infarct acut de miocard

Documents
Reabilitare În Infarct Acut de Miocard

Reabilitare În Infarct Acut de Miocard

Documents
Ingrijiri Speciale Acordate Pacientului Cu Infarct Miocardic Acut

Ingrijiri Speciale Acordate Pacientului Cu Infarct Miocardic Acut

Documents
Tulburările circulației sanguine Нарушения кровообращения · 2019. 10. 5. · Infarct miocardic acut. One-day-old infarct coagulative necrosis wavy fibers

Tulburările circulației sanguine Нарушения кровообращения · 2019. 10. 5. · Infarct miocardic acut. One-day-old infarct coagulative necrosis wavy fibers

Documents
ORDIN Nr. 1764 din 22 decembrie 2006 PUBLICAT ÎN ... · 1. orice pacient cu infarct miocardic acut are dreptul la un tratament definitiv în conformitate cu protocoalele şi liniile

ORDIN Nr. 1764 din 22 decembrie 2006 PUBLICAT ÎN ... · 1. orice pacient cu infarct miocardic acut are dreptul la un tratament definitiv în conformitate cu protocoalele şi liniile

Documents
infarct miocardic

infarct miocardic

Documents
 · cu infarct de miocard, cu tulburari nervoase si de echilibru, cu afectiuni ale membrelor inferioare care le impiedica mersul sau le-ar provoca complicatii, a bolnavilor condusi

 · cu infarct de miocard, cu tulburari nervoase si de echilibru, cu afectiuni ale membrelor inferioare care le impiedica mersul sau le-ar provoca complicatii, a bolnavilor condusi

Documents
201441872 Infarct Miocardic Acut

201441872 Infarct Miocardic Acut

Documents
Infarct Cerebral

Infarct Cerebral

Documents
Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Plan de Ingrijire Pacient Infarct Miocardic Acut

Documents
Infarct Miocardic Acut

Infarct Miocardic Acut

Documents
Infarct Acut de Ventricul Drept

Infarct Acut de Ventricul Drept

Documents
Angina pectorala,infarct miocardic

Angina pectorala,infarct miocardic

Documents
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA ... · Tratamentul cu lisinopril nu trebuie iniţiat la pacienţii cu infarct miocardic acut care prezintă risc de deteriorare

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA ... · Tratamentul cu lisinopril nu trebuie iniţiat la pacienţii cu infarct miocardic acut care prezintă risc de deteriorare

Documents
ANTRENAMENTUL FIZIC POST INFARCT MIOCARDIC

ANTRENAMENTUL FIZIC POST INFARCT MIOCARDIC

Documents
Ischemie - Infarct

Ischemie - Infarct

Documents
Proiect Infarct Miocardic Cristina Cojocaru

Proiect Infarct Miocardic Cristina Cojocaru

Documents
ECG Ischemie Si Infarct

ECG Ischemie Si Infarct

Documents
EFECTELE DE DURATĂ ALE TRATAMENTULUI CONSERVATIV AL ... · cu infarct miocardic acut anterior cu unda Q supuși revascularizării tardive prin angioplastie pentru consolidarea algoritmului

EFECTELE DE DURATĂ ALE TRATAMENTULUI CONSERVATIV AL ... · cu infarct miocardic acut anterior cu unda Q supuși revascularizării tardive prin angioplastie pentru consolidarea algoritmului

Documents
92241071 Ingrijirea Pacientului Cu Infarct Miocardic Acut

92241071 Ingrijirea Pacientului Cu Infarct Miocardic Acut

Documents
 · 2019-01-28 · Prevenirea evenimentelor aterotrombotice Ja pacienÿil adulti cu sindrom coronarian acut (anginä Instabilä, infarct miocardic färä supradenlvelare de segment

 · 2019-01-28 · Prevenirea evenimentelor aterotrombotice Ja pacienÿil adulti cu sindrom coronarian acut (anginä Instabilä, infarct miocardic färä supradenlvelare de segment

Documents
Ordin MS nr. 1764 din 22 decembrie 2006 - dspjneamt.ro · 1. orice pacient cu infarct miocardic acut are dreptul la un tratament definitiv în conformitate cu protocoalele şi liniile

Ordin MS nr. 1764 din 22 decembrie 2006 - dspjneamt.ro · 1. orice pacient cu infarct miocardic acut are dreptul la un tratament definitiv în conformitate cu protocoalele şi liniile

Documents
Ghid Management Infarct Miocardic MS 2009

Ghid Management Infarct Miocardic MS 2009

Documents