Drenajul Limfatic Manual

1

DRENAJUL LIMFATIC MANUAL

“Ne confruntăm frecvent cu stări de oboseală şi cu palpitaţii cardiace... şi nu întâmpinăm

greutăţi în găsirea "responsabililor": serviciul şi cafeaua. Poate că există un sâmbure de adevăr

însă ceea ce nu ştim este faptul că aceste stări pot apărea în urma unei dereglări survenite la

nivelul sistemului limfatic.” (Antoaneta Haşcău)

Drenajul limfatic se practică din vremuri străvechi, fiind menţionat că o metodă de tratament,

încă de pe vremea şcolii medicale a lui Hipocrat, în anul 400 d.H. Însă adevăratele preocupări pentru

această metodă au apărut peste câteva secole.

Limfa este un lichid transparent, care circulă prin vase şi ganglioni limfatici, hrănind celulele şi

ţesuturile. Sistemul limfatic este la fel de important ca şi sistemul circulator. Vasele limfatice sunt

constituite într-o "plasă" care acoperă fiecare părticică a corpului nostru. Acestea transportă substanţele

nutritive şi colectează celulele moarte, rezidurile, bacteriile, viruşii, substanţele anorganice, apa şi

grăsimile. Toate vasele ajung la ganglionii limfatici, aglomerări celulare de formă rotunjită, care pot fi

mici (cât un vârf de ac) sau mari (cât o măslină).

Stresul prelungit, sedentarismul, poziţia incorectă sau statul prea mult pe scaun, depunerile

adipoase sau celulitice, intervenţiile chirurgicale (masectomia - extirparea sânului), tulburările de

circulaţie periferică, afecţiunile cardiace, pulmonare, renale şi endocrine sunt numai câţiva dintre

factorii care tulbură buna circulaţie a limfei în corpul nostru. Această situaţie poate fi remediată cu

ajutorul drenajului limfatic, prin masaj.

Este vorba de un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea eliminării lichidelor în

exces, pe care limfa le adună şi purifică, odată cu traversarea ganglionilor, înainte de a intra în circuitul

sanguin. În secolul al XVII-lea, în şcoala europeană, francezul Jean Pecquet şi danezul Thomas

Bartholin au aprofundat studiile ştiinţifice asupra sistemului limfatic, a raportului între sistemul

limfatic şi cel sangvin şi al rolului limfei în organism. Dar contribuţia semnificativă o are danezul Emil

Vodder, expert fizioterapeut, care a pus la punct metoda eficace - drenaj limfatic manual.

În zilele noastre, în Europa de Vest drenajul limfatic este o metodă impusă nu numai în câmpul

estetic dar şi în tratamentul unor afecţiuni: reumatismale, circulatorii, traumatologice, ulcer varicos,

escare, răni după intervenţii chirurgicale, arsuri, sinuzite, amigdalită, faringită etc.

Circulaţia limfatică este alcătuită dintr-un sistem de capilare limfatice, vase şi ganglioni

limfatici, cu originea la nivelul lichidului interstiţial al ţesuturilor şi cu mers centripet, prin trunchiurile

2

colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaţii. În traiectul lor spre cord, vasele limfatice

străbat unul sau mai mulţi ganglioni limfatici de unde primesc limfocite şi imunoglobuline. Marele

canal limfatic (ductul toracic) este situat înapoia aortei, străbate diafragmul şi se varsă în unghiul venos

stâng, constituit prin unirea venelor jugulară internă şi subclaviculară stângă. În el este drenată limfa

din membrele inferioare, peretele abdominal, organele genitale şi organele abdominale, primând în

traiectul său toracic şi limfa din partea stângă a capului şi gâtului, membrul superior stâng şi jumătatea

stângă a toracelui. Canalul limfatic drept este un colector scurt, care primeşte limfa din jumătatea

dreaptă a capului şi gâtului, membrul superior drept şi jumătatea dreaptă a toracelui şi se varsă în

unghiul venos drept, format prin unirea venelor jugulară internă şi subclaviculară dreaptă.

Compoziţia limfei diferă în funcţie de teritoriul d eunde provine şi de starea funcţională a

ţesutului unde s-a format. Limfa este un lichid incolor, cu un conţinut proteic destul de ridicat. Limfa

hepatică conţine mai multe proteine decât cea provenită din membre, iar conţinutul proteic al limfei

este mai mare după ce a străbătut un ganglion. Conţinutul lipidic al limfei pe gol este redus, însă limfa

recoltată la 6-8 ore după mesele bogate în lipide are un aspect lăptos din cauza lipidelor absorbite prin

celulele mucoasei intestinale. Fluxul normal al limfei în 24 ore este de 2-4 l.

Circulaţia limfei se face de la periferie spre marile ducturi limfatice.

Funcţiile sistemului limfatic:

- drenează o parte din lichidele interstiţiale;

- readuce în circulaţie proteinele extravazate;

- transportă acizii graşi cu lanţ lung şi colesterolul, resorbiţi din intestin precum şi enzime şi

hormoni descărcaţi în lichidul interstiţial;

- are rol în imunitatea organismului.

Patologia sistemului limfatic

Limfedemul – este o disfuncţie a sistemului limfatic ce constă în acumularea de limfă în spaţiile

interstiţiale, ceea ce duce la creşterea dimensiunilor segmentului afectat, cel mai frecvent braţul sau

gamba.

Etiologia şi clasificarea limfedemului:

• limfedem primar- poate fi prezent la naştere sau se manifestă mai târziu şi nu se i cunosc

cauzele;

• limfedem secundar – poate apărea în urma unor traumatisme, a unor intervenţii chirurgicale

(prin ablaţia ganglionilor), în urma radioterapiei sau a unor infecţii (filarioza).

Tablou clinic:

3

• creşterea dimensiunilor regiunii afectate;

• senzaţia de „piele strânsă”;

• senzaţia de greutate la nivelul membrului afectat;

• înţepături, furnicături;

• durere mai mult sau mai puţin importantă, atât local dar şi cu iradiere;

• scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului.

Stadializarea edemului:

a. gradul I (spontan reversibil) – edemul apare la presiunea tegumentului (lasă godeu1) şi scade

la elevaţia membrului;

b. gradul II – presiunea degetelor nu lasă godeu. În acest caz se instalează fibroza care

marchează debutul edematierii membrului.

c. gradul III (elefantiazis) – este ireversibil iar dimensiunile membrului afectat sunt foarte mari.

Ţesutul este dur, fibrotic. În acest caz se indică chirurgia de debridare.

Limfedemul secundar apărut la membrul superior sau la cel inferior are în general o evoluţie proximo-

distală.

Dacă limfedemul nu este tratat, lichidul bogat în proteine continuă să se acumuleze ducând la

fibrozarea membrului. Acesta devine un mediu de cultură propice pentru dezvoltarea bacteriilor şi

apariţia secundară a limfangitei.

Drenajul ganglionilor limfatici

Ganglionii limfatici se află în regiuni bine stabilite ale corpului uman, fiind grupaţi în

„reţele”(axilar, latero-cervical, inghinal, mediastinal, abdominal, etc.). Mărimea lor variază între cea a

unui bob de orez şi cea a unui sâmbure de măslină, şi au o formă ovală.

Drenajul ganglionilor limfatici are ca scop de a le goli conţinutul, prin presiuni, repetate lent şi

cu intensitate slabă. Mâna se aplică pe reţeaua ganglionară, degetele fiind aşezate transversal pe vasele

aferente. Degetele întinse trag pielea ca şi ganglionii subiacenţi, în timp ce o presiune uşoară

contribuie la evacuarea limfei. Ritmul mişcărilor este de 2-3 la fiecare 10 secunde, deoarece ganglionul

limfatic se goleşte foarte lent. Mişcarea, lentă şi blândă a mâinii, se repetă de 10 ori pe fiecare reţea

ganglionară.

Drenajul colectorilor limfatici

Se aplică mai jos de regiunea pe care dorim să o drenăm. Presiunea este uşoară, mişcările

începând din parte proximală a edemului, pentru a se termina distal. Degetele sunt aşezate

transversla pe vasele limfatice, pentru a le stimula în timpul presiunii. Mişcările trebuie să se

execute foarte lent, în ritm de aproximativ 3 mişcări la fiecare 10 secunde. Circulaţia limfatică

este considerabil activată prin aceste mişcări. Mişcările trebuie să se efecuteze de mai multe ori

1 Amprenta ce apare pe piele după acnee

4

pe loc înainte de a deplasa mâinile, pentru a deplasa coloana de limfă. Stimularea colectorilor

începe de la rădăcina membrelor (după ce s-au drenat reţelele ganglionare), mâinile

deplasându-se apoi progresiv spre regiunea de drenat.

Drenajul de resorbţie

Nu se foloseşte decât atunci când edemul a invadat ţesuturile situate între derm şi

fascia musculară superficială.

Efecte:

- de la nivelul zonelor infiltrate, lichidul excedentar (în plus) este împins progresiv din spaţiul

interstiţial spre capilarele limfatice, prin care limfa va fi condusă lent spre colectori.

Se aplică imediat după drenjul colectorilor, la graniţa dintre marginea inferioară a

edemului şi regiunile neinfiltrate. Presiunea exercitată începe distal şi se termină proximal, fiind

orietată spre colectori. Dacă edemul este mare, este bine să fie „fragmentat” în timpul aplicării

drenajului de resorbţie, adică să se acţioneze progresiv, din aproape în aproape, până când se realizează

drenarea lui. Mişcările trebuie să fie lente, cam 3 pe secundă. Faza cea mai importantă a mişcării este

relaxarea presiunii, moment în care capilarele îşi revin la calibrul lor iniţial, din acest motiv acestei

faze trebuind să i se acorde atenţia necesară (presiunea împinge limfa din capilare spre colectori, iar

relaxarea permite reumplerea capilarelor).

Drenajul limfatic manual reprezintă acel tip de masaj prin intermediul căruia se asigură

drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, menţinând, în acelaşi timp, echilibrul hidric al

spaţiilor interstiţiale şi evacuarea deşeurilor provenind din metabolismul celular.

La evacuarea acestor lichide interstiţiale participă 2 procese distincte, respectiv captarea limfei

realizată de reţeaua de capilare limfatice şi evacuarea, departe de zona infiltrantă , a substanţelor

preluate în capilarele limfatice.

Captarea este consecinţa creşterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cât va fi mai mare

presiunea, cu atât va fi mai mult preluată de capilarele limfatice.

Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se facilitează procesele de captare şi evacuare

a limfei sunt:

· Manevra de captare (resorbţie) se execută prin deplasarea pielii cu mâna pe planurile subiacente,

dinspre partea sa cubitală (deget 5) spre cea radială (deget 2), braţul efectuând mişcări de abducţie şi

adducţie faţă de trunchi, presiunea asupra pielii având loc în timpul abducţiei.

· Manevra de evacuare (de apel), se execută în sens invers faţă de manevrele de captare, dinspre

radial spre cubital, presiunea executându-se în adductia braţului faţă de trunchi.

În timp ce manevrele de captare se execută doar acolo unde există infiltrate, respectiv edeme, urmate

de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat în cantitate crescută spre locul de vărsare.

5

Manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic, fie că este executat în scop pur

terapeutic, fie în scop estetic, deoarece acestea au un dublu rol, evidenţiat experimental - de captare şi

de evacuare - deschizând, de asemenea, numeroase colectoare limfatice obişnuit nefuncţionale.

Manevre specifice de drenaj limfatic manual

· cercurile cu degetele – sunt implicate degetele 2,3,4,5. Cercurile cu degetele sunt mişcări circulare

concentrice realizate apăsând uşor pielea şi deplasând-o faţă de planul profund. Presiunea realizată pe

parcursul acestor manevre este uşoară şi progresivă. Mâna se deplasează fără a freca.

· cercurile cu policele – executate exclusiv cu policele în scopul captării sau evacuării

· mişcarea combinată – reprezintă asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu policele, acesta din

urmă terminând mişcarea începută de celelalte degete, fie în acelaşi sens fie în sensuri diferite. Trebuie

evitată ciupirea pielii între police şi celelalte degete.

· presiunile „în brăţară” – se realizează pe acele zone care pot fi înconjurate de una sau cele două

mâini. Dacă presiunile în brăţară se aplică din aproape în aproape, de la proximal către distal,

presiunea propriu-zisă merge din amonte în aval, în sensul facilitării resorbţiei la nivelul capilarelor şi

limfaticelor. Mâinile înconjoară segmentul de drenat şi presiunile sunt intermitente, adică faza de

presiune urmează fazei de relaxare.

Drenajul manual al ganglionilor limfatici

Drenajul manual al ganglionilor limfatici se execută la fel de blând şi prudent ca şi drenajul

manual al cailor limfatice. Mâna intră în contact cu pielea prin index. Mâna se aşează pe pielea

pacientului, o deprimă şi o tensionează în sens proximal. Degetele sunt perpendiculare pe direcţia de

evacuare a ganglionilor, adică a veselor aferente. Mişcarea poate fi realizată cu ambele mâini

suprapuse, fără a fi vorba de creşterea presiunii. Presiunea se exercită cu mâna aflată deasupra.

Drenajul capului şi gâtului

- poartă această denumire pentru că grupurile ganglionare posterioare, de la baza craniului, drenează

limfa din partea occipitală, parietală şi temporală a pielii păroase a capului.

- acesta începe de la baza gâtului, de la nivelul ganglionilor retroclaviculari şi urcă pe toate feţele

gâtului până la ganglionii mastoidieni şi occipitali.

- pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel şi retur) deoarece zona

este împânzită de ganglioni şi de limfatice cu traiect foarte scurt.

- acesta va fi executat sub forma cercurilor cu degetele sau cu policele, orientând limfa spre releul

retroclavicular, ultima staţie înainte de vărsare, această manevra influenţând şi vărsarea limfei în

zonele discutate de pe traiectul venelor subclaviculare.

Drenajul propriu-zis al capului şi gâtului

Poziţia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniţă cilindrică sub ceafă.

Poziţia maseurului:

- în partea dreaptă a pacientului, cu faţa spre faţa acestuia;

6

- la capul acestuia, ca pentru masajul cosmetic al feţei;

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – fiind o zonă mai extinsă şi cu roluri majore se pompează de

cel puţin 7 ori, prin cercuri mici cu degetele.

2. drenajul feţei anterioare a gatului- de-a lungul marginii anterioare a SCM2 şi a corpului acestuia,

acţionând pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral profund) şi indirect, pe ganglionii

juxta-viscerali.

3. drenajul feţei laterale a gatului- se execută pe marginea postero- laterală a SCM şi parţial pe

marginea anterioară a trapezului superior, până la nivelul ganglionii occipitali, în acelaşi mod ca

drenajul feţei anterioare a gâtului: de 3 ori mişcarea de apel, de 3 ori miscrea de retur.

4. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

· mişcarea de apel începe de la baza gâtului şi înaintează pe SCM prin cercuri mici cu degetele până la

nivelul ganglionilor mastoidieni şi occipitali, întâlnind locul de inserţie pe occipital al SCM-ului şi al

trapezului. Se execută de 3 ori, revenind la locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii

occipilali;

· mişcarea de retur se execută cu aceleaşi mişcări, presiuni, intensitate, ritm şi pe aceeaşi regiune ca şi

mişcarea de apel, doar că se porneşte de la baza craniului şi se înaintează spre baza gâtului. Se execută

de 3 ori.

Indicaţiile drenajului gâtului:

· ridurile gâtului;

· îmbătrânirea pielii şi ţesuturilor;

· întărirea imunităţii în sfera ORL.

Drenajul capului şi feţei

Ca şi în cazul gâtului, drenarea feţei implică automat şi drenajul pielii păroase a capului,

respectiv a zonei frontale şi temporale, deoarece suntpompate grupurile ganglionare parotidiene

(drenează regiunea frontală, temporală şi periorbitală).

În mod obişnuit, în drenajul limfatic general nu este cuprins şi drenajul feţei, dar acesta se

poate executa de sine stătător, alături de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al feţei, în

cabinetele de înfrumuseţare, în scopul eliminării cearcănelor şi edemelor palpebrale, diminuării

ridurilor şi îmbunătăţirii condiţiei pielii sensibile a feţei. În acest caz, drenajul feţei va fi întotdeauna

precedat de drenajul gâtului, aceasta fiind ordinea firească ţinând cont de locul de vărsare a limfei şi

teritoriile drenate.

Drenajul prorpiu-zis al capului şi al feţei

Poziţia pacientului: decubit dorsal, eventual cu o perniţă cilindrică sub ceafă.

Poziţia maseurului: la capul pacientului, ca pentru masajul cosmetic al feţei.

1. pompajul ganglionilor:

2Muşchiul Sternocleidomastoidian

7

- grupul ganglionilor mastoidieni – de 3 ori pompaj dirijat în jos;

- grupul ganglionilor occipitali – de 3 ori pompaj dirijat în jos;

- grupul ganglionilor submaxilari şi submentonieri – de 3 ori pompaj spre lateral, pornind de la unghiul

mandibulei spre menton;

- grupul ganglionilor parotidieni – de 3 ori pompaj dirijat spre ureche şi spre în jos.

2. drenajul propriu-zis al feţei – împarte faţa după o linie imaginară ce porneşte din unghiul intern al

ochiului şi se termină anterior faţă de ureche:

- regiunea mentonieră – manevre de apel către ganglionii mentonieri, cu indexul şi mediusul, pornind

de la menton spre buza inferioară – de 3 ori;

- retur spre menton de 3 ori.

- regiunea buzei superioare – manevre de apel spre ganglionii submandibulari, pornind lateral de

menton spre buza superioară până în porţiunea subnazală de 3 ori; retur de 3 ori.

- regiunea obrajilor – drenaj spre ganglionii submaxilari, cu indexul şi mediusul de la nivelul marginii

mandibulei spre nas şi pleoapa inferioară peste obraji, de 3 ori; retur de 3 ori.

- drenajul pleoapelor – se desfăşoară după traiectul liniei imaginare descrise anterior, de la ganglionii

parotidieni spre unghiul intern al ochilor. Apel de 3 ori; retur de 3 ori.

- conturul ochilor- realizează drenarea regiunii periorbitare şi se execută cu degetele (fără police)

aşezate "în cupă" pe conturul orbitelor, fără însă a presa globii oculări. Se aplică presiune uşoară cu

tendinţa de a o dirija spre exterior, de 2-3 ori.

- drenajul sprâncenelor – se execută ca o ciupire dirijată spre exterior (ganglionii parotidieni), pornind

de la extremitatea externă a sprâncenei spre cea internă.

- drenajul regiunii frontale şi temporale – de la nivelul zonei preauriculare

Spre centrul frunţii, străbătând întreaga suprafaţă şi drenând spre ganglionii parotidieni, cu indexul şi

mediusul, de 3 ori; retur de 3 ori.

3. manevre finale – se aplică după drenajul feţei, înainte de pompajul ganglionar final. Se pot aplică

ambele sau doar una dintre manevre, ambele având acelaşi scop: captarea limfei din conturul feţei şi

dirijarea acesteia spre ganglioni.

- manevra îngerului – rădăcinile mâinilor se sprijină pe frunte, pumnul flectat la 900 faţă de antebraţ.

Se coboară palmele peste frunte şi cu marginea cubitală se iniţiază o mişcare de întindere spre lateral a

pielii feţei.

- acoperişul îngerului – palmele sunt ţinute ca un acoperiş deasupra feţei; la începutul manevrei

aşezăm palmele în poziţia descrisă pe faţă tractionand spre intern, dirijând astfel limfa spre grupele

ganglionare responsabile.

4. pompajul final al ganglionilor- se execută ca şi cel iniţial, doar că se continuă şi cu pompajul

simplu al ganglionilor regiunii gâtului terminând cu ganglionii retroclaviculari. Ordinea va fi:

ganglionii parotidieni,

8

ganglionii submaxilari,

ganglionii submentonieri,

ganglionii mastoidieni,

ganglionii occipitali,

ganglionii sternomastoidieni,

ganglionii retroclaviculari.

Indicaţiile drenajului limfatic al feţei:

- riduri;

- pungi sub ochi;

- cearcăne;

- edeme palpebrale;

- edeme în alte regiuni ale feţei;

- piele prea uscată/ prea încărcată de sebum.

Drenajul propriu-zis al pielii păroase a capului

Acesata regiune poate fi lucrată separat în unele situaţii care vor fi prezentate în indicaţii.

Poziţia pacientului: aşezat cu capul sprijinit anterior.

1. pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali, ganglionii parotidieni.

2. drenajul propriu-zis – se lucrează pe zone, astfel:

- zona posterioară – de la nivelul ganglionilor occipilali spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

- zona postero-laterala – de la nivelul ganglionilor occipitali şi mastoidieni pe partea postero-laterala

spre vertex: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

- zona laterală – de la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterală a capului: de 3 ori apel, de 3

ori retur.

- zona anterioară (frontală) – de la ganglionii parotidieni spre porţiunea anterioară a capului, pe toată

partea acoperită de păr a osului frontal: de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni, ganglionii mastoidieni, ganglionii occipitali,

ganglionii sternomastoidieni, ganglionii retroclaviculari.

lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii păroase a capului:

- mătreaţă şi piele păroasă cu exces seboreic;

- căderea părului;

- păr fragil, fără luciu, despicat, care se rupe uşor, dureri ale capului, migrene;

9

DRENAJUL LIMFATIC AL MEMBRULUI SUPERIOR

Punctul de pornire în cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari. După

aceştia se abordează marea grupă a ganglionii axilari. Drenarea ganglionilor axilari se face în grupul

subclavicular, releul retroclavicular nefiind atins.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor căilor de vărsare şi a locusurilor propriu-zise, se lucrează şi

grupul ganglionar retroclavicular precum şi originea marelui duct limfatic – cisterna Pecquet.

În drenajul limfatic general, drenajul membrului superior se execută imediat după regiunea

gâtului, urmat fiind de toracele anterior.

Drenajul propriu-zis al membrului superior

Poziţia pacientului: decubit dorsal cu braţul în abducţie faţă de trunchi.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – cu indexul şi mediusul, de 7 ori.

2. pompajul cisternei Pecquet- mişcarea se efectuează cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat

cranial; de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul şi mediusul:

- grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori;

- grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) – de 3 ori;

- grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj) – de 3 ori.

4. drenajul braţului

- faţa internă – de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee), aplicând aproape toată palma; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

- faţa externă – de la umăr (regiunea deltoidiană) spre cot, cu toată palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- presiunile în brăţară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea gradată orientată spre

ganglionii axilari, de 3 ori.

5. pompajul ganglionilor supratrohleeni – deasupra marginii interne a cotului, se execută de 3 ori.

6. drenajul antebraţului

- faţa internă – de la faţa interioară a cotului spre pumn; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- faţa externă – de la faţa externă a cotului spre pumn, de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- manevra sandwich – palmele lucrează simultan pe faţa internă şi externă a antebraţului: de 3 ori apel,

de 3 ori retur;

- presiunile în brăţară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea gradată orientată spre cot, de 3

ori.

7. drenajul pumnului şi al mâinii

- pompaj pe faţa anterioară a pumnului, sub pliul de flexie;

- drenajul feţei palmare – cu policele pe eminenţa tenară şi hipotenară până la articulaţiile

metacarpofalangiene; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

10

- drenajul feţei dorsale – manevrele sunt identice cu ale feţei palmare; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- drenajul degetelor – se execută de la extremitatea proximală spre extremitatea distală, sub forma de

presiuni uşoare orientate în sus, pe feţele superioară şi inferioară, apoi pe feţele laterale; de 3 ori apel,

de 3 ori retur.

8. manevre finale:

- returul mâinii – o dată;

- pompajul pliului pumnului;

- manevra sandwich a antebraţului – un retur;

- pompajul ganglionilor supraepitrohleeni;

- manevra sandwich la nivelul braţului – un retur;

- pompajul ganglionii axilari- de câte 3 ori grupul humeral, toracic şi central.

DRENAJUL LIMFATIC AL PERETELUI TORACIC ANTERIOR ŞI AL SÂNULUI

În cadrul drenajului limfatic general, se execută după drenajul membrelor superioare şi înainte

de drenajul abdomenului.

Ca şi în cazul membrelor superioare, dacă se execută de sine stătător se va aborda mai întâi calea de

vărsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor retroclaviculari şi a cisternei Pecquet.

Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor mamari externi se întind până la nivelul

coastei a 6-a, dar partea lor inferioară se denumeşte uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De

asemenea, există câţiva ganglioni şi la baza glandei mamare care se constituie

ca grup separat şi care se denumeşte ca grup al ganglionilor mamari inferiori. Drenarea limfei sânului

se realizează prin colectoare în aceste grupuri, dar o parte a acesteia poate să ajungă direct la ganglionii

subscapulari împreună cu limfa jumătăţii respective de spate, urmând apoi calea firească.

La nivelul toracelui anterior există colectoare care trec dintr-o jumătate în cealaltă, motiv

pentru care, în cazul unui edem masiv al braţului, primele şedinţe de drenaj se vor face exclusiv pe

partea opusă a toracelui şi abia apoi se vă trece la apelul regiunii interesate.

Drenajul limfatic propriu-zis al peretelui toracic anterior şi al sânului

Poziţia pacientului: decubit dorsal cu braţele în uşoară abducţie.

Poziţia maseurului: pe partea opusă regiunii lucrate.


2. pompajul cisternei Pecquet – mişcare efectuată cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat cranial,

de 7 ori.

11


- grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori;

- grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori.

4. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii şi inferiori, situate mai jos de ganglionii mamari

externi şi spre partea inferioară a sânului – de 3 ori.

5. drenajul părţii costale laterale – manevra de apel se execută de la pliul axilar spre partea infero-

latetala a grilajului costal; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

6. drenajul sânului – începe de la joncţiunea dintre regiunea suprapectorală şi regiunea axilară,

continuă spre regiunea medio-sternală şi apoi spre partea inferioară a sânului, unii autori numind

acesta modalitate de drenaj „în bandă".

Se execută cercuri cu ambele police sau cu toate degetele, uneori putând aplica manevra

combinată. Manevrele de drenaj se îndreaptă spre marginea exterioară a toracelui pentru a ajunge la

ganglionii responsabili cu drenarea acestei regiuni; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

7. drenajul zonei inferioare a grilajului costal – porneşte de la ganglionii mamari externi spre rebordul

costal, trecând de mai multe ori „în evantai”, după nevoile zonei.

8. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii şi inferiori;

9. pompajul ganglionilor axilari;

10.se trece la partea opusă;

11. în cazul în care se execută exclusiv drenajul toracelui şi sânului se încheie cu pompajul cisternei

Pecquet şi a ganglionilor retroclaviculari.

DRENAJUL LIMFATIC AL PERETELUI ABDOMINAL

Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmează după drenajul toracelui şi precede

întotdeauna drenajul membrelor inferioare, chiar şi în cazul în care nu se execută un drenaj limfatic

general.

Drenajul peretelui abdominal se face spre ganglionii axilari în cazul regiunii supraombilicale şi

spre ganglionii inghinali în cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavităţii abdominale drenează în

ganglionii iliaci şi lomboaortici de unde se formează apoi cisterna Pecquet în partea superioară a

abdomenului.

Drenajul limfatic propriu-zis al abdomenului

Poziţia pacientului: decubit dorsal.

Poziţia maseurului: în partea dreaptă a pacientului.


12

2. pompajul cisternei Pecquet – mişcare efectuată cu rădăcina mâinii, policele fiind îndreptat cranial,

de 7 ori.

3. pompajul ganglionilor lombo-aortici şi iliaci – se execută la nivelul spinei iliace antero-superioare,

cu degetele ambelor mâini aşezate paramedian, de 3 ori, apoi se trece la partea opusă.

4. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern şi supero-intern).

5. drenajul propriu-zis al abdomenului – începe din partea stângă a abdomenului, se execută după

direcţii ce formează în final un romb, raportându-ne la puncte denumite:

- punct median – corespunde cisternei Pecquet şi este situat median în partea superioară a abdomenului

(apendicele xifoid);

- punct drept, respectiv stâng superior – situate în părţile laterale ale abdomenului, pe orizontală ce

trece prin ombilic;

- punct drept, respectiv stâng inferior – situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu porţiunea

mijlocie a regiunii inghinale.

Drenajul regiunii abdominale stângi prin manevre de apel realizate cu toată mâna combinate cu

pompaje spre cisterna Pecquet:

- de la punctul stâng superior spre punctul stâng inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur;

· de la punctul median spre punctul stâng superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.

6. drenajul regiunii abdominale drepte – efectuat ca în cazul precedent doar că mâna utilizată este cea

dreaptă – de la punctul median spre punctul drept superior, de 3 ori apel, de 3 ori retur – de la punctul

drept superior la punctul drept inferior, de 3 ori apel, de 3 ori retur.

7. drenajul de întoarcere – porneşte de la punctul drept inferior la punctul stâng inferior, în potcoavă,

schimbând mâna de lucru la nivelul punctului median; de 3 ori.

8. drenajul părţii de mijloc a abdomenului se execută prin două manevre:

- manevra lingură – de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioară a abdomenului (simfiza

pubiană) – de 3 ori;

- vibraţii de la simfiza pubiană spre cisterna Pecquet – de 3 ori.

9. pompaje finale:

- ganglionii inghinali – de 3 ori;

- ganglionii lomboaortici şi iliaci – de 3 ori;

- cisterna Pecquet – de 7 ori;

- ganglionii retroclaviculari – de 7 ori.

13

DRENAJUL MEMBRELOR INFERIOARE

Este unul dintre cele mai importante pentru organism, dată fiind cantitatea mare de limfă ce se

captează la acest nivel şi particularităţile de evacuare a acesteia: este îngreunată în condiţii obişnuite de

caracteristicile pereţilor vaselor sanguine şi de gravitaţie şi facilitată de o pompă musculară puternică.

Multe din insuficienţele circulaţiei venoase se însoţesc şi de o circulaţie limfatică deficitară,

permiţând astfel permanentizarea unui aşa numit edem, chiar de mici proporţii, dar care în timp

determină apariţia aderenţelor între diverse structuri: celule, straturi ale pielii sau între ţesuturi diverse.

Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual, pentru a aplica manevrele la

nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval faţă de acesta.

Drept urmare, se impune obligativitatea efectuării drenajului limfatic al abdomenului înaintea

drenajului membrelor inferioare.

În cazul unui edem al unui membru inferior se execută 3-4 şedinţe de drenaj ale

membrului opus, în prealabil.

În conditiile celulitei, numarul apelurilor şi retururilor va fi crescut, datorită existenţei edemului cronic

Ia acest nivel.

Drenajul propriu-zis al membrelor inferioare - partea anterioară

Poziţia pacientului: decubit dorsal, cu genunchii uşor flectaţi.

1. pompajul ganglionilor inghinali profunzi şi superficiali – se realizează din porţiunea internă spre

cea externă a pliului inghinal şi apoi paralel cu aceasta, dar cu 1-2 cm mai jos, pe porţiunea de început

a muşchilor coapsei.

2. drenajul coapsei – datorită suprafeţei mai mari de lucru faţă de membrele superioare,

Se va execută pe trei porţiuni:

a. faţa internă – de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre faţa internă a genunchiului, aplicând

toată palma: de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b. faţa externă – de la ganglionii inghinali supero-externi spre faţa externă a genunchiului, cu toată

palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

c. faţa anterioară – de la ganglionii inghinali spre genunchi, manevra „în lingură”;

de 3 ori apel, de 3 ori retur;

d. presiunile în brăţară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se termină cu

marginea cubitală a mâinii şi este orientată spre ganglionii inghinali, de 3 ori.

3. pompajul ganglionilor poplitei – se cuprinde genunchiul cu ambele mâini, degetele pătrunzând pe

faţa posterioară şi pompând spre în sus ganglionii din spaţiul popliteu.

4. drenajul genunchiului – se realizează spre ganglionii poplitei:

a. faţa internă – de la marginea internă a genunchiului spre marginea internă a rotulei, cu policele

ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

14

b. faţa externă – de la marginea externă a genunchiului spre marginea externă a rotulei, cu policele

ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul gambei – abordează implicit şi ganglionii tibiali anteriori, nefiind necesară pomparea

acestora separat:

a. faţa internă – de la faţa internă a genunchiului spre maleola internă, aplicând toată palma; de 3 ori

apel, de 3 ori retur;

b. faţa externă – de la faţa externă a genunchiului spre maleola externă, cu toată palma; de 3 ori apel,

de 3 ori retur;

c. manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mâini în acelaşi timp; de 3 ori apel, de

3 ori retur;


marginea cubitală a mâinii şi este orientată spre ganglionii poplitei, de 3 ori.

6. drenajul piciorului:

a. regiunea maleolară şi internă a piciorului – se începe cu indexul şi mediusul de sub maleola internă

spre articulaţia metatarsofalangiana a halucelui (deget 1); de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b. regiunea maleolară şi externă a piciorului – se începe cu indexul şi mediusul de sub maleolă externă

şi se continuă cu degetele şi cu policele ambelor mâini spre articulaţiile metatarsofalangiene ale

degetelor 2-5; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

7. drenajul degetelor – ca şi în cazul mâinilor, se realizează prin pompaje ce interesează toate feţele

acestora.

8. manevre finale:

a. returul feţelor interne şi externe ale piciorului – de 3 ori;

b. returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori

c. pompajul ganglionii poplitei – de 3 ori;

d. returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori;

e. pompajul ganglionii inghinali profuzi şi superficiali – de 3 ori;

Drenajul propriu-zis al membrelor inferioare – partea posterioară

Poziţia pacientului: decubit ventral.

1. drenajul coapsei – ca şi faţa anterioară, se împarte în 3 porţiuni:

a. faţa internă – de la marginea internă a pliului subfesier spre faţa internă a genunchiului, aplicând

toată palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b. faţa externă – de la marginea externă a pliului subfesier spre faţa externă a genunchiului, cu toată

palma; de 3 ori apel, de 3 ori retur;

c. faţa medio- posterioară – de la pliul subfesier spre genunchi, se execută manevra „în lingură"; de 3

ori apel, de 3 ori retur;

15


marginea cubitală a mâinii şi este orientată spre pliul subfesier, de 3 ori.

2. pompajul ganglionilor poplitei – se realizează cu degetele, pompând spre în sus pe ganglionii din

spaţiul popliteu.

3. drenajul gambei:

a. faţa internă – de la faţa internă a genunchiului spre maleolă internă, aplicând toată palma;

de 3 ori apel, de 3 ori retur;

b. faţa externă – de la faţa externă a genunchiului spre maleolă externă, cu toată palma; de 3 ori apel,

de 3 ori retur;

c. faţa medio-posterioara – de la genunchi spre gleznă aplicând manevra „în lingură"; de 3 ori apel, de

3 ori retur;

d. manevra sandwich – de la genunchi spre maleole, cu ambele mâini în acelaşi timp; de 3 ori apel, de

3 ori retur;

e. presiunile în brăţară – cu toată mâna sau despicătura mâinii, presiunea este gradată, se termină cu

marginea cubitală a mâinii şi este orientată spre ganglionii poplitei, de 3 ori.

4. drenajul piciorului – se execută cu genunchiul flectat, se lucrează regiunea internă şi externă ca la

faţa anterioară, cu indexul şi mediusul în regiunea submaleolara şi cu policele la nivelul plantei; de 3

ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul degetelor – se face ca în cazul mâinilor prin pompaje pe toate feţele acestora.

6. manevre finale:

a. returul plantei – de 3 ori;

b. returul gambei prin manevra sandwich – de 3 ori;

c. pompajul ganglionilor poplitei – de 3 ori;

d. returul coapsei prin manevra sandwich – de 3 ori.

DRENAJUL FEŢEI POSTERIOARE A TRUNCHIULUI

Se va efectua după 3 regiuni, în funcţie de direcţia pe care o adoptă colectoarele limfatice spre

locul de vărsare.

Astfel, cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsală, regiunea lombară şi regiunea fesieră.

Drenajul feţei posterioare a trunchiului reprezintă partea finală a drenajului limfatic general,

urmând după membrele inferioare în ordinea: regiune fesieră, lombară şi apoi dorsală.

Este indicat inclusiv pentru relaxare fizică şi psihică datorită ritmului lent şi blândeţii manevrelor.

Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat în tratamentul celulitei dar şi al hemoroizilor şi

tulburărilor circulatorii de la acest nivel.

16

Drenajul propriu-zis al regiunii dorsale (vertebra cervicală 4 – vertebra toracală 12).

Poziţia pacientului: decubit ventral.

Poziţia maseurului: pe partea opusă celei lucrate.

1. pompajul ganglionilor retroclavicluari – cu indexul şi mediusul, de 7 ori.

2. pompajul ganglionilor axilari – respectiv grupul subscapular şi eventual grupul central, ambele cu

orientare spre în sus, spre grupul subclavicular; de 3 ori.

3. drenajul porţiunii dorsale laterale – de la pliul axilar spre extremitatea inferioară a grilajului costal

(ca la sân); de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. drenajul porţiunii dorsale superioare şi mijlocii – se realizează de-a lungul trapezului, de la marginea

lui scapulară spre vertebra cervicală 4, coborând apoi pe lângă coloana vertebrală spre T12. Presiunile

şi orientarea drenajului se fac înspre lateral ca la peretele toracic anterior, putându-se lucra fie cu toată

palma, fie cu policele ambelor mâini; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

5. drenajul porţiunii dorsale inferioare – de la pliul axilar spre marginea inferioară a grilajului costal,

„în evantai”; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

Dacă se urmăreşte doar drenarea toracelui, se va încheia cu pompajul ganglionilor axilari

(subscapulari).

Drenajul regiunii lombare

1. pompajul ganglionilor inghinali – atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care drenează

această regiune.

2. drenajul porţiunii lombare laterale – orientând limfa spre ganglionii inghinali superiori; de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

3. drenajul porţiunii lombare medii – zona de la vertebra T12 până la marginea superioară a pliului

interfesier reprezintă punctul de plecare, drenarea efectuându-se spre lateral (ganglionii inghinali

superiori). Manevra se execută cu toată palma sau cu policele; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

4. pompajul ganglionilor inghinali.

Drenajul regiunii fesiere

1. pompajul ganglionilor inghinali – atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care drenează

această regiune.

2. drenajul porţiunii fesiere mijlocii – manevrele de drenaj se încep de la limita inferioară a şanţului

interfesier, direcţionând spre ganglionii inghinali inferiori şi îndreptându-ne spre limita superioară a

şanţului interfesier, executate de 3 ori; de 3 ori retur.

3. drenajul porţiunii sacrale – în potcoavă cu policele, înspre în jos; se repetă de 3 ori.

4. drenajul porţiunii fesiere laterale – se face spre ganglionii inghinali superoexterni; de 3 ori apel, de 3

ori retur.


17

DRENAJUL LIMFATIC GENERAL (DESFĂŞURARE)

Pacientul se află în decubit dorsal.

1. pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori (cercuri mici cu degetele).

2. drenajul feţei anterioare a gâtului – de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului şi a corpului

acestuia; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3. drenajul feţei laterale a gâtului – pe marginea postero-laterala a SCM-ului3 şi marginea anterioară a

trapezului superior; de 3 ori apel, de 3 ori retur.


5. pompajul cisternei Pecquet- de 7 ori.


- grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) – de 3 ori;

- grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) – de 3 ori;

- grupul central (în centrul axilei) – de 3 ori.

7. drenajul braţului:

- faţa internă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- faţa externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- presiunile în brăţară – de 3 ori.

8. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni – de 3 ori.

9. drenajul antebraţului:



- manevra sandwich – de 3 ori apel, de 3 ori retur;


10. drenajul pumnului şi al mâinii:

- pompaj pe faţa anterioară a pumnului, sub pliul de flexie;

- drenajul feţei palmare – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- drenajul feţei dorsale – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- drenajul degetelor – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

11. manevrele finale.

12.pompajul ganglionilor axilari – de câte 3 ori grupul central, toracic şi humeral.

13.se lucrează membrul superior opus.

14.pompajul ganglionilor mamari – grupul mamar extern, mijlociu şi inferior, de 3ori.

15.drenajul părţii costale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

3Muşchiul Sternocleidomastoidian

18

16.drenajul sânului – „în bandă"; de 3 ori apel, de 3 ori retur.

17.drenajul zonei inferioare a grilajului costal – „în evantai"; de 3 ori apel, de 3 oriretur.

18.pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii şi inferiori.

19. pompajul ganglionilor axilari.

20. se lucrează partea opusă.

21.pompajul ganglionilor retroclaviculari – de 7 ori.

22.pompajul cisternei Pecquet – de 7 ori.

23.pompajul ganglionilor lomboaortici şi iliaci – de 3 ori pe fiecare parte.

24. pompajul ganglionilor inghinali – de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern sisupero-intern).

25. drenajul propriu-zis al abdomenului:

a) drenajul regiunii abdominale stângi:

- de la punctul stâng superior spre cel stâng inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur;

- de la punctul median spre punctul stâng superior – de 3 ori apel, 3 ori retur.

b) drenajul regiunii abdominale drepte:

- de la punctul median spre punctul drept superior – de 3 ori apel, 3 ori retur;

- de la punctul drept superior la cel drept inferior – de 3 ori apel, 3 ori retur.

c. drenajul de întoarcere – „în potcoavă" de 3 ori.

d. drenajul părţii de mijloc a abdomenului:

- manevra lingură – de 3 ori;

- vibraţii – de 3 ori.

26. pompajul ganglionilor inghinali, lomboaortici şi iliaci – de 3 ori.

27. drenajul coapsei:



- faţa anterioară – „în lingură”; de 3 ori apel, de 3 ori retur;


28. pompajul ganglionilor poplitei.

29. drenajul genunchiului:


- faţa externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

30. drenajul gambei:





31. drenajul piciorului:

19

- regiunea maleolară şi internă a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur;

- regiunea maleolară şi externă a piciorului – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

32. drenajul degetelor.

33. manevrele finale.

34. pompajul ganglionii inghinali profunzi şi superficiali – de 3 ori.

Se modifică poziţia pacientului în decubit ventral.

35. drenajul coapsei:



- faţa medio-posterioara – „în lingură” – de 3 ori apel, de 3 ori retur;


36. pompajul ganglionilor poplitei.

37. drenajul gambei:



- faţa medie posterioară – „în lingură" – de 3 ori apel, 3 ori retur;



38. drenajul piciorului – regiunea internă şi externă – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

39. drenajul degetelor.

40. manevre finale.

41. pompajul ganglionilor inghinali- atât cât se poate efectua, pe grupul supero-extern care drenează

această regiune.

42. drenajul porţiunii mediane a regiunii fesiere – de Ia porţiunea inferioară a şanţului interfesier spre

porţiunea sa superioară – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

43. drenajul porţiunii laterale a regiunii fesiere – de la spina iliaca antero- superioară la articulaţia

coxo-femurala – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

44. drenajul porţiunii sacrale – „în potcoavă” cu policele înspre în jos; se repetă de 3 ori.

45. drenajul porţiunii lombare laterale – orientând limfa spre ganglionii inghinali superiori – de 3 ori

apel, de 3 ori retur.

46. drenajul porţiunii lombare medii – de 3 ori apel, de 3 ori retur.



49. pompajul ganglionilor axilari – grupul subscapular şi grupul central; de 3 ori.

50. drenajul porţiunii dorsale superioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

51. drenajul porţiunii dorsale laterale – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

20

52. drenajul porţiunii dorsale mijlocii-inferioare – de 3 ori apel, de 3 ori retur.

53. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari).


Efectele masajului de drenare limfatică se vor face imediat simţite prin:

• întărirea sistemului imunitar datorită stimulării ganglionilor limfatici;

• dinamizarea circulaţiei limfei în spaţiile intercelulare;

• accelerarea curentului limfatic şi eliminarea rapidă a reziduurilor toxice;

• antrenarea toxinele care blochează procesele fiziologice;

• intensificarea schimburilor nutritive şi eliminarea toxinelor din corp;

• uşurarea transportului acizilor graşi şi al colesterolului;

Regului. Indicaţii. Contraindicaţii

Reguli în drenajul limfatic manual pe regiuni

- Drenajul limfatic al feţei urmează intotdeaunua celui al gâtului.

- Drenajul limfatic al membrului superior şi cel al toracelui anterior se pot face de sine stătător, dar

este recomandată execuţia lor împreună.

- Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al abdomenului

(abdomenul poate fi drenat singur).

- Regiunea lombară şi cea fesieră se pot drena împreună cu abdomenul atunci când este cazul şi vrem

să stimulăm acţiunea.

- Manevrele trebuie să fie lente, ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.

- Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie să depăşească 40-50 mm Hg.

- Sunt necesare mai multe repetări pe acelaşi loc, de 2, 3 sau 4 ori înainte de a deplasa mâna, pentru a

mobiliza coloana de limfă.

- Faza cea mai importantă a manevrei este relaxarea presiunii, în momentul în care capilarele şi-au

redobândit calibrul iniţial. Dacă presiunea propulsează limfa capilarelor către colectoare, relaxarea

permite capilarelor să se umple din nou.

Indicaţii generale

- prima fază a tratamentului în toate formele de edem de origine venoasă, cardiacă sau limfatică cu

excepţia edemului congenital în care nu există căi limfatice;

- tratamentul proceselor inflamatorii;

- perioada pre- şi postoperatorie în chirurgia estetică, plastică şi reparatorie (implantul grefelor

cutanate, lipoabsorbtie, intervenţii corectoare pentru diverse segmente, etc.);

21

- tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici după arsuri, intervenţii chirurgicale, accidente, etc);

- tratamentul obezităţii;

- tratamentul celulitei;

- tratamentul tulburărilor trofice distale ale membrelor, consecutive insuficienţelor arteriale sau

venoase;

- tratamentul oboselii cronice- ritmul lent al manevrei, asociat blândeţei execuţiei, creând condiţiile

relaxării fizice şi psihice a pacientului;

- tratamentele cosmetice ale feţei cu vizarea ridurilor, cearcănelor, pungilor şi oricăror modificări

apărute datorită unei irigaţii ineficienţe, pentru hrănirea şi regenerarea celulelor pielii şi pentru

eliminarea resturilor metabolice.

Contraindicaţii generale

Acestea se limitează, mai ales, la procesele infecţioase grave, dar şi la recidivele metastatice

care reprezintă contraindicaţia cea mai clară în acest moment.

tulburări cardiace;

tulburări renale;

tulburări respiratorii ;

afecţiuni ale tiroidei;

hipotensivi.

Documents

Drenajul Limfatic Manual