Dogmatica-sistematizat

7/24/2019 Dogmatica-sistematizat

1/30

INTRODUCERE- centrul nvturii de credin n Biserica Ortodox

- dogma Sfintei Treimi- dogma hristologic

=> ntregul sistem doctrinar are un caracter deopotriv triadocentric i hristocentric

- isus !ristos este "nul din Sf#nta Treime $are se decoper- ca %iu al Tatlui ceresc- ca trimitor al &uhului Sf#nt peste cei care cred n 'l

=> pre(ena ntregii Sfinte Treimi n lucrarea m#ntuitoare a lui isus !ristos )ca i n ca(ulcreaiei*+ aceasta fiind opera iubirii personale i comunitare a ntregii Sfinte Treimi- umanitatea )i ntreg cosmosul* poart pecetea de neters a lui &umne(eu+ care a fostntunecat prin pcat i restaurat prin ,ertfa+ moartea i nvierea %iului lui &umne(euTreimea i Doimea ne mntuiesc !- prin lucrarea m#ntuitoare a %iului lui &umne(eu+ devine astfel posiil trecerea de la cipla asem!nare.Dumnezeu S-a fcut om pentru ca omul s se ndumnezeiasc)Sfinii rineui /tanasie cel 0are*

- dimensiunea- antropologic- cosmologic

=> prin cderea omului+ se produc urmri at#t la nivel antropologic+ c#t i la nivel cosmologic)inclusiv pm#ntul este lestemat+ cf.%acere 1+ 23-24*+ de aceea m#ntuirea are o dimensiuneuman! i cosmic! deopotriv- ndeprtarea fa de &umne(eu este cau(at de )5icolae $aasila+Despre viaa n Hristos*

2* firea mrginit6* pcat 7 mod de existena creat de om prin voina sa proprie1* moartea

=> 0#ntuitorul isus !ristos surmontea( toate aceste trei ostacole )zid despritor*El a luat asupra Lui tot ceea ce forma ntre noi i Dumnezeu un zid despritor i n-a lsatnimic ntre noi

2* prin ntruparea Sa+ firea umana fiind unita cu cea dumne(eiasca6* prin rstignirea pe $ruce1* prin nvierea din mori

- 8hotr#re de mai nainte9 : pretiin )%apte 6+ 61;


2/30

1A (reg!tirea omului n #ederea ntrup!riia* pe p!g"ni7 revelaia natural i legea moral

#$nii care nu au le$e din fire fac ale le$ii% acetia neavnd le$e i sunt lorui le$e)omani 6+ 2*C reminiscene din revelaia primordial )paradisiac*

C relaii dintre pg#nii din spaiul mediteranean i iudei )traducerea Dechiului Testament 7Septuaginta+ sec A dA !rA*=> 0#ntuitorul+ Eogos creator i proniator care lumineaz pe tot omul care vine n lume;astfel se poate explica credina pe care o descoper la pg#ni+ mai puternic dec#t cea asumatde poporul lui srael=> Dumne$eu nu S-a l!sat pe Sine nem!rturisit nici ciar ntre p!g"ni)%apte 2+ 23*

* poporul ales- revelaia supranatural dat lui /vraam i lui 0oise- proorocii mesianice

- la venirea 0#ntuitorului erau foarte muli cei ce ateptau m#ntuirea lui srael- Sf#ntul oan Bote(torul Fl descoper.&at 'ielul lui Dumnezeu% (el ce ridic

pcatul lumii )oan 2+ 64-1*

A (osibilitatea )ntrup!rii- din partea lui &umne(eu. potrivit sfatului voii Sale+ unind n acest act

- iuirea. n a(a liertatii Sale asolute+ se poate coor fr schimare+ la nivel uman- dreptatea. l m#ntuiete pe om din interiorul su+ restaur#ndu-l n raiunea saadevrat+ imprimat de la creaie

- din partea omului. prin cdere+ chipul lui &umne(eu nu a fost ters+ ci doar a fost alterat

@A Cau$a )ntrup!rii!iul )mului a venit s caute i s mntuiasc pe cel pierdut)Euca 24+ 2*(ci n-a trimis Dumnezeu pe !iul u n lume ca s *udece lumea% ci ca s se mntuiasclumea prin El)oan 1+ 23*- invatatura pelagienilor+ teologilor scolastici+ calvinilor+ socinienilor. ntruparea a fosthotarata din veci+ fara raportare la cderea omului+ doar pentru artarea iuirii lui &umne(eu- Sfinii


3/30

(articiparea celorlalte (ersoane ale Sfintei Treimi la opera de m"ntuire- &umne(eu-Tatal Fl trimite pe %iul n lume la plinirea vremii+ din iuire fata de noi- &umne(eu-Sf#ntul &uh se pogoar peste %ecioara 0aria+ peste isus la Bote(- &umne(eu-%iul

- ndeplinete voina Tatalui i propovaduieste nvatatura Eio

- prin Sf#ntul &uh Se aduce pe Sine ,ertf fr de prihan=> Fnvierea este lucrarea lui isus !ristos+ a Tatlui i a &uhului Sf#nt=> se explic prin perihore(a din cadrul Sfintei Treimi n a(a unitatii de fiinta voina lucraredesi fiecare persoana participa intr-un mod specific*** )ntruparea nu modific! raporturile intratreimice

3A Timpul )ntrup!rii7plinirea vremii)Galateni + *+ omenirea era suficient de pregtita* nelege c nu se poate eliera singur de ru

* ating#nd cote foarte nalte+ rul poate fi smuls din rdcinc* timpul+ locul i modul venirii lui !ristos treuiau sa fie cunoscute de c#t mai muli+ pentruca aceasta s fie c#t mai eficient

d* treuia s fie pregtit un 8vas ales9 7 Sf#nta %ecioara 0aria+ ntruparea reali(#ndu-se doaratunci c#nd aceasta a acceptat!ie mie dup cuvntul au)Euca 2+ 1H*

- acum are loc unirea ipostatic!a firii omeneti n ipostasul divin preexistent al %iului

II+ (ERSO,N, 'NTUITORU.UI IISUS /RISTOS- isus !ristos. &umne(eu adevarat C om adevrat )n afar de pcat*

- n persoana %iului lui &umne(eu s-au unit firea dumne(eiasc i firea omeneasc2A (rofe&iile mesianicea* firea dumne(eiasc

!iul 'eu eti u% eu astazi e-am nascut)


4/30

- teologie personalist a pre(enei harice nentrerupte a lui !ristos

4


5/30

@A Calit!&ile speciale ale firii umane a '"ntuitorului Iisus /ristosa* naterea supranaturala

- (amislirea s-a facut prin lucrarea &uhului Sf#nt- puterea &uhului Sf#nt a adumrit-o )Euca 2+ 1-1@*

- fecioria 0aicii &omnului a ramas neatins )nainte+ n timpul i dup natere*

8tain strin9apart/enia7 comatuta de 'unomie i /polinarie+ ca i de raionalisti moderni- 0aica &omnului

- aleas dintre toate neamurile )%acere 2?+ 22; saia 3+ 2*- rugul cel nears- scara pe care S-a pogor#t &umne(eu la om i s-a suit omul la &umne(eu- Sf oan &amaschin. &uhul Sf#nt i-a dat puterea de a primi dumne(eirea$uvantului i de a nate- 0#ntuitorul isus !ristos este singurul suiect al celor dou firi+ prin $are acesteaexprim voinele i lucrrile lor specifice

- DO5',- forumulat. Sinodul 'cumenic )12* 7 cele 26 /natematisme ale Sf $hiril- de(voltata i preci(ata la Sinoadele D i D

2* n isus !ristos sunt- 6 firi

- 6 voine- 6 lucrariunite ntr-o singur persoan )ipostas*6* persoana este &umne(eu-$uvantul )%iul lui &umne(eu* suiect unic neimpartit al firilor1* modul unirii. fara amestecare+ fara schimare+ fara impartire+ fara despartire

- ntrepatrundere : perihore(. firea umana se lasa patrunsa de fire divin- ere(ii

- nestorianismul. sustinea autonomia firilor- unirea s-a facut neimpartit si nedespartit- cele doua firi isi au su(istenta in persoana unica a 0#ntuitorului- dac !ristos nu sufer cu trupul+ atunci m#ntuirea oiectiva poate parea ilu(ie

- daca unirea firilor nu ramane in veci+ se pierde i mantuirea suiectiva

5


6/30

- monofi(itismul. accentua unitatea persoanei )desfiintand firea omeneasca*- unirea s-a facut neamestecat i neschimat- &umne(eu nu devine om i nici firea omeneasca dumne(eireCO'UNIC,RE, )NSU1IRI.OR- firii dumne(eieti se atriuie nsuiri omeneti

- n calitate de om se a atriuie nsuiri divine

Unirea ipostatic! n raport cu Sf"nta Treime 2consecin&e32A chiar dac firea dumne(eiasc este una i nedesprit nu s-a ntrupat toat Sf#nta Treime cinumai &umne(eu-%iul+ iar celelalte dou persoane au participat la unire prin

-n&elegere- bun!#oire

)cf. Sf#ntul oan &amaschin*6A a* prin ntrupare nu s-a produs nici o schimare n Sfanta Treime

- a fost prev(ut n planul din veci al lui &umne(eu- n Sf#nta Treime nu apare alt ipostas

* firea dumne(eiasc nu se schim prin unirea cu firea omeneasc c* firea uman are posiilitatea transfigurrii+ a ndumne(eirii

- teoria adop&ioanist!. firea uman a fost adoptat de %iul ntrupat1A unirea ipostatic rm#ne n veci

- chiar n timpul morii+ c#nd trupul i sufletul se distanea( spaial+ unirea ipostaticrm#ne netirit"n mormnt cu trupul% n iad cu sufletul% n rai cu tl/arul i pe scaun mpreun

cu atal ai fost Hristoase Dumnezeule- chiar dup nviere+ cele dou firi rm#n unite )de aceea 0#ntuitorul mn#nc n faaucenicilor; la a doua venire+ 0#ntuitorul Fi va pstra acelai trup*

Importan&a unirii ipostatice7 soteriologic+ cu implicaii pentru m#ntuirea umanitatii2A 0#ntuitorul a putut s ne m#ntuiasc n Sine i s ndumne(eiasc firea omeneasc6A &umne(eu a putut sa vina in maxima apropiere fata de noi+ reali(and maxima unire dintre'l i om1A dei reali(at o singur dat n istorie+ este modelul unirii arice i moralecu &umne(eu

- prin impartasirea de trupul indumne(eit al lui isus !ristos cel inviat- prin harul Sfintelor Taine- prin cresterea noastra la starea barbatului desavarsit)'feseni + 21*

A isus !ristos devine prin intrupare centrul intregii umanitati+ in care aceasta isi gasesteimplinirea planului lui &umne(eu de indumne(eire i de mantuire a lumii

=> de la Fnlare i $inci(ecime p#n la a doua venire este perioada primirii sau respingeriidarurilor oferite lumii de isus !ristos@A chipul dogmatic+ isericesc+ mistic al lui isus /ristos este cel n#iat+ cu care putem stailirelaia personala prin harul &uhului Sf#nt n Biseric; /ristos euaristic; /ristos Ce #a #enidin nou la sf"ritul lumii

- aa l-au trait 0aica &omnului i /postolii- persoana dumne(eiasca a fost inteleasa deplin dupa invierea din mori si mai alesdup $inci(ecime

=> isus !ristos este $el $are vine mereu la noi+ n Biserica Sa+ prin Sfintele Taine

6


7/30

Consecin&ele unirii ipostatice2A comunicarea nsuirilor7 n a(a perihore(ei intre firea dumne(eiasca si firea omeneascafirii dumne(eiesti se atriuie insusiri omenesti+ iar firii omenesti insusiri dumne(eiesti prinintermediul persoanei care este unic! 2%iul lui Dumne$eu ntrupat3*** nu se scimb! o fire n cealalt!

- se evit separarea i paralelismul lor- n asena comunicarii+ ipostasul s-ar manifesta cand doar dumne(eieste cand doar omeneste&umne(eu nu S-ar inomeni complet+ iar oamenii nu s-ar indumne(ei real- are loc o comunicare reala a nsuirilor i lucrarilorcelor doua firi!ristos Dumne$eua castigat Biserica cu propriul Sange )%aptele /postolilor 6+ 6H*+a patiminit si prin moartea lui ne-a impacat cu Tatal )omani @+ 2*isus !ristos+ omulcare a venit din cer )oan 1+ 21*; %iul Omului este &omn i al S#metei)0atei 26+ 2H*+ iart pcatele+ va ,udeca viii i morii )0atei 6@+ 12*Sf#ntul oan &amaschin. (nd este vorba de ipostas% fie c l numim dup cele dou firi% fieca il numim dupa una din parti% ii atribuim insusirile celor doua firi1 cnd este numit dupauna din parti% primeste insusirile firii cu care s-a unit

Sf#ntul 0axim 0rturisitorul.ici o fire din cele carora le era ipostas nu era activatadespartit de cealalta% prin fiecare facea evidenta pe cealalta% fiind in acelasi timp una si alta*** %iul lui Dumne$eu lucrea$! cele dumne$eieti i cele omeneti potri#it cu firea lor dartotdeauna cu participarea celeilalte firi67 lucr!ri teandrice 2di#ino-umane3cf. SfA oan &amaschinconcepia luteran despre omnipre$enta trupului lui Iisus /ristos

- suport pentru teoria impanaiei euharistice- duce la monofi(itism )desfiinarea firii omeneti i asorirea de cea dumne(eiasc*i dochetism )evenimentele nu mai sunt circumscrise in timp i spatiu+ sunt aparente*

6Andumne$eirea firii omeneti a '"ntuitorului- firea omeneasca este patrunsa de energiile dumne(eiesti+ fiind transfigurata )indumne(eita*;firea omeneasc nu i pierde caracterul m!rginitci este nlat pana la limita maxima andumne(eirii dup har )cf.Sinodul D 'cumenic*- procesul inceput la Fntrupare+ se desv#rete prin Fnvierea i Fnlarea 0#ntuitorului,+ darurile pe care le primete firea umana n Iisus /ristosa* cunoaterea umanase potenea( la maxim+ fiind scutit de erori+ fr a se transforma natottiina divin. 2i &isus sporea cu nelepciunea)Euca 6+ @6*- o cretere reala a cunoaterii omanesti in conditiile si pe caile specifice cunoaterii umane)cugetare i experienta*- lipsa de eroare e data de faptul ca 0antuitorul nu avea ipostas uman propriu i deci nici vreoopinie personala omeneasca ovaielnica+ astfel ca firea omeneasca era activata si condusa de

ipostasul divin- %iul lui &umne(eu nu tie de (iua i de ceasul parusiei- Sf Grigorie Teologul : Sf oan &amaschin 7 firea omeneasca marginita- ali Sfinti nu se poate vori de un progres moral+ caci s-a unit cu vointa firii divine in a(aipostasului comun+ $are ca %iu al lui &umne(eu+ era Binele Suprem

7


8/30

8+ etapele ndumne$eirii firii omenetia* la ntrupare- are loc unirea ipostatica )ntrepatrunerea firilor* i comunicarea nsuirilor- firea omeneasca intra intr-un proces de ndumne(eire prin energiile divine care o nal

* dup nviere

- iruind pacatul+ firea omeneasca se umple de energiile )harul* &uhului Sfant+ devenindtransfigurata- trupul lui !ristos depete arierele spaiului i al timpuluic* dup nlarea la cer- firea omeneasc devine cu totul pnevmati(at- firea omeneasc st din vecii vecilor pe scaunul slavei n s#nul Sfintei Treimi1A lipsa de p!cat- se nate fr pcatul strmoesc din %ecioara 0aria- nu putea avea pcate personale+ ntruc#t ipostasul firii umane era ipostasul divin; toiSfinii numai fiind fr de pcat a putut lua asupra Sa pcatele omenirii i s moar pe $ruce

pentru ele+nt!rind #oin&a i firea noastra n SineA lui Iisus /ristos I se cu#ine o singur! ncinare- datorita unirii in cip neimpartit si nedespartita celor doua firi+ 0antuitorului se cuvinedoar o singura inchinare+ atat dupa dumne(eire cat si dupa omenitate=> nu este posiil sa separam dumne(eirea de omenire pentru ca primeia sa- aducem adorareiar celei de-a doua sa- aducem venerare(a toi s cinteasc pe !iul% precum cinstesc i pe atal)oan @+ 61*

Domnul 'eu i Dumnezeul 'eu)oan 6+ 6H*Sf#ntul /tanasie cel 0are. (ine este atat de fara de minte ca sa zica Domnului iesi din trupca sa e ador ca DumnezeuSf#ntul oan Gur de /ur. este minunat ca trupul nostru sta in cer% in sanul fintei reimi i

primete nc/inare de la n$eri% ar/an$/eli i serafimiSf#ntul oan &amaschin. Unul este deci Hristos% Dumnezeu desavarsit i om desavarsitcaruia impreuna cu atal i cu Du/ul ne inc/inam printr-o sin$ura inc/inaciune cu

preacuratul Lui trup% deoarece nu susinem ca trupului nu I se cuvine inchinare3,4 nune nc/inam trupului Lui ca unui simplu trup% ci ca unuia unit cu Dumnezeirea

- analogie. carune = lemn C focteologia scolastica. vede separate celor doua firi )filosofia antica sustantialista*

- sec II. separatie intre

- isus al istoriei )firea umana*- !ristos al gloriei sau al credintei )firea dumne(eiasca*=> doua hristologii- ascendenta )ca om* 7 de la $ruce la Fnviere- descendenta )ca &umne(eu* 7 coor#rea lui &umne(eu n trup

@A Sf"nta %ecioar! 'aria este N!sc!toare de Dumne$eu 2Teoto9os3- din %ecioara 0aria se nate Fnsui &umne(eu-%iul+ care s-a facut ipostas al firii omeneti- 0aica &omnului nu naste firea dumne(eiasca )nascuta din veci de Tatal* ci pe %iul Eui dup!omenitate: pe Dumne$eu-Om)care n momentul naterii+ avea asumata firea umana*- definirea dogmei

- Sinodul )anatematisma *

- Sinodul D )anatematismele D i D*- Sinodul D )canonul @*

8


9/30

Sfantul Grigorie de 5a(ian(. cine nu crede ca %ecioara 0aria E-a nascut pe &umne(eu+separa firea dumne(eiasca si firea umanaSfantul $hiril al /lexandriei. &aca isus !ristos este &umne(eu+ cum nu este &umne(eu $el

pe care E-a nascut %ecioara 0aria JSfantul oan &amaschin.#rin faptul c cel nscut din ea este Dumnezeu adevarat% este

adevarata ascatoare de Dumnezeu. u Dumnezeirea (uvantului a luat inceputul e5istenteici &nsusi (uvantul lui Dumnezeu% (el nascut inainte de veci% in afara de timp% din atal% (aree5ista fara de inceput si vesnic cu atal si cu Du/ul% in zilele cele de pe urma% pentrumantuirea noastra% s-a salasluit in pantecele ei% s-a intrupat din eafara sa se schimbe1

!ecioara 'aria nu a nascut un simplu Dumnezeu% ci unDumnezeu ntrupatA

I;+ )N;00- modul n care &umne(eu S-a coor#t la nivelul umanitii noastre+ fara sa incete(e a fi&umne(eu adevrat- Sf#ntul 0axim 0rturisitorul )Epistola a doua ctre &oan (ubicularul*. ramanand ceea ceera+ a luat ceea ce nu era+ s-a facut intreg ca noi% din noi% pentru noi% fcndu-se atat de mult

om% nct s par celor necredincioi c nu e Dumnezeu% dar totui a rmas atat de multDumnezeu% ct poate s cu$ete raiunea adevarata i binecredincioas a celor credincioi- ceno$a 6 golire a %iului lui Dumne$eu de sla#a Sa dumne$eiasca-a $olit pe ine% c/ip de rob lund% fcndu-se asemenea oamenilor, ascultator facandu-se

pana la moarte i inca moarte pe cruce)%ilipeni 6+ 4*aspectele ceno$ei2* smerirea i coor#rea inexprimaila a %iului lui &umne(eu+ pentru noi oamenii im#ntuirea noastra6* modul in care Si-a impropriat firea noastra+ ipostasul Sau dumne(eiesc devenind suiectul

purtator al firii omenesti6o$at fiind% pentru noi a saracit% ca voi cu saracia Lui sa va imbo$atiti) $orinteni H+ 4*cheno(a- smerire+ saracire+ deertare+ golire de slava dumne(eiasca- dovada puterii i liertaii depline de manifestareetapele ceno$ei2* nainte de ntrupare. accepta sa se faca om pentru mantuirea noastra6* de la intrupare pana la moartea pe cruce. a desfiinat pacatul )ca unul ce era fara pacat* i

prin aceasta moarteaprin cheno(a- isi asuma latura patimitoare a ei )afectele*- da putere trupului Sau sa depaseasca afectele

Sfantul oan Gura de /ur. prin cheno(a+ 0antuitorul isus !ristos nu sufera schimare+ ciramane ceea ce era+ luand si ceea ce nu eraSfantul Grigorie de 5a(ian(. ca sa devin eu atat de mult Dumnezeu% pe ct -a facut acela omi nsuete c/ipul strain% purtndu-m n ine ntre$% cu toate ale mele% ca sa mistuie in ineceea ce e mai rau% asa cum mistuie focul ceara sau soarele umezeala pamantului% iar eu

sa ma impartasesc de ale Lui datorita uniriiSf#ntul $hiril al /lexandriei. -a smerit pe ine ca sa ridice la inaltimea Lui ceea ce e smerit

prin fire% ca sa aduca celui rob prin fire slava dupa asemanarea Lui1 primete in ineale noastre ca sa ne dea in sc/imb cele ale Lui1 $olindu-se de plinatatea a ne-a facut partede eaSf#ntul 0axim 0arturisitorul.primind in sens propriu caracterul patimitor pe care il avem

prin fire si% prin intrupare% supunandu-se cu adevarat simtirii noastre naturale s-a numitDumnezeu vazut si Dumnezeu de *os% facand aratata puterea a suprainfinita prin fire

9


10/30

Sfantul oan &amaschin.!iind Dumnezeu desavarsit% se face om desavarsit si savarsestesin$urul lucru nou sub soare prin care se arata puterea infinita a lui Dumnezeu5D/T/T"/ OTO&OI/ &'S, ESTE RE,.,: D,R NU ESTE R,DIC,., teologia protestanta )sec ID+ ulterior sec II* a incercat sa raionali(e(e misterul- Thomassius+ Gess 7 cheno(a = 8golire de intreuintare9- Osiander 7 cheno(a = 8ascundere de intreuintare9=> presupun o schimare a firii divine- Bernard Sartorius+ Eange i 'Lald 7 cheno(a radicala+ limitare a firii divine )isus !ristoseste doar &umne(eu virtual+ nu are constiinta ca este &umne(eu*=> forme de monofi(itism

$heno(a treuie inteleasa raportat la planul de mantuire- &umne(eu poate patrunde formele noastre de existenta fara sa ne anule(e sifara a renunta la folosirea puterii sale &umne(eiesti pentru a fi accesibil noua- prA &A Staniloae.prin c/enoza trebuie sa intele$em aceasta impletire 7peri/oreza8 a

firii dumnezeiesti in e5istenta si activitatea ei cu firea omeneasca% Dumnezeuaratandu-se oamenilor in c/ipul smerit al omului- 0#ntuitorul 7 n stare de cheno( 7 a pastrat intacta firea dumne$eiasca si doarastfel a indumne$eit firea omaneasca+ cele doua firi fiind unite in ipostasul divin;0#ntuitorul Se nfiea( Sfintei Treimi ca &umne(eu adevarat iar oamenilor cu

intreaga natura umana;+ ERE>II.E /RISTO.O5ICE

2A Ere$ii cu pri#ire la dumne$eirea '"ntuitoruluiaA ere$ii care )l considerau pe '"ntuitorul Iisus /ristos simplu om

- secA . $erint+ 'ion M-> Sf#ntul 'vanghelist oan- secA . Teodot+ $arpocrat+ /rtemon M-> Tertulian+ Sfantul polit omanul- secA .


11/30

A arianismul i semiarianianismul)secA D*- /lexandria 'giptului- preotul /rie+ triutar filosofiei platonice- sustinea ca 0antuitorul isus !ristos nu este %iul lui &umne(eu decat in sens moral+fiind creat de &umne(eu-Tatalnainte de timp

- a fost condamnat la Sinodul 'cumenic )16@* 7 Sfantul /tanasie cel 0are propunetermenul 8deofiinta9cA ere$iile antitrinitare 2patripasiene@3- de influena iudaica

- pornesc de la premisa ca &umne(eu este "nul+ n fiina i n ipostas- ntruc#t revelaia vorete despre trei persoane+ ei afirma ca in plan iconomic&umne(eu se manifest n trei moduri- modaliti)persoanele treimice sunt moduri de manifestare*- dinamici)%iul i &uhul Sf#nt sunt puteri ale lui &umne(eu-Tatal*- condamnai de Biseric n secolele i - comtui de Sf#ntul rineu i Sf#ntul Dasile cel 0are

6A Ere$ii cu pri#ire la omenitatea '"ntuitoruluiaA ere(ii privitoare la trupul '"ntuitorului

a2A dochetismul = trup aparenta6A gnosticismul- opo(itie totala intre spirit i materie )platonism*- materia este rea in sine- ar fi fost nedem pentru &umne(eu sa se intrupe(e

- repre(entanti. Simon 0agul+ Dasilide+ 0enenandru+ Saturnin+ 0arcian M->Sf#ntul oan 'vanghelistul- ali gnostici recunoteau un trup spiritual cu care 0antuitorul a venit din cer+trec#nd prin %ecioara 0aria ca printr-un tunel

- comatuti de Sfantul gnatie Teoforul i Sfantul rineuA ere(ii privitoare la sufletul '"ntuitorului

- /polinarie i Eucian de Samosata- susineau ca 0antuitorul nu a avut suflet raional )pnevma* caci locuil acestuia a fostluat de Eogosul divin+ ci doar suflet animal )psi/i*-pnevma ipsi/isunt folosite cu acelai sens+ dar cu funcii diferite- daca 0antuitorul nu ar fi avut suflet raional+ ar fi fost stirita umanitatea sa- au fost comatuti de Sfantul /tanasie cel 0are+ Sfantul Grigorie de 5a(ian(+ SfantulGrigorie de 5Nssa+ 'pifanie+ %ericitul /ugustin

- au fost condamnati la /lexandria+ oma i Sinodul 'cumenic )1H2*cA ere(ii cu privire la naterea din %ecioara- susineau ca isus !ristos s-a nascut din %ecioara 0aria pe cale naturala- repre(entani. $erint+ 'ion+ $arpocrat- comatuti de Tertulian+ Sfintii rineu+ $iprian i oan Gura de /ur

1A Ere$ii cu pri#ire la unirea ipostatic!aA nestorianismul

- secA D- patriarhul 5estorie al $onstantinopolului )coala antiohiana*

1Dumnezeu fiind Unul, n Iisus Hristos S-a ntrupat i a ptimit nsui Tatl (Pater

passum est)

11


12/30

- sustinea realitatea autonoma a celor doua firi- Eogosul divin a coor#t asupra omului !ristos la ote( unde a stat pana la patimi+

parasindu-l i lasandu-l sa moara pe cruce- dioprosopism M dioCprosopa=> %ecioara 0aria a nascut o fire i o persoana umana 5ascatoare de Om

)0ntropoto9os*- comut de Sf#ntul $hiril al /lexandriei- condamnat la Sinodul 'cumenic )12*

A monofi$itismul- sec D- 'utihie din $onstantinopol- unirea celor doua firi in !ristos pana la confundare. firea umana a fost asorita defirea divina- comatuta de papa Eeon - condamnata la Sinodul D 'cumenic )@2*. integritatea i persistenta celor doua firi+unite neamestecat i neschimat

cA monotelismul- sec D- monofi(itism 8deghi(at9 7 exista doua firi+ dar o singura vointa+ divina- repre(entanti. patriarhii Sergiu+ mantuirea virtuala a umanitatii- m#ntuire subiecti#!= ndreptare+ sfinire+ via nou+ via n !ristos+ ndumne(eire prin har

=> improprierea de catre fiecare om+ prin har+ credinta si fapte une a roadelormantuirii oiective

Rela&ia dintre persoana i opera '"ntuitorului Iisus /ristos- nu se poate despri activitatea sau lucrarea m#ntuitoare i accentul cade pe


13/30

- nu exista m#ntuire n afara de isus !ristos+ ne m#ntuim subiecti# 2personal3+ mprtindu-ne de !ristos n Biseric prin Tainele Sale i rm#n#nd n permanenn rela&ie cu El-prA &A Staniloae.&isus Hristos ne mantuiete El nsui ca #ersoana de nenlocuit% ntructcalitatea a de persoana dumnezeiasca devenita accesibila ca om% este unicul izvor de puterecare ne elibereaza de pacat si de urmarile lui; nu ne putem mantui decat nvenicind relaia cu

'l prin care ne comunica darurile i puterile vietii adevarata- vorind de mantuire+ vorim de 0antuitorul isus !ristos i nu de o opera detasata de 'l- vorind de lucrarea mantuioare+ definim pe isus !ristos n ntreita Sa slu,ire+ ne mantuim

prin


14/30

- cuvintele Sale sunt #enice i nescimbabilepentru c sunt o iradiere a nu este doar ,riereu ?ertfitor ci ?ertfa )ns!i

0cesta este trupul 'eu (are se fran$e pentru voi spre iertarea pacatelor. 0cesta estesan$ele 'eu al Le$ii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa%

spre iertarea pacatelor )0atei 6?+ 6?-6H*- 0#ntuitorul isus !ristos este ,riereu dupa randuiala lui 'elcisedec )'vrei ?+ 6*+ farapredecesor si succesor+ preoia Eui fiind universala- ,ertfa pe $ruce explicata de Sfintii


15/30

- prin credincioi )preoie universal i duh de ,ertf*=> cele dou! slu?iri se mplinesc n stare cenotic! ***1A Demnitatea mp!r!teasc!- opera m#ntuitoare se desv#rete prin artarea slavei divine- Dechiul Testament )eremia 61+ @-?*

sta pe scaunul imparatilor(el ce *udeca si face dreptate(el ce stapaneste pana la mar$inile pamantului

- 5oul Testamentimparat venic)Euca 2+ 11*imparatul iudeilor)0atei 6+ 6*la intrarea n erusalim este aclamat ca un mpratn faa lui


16/30

- ca om fara de pacat se aduce ,ertfa fara de prihana iruind neascultarea noastra prinascultarea desavarsita fata de &umne(eu; ca &umne(eu+ ascultarea sa are o #aloare infinit!:compens"nd neascultaea i pacatele tuturor oamenilor- pacatul a fost mandrie+ neascultare+ nesocotire a unatatii i dreptatii lui &umne(eu- ,ertfa a fost smerenie+ ascultare+ luare aminte la unatatea i dreptatea lui &umne(eu

- ini&iati#a ?ertfei o are Dumne$eu- c aa a iubit Dumnezeu lumea% nct pe Unul ascut !iul au L-a dat% ca lumeasa nu piar% ci s aib via venic )oan 1+ 2?*- n$ele lui Hristos s-a adus *ertfa lui Dumnezeu fara pri/ana )'vrei 4+ 2*-Hristos ne-a rascumparat% facandu-e pentru noi blestem )Galateni 1+ 21*

- Sf#ntul /tanasie cel 0are+ ratat despre ntruparea (uvntului. a dat tempul au spremoarte% ca sa faca pe toi nevinovai i iertai de neascultarea de la nceput si sa se arate

pe ine mai nalt dect moartea- Sf#ntul 0axim 0arturisitorul+:spunsuri ctre alasie7 firea umana purta in sine moarteaca 8lestem pentru pacat9; mbrcnd de bunvoie% prin fire% osnda mea% El care nu eraosndit dup voia cea liber din El

- moartea pentru pacatul lumii a fost o moarte dreapt; dar pentru ca nu a avut pacat personala fost o moarte nedreapta- dreptatea personala a facut din inviere ceva firesc+ Dreptatea lui Dumne$eu s-a manifestatplenar: s-a mplinit desa#arit


17/30

- isus !ristos ca om este neschimail prin cadere; n relaie cu el se pot ridica i ali oameni- isus !ristos a avut afectelecare au patruns n firea noastra dupa caderea in pacat dar nu i

pacatul propriu-(is sau posiilitatea de a pacatui- firea lui isus !ristos are

- nepatimirea)starea de dinainte de pacat*

- afectele i moartea)starea de dupa pacat* -> nu a activat din aceastea decat durereanu i placerea- re(istena lui isus !ristos n durerile suportate a ntrit n firea umana domnia spiritului+calitate esen&iala a cipului di#in n om-nnoirea firii umane s-a petrecut prin faptul ca aceasta a fost subiecti#ata de persoana%iului lui Dumne$eu Care a re#arsat n ea arul Sau sau energiile necreateET,(E2* Fntrupare 7 consolidarea firii umane i inaltarea prin unire ipostatica+ comunicare insusirilor)perihore(a*+ desavarsirea dumne(eiasca ia chipul virtutilor divino umane;6* ascultare+ ,ertfa pe cruce i Fnviere 7 trupul lui isus !ristos devine pnevmati(at;1* Fnlarea la $er i ederea de-a dreapta Tatalui 7 firea umana a lui isus !ristos e inaltata la

gradul maxim+ a?ungand in intimitatea Sfintei TreimiA

1A ,spectul recapitulati# al R!scump!r!rii- n tot ce a facut+ de la ntrupare la nlare+ isus !ristos cuprinde #irtualpe toi oamenii+

pentru a-i face pe toi prtai de roadele Sale m#ntuitoare- nu suntem anulai ca persoana+ fiecare fiind cuprins relaional prin firea Sa umanacare este i firea noastra umana- tot ce lucrea(a asupra firii Sale omeneti+ lucrea(a si asupra firii noastre a tuturor

- isus !ristos ne-a cuprins #irtual n toate actele sale m#ntuitoare- am murit i am nviat mpreuna cu !ristos )Galateni 6+ 24*- impreuna cu !ristos am murit )omani ?+ H*- impreuna cu 'l ne-am ingropat )omani ?+ *- am inviat )'feseni 6+ @*- ne-am urcat cu 'l la cele cereti )'feseni 6+ ?*

=> cre(#nd ca am murit impreuna cu 'l+ credem ca vom i vieui mpreun cu 'l&eri m-am n$ropat mpreun cu ine Hristoase% astzi m ridic impreuna cu ine% inviind u1rastin$nitu-m-am ieri impreuna cu ine% "nsui ma preamarete 'ntuitorule n &mparatia a)$anonul Sfintelor m"ntuirea subiecti#! este o mpropriere a ceea ce avem virtual de la nceput+ prefacereaunirii virtuale ntr-o unire actual+ prin credina+ actuali(#nd printr-o repetare tainica+ fiece act

prin care 'l a urcat cu noi sau ne-a urcat pe noi virtual pe treptele m#ntuirii )5icolae $aasila+

Despre viata n Hristos*Sf#ntul 0axim 0rturisitorul. ne-a fi5at n ine ca ntr-o pr$ i ne-a nvrednicit s fim unai aceeai cu ine dupa omenitatea Luirecapitulare #irtuala 6 B,dam cel nou

- isus !ristos ne cuprinde n Sine pe toi la fel cum i /dam ne-a cuprins pe toi- 'l este un i(vor din care primim viaa cea nou+ av#nd existena tuturor n Sine- din /dam cel vechi primim existena noastr prin prini- din /dam cel nou primim existena fiecare n mod direct- isus !ristos este anterior lui /dam+ din care el insusi i-a primit existena si singuruldin care i dupa care se poate reface i acela dupa cadere )urmaii lui*

- hristocentricitatea teologiei i spiritualitatii ortodoxe se a(ea(a pe considerarea lui !ristos

ca Eogos


18/30

=> cele trei aspecte ale rascumpararii sunt interdependente i constituie o lucare unitaradupa cum cele trei slu,iri ale 0antuitorului sunt unite intre ele; n soteriologia ortodoxa+accentul cade pe persoana %iului lui &umne(eu ntrupat+ isus !ristos+ &umne(eu-Om

;III+ DU'NE>EU S%IN pogor#rea &uhului Sf#nt este finali(area lucrrii mantuiroare a lui isus !ristos+ inceputala Fntrupare+ prin extinderea lui isus !ristos n toi cei ce cred+ constituind trupul eclesial+Biserica-


19/30

- &uhul Sfant este lucrator pentru sfinirea noastra dar i pentru a face simtita pre(enta0antuitorului in noi; fiindDu/ul !iului+ vine la noi prin trupul inviat i pnevmati(at al Sau+venirea &uhului Sfant echivaland cu venirea %iului lui &umne(eu

SfA Serafim de Sarov.scopul vieii cretine este dobndirea Du/ului fnt1 cu ctdobndim sau simim mai mult /arul Du/ului fnt% cu att mai mult "l simim i-L

avem prezent pe Hristos n inimile noastre- isus !ristos nu i pierde centralitatea+ 'l rm#ne n continuare viaa noastra)$oloseni 1+ *doar ca se face impartasit prin &uhul Sfant care ne curateste de toata intinaciunea+

pregatindu-ne astfel pentru /cesta- prin &uhul Sf#nt suntem n comuniune cu ntreaga Sf#nt Treime- viaa cretin este deopotriv ristocentric!: duo#niceasc! i bisericeasc!- nu se confirma teoria potrivit careia dupa isus !ristos nu isi mai are centralitatea caci nsusi&uhul Sfant ramane ascuns ca persoana pentru a-E face pre(ent pe isus !ristos; lucrarea

Du/ului fant consta in a ne face tot mai mult dupa c/ipul !iului% adica fii adoptivi ai atalui)prA &A Stniloae*

6A )n#!&!tura ortodo! despre arul dumne$eiesc- prin har do#ndim m"ntuirea subiecti#! ca nsuire a lucr!rii obiecti#ea &omnului nostruisus !ristos+ dar i prin credin i fapte une

- condiii oiective. harul 7 impartasit in &ar de catre &uhul Sfant+ ca energie divinaprin care !ristos este pre(ent n noi- condiii suiective. credina i faptele une

- arul 6 energia sau lucrarea necreata dumne$eiasca care i$#oraste din fiinta luiDumne$eu: prin care ,cesta impartaseste oamenilor #iata i sfin&enia Sa: comunicat de%iul i Duul Sfant- lucrarea de sfinire aparine 7 in virtutea apropierii dintre persoanele treimice 7&uhului Sf#nt- harul mantuitor 7 iuirea lui &umne(eu fata de noi+ pierduta prin pacat i recastigata prinisus !ristos; i(vorul concret al harului este umanitatea indumne(eita a lui isus !ristos caredupa nviere s-a umplut de energiile di#ine necreate- distincta dar neseparata de %iina i


20/30

- trimiterea &uhului Sfant in lume )Biserica i omul credincios* de isus !ristos;&uhul pe care ni-E comnunica isus !ristos nu este persoana &uhului Sfant+ cilucrarea lui

=> se evita conceptia %ilioQue; &uhul Sfant ramane ca EITOR

- harul = ogatia naturii divine+ dumne(eirea care se revarsa in afara esenei+natura divina la care participa oamenii prin energii- arul este unul: iar darurile in care se manifesta eficienta lui sunt nesfarsite

- 8haris9 = se da la inceputul credintei ca un loc aurifer+ imposiil de impartit )asa cum faceateologia scolastica*

- gratia prevenienta )sectiuni verticale*- gratia suficienta )sectiuni ori(ontale*

ci ca intreg de #iata-facator i de-sfintenie-datator- &uhul Sf#nt+ energia necreata a fiinei divine pe care o aduce in inima noastra

- ne unete in Trupul cel unic al lui isus !ristos+ in Biserica- ne configurea(a i promovea(a ca persoane deoseite i divers n(estrate

- SfA Dasile cel 0are.El este total prezent n fiecare i peste tot=> &uhul Sfant promovea(a i pecetluiete comuniunea eclesiala+ dupa chipul i din putereaSfintei Treimi

I=+ R,(ORTU. DINTRE /,R 1I .I8ERT,TE, O'U.UI2A )nsuirile arului di#in

aA harul divin este absolut necesar pentru m"ntuire- omul nu poate intra singur n comuniune cu &umne(eu- odat intrat n comuniune cu &umne(eu+ nu poate ramane singur in aceasta stare+avand nevoie de harul divin pentru a progresa pe calea virtuii

!r 'ine nu putei face nimic )oan 2@+ @*-De nu se va nate cineva din ap i din Du/% nu va intra in &mparaia (erurilor)oan 1+ @*-:amaneti intru 'ine i Eu intru voi1 precum mldia nu poate sa aduca roade de la

sine% daca nu ramane in vita% tot asa si voi% daca nu ramaneti intru 'ine)oan 2@+ *- Sfantul 0acarie cel 0are+ Omilia ID+ 2. precum pestele nu poate trai fara apa iomul nu poate merge fara picioare+ fara &omnul isus si conlucrarea lui &umne(eu nu

pot fi intelese tainele cu adevarat

20


21/30

- (elagiu+ care afirma ca tainele sunt doar relativ necesare pentru mantuire+ a,utand lainfaptuirea mai usoara a inelui+ a fost condamnat de Biserica

A harul divin se da gratuit de la Dumne$eu- harul nu este oinut de la &umne(eu pentru anumite fapte ale noastre

suntei mntuiti prin /ar% prin credinta i aceasta nu este de la voi% al lui Dumnezeu

este /arul% nu din fapte% ca sa nu se laude cineva)'feseni 6+ H*- opinie semipelagiana. omul incepe lucrarea mantuirii sale personale iar harul vinepe urma spre inaltarea puterilor sale mentale. ntre natura si /ar e5ista omare prapastie si numai prin puterea dumnezeiasca e posibila trecereadin imparatia naturii in cea a /arului)!ristu /ndrutsos+Do$matica*

cA harul divin este uni#ersal-Dumnezeu voiete ca toi oamenii s se mntuiasc si la lumina cunotinei

s a*un$a ) Timotei 6+ *- nu toi oamenii se m#ntuiesc+ datorit liertii omului&ata% Eu stau la ua i bat)/pocalipsa 1+ 6*- harul nu forea(a pe nimeni+ &umne(eu i-a randuit din veci pe unii la fericire+ iar

pe alii la osanda vesnica in a(a pretiintei Sale- Sf#ntul oan Gur de /ur.Dumnezeu nu constrn$e pe nimeni dar dac Dumnezeuvoiete i noi nu voim% mntuirea noastra este cu neputinaA- Sf#ntul 0acarie cel 0are.Din cauza libertatii cu care este nzestrat omul%

Dumnezeu nu produce nimic n om% cu toate ca poate-n#!&!tur! cal#in!. harul nu este universal+ ci se da doar celor predestinai spre viaacea venica )condamnarea 0arturisirii de credinta )calvini(anta* a lui $hiril Eucaris+Sinodul de la erusalim+ 2?3*

6A )n#!&!tura ortodo! despre raportul dintre arul di#in i libertatea omului- procesul m"ntuirii subiecti#eare ca premisa raportul dintre lucrarea harului dumne(eiesc iliertatea omului=> de acest raport )relaie* depinde ad"ncimea transform!rii duo#niceti a credinciosuluisau a #ie&ii n Iisus /ristos- raportul dintre harul divin i liertatea omului = raportul dintre harul divin i natura umana)prin liertatea afirmata in mod po(itiv de catre om n unire cu isus !ristos+ natura umana

poate sa se impartaseasca din energia sau harul divin care imratisea(a persoana umana inintegralitatea ei* = singergia di#ino-umana- omul a fost creatdeiform+ harul facea parte din natura umana+ fara sa fie al omului+ a fostcreat cafaptura cereascacare sa revela prin harul de care a fost creat din primul moment+

stralucirea slavei i a imparatiei lui Dumnezeu=> dimensiunea cipului di#in din om

- pierderea harului prin pacat a insemnat o denaturare a omului+ ostricare a firii+ echivalandcu pierderea liertatii umane+ care nu se putea manifesta ,ust decat in contextul relaiei cu&umne(eu )ca mpreuna lucrare = conformitate intre harul divin i liertatea umana*- revenirea harului n firea umana nseamn restaurarea naturii omului+ a libert!&iiprin careomul isi poate relua eforturile in vederea desavarsirii prin unirea tot mai stransa cu &umne(euarul restabilete libertatea n calitatea ei originar!+ n care cauta sa se implineasca prinliertatea lui &umne(eu+ transform#ndu-l pe om n faptura teocentrica- harul )lucrare liera a lui &umne(eu* si lucrarea omului 7 desfasurata in liertatea 7nu se exclud pentru ca harul nu contra(ice i nu diminuea(a liertatea omului+ ele fiind douarealitati complementareSf#ntul 0axim 0arturisitorul. omul are doua aripi ; /arul i libertatea

Domnul este Du/ i acolo unde este Du/ul Domnului acolo este libertatea) $orinteni 1+ 23*

21


22/30

- prin isus !ristos suntem elierai de su ,ugul pacatului i al morii+ iar prin har+impartasirea de &uhul Sfant+ nu mai suntem roi+ doandind liertatea de fii ai lui &umne(eu- ade#arata libertate este libertatea deplina de patimi: numai cel nepatimas este liber:disponibil pentru Dumne$eu i aproapele- n starea paradisiac. raportul dintre har i liertate se desfura normal+ potrivit gandirii lui

&umne(eu- prin caderea in pacat se strica aceasta conlucrare libera alter#nd chipul lui &umne(eu n om- isus !ristos restaurea( natura umana in autenticitatea ei )chipul lui &umne(eu* regsindu-i permeabilitea fata de ar=> astfel restaurat+ omul credincios pornete sa lucre(e lier cu a,utorul harului in viata nouain !ristos+ primind conlucrarea cu harul+ darul asemanarii lui &umne(eu- sinergia divino-umana+ restaurata de 0antuitorul isus !ristos in persoana Sa prin unireavointei divine cu vointa umana+ treuie sa se extinda prin puterea Duului Sfant.!iind dar%impreuna lucratori cu Hristos% va indemna sa nu primii in zadar /arul lui Dumnezeu) $orinteni ?+ 2*- analogii la Sfinii transformare a firii+ printr-un saltontologic calitativ+ &uhul Sf#nt produc#nd anumite trsturi n inimi- aerul de care organismul are nevoie fara intrerupere desi nu este componenta a naturiinoastre fi(ice; harul+ fara sa impiedice natura spirituala de la viata normala+ este ceacare da putinta acestei vieti

- harul este lucrare a &uhului Sfant; treuie admis o dimensiune apofatic!care se traieteprin puterea &uhului Sf#nt

=+ )N;0


23/30

*** nceputul m"ntuirii subiecti#e il face intotdeauna arul di#in- ndemnul extern )propovaduirea adevarului revelat de catre Biserica*- lucrarea harului )ofera omului lumina i-i da increderea in adevarul revelat i

posiilitatea ntruprii*=> omul se deschide+ consimind la lucrarea harului divin spre ndreptare+ pentru mantuire

a* simirea starii de pacat )i neputina de a iei din aceasta stare individual** teama de pedeapsa lui &umne(eu pentru pacatele savarsitec* aversiunea fata de pacat i dorina de curatire deplina a sufletuluid* setea de a cunoate adevarul deplin i de a se impartai de mila lui &umne(eu

$#nd toate acestea sunt traite cu intensitate+ omul este pregatit pentru primirea harului=> nu este cau(a ndreptarii+ care este lucrarea harului la care adera voina credinciosului;

pregatirea este o iniiativa dumne(eiasca+ omul conlucrand lier cu harul6* ndreptarea- incepe in apa Sfantului Bote(- continua intreaga viata+ de(voltandu-se prin har+ credinta si fapte unea* aspectul negati#. tergerea pacatului stramoesc i a pacatelor personale

- primete nfierea lui &umne(eu- aplecarea fata de pacat : vulnerailitatea n faa ispitelor poate sa nu mai fie activatadaca vointa sa ramane ferma in ascultare de voina lui isus !ristos de la $are primeteharul )se desfiinea( principiul pacatului7 impulsul spre pacat devine act deexercitare a voinei*- $anonul )266* $artagina. /arul dat noua prin botez ne aduce i puterea de a numai pacatui% afara daca prin lenevire ne vom deda iarasi pacatelor

* aspectul po$iti#. sfinirea firii+ restaurarea i nnoirea chipului divin in om- luminarea ratiunii- intarirea voinei- curatirea sentimentului

=> exteriori(area acestei stari. savarsirea faptelor une+ intarirea comuniunii cu &umne(eu+semenii si intreg cosmosul- ritmul naint!rii in #iata duo#niceasc! este diferit

- sv#rind pcate grave+ cel ndreptat cade din har i pierde ndreptarea; nu toatepacatele duc la pierderea indreptarii ci

- cele grele )de moarte*- neridicarea din pacate+ prin amanarea pocaintei

- exemple. ngerii rai sau uda- ndreptarea poate fi redo#ndit- exemple. &avid sau Sfantul nimeni nu poate fi sigur de m#ntuirea lui+ daca isi poate pastra sau nu indreptarea pana lasfarsitul vietii1* mrirea M-> starea de slava sau de preamarire = pregustare a slavei lui !ristos+ arvuna afericirii : desavarsirii in viata venic- 0#ntuitorul mprtete aceasta stare celor care i-au transformat chipul dumne(eiesc din ein asem!nare cu Dumne$eu- are loc odata cu intrarea n fericirea vieii venice+ prin statornicirea in bine: fara putintade a mai pacatui- ca arvuna+ poate fi simtita din viata aceasta prin &uhul Sfant )de catre sfini*

- darul facerii de minuni- darul tamaduirii olilor

- darul invierii mortilor- darul scoaterii duhurilor necurate din om

23


24/30

=> confirmari ale pregustarii acestei stari de marire+ de care se vor invrednicii sfintii si dreptiin Fmpria $erurilor- aceast stare s-a manifestat pentru prima data n 0#ntuitorul isus !ristos+ rasfr#ng#ndu-seasupra tuturor celor care E-au ncorporat n fiina lor sacramental i moral- aceasta stare de nduhovnicire )pnevmati(are* se castiga prin indreptare i se prelungete

sacramental i actual din firea omeneasca ndumne(eita a lui isus !ristos n noi- este apofatic!- simirea harului &uhului Sfant )Sfantul Simeon 5oul Teolog*- vederea luminii necreate dumne(eieti )Sfantul Grigorie participare dupa har cu &umne(eu- experiena isihasta a calugarilor care practicau rugaciunea neincetata- inceputul transfigurarii )indumne(eirii omului* are loc in aceasta viata+ fiind prefigurata deeperien&a Sfin&ilor ,postoli pe Tabor- starea de marire va fi deplinain viata viitoare+ aici fiind doar o viata de crestere in sfintenie+fara a fi niciodata deplin

=I+ CONDI


25/30

- pa(irii poruncilor divine ) oan 1+ 61-6*- credinei i faptelor )aco 6+ 6* caci credina se arata prin fapte

- !ristu /ndrutsos arata ca nu exista contradicie ntre omani 2+ 23 i aco 6+ 62- Sfantul omul se indreptea(a si se mantuieste prin credintai fapte bune- credina se nelege ca- act7 lucrare teandrica de alipire la fapte une savarsite cu puterea harului divin salasluit in el de la ote(faptele une = manifestari )materiali(ari* ale credintei in isus !ristos*** creterea in #iata cea noua in Iisus /ristos de face prin mplinirea tuturor poruncilori a #irtu&ilorDE%INIDoamne% Doamne? va intran "mpria (erurilor% ci cel ce face voia atalui 'eu% care este n cer )0atei 3+ 62*- faptele une care actuali(ea(a credina+ consolidea(a relatia personala cu 0antuitorulsi comunitara cu aproapele."ntruct ai fcut unuia dintre aceti frai prea mici ai 'ei

'ie 'i-ai facut)0atei 6@+ *- sv#rind faptele une+ punem n lucrare arul primit la 8ote$+ doar asa implinim poruncile

pentru care am primit puterea. roadele /arului se manifesta in masura in care credinciosulse an$a*eaza liber n mplinirea poruncilor divine- interdependena dintre credina i fapte une = sinergia dintre harul divin i voina lieraSf#ntul $hiril al /lexandriei.Evlavia consta din @ lucruriA din do$me pioase i fapte bune.

ici do$mele fara fapte bune% nici faptele implinite fara do$me pioase nu sunt bine primitede DumnezeuSf#ntul oan Gur de /ur. (redina dreapta fara fapte este ca un trup frumos si infloritor%care n-are putere% ci este asemenea trupurilor pictate- fapte une = teandria dintre energiile divine necreate i energiile umane- doar astfel se poate manifesta integral i personal iuirea fata de &umne(eu si fata de semenidupa modelul pe care l-a descoperit Fnsui 0#ntuitorul )intrupare+ ,ertfa pe cruce*=> m#ntuirea suiectiva se reali(ea(a prin- harul divin impartasit de 0antuitorul isus !ristos- credinta si fapte une= deopotriva salasluirea sacramentala si morala a lui isus !ristos n noi i crestere neincetata

a noastra in !ristos prin puterea &uhului Sfant

25


26/30

=II+ CINSTIRE, S%IN


27/30

1* trairea mistica la o inalta fervoare duhovniceasca* impodoirea propriului trup cu virtuile=> i au nceputul n Taina Sf#ntului Bote( prin care ne imracam in isus !ristos )Galateni1+ 63 - puritatea+ sfinenia i dreptatea Eui*

- n 5oul Testament cretinii sunt numiisfini- sfinenia ca dar al lui &umne(eu- i ndeamna sa fie sfini )sfinenia ca imprativ moral*

- posiilitatea doandirii sfineniei de catre om.Dumnezeu -a facut om pentru ca omulsa se indumnezeiasca)Sfantul rineu+ Sfantul /tanasie cel 0are*=> temeiul indumne(eirii este intruparea %iului lui &umne(eu+ iar celelalte etape ),ertfa+invierea+ inaltarea* au desavarsit aceasta lucrare=> acest proces de transfigurare se repeta cu fiecare dintre noincepand cu Sf Bote(*** locul manifestarii arului di#in in persoana credinciosului este nous-ulpe care estecentrat cipul lui Dumne$eu n om

- din minte harul divin iradia(a inima+ iar cand se revarsa in afara+ patrunde din sfera

spiritualului in cea a materialului i atunci trupul participa la prefecerea din muritorin nemuritor

RO,DE.E S%IN


28/30

- imitarea pildei vietii lor)N;,T,TUR, DES(RE ',IC, DO'NU.UI2* calitatea ei de 5ascatoare de &umne(eu => teotoologie6* pururea-fecioria ei1* cinstirea mai presus decat toate fapturile va(ute i neva(ute

*** n iconografie: 'aica Domnului este nf!&iat! ntotdeauna cu (runcul n 8ra&e$T$/ OTO&OI/- rol special in istoria mantuirii vasul ales al "ntruparii- importana in mantuirea suiectiva a umanitatii in calitate de mi,locitoare a noastra la&umne(eu=> mi,locirea ei+ impreuna cu ale tuturor sfintilor sunt ine primite si ascultate de 0#ntuitorulisus !ristos prin puterea &uhului Sfant+ iar a,utorul pe care ni-l trimite prin sfini face calegatura de comuniune cu sfin&ii sa se adanceasca: reflectand unitatea inconfundabilaa 8isericii1A Cinstirea sfintelor moate: a sfintelor icoane: a sfintei cruci si a sfintilor ngeriaA sfintele moate= consecinta a lucrarii harului divin asupra trupurilor sfinilor; puterea Sa

mentine cu care s-au unit in timpul vietii dar si dupa moarte face ca trupurile lor sa fienestricacioase+ ca o anticipare a trupurilor deplin pne#mati$atede dupa invierea generala- nestricaciunea trupului- facerea de minuni=> sfantul+ dar mai ales harul Sfantului &uh raman in legatura cu trupul+ astfel incat cei carese roaga in fata sfintelor moaste se roaga sfantului care este in cer+ langa 0antuitorulisus !ristos*** cinstirea acordata sfintelor moaste se ndrepta spre prsoana

TE'EIURIDT 7 un mort peste care s-a ae(at trupul lui 'lisei )D egi + 1-1@*

5T- tergarele Sfantului /postol


29/30

- dimensiune sacramentala)prin sfinirea ei cu harul Sfantului &uh*- dimensiune esatologic! )icoana indica mparatia lui &umne(eu care va veni+

pnevmati(area trupurilor inviate*TE'EIURI 8I8.ICE2* teofanii G epifanii7 &umne(eu se poate arata prin materie )ca opera a Eui*

6* omul a fost creat dupa cipul lui Dumne$eu7 ntre el i modelul Sau ramane permanento relaie1*ntruparea %iului lui Dumne$eu7 a luat pentru venicie firea omeneasca i fata sauchipul omului+ care a devenit un transparent al Dumnezeirii )


30/30

DT 7 prefigurata ca mi,loc de mantuire- lovirea 0arii osii de catre 0oise cu toiagul in chipul crucii- mainile lui 0oise intinse in chipul crucii in lupta cu amalecitii- sarpele de arama prin care se vindecau cei muscati de serpii veninosi

5T 7 crucea a devenit altarul de ,ertfa pe care 0antuitorul a infaptuit rascumpararea

oamenilor+ mi,locul prin care s-a inlaturat vra,masia dintre oameni si s-a facut impacarea lorcu &umne(eu semnul iruintei lui !ristos asupra mortii+ semnul %iului Omului ce se va aratala

Documents

Dogmatica-sistematizat