Mediul este un concept complex care suscita numeroase definitii si incercari de explicare a acestuia.

Mediul este alcatuit din: factori naturali factori artificialiMediul cuprinde lumea vie si neinsufletita,tot sau aproape tot ce inconjoara omul.In prezent definitiile date mediului,includ tot mai mult sintagma de dr.al mediului sanatos precum si conceptul de protectie si dezvoltare durabila a mediului.

Poluarea mediului reprezinta fenomenul complex de degradare a calitatilor acestuia.Cuvantul poluare provine din latinescul polluori.

Poluarea este definita ca reprezentand introducere in mod direct sau indirect al unui poluant de natura sa afecteze calitatea vietii,mediului,sa dauneze bunurilor materiale si spirituale ,de natura a deteriora toate calitatile mediului.Poluarea este definita la nivel international ca reprezentand actiunea de introducere direct sau indirect,voluntar sau involuntar in natura de substante ce pot schimba calitativ si cantitativ factorii de mediu.

Poluarea presupune un ansamblu de masuri,menite sa protejeze calitatile mediului.Masurile de protectie pot fi economice,sociale sau juridice.

Instrumentele juridice sunt apreciate ca fiind cele mai eficiente in protectia mediului.Obligatia de protectie a mediului ii revin atat organismelor statale cat si nestatale,tuturor persoanelor.

Legea mediului stabileste la ART.6 ca obligatia de protectie si responsabilitatea protectiei mediului revine autoritatilor publice centrale si locale,tuturor persoanelor fizice si juridice.Fiecare stat are propria sa politica de mediu integrata in politica economica si in politica statului.

La nivelul statelor membre este adoptata planuri,programe si strategii de protectia mediului.Politica de mediu a U.E. s-a declansat odata cu adoptarea in 1986 a actului unic EU.Principalele intrumente ale politicii comunitare de mediu sunt:

1.Schema de management al mediului (EMAS)2.Stabilirea de criterii minime pentru inspectii de mediu

3.Utilizarea instrumentelor fiscale de mediu sub forma taxelor ecologice

4.Implementarea progresiva si utilizarea etichetei ecologice

5.Programul financiar de mediu LIFE

6.Incheierea de acorduri ecologice

7.Evaluarea efectelor sau consecintelor poluarii,in etapa de proiectare si autorizarea a activitatilor cu impact asupra mediului

Principalele manifestari internationale in domeniul mediului,in cadrul carora s-au adoptat cele mai importante documente in materie si s-au pis bazele unei politici europene si internationale de mediu au fost:

-Conferinta de mediu de la Stockholm din 1962,in cadrul careia s-a adoptat declaratia privind mediul.

-Conferinta de la Rio de Janiero din 1962,privind mediul si dezvoltarea in cadrul caruia s-au adoptat documente importante: declaratia mondiala privind mediul si dezvoltarea,cartea terrei,agenda 21,conventia privind desertificarea.

-Conferinta de la Johannesburg din 2004 privind dezvoltarea durabila a mediului.

PROTECTIA JURIDICA A MEDIULUI

Protectia mediului reprezinta un proces complex ce presupune un ansamblu de masuri economice,juridice si administrative in acest sens.

Din categoria mijloacelor si metodelor de protectie a mediului intrumentele juridice ocupa locul cel mai important.

Fiecare stat are propria politica a protectiei mediului care este parte integrata a politicii de dezvoltare economica a statului.

Corelatia dintre politica economica si de mediu include si legatura lor cu legistlatia mediului.

Protectia mediului presupune complexul de masuri in special de ordin juridic,menite sa previna poluarea,sa protejeze si sa refaca biodiversificarea si stabilirea de drepturi si obligatii si responsabilitati in sarcina utilizatorilor de mediu.

ART.6 din OUG 195/2006 privind protectia mediului,stabileste ca protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administrativ publice centrale si locale precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.Protectia mediului presupune o politica nationala,regionala si internationala,care sa asigure conservarea si dezvoltarea durabila a mediului.

Dezvoltarea durabila a mediului este un concept de mare actualitate si importanta.

Ea presupune un ansamblu de relatii generate de activitatea umana in dinamica lor,precum si in stransa corelatie cu dinamica biosferei.

Conceptul a fost formulat pentru prima data in 1986 de catre comisia de mediu GRUNDLAND,care l-a definit ca reprezentand acel ansamblu de masuri ce presupune utilizarea factorilor de mediu astfel incat sa profite generatiilor prezenta fara a aduce atingere posibilitatii de utilizarea si calitatii acestora pentru generatiile viitoare.

Conceptul de dezvoltare durabila cuprinde 2 concepte de baza,repsectiv capacitatea de regenerare a Terrei si programarea durabila a utilizarii factorilor de mediu.

Protectia mediului presupune protectia factorilor naturali si artificiali sub 2 aspecte:calitativ si cantitativ.

In materie de protectie a mediului la nivel european s-a format o politica de mediu,care se integreaza cu politicile nationale al statelor.

Organisme si institutii internationale cu rol in protectia mediului:

ONU

ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII

ORGANIZATIA INTERNATIONALA PENTRU AGRICULTURA SI ALIMENTATIE

ORGANIZATIA PRIVIND EDUCATIA,STIINTA SI CULTURA (UNESCO)

ORGANIZATIA MARITIMA INTERNATIONALA

ORGANIZATIA INTERNATIONALA AVIATICA

ORGANIZATIA INTERNATIONALA PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIALA

ORGANIZATIA INTERNATIIONALA PRIVIND SECURITATEA ECONOMICA SI COOPERAREA

ORGANIZATII REGIONALE:

PARLAMENTUL EUROPEAN

COMISIA ECONOMICA EUROPEANA

COMISIA EUROPEANA

ORGANISME NONGUVERNAMENTALE:

GREENPEACE

ORGANIZATIA INTERNATIONALA PRIVIND PROTECTIA VIETII SALBATICE

PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI

ART.3 OUG 195/2005

PRINCIPIUL INTEGRARII POLITICII DE MEDIU IN POLITICILE SECTORIALE

PRINCIPIUL PREVENIRII POLUARII SI CONSECINTELOR SALE NEGATIVE

PRINCIPIUL PRECAUTIEI IN LUAREA DECIZIILOR SI MASURILOR PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

PRINCIPIUL MENTINERII,OCROTIRII SI REFACERII ECHILIBRULUI ECOLOGIC

PRINCIPIUL CONSERVARII BIODIVERSITATII SI A FACTORILOR NATURALI DE MEDIU

PRINCIPIUL DEZVOLTARII DURABILE AL MEDIULUI

PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE

PRINCIPIUL OCROTIRII VIETII SI SANATATII UMANE

PRINCIPIUL CONSULTARII SI PARTICIPARII CETATENILOR LA LUAREA DECIZIILOR PRIVIND MEDIUL

PRINCIPIUL INFORMARII IN MATERIE DE MEDIU SI A ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE PE PROBLEME DE MEDIU

PRINCIPIUL COOPERARII INTERNATIONALE IN DOMENIU

PRINCIPIUL COLABORARII INTRE STATE PENTRU ADOPTAREA DE DOCUMENTE LEGISLATIVE IN MATERIE SI MASURI DE PROTEJARE A CALITATII MEDIULUI

PRINCIPIUL NOTIFICARII

PRINCIPIUL BUNEI VECINATATI

MODALITATILE DE IMPLEMENTARE:

controlul integrat si prevenirea poluarii prin folosirea unor tehnici adecvate

adoptarea programelor si strategiilor de mediu cu respectarea normelor ? de mediu

corelarea activitatii de amenajare si urbanism cu politica de mediu

mentinerea si ameliorarea calitatii mediului

dezvoltarea constiintei ecologice

inlaturarea cu prioritate a poluantilor periculosi

recunoasterea si etichetarea ecologica a produselor cu impact asupra mediului

folosirea parghiilor economice si financiare stipulative si coercitive afectuarea studiului cu impact asupra mediului

elaborarea si promovarea de acte normative armonizate cu legislatia comunitara de mediu

rezolvarea pe nivelul de competenta a problemelor de mediu

reabilitarea zonelor afectate de poluare

implementarea schemelor de management de mediu si a programelor de audit ecologic

crearea si dezvoltarea fondului de mediu

DREPTUL LA UN MEDIU SANATOS

In legatura cu aceasta notiune s-au formulat mai multe concepte.

Dreptul la mediu protejat,echilibrat,sanatos,de calitate etc

ART.35 din Constitutie stipuleaza acest drept folosind sintagma : dreptul la mediu sanatos si protejat

Trasaturile caracteristice ale acestui drept sunt:

este un drept subiectiv,strans legat de titularul sau omul

este un drept pozitiv consacrat normativ

este un drept real

este un drept nou

este un drept fundamental consacrat la nivel fundamental

este un drept al carui titular este omul,individul

NATURA JURIDICA A DREPTULUI LA UN MEDIU SANATOS

In legatura cu acest drept exista puncte de vedere,carui atribuie nature juridice diverse si anume:

drept de creanta

drept procedural

drept pozitiv

drept moral

TITULARUL DREPTULUI LA MEDIU

In legatura cu acesta problema s-au conturat mai multe teorii:

Teoria naturaista : titularul este natura

Teoria cosmopolica

Teoria finalitatii umane : titularul este omul

Teoria egocentrica : titularul este omul

Teorii potrivit caruia titularii acestui drept sunt poparele,statele etc.

Din punct de vedere juridic,titularul acestui drept este omul,individul,deoarece numai persoanele pot fi subiecte de drept,tutulare de drept si obligatii corelative. PROTECTIA JURIDICA A ARIILOR NATURALE

OUG 195/2005,defineste la ART2. ariile protejate care prezentand acele zone terestra sau acvatice,delimitate din punct de vedere geografic si legal cu regim special de conservare in care exista specii,elemente si formatiuni,rare si de o importanta deosebita ecologistica,peisagistica,culturala sau spirituala.

OUG 206/2000 privind ariile naturale protejate constituie cadrul legal general in materie cuprinzand dispozitii prin care se stabilesc drepturi si obligatii,indatoriri si responsabilitati privind protectia acestor bunuri.

Sunt prevazute principii in cadrul ordonantei de urgenta:

garantarea conservarii si protejarii durabile a patrimoniului natural,este o problema de interes public major.

conservarea si protejarea naturii este componenta fundamentala a stategiei nationale de mediu

regimul ariilor naturale este incorporat in regimul juridic general al protectiei mediului

Exista arii naturale:

la nivel national : rezervari naturale,parcuri naturale/stiintifice

arii naturale la nivel international : rezervatii ale biosferei,situri peisagisitce,zone de patrimoniu mondial si cultural

Rezervatia biosferei Delta Dunarii are regim de arie naturala,protectie inculsa in patrimonul UNESCO din 1970,iar in 1972 cu ocazia conferintei mondiale privind zonele umede de la Ramsard in categoria zonele umede.

Legea 82/2003 privind conservarea si protectia Deltei Dunarii este cadrul normativ prin care i s-a atribuit statutul de rezervatie a biosferea,fiind stabilite dispozitii imperative privind administrarea,gestionarea si utilizarea durabila a acesteia.

Nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza regimul juridic al ariilor naturale atrage dupa sine raspunderea penala,contraventionala sau civia dupa caz.

La nivel mondial in anii 80 s-a elaborat strategia mondiala de conservare a naturii,document ce cuprindea principii,recomandari si dispozitii in materie.

Concentia mondiala privind ariile protejate din 1992 Caracas,a adoptat recomandari si dispozitii care reglementeaza regimul juridic al acestor bunuri.Conferinta UNESCO privind protectia naturii de la Paris din 1972 a avut ca obiectiv principal identificarea de noi arii protejate,o reconciliere a patrimoniului natural si cultural,stabilirea de obligatii concrete in sarcina statelor in acest sens.

Conferinta privind conservarea biodiversitatii si a resurselor naturale din 1995 a fost urmata de adoptarea de documente privind stabilirea unui regim strict a ariilor protejate.

Conventia privind conservarea biodiversitatii a fost adoptata la conferinta de la Rio de Janiero din 1992.

Conferinta privind conservarea naturii de la Florenta din 2000 a fost urmata de adoptarea conventiei Europene a peisajului,document intern ce stabilea recomandari si obligatii privind cooperarea internationala in domeniu.

PROTECTIA JURIDICA A FONDULUI FORESTIER

Cuprinde totalitatea terenurilor cu vegetatie forestiera indiferent de titularul dreptului de proprietate.

Fond forestier de proprietate publica/privata

Padurile reprezinta un factor natural de mediu de importanta deosebita,esentiala,datorita functiilor multiple pe care le indeplinesc.

Functiile padurii : economice si ecologice

Datorita importantei si rolului pe care il indeplinesc se impune protectia : cantitativa si calitativaFunctiile padurii impun un complex de masuri de protectie economice,sociale si legislative.

Instrumentele juridice de protectie a padurilor sunt considerate a fi cele mai eficiente.

Exista mijloace de protectie de natura constitutionala,penala,civila,administrativa precum si mijloace juridice silvice.

Baza legala privind administrarea,gestionarea si protectia padurilor o constituie codul silvic (legea 26/2008) si OUG 195/2005 privind protectia mediului.Exista si legi speciale in materie care stabilesc drepturi,libertati,obligatii si responsabilitati pentru toti cei care desfasoara activitati in legatura cu aceasta categorie de bunuri.

In scopul protectiei padurilor s-a instituit prin lege regimul silvic,care desi constituie o limitare a drepturilor de proprietate,reprezinta un ansamblu de norme tehnice silvice si juridice,care stabilesc modul de administrare,gestionare si exploatare a padurilor.

Datorita importantei majore in conservarea si protejarea calitatii mediului cu privire la paduri,s-a instituit conceptul de dezvoltare durabila care presupune utilizarea acestora in prezent astfel incat sa satisfaca nevoile prezenta sub aspect economic si ecologic fara sa aduca atingere nevoilor generale viitoare.Reprezentand o conditie fundamentala pentru dezvoltarea durabila a padurilor s-au instituit principii de drept in acest sens.

Principiul poluatorul padurii plateste Principiul mentinerii echilibrului forestier

Principiul conservarii biodiversitatii forestiere

Principiul prevenirii poluarii padurilor

Principiul precautiei in luarea deciziilor

Principiul privind protectia padurilor

La nivel european,la conferinta de la Helsinski (1993) s-a adoptat declaratia privind protectia si conservarea padurilor in Europa,document ce cuprinde norme,reguli si principii privind conservarea si gestionarea durabila a padurilor din Europa.

In anul 2000 s-a desfiintat conferinta din Estonaia privind protectia padurilor,2002-Irlanda,2003-Franta,2006-Romania,2007-Scotia.

Codul silvic roman stabileste obligatii pentru detinatorii cu orice titlu de paduri in materia pazei protectiei si utilizarii acestora.

Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura,elaboreaza programe,norme si metodologii privind protectia padurilor precum si stabileste strategia nationala in domeniu.

Codul silvic din 2008,in prezent sub forma unui nou proiect de lege,stabileste sanctiunile juridice aplicabile in situatia savarsirii de fapte ilicite cu privire la aceste categorii de bunuri.

Faptele penale savarsite in domeniu sunt cele mai grave si faptele pentru care sanctiunile penale sunt considerate a fi cele mai eficiente.

PROTECTIA JURIDICA A ATMOSFEREI

Aerul care este compusul esential al atmosferei este reprezentat de invelisul din jurul pamantului,ce include si stratul de ozon pana la nivelul stratosferei.

Datorita importantei sale vitale,esentiale pentru sanatatea si existenta vietii umane,animale si vegetale se impune protectia sa juridica.

Atmosfera este supusa permanent poluarii naturale si artificiale.

Poluarea artificiala este cauzata de poluarea industriala,poluarea produsa de gazele de esapament,de smog,de ploile acide.

Aerul reprezinta mediul de tranzit cel mai rapid al poluantilor,poluarea atmosferica fiind prin excelenta o poluare transfrontaliera.

Datorita faptului ca poluantii parcurg distantele cele mai mari intr-untimp scurt,cu consecinte transfrontaliere,se impune o colaborare regionala si internationala in acest sens.

In 1979 s-a adoptat la Geneva conventia privind poluarea transfrontaliera pe distante lungi,urmata de numeroase acorduri si protocoale in acest sens.In 1992 s-a adoptat la conferinta mondiala de la Rio de janiero conventia cadru privind protectia impotriva schimbarilor climatice.

In contextul in care in prezent poluarea atmosferica genereaza fenomene precum:fenomenul de sera si incalzirea globala,s-au adoptat documente internationale in domeniu:

protocolul de la Kioto 1998

acordul de la Kopenhaga 2010

conventia de la Bali 2010

acordul de la Oslo 2011

La nivelul tarii noastre,temeiul legal privind protectia atmosferei il constituie:

OUG 195/2005 privind protectia mediului.Legea nr 104/2011 care constituie cadrul legal general privind protectia atmosferei si care cuprinde dispozitii ce stabilesc drepturi,obligatii si responsabilitati pentru toate persoanele privind protectia si calitatea aerului,precum si atributii in sarcina autoritatilor publice centrale.Incalcarea dispozitiilor in materie atrage dupa sine raspunderea penala,contraventionala sau civila dupa caz.

Cosmosul,corpurile si spatiul extraatmosferic sunt supuse si ele poluarii in special de origine telurica.Sunt factori de mediu naturali,ce constituie un patrimoniu universal si care sunt exceptati de la jurisdictia nationala a oricarei stat.In 1967 s-a adoptat tratatul international privind protectia spatiului cosmic a lumii si a corpurilor ceresti,document intern ce stabilea o serie de reguli cu valoare cu principii.

Acest document a fost urmat de numeroase conventii si protocoale care vizau protectia lor precum si stabilirea unui regim juridic in acest sens.

PROTECTIA JURIDICA IMPOTRIVA POLUARII RADIOACTIVE

Radioactivitatea este generata atat de fenomene naturale cat si ca urmare a activitatilor umane.

Radioactivitate : naturala artificiala

Poluarea radioactiva este considerata ca fiind una dintre cele mai agresive si mai periculoase forme de poluare datorita faptului ca este o poluare transfrontaliera generata de compusii nucleari extrem de periculosi.

Temei legal: OUG 195/2005.Legea 111/1996 republicata in 2010 privind activitatile in domeniu atomo-nuclear.Aceasta stabileste cadrul legal general privind activitatile nucleare,obligatiile,atributiile si raspunderile celor ce administreaza activitatea in acest domeniu.Este o activitate cu risc major pentru mediu -> obligativitate,deconstituire a unui fond de risc.Legea stabileste reguli cu valoare de principiu,dar si dispozitii imperative in scopul protectiei persoanelor ce desfasoara activitati in acest domeniu precum si a intregii populatii.Raspundere civila ce intervine in caz de accidente nucleare in scopul repararii prejudiciilor cauzate este o raspundere civila obiectiva,independenta de culpa.Victima unui astfel de prejudiciu va trebui sa faca dovada faptei ilicite,a prejudiciului si a legaturii cauzale fara a fi obligat sa dovedeasca vinovatia autorului care se prezuma.

Primul document international privind raspunderea civila obiectiva in domneiu este conventia de la Paris din 1960 urmata de conventia de la Viena din 1975.

PROTECTIA JURIDICA A APELOR

Apele reprezinta un factor de mediu esential pentru viata,snaatatea si insasi existenta umana.Apele sunt o sursa naturala cu rol important in agricultura,comert,transporturi,turism etc.Din totalul apelor planetare 97% sunt ape sarate,nepotabile si doar 3% sunt ape consumabile.Datorita importantei rolului acestora precum si a faptului ca sunt supuse poluarii se impune protectia lor cantitativa si calitativa.

Apele sunt poluante chimic,fizic,biologic,radioactiv,termic,etc.

Poluarea apelor genereaza fenomene nocive fapt ce impune protectia acestora prin toate mijloacele inclusiv cele juridice.Deoarece apele constituie un mediu de transit pentru poluanti in sensul ca poluarea lor este un fenomen tranfrontalier este necesara colaborarea internationala in domeniu.1968 s-a adoptat la nivel regional Carta Europeana a Apei

1980-1990 a fost declarata deceniuleuropean al apei

1982 s-a adoptat la Mar del Plata conventia privind protectia marilor si oceanilor denumita Dreptul Marii

Legea apelor 107/1997 modificata prin legea 310/2004 republicata in 2008,reprezinta cadrul legal general din materie si cuprinde dispozitiii ce stabilesc drepturi,obligatii,indatoriri si responsabilitati pentru toti utilizatorii de apa,persoane fizice si juridice.

Sunt stabilite norme privind administrarea si gospodaria rationala si durabila a apelor.OUG 195/2005 stabileste la ART 55 dispozitii privind protectia juridica a apelor,conservarea si utilizarea lor rationala,stabilind si obiective imperative privind protectia lor cantitativa si calitativa.

La nivel international majoritatea conventiilor in domeniu au fost adoptate cu ocazia conferintelor mondiale despre mediu.

Conventia de la Viena 1989,privind cooperarea statelor in domeniul protectiei apelor.

Conventia de la Helsinki 1992,privind protectia apelor transfrontaliere.

Conventia de la Sofia 1994,privind protectia Dunarii.

Conventia privind protectia juridica a Marii NegrePROTECTIA JURIDICA A MEDIULUI ARTIFICIAL

Mediul in general cuprinde 3 componente esentiale:

Mediul natural

Mediul artificial

Mediul social

Mediul artificial: este o componenta esentiala a mediului,fiind reprezentat de creatiile umane,sub forma asezarilor umane si a obiectivelor din afara asezarilor umane.Este supus unei agresiuni permanente ca urmare a rezultatelor activitatilor umane.

Poate fi poluat:natural artificial

La conferinta mondiala de la Vancouver,s-au stabilit obiectivele,principiile generale si cadrul de actiune in scopul protectiei asezarilor umane.

Poluarea mediului artificial este consecinta cresterii demografice a dezvoltarii economice inechitabile,a urbanizarii necontrolate,a diminuarii resurselor umane etc.

Agentiile teritoriale si consiliul local initiaza actiuni de informarea si participare a cetatenilor la programele de dezvoltare urbana precum si informatii privind masurile de protectie a asezarilor urbane.

Atributii privind protectia mediului artificial sunt stabilite potrivit ART.94 din legea mediului si in sarcina persoanei fizice si juridie ,acestea sunt obligate sa solicite si sa obtine pentru activitatile ce le desfasoara actele de reglementare in materie.Ele sunt obligate sa se supuna dispozitiilor ce vizeaza desfasurarea activitatilor,suspendarea acordului de mediu,incetarea temporara sau definitiva a activitatilor.Sunt obligate sa nu degradeze mediul,sa contribuie la imbunatatirea microclimatului urban,sa respecte regimul de protectie speciala,a unor zone sau localitati,sa adopte elemente arhitectuale adecvate.Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa repare prejudiciile de mediu,sa inlatura consecintele acestora,precum si sa informeze autoritatile de mediu cu privire la orice atingeri accidentale sau nu cauzate de mediul artificial.Potrivit ART 8 din legea mediului,actele de regelementare se emit de catre autoritatile competente care stabilesc intreaga procedura de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului.Impactul asupra mediului reprezinta orice efect direct sau indirect al unei activitati umane ce poate produce o atingere a calitatii factorilor de mediu si care poate afecta sanatatea umana,patrimoniul material si spiritual precum si integritatea mediului.

Potrivit unei directive europene privind impactul asupra mediului s-a elaborat hotararea guvernului 918/2002 privind procedura de stabilire a cadrului de evaluare a impactului asupra mediului.

Studiul de impact reprezinta o tehnica juridica obligatorie pentru obtinerea autorizatiei asupra mediului.

Studiul de impact are ca obiectiv stabilirea modului de amplasare a obiectivului sau a activitatii,nivelul de afectarea a factorilor de mediu,incadrarea in reglementarile legale,a proiectului sau a activitatii consecintele sau urmarile provizionale ale acestora.

Etapele de evaluare a impactului asupra mediului sunt:

etapa de incadrare a activitatii sau proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

etapa de definirea a documentului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de impact.

etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

etapa deciziei publice sub forma dezbaterii publice a proiectului.

Principalele criterii ce se au in vedere la luarea deciziei publice privind eliberarea sau respingerea actelor de reglementare cu impact asupra mediului sunt: Riscul pe care proiectul/activitatea o reprezinta oentru sanatatea populatiei,utilitatea publica a proiectului,rezolvarea unor probleme de ordin social,pastrarea su cresterea calitatii mediului,valorificarea eficienta a resurselor etc.Actele de reglementare asupra mediului :

acordul de mediu

|programul autorizatia de mediu

|de autorizatia integrata de mediu

|conformareActele de reglementare se solicita de catre titularul proiectului sau al activitatii.

Ele se emit,se revizuiesc si se actualizeaza dupa caz de catre autoritatile de mediu competente.

Acordul de mediu este actul tehnico-juridic care se solicita si se emite in faza de proiectare a activitatii sau a investitiei potrivit dispozitiilor privind protectia mediului.

Pproiectantii,beneficiarii si constructorii,au obligatia sa respecte acordul de mediu si toate documentatiile aferente.

Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic ce se emite de catre autoritatile competente de mediu.Act prin care sunt stabilite conditii si parametrii de functionare pentru activitatile existente si pentru activitatile noi cu impact asupra mediului.

Autorizatia integrata de mediu este actul tehnico-juriric ce vizeaza protectia mediului,prevenirea si controlul integrat al poluarii mediului.

Programul de conformare reprezinta un plan de masuri ce cuprind totalitatea etapelor parcurse in derularea activitatii,perioadele de realizarea si derularea a obiectivelor potrivit autorizatiei de mediul in scopul protejarii factorilor de mediu.

Legislatia de mediu prevede si obligatia solicitarii si obtinerii avizelor de mediu pentru anumite tipuri de activitati.

avize de mediu pentru planuri si programe avizul natura 2002

avizul pentru protectia impotriva substantelor toxice periculoase precum si pentru autorizarea anumitor ingrasaminte chimice

avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu

Actele de reglementarea in materie de mediu sunt supuse procedurii de revizuire,suspendare sau incetare.

Revizuirea este necesara atunci cand apar elemente noi cu impact asupra mediului ce nu au fost cunoscute la data emiterii actelor de reglementare,precum si in cazul reinnoirii lor.Suspendarea are loc dupa somatie prealabila ca urmare a nerespectarii prevederilor din programul de conformare.Ea se dispune de acceasi autoritate de mediu care a meis actul de reglementare.Incetarea activitatii intervine cand dupa expirarea perioadei de suspendare titularul activitatii nu indeplineste criteriile cerute pentru continuarea activitatii respective.

Se dispune de catre autoritatea de mediu competetnta prin dispozitii executorie.

Legea mediului stabileste pentru titularii de activitati obiective in scopul protectiei mediului ca urmare a activitatilor pe care le presteaza:

evaluarea de mediu

bilantul de mediu

raportul de amplasament si de securitate

plata taxelor de mediu

conformarea la toate dispozitii juridice privind instituirea raspunderii de mediu.

ACCESUL LIBER LA JUSTITIE IN PROBLEMELE DE MEDIU

In tarile din Europa centrala si de este la sfarsitul anulor 1980 s-a declansat o miscare democratica ecologista.

Politica de mediu la nivel comunitar s-a dezvoltat progresiv prin adoptarea de documente legislative in materie de protectia mediului.

Politica comunitara de mediu cuprinde elemente esentiale legate de protectia mediului corelate cu aspecte ce tin de dreptul la un mediu sanatos ca drept subiectiv al individului,strans legat de dreptul la informare in materie de mediu,de participare la luarea deciziilor de mediu de consultare si de dreptul de a apela la jusititie atunci cand ii sunt nesocotite astfel de preogative.

Conventia de la Aarcus din 1998 a avut ca si obiectiv central dreptul la informare si la participare a oamenilor la luarea deciziilor in materie de mediu precum si accesul liber la justitie in acest domeniu.

Dispozitiile conventiei au fost preluate si implementate la nivelul legislatiei comunitare iar ulterior la nivelul legislatiei nationale.

Accesul liber la justitie este un drept public de natura constitutionala potrivit caruie orice persoana fizica sau juridica se poate dresa autoritatilor administrativ-jurisidictionale si instantelor judecatoresti,atunci cand le-au fost lezate drepturile lor in acest sens,dreptul la un mediu sanatos si ori de cate ori sau fost prejuidiciate prin incalcarea dispozitiilor de mediu.

Liberul acces la jusititie da dreptul persoanei care printr-o decizie administrativa,printr-o omisiune a autoritatii publice de a emite sau solutiona un act administrativ,a suferit un prejudiciu.

Actele de reglementarea in materie de mediu precum si orice acte documente in materie de mediu sunt decizii sau acte juridice administrative de autoritate care daca nu se ancoreaza legislativ pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ.Liberul acces la jusitie este un drept public complex si democratic care la nivel international se bucura si de o consacrare constitutionala.

Principalele acte normative care reglementeaza aceasta problematica sunt :

Constitutia RO

Legea nr 544/2001 accesul la informatie a cetatenilor

Legea nr 554/2004 concenciosul administrativ

Lezarea dreptului de acces la informatie in problemele de mediu

Lezarea dreptului de participare a cetatenilor in luarea deciziilor de protectia mediului

Lezarea prevederilor legale cu privire la protectia mediului

Producerea de prejudicii ecologice voluntare sau accidentale

Prima procedura de urmat in sistemul juridic roman : procedura contenciosului administrativ.Care presupune o procedura administrativa prealabila,recunoasterea dreptului pretins si obligarea repararei pagubei.

Competenta materiala apartine tribunalelor,curtilor de apel si I.C.C.J.

Pentru solutionarea litigiilor cu obiect ecologic,victima poluarii poate apela si la instantele de drept comun.

O alta procedura este in functie de norme juridice aplicate,procedura contraventionala si penala.

Dreptul de a sesiza instantele corespunde dreptul fundamental la petitionare si la protectia proprietatii si patrimoniului unei persoane.

Codul de procedura civila stabileste etapele de urmat unui litigiu cu obiect : un prejudiciu ecologic.

RASPUNDEREA JURIDICA IN DREPTUL MEDIULUI

Este o raspundere juridica specaila ce intervine in situatia incalcarii normelor juridice de dreptul mediului.

Raspunderea juridica de mediu intervine pentru :

fapte ilicite poluante

fapte ilicite nepoluante

Rezulta ca raspund juridic in acest domeniu atat agentii poluanti cat si agentii nepoluanti.

Raspunderea juridica de mediu presupune cauzarea de pagube sau daune ecologice precum si nesubordonarea la dispozitiile legale privind activitatile cu impact asupra mediului.

In functie de natura normei juridice incalcate raspunderea de mediu poate imbraca forma raspunderii :

civile

contraventionale

penale

Raspunderea juridica in dreptul mediului intervine ca urmare a cauzarii unui prejudiciu ecologic si care obliga autorul prejudiciului la repararea acestuia.

Prejudiciul ecologic paguba/dauna ecologica este rezultatul daunator produs mediului.

Prejudiciul ecologic reprezinta efectul cuantificabil in bani sau costuri pe care este obligat sa-l suporte autorul acestuie ca urmare a consecintelor negative cauzate sanatatii sau vietii umane precum si calitatii mediului.

Daunele ecologice sunt cauzate factorilor de mediu si implicit persoanelor.Victima prejudiciului ecologic este mediul cu ansamblul factorilor sai,inclusiv omul.

Daca victima prejudiciului ecologic ar fi omul si nu mediul atunci s-ar declansa raspunderea civila delictuala sau contractuala specifica dreptului civil si nu dreptului mediului.

Cu toate ca victima daunei ecologice este mediul ,omul este titularul dreptului la repararea prejudidicului in calitate de titular al dreptului la un mediu sanatos.

Prejudiciul ecologic pentru a putea fi invocat trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

sa fie cert

sa fie material

sa fie determinat/determinabil

In doctrina,se apreciaza ca repararea prejudiciului ecologic este necesara a se face in natura si numai atunci cand nu este posibil sa se cuantifice in bani.

Pentru obligarea la repararea prejudiciului este neseara stabilirea conduitei ilicite,a faptei poluante,identificarea victimei si stabilirea cauzalitatii.Cu privire la cauzalitatea in acest domeniu,in literatura straina s-au stabilit ca exista 3 sisteme de stabilire:

sistemul cauzei proxime

sistemul cauzei adecvate

sistemul echivalentei conditiilor

Raspunderea civila in dreptul mediului este o raspundere civila obiectiva.Aceasta inseamna ca raspunderea pentru prejudiciul ecologic se instituie indiferent ca autorul acestuia este culpabil sau nu.Rezulta ca raspunderea civila obiectiva de mediu constituie regula stabilita in dreptul comun.

Codul civil roman stabileste ca raspunderea civila,cea care obliga autorul prejudidicului la repararea acestuia este o raspundere civila subiectiva in sensul ca acesta este obligat la reparare doar daca este vinovat si doar in limitele vinovatiei sale.

In dreptul mediului victima prejudiciului ecologic va trebui sa faca dovada:

conduitei ilicite

|fara a fi obligat

pagubei

|sa dovedeasca vinovatia

legaturii cauzale

|autorului prejudiciului.

OUG 195/2005 stabileste aceasta regula sub forma unui principiu,alaturi de principiul solidare la ART 95

Principiul raspunderii obiective in cazul producerii de prejudicii economice

Principiul raspunderii solidare in cazul pluralitatii autorilor.Raspunderea obiectiva,independenta de vinovatie a autorului prejudiciului ecologic se intemeiaza pe principiul dreptului la un mediu sanatos precum si pe ideea de risc,potrivit careia toti cei ce desfasoara activitati cu impact asupra mediului vor suporta consecintele faptelor lor ilicite indiferent ca sunt vinotati sau nu.

Alte domenii in care se instituie raspunderea civila obiectiva,consacrate legislativ sunt : raspunderea civila obiectiva (delictuala sau contractuala) pentru prejudiciile cauzate mediului de catre aeronava.

Raspundera civila obiectiva pentru pagubele cauzae de produsele defectuoase potrivit legii 240/2004 raspunde producatorul si comerciantul.

Raspunderea civila obiectiva pentru pagubele cauzate de catre animalele salbatice potrivit legii 407/2006 privind fondul ... raspund gestionarii fondurilor de vanatoare pentru pagubele produse de animale salbatice aflate in fondul lor indiferent daca sunt culpabile sau nu.Raspunderea civila obiectiva in domeniul atomo-nuclear potrivit legii 111/1996 si a legii 703/2001 exploatantul sau administatorul centralei atomo-nucleare raspunde obiectiv,independent de culpa pentru prejudiciile cauzate in domeniul respectiv.

Singurele cauze exoneratoare de raspunderea juridica civila sunt

cataclismele naturale

razboaiele armate

actele de terorism

culpa grava a victimei