Factori de mediu fzico – geografci Factorii biotici
Factorii antropici
Factorii edafci care intereseaz sunt : humusul, elementele
minerale, apa, aerul din sol, reacia solului, consistena, textura i
permeabilitatea solului .a.
Factorii geomorologici sunt : altitudinea, relieful i
microrelieful, expoziia i panta.
Factorii antropici
• !ctivitatea uman
• !nimalele domestice.
Cldura "intre factorii climatici, cldura i umiditatea au un
rol determinant #n viaa arborilor i arbutilor ornamentali,
condiionând posibilitatea de cultur #n diverse zone
climatice.
Cerinele fa de cldur ale speciilor lemnoase ornamentale se exprim
prin adaptarea la un anumit regim de cldur atât #n perioada de
vegetaie cât i #n timpul repaosului vegetativ.
"e asemenea, temperaturile minime, durata i dispoziia acestora
#n timpul anului constituie un factor limitativ pentru
cultura anumitor specii #n diferite zone ale rii.
$emperaturile foarte sczute din timpul iernii afecteaz
speciile mai sensibile, reducându%le vitalitatea prin degerarea
ramurilor slab lemni&cate, apariia de plgi pe scoar,
deshidratarea pân la efecte extreme, toate acestea ducând la
moartea plantelor.
"up preteniile fa de cldur, speciile lemnoase ornamentale se
grupeaz astfel:
Specii termofle (cu exigene mari fa de cldur), cum ar &:
criptomeria, castanul bun, arborele Iudei, scumpia, salcia japonez,
ilexul, magnoliile, paulovnia .a.
Specii subtermofle (cu exigene fa de cldur dar care se pot
adapta i la temperaturi mai sczute), cum ar &: tuia gigantic,
cenuarul, amorfa, catalpa, alunul turcesc, gldia, hibiscusul,
arborele lalea, plopul negru, salc!mul, salc!mul japonez, ctina
roie, glicina .a.
Specii mezoterme (cu exigene medii fa de cldur) i anume:
bradul argintiu, ienuprul de "irginia, duglasul, pinul strob, tisa,
castanul porcesc, frasinul, caprifoiul ttrsc, platanul, teiul cu
frunza mic .a.
Lumina 'adiaia luminoas a 0oarelui are importan capital pentru
vegetaie datorit rolului ei #n asimilaia cloro&lian. $oate
speciile sunt exigente fa de o anumit cantitate i calitate a
radiaiei luminoase. 1nele specii se dezvolt bine numai #n plin
lumin, altele, din contr, nu suport lumina direct, necesitând lumin
difuz. 2ulte specii se pot dezvolta bine atât #n plin lumin cât i
#n condiii de semiumbr manifestând deci o amplitudine ecologic mare
fa de lumin. 0e consider c exist urmtoarele tipuri de specii, #n
funcie de compor%tamentul fa de lumin :
este condiionat de prezena apei. Component indispensabil a materiei
vii, apa
constituie i principalul miloc de vehiculare a substanei nutritive,
asigurând desfurarea metabolismului, fotosintezei i transpiraiei
plantelor.
recipitaiile reprezint sursa principal de ap a plantelor, la care
se adaug i apa din pânza freatic.
Cantitatea anual de precipitaii difer de la o regiune la alta,
inuenând astfel distribuia zonal a speciilor lemnoase.
#$ntul 5ântul intervine activ #n procesele biologice prin
intensi&carea
transpiraiei, modi&când concomitent starea termic a
plantelor.
e lâng efectele favorabile (transportul de mase de aer umed,
zvântarea apei #n exces, rcorirea sau #nclzirea atmosferei etc.)
vântul poate avea i in%uene negati&e:
5ara, pe fond de secet i cldur excesiv accentueaz puternic
de&citul de ap al plantelor6
7arna vântul rece ampli&c efectul gerului i poate cauza 8seceta
&ziologic9 (foarte periculoas #n cazul rinoaselor)6
4n anumite cazuri (cum ar & vânturi puternice) vântul poate
afecta distructiv ramurile arborilor i chiar trunchiurile (cum este
cderea arborilor de molid).
ot & afectate de vânt urmtoarele specii: salc!mul rou,
salc!mul
comun, ararul american, plopul, mesteacnul, teiul, frasinul,
molidul .a.
'lementele nutriti&e
(acroelementele )*, +, , S, Ca, (g, Fe- i microelementele ).n, Cu,
(n, (o, Co, /, Cl, 0a0- necesare nutriiei plantelor sunt puse la
dispoziia plantelor de comple"ul nutriti& al solului0
Rezer&a de substane nutriti&e a solului &ariaz n uncie
de tipul de sol i substratul litologic, find in%uenat i de regimul
apei din sol, de procesele de absorbie de ctre plante i de
procesele de descompunere i mineralizare a materiei organice
moarte0
1up e"igenele a de ertilitatea solului se consider c e"ist
urmtoarele tipuri de specii 2
Specii oarte e"igente )eutroe-2 catalpa, alunul, nucul negru,
chiparosul de Caliornia, platanul, paulovnia, salcâmul japonez,
glicina 0a0
Specii cu e"igene mi3locii )mezotroe-2 brazii, laricele, molizii,
tuia, ararii, carpenul, caprioiul, magnoliile 0a0
Reacia soluiei solului )p4- 'eacia solului (p=%ul sau concentraia
de ioni de hidrogen)
inueneaz dinamica elementelor nutritive accesibile, de aceea are o
mare importan.
!ciditatea solului determin, la anumite valori ale
p=%ului, efecte defavorabile speci&ce pentru nutriia plantelor
(#ngreuneaz absorbia cationilor bazici, fenomene de toxicitate
datorit creterii concentraiei ionilor de !l i 2n .a.) $otui exist
:
Specii puternic acidofle (p= > 3,/ % ?,@): $rica sp.,
"accinium mirtillus (a&nul de munte), .a.
Specii acidofle (p= > ? % A,?): molizii, neapnul, pinul de
pdure, mesteacnul, plopul tremurtor .a.
Specii moderat acidofle (p= > ?,? % A,?): brazii, ienuprul
comun, laricele, paltinul de munte, dracila aponez, fagul,
hortensia mare, gorunul, salcia alb, ulmul .a.
Pi$ul e p/ure
$acrorelieul, reprezentat de muni, dealuri i câmpii, determin
distribuia zonal a vegetaiei lemnoase prin modi&crile evidente
de clim. !stfel, creterea altitudinii se reect #n etaarea vertical
a vegetaiei lemnoase i #n reducerea progresiv a numrului de specii
care compun covorul vegetal natural.
%#poziia pantei modi&c atât regimul de cldur cât i
umiditatea solului, cu efecte directe asupra structurii vegetaiei
(pe versanii sudici mai #nsorii se a un numr mai mare de specii i
asociaii vegetale helio&te i xero&te).
gener
ând noi condiii care inueneaz vegetaia, care interacioneaz cu
factorii staionali i cei biotici, generând noi aspecte ale
inter%aciunii plant%mediu.
1rbanizarea i industrializarea au consecine de multe ori nefaste
asupra ambientului, cu implicaii ecologice atât asupra vegetaiei
cât i asupra societEii umane.
"intre inuenele maore se enumer: modi&carea condiiilor de
clim i sol6 poluarea masiv cu noxe a atmosferei, solurilor i
apelor.
