Drept și legislație forestieră

Culegere de acte normative obligatorii pentru examen

Suport de seminar

Conf. univ. dr.ing. Laura Bouriaud

Anul universitar 2012/2013

2

Cuprins

Suport de seminar 3

1 Seminar Nr.1: Căutarea on-line a textului unui act normativ 3

2 Seminar Nr. 2: Codul civil şi Codul penal 5

3 Seminar Nr. 3: Constituirea bazei de legi obligatoriu de parcurs pentru standardul minim de notare. Identificarea structurii normei juridice. 7

4 Seminar Nr. 4: Studiul unui domeniu de reglementare 10

5 Seminar Nr. 5: Consolidarea materiei parcurse la curs 12

6 Seminariile Nr. 6-10: Pregătirea referatului Norme juridice referitoare la un domeniu de reglementare 13

7 Seminariile Nr. 11 şi 12: Evaluarea referatului 15

8 Seminarul Nr. 13: Acte de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor silvice 16

9 Seminarul Nr. 14: Consolidarea unor noţiuni din curs în vederea pregătirii examenului 17

10 Anexe 18

Culegere de legislație obligatorie pentru examen 21

1 Subiecte 2013 DLF – partea de legislație 21

2 Lege nr. 46 din 19 martie 2008 -Codul silvic 25

3 HOTĂRÂRE nr.997/1999(structuri silvice proprii) pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate private 46

4 Hotărârea de guvern nr.1.076 /2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier 49

5 Lege nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice 54

6 Ordinul 1540 din 2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos 63

7 Hotararea 85 din 29 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond forestier proprietate publica, catre agentii economici 70

8 Ordonanta de urgenta 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice 77

3

Suport de seminar

1 Seminar Nr.1: Căutarea on-line a textului unui act normativ

Obiective: 1. căpătarea deprinderii de a găsi cu ajutorul internetului textul legii în vigoare 2. familiarizarea cu motoarele de căutare a legislaţiei pe Internet

Dicţionar de termeni: - act normativ; - lege, ordonanţă de urgenţă, hotărâre de guvern, ordin al ministrului; - lege în vigoare, lege abrogată. Exerciţiu 1: căutare generică #legislaţie# Se deschide motorul de căutare Google (www.google.com) şi se scrie „legislaţie”. Se vizionează rapid lista de rezultate obţinute şi se reţin câteva adrese care vor fi deschise şi evaluate în exerciţiul următor. Reţinem: Termenul “lege”, ca izvor de drept, are două înţelesuri:

- în sens larg, ea desemnează orice act normativ adoptat de organismele competente ale statului (legi, decrete, ordonanţe, hotărâri etc.);

- în sens restrâns, ea priveşte numai o anumită categorie de acte normative, şi anume cele adoptate de Parlament. Potrivit art. 72 din Constituţie, “Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare”.

Exerciţiul 2: evaluarea surselor de legislaţie online

- se deschide sursa de legislaţie - se verifică sistemul de căutare oferit - se încearcă introducerea unor cuvinte cheie pentru a vedea posibilitatea de accesare a unui domeniu general

(legislaţie de mediu, silvică, protecţia muncii, etc.) Exerciţiul 3: Căutaţi un act normativ din domeniul silvic (Codul Silvic) cu ajutorul motorului de căutare general Google. Exerciţiul 4: Utilizaţi în primul rând site-urile web ale Camerei Deputaţilor şi Monitorului Oficial şi găsiţi următoarele acte normative:

- Legea nr. 46/2008 Codul Silvic; - O.U. nr. 139 din 5 octombrie 2005 privind administrarea pădurilor din România; - H. nr. 232 din 07/03/1990 privind intensificarea acţiunilor de pază a pădurilor, a controlului circulaţiei

materialului lemnos şi legalităţii funcţionării instalaţiilor de debitat lemn rotund în cherestea; - O. 606 din 30 septembrie 2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi

perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos. Exerciţiul 5: pentru fiecare dintre actele de mai sus, şi pentru trei site-uri Internet furnizor de legislaţie completaţi următorul tabel care să vă permită aprecierea utilităţii site-ului respective:

4

Exemplu: Legea 46/2008 Codul silvic Site

www.cdep.ro Site www.monitoruloficial.ro

Site www

1 Site-ul prezintă motor de căutare a legislaţiei Da Da 2 Accesul liber la text: se poate accesa textul legii Da Nu 3 Site-ul prezintă informaţii despre statutul legii (în

vigoare, abrogat) Da Nu

4 Site-ul prezintă informaţii despre faptul că actul normativ a fost deja modificat

Da Nu

4 Site-ul nu prezintă publicitate exagerată (peste 50% din suprafaţa ferestrei este ocupată de textul actului, nu de reclame)

Da Da

5 Alte criterii …. 6 Alte criterii ……. Total puncte obţinute (calculaţi un punct pentru

răspunsul Da, 0 puncte pentru răspunsul Nu)

Se vor compara rezultatele obţinute pentru diferite site-uri.

5

2 Seminar Nr. 2: Codul civil şi Codul penal

Obiectiv: 1. consolidarea deprinderii de accesare a legislaţiei cu ajutorul Internetului 2. căpătarea deprinderii de a cunoaşte structura unui act normativ 3. familiarizarea cu noţiuni de drept civil şi penal

Dicţionar de termeni: - cod civil; - cod penal; - titlul, secţiune, subsecţiune, capitol; - articole, aliniate, litere; - anexe; - regulamente, metodologii, instrucţiuni şi criterii. Exerciţiul 1: 1. Căutarea textului Codului civil şi a textului Codului penal. 2. Observarea structurii actului. 3. Copierea în caietele de seminarii a principalelor capitole (secţiuni) ale celor două coduri. Notare: un punct pentru încadrarea în 15 minute şi însuşirea principalelor idei despre materia codului civil sau penal (verificare prin sondaj dupa copierea titlurilor). Exerciţiul 2: Pentru consolidarea observării structurii actului: Observaţi structura următoarelor acte normative şi analizaţi structura următoarelor legi, cu atenţie asupra anexelor:

- Ordinul 25 din 4 februarie 2009 pentru aprobarea Metodologiei….; - Ordinul 606 din 30 septembrie 2008; - Legea 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Reţinem: Principala formă de exprimare a normelor juridice sunt actele normative. Actele normative sunt grupate în părţi, titluri, capitole, articole, paragrafe, puncte, alineate.

Discuţie asupra Codului civil Discuţie asupra Codului penal Observaţie asupra infracţiunilor în legătură cu serviciul.

Art. 295-309 Cod penal: delapidarea, abuzul în serviciu, purtarea abuzivă, conflictul de interese, deturnarea de fonduri

Observaţie asupra definiţiei infracţiunii în Codul penal.

Art. 15. – (1) Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o. (2) Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.

Observaţie asupra definirii şi sancţionării infracţiunii de furt în Codul Penal şi în Codul silvic.

Art. 110 (1) Cod silvic: Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de 5 pana la 20 de ori inclusiv mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit.a); c) cu inchisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de peste 20 pana la 50 de ori

6

inclusiv mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; d) cu inchisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. (2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: a) de doua sau mai multe persoane impreuna; b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta; c) in timpul noptii; d) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.

7

3 Seminar Nr. 3: Constituirea bazei de legi obligatoriu de parcurs pentru standardul minim de notare. Identificarea structurii normei juridice.

Obiective:

1. Consolidarea deprinderii de consultare şi selectare a legislaţiei specifice cu ajutorul Internetului 2. Constituirea unei baze de legi, structurarea ei 3. Deprinderea sistemului de identificare/învăţare a actului normativ 4. Identificarea structurii interne a normei juridice (ipoteza, dispoziţia, sancţiunea)

Dicţionar de termeni:

- normă juridică - structura normei juridice: ipoteză, dispoziţie, sancţiune - articol - ierarhia actelor normative

Reţinem: Un sistemului simplu de identificare/învăţare a actului normativ este următorul: se citează tipul actului normativ (L, OG, OUG, HG, OM), numărul actului, anul şi o denumire scurtă a actului, care să permită memorarea.

De ex. actul normativ “Hotarare nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea si functionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodarirea padurilor proprietate publica apartinand unitatilor administrativ-teritoriale si a celor proprietate privata” nu poate fi memorată ca atare. În sistemul propus, acest act normativ poate fi memorat sub forma HG 997/1999 privind structurile silvice proprii.

Exerciţiul 1: Se utilizează motoarele de căutare a legislaţiei pentru a se accesa şi înregistra într-un fişier word următoarele legi care trebuie cunoscute pentru standardul minim de notare:

1. Legea 46/2008 Codul silvic

2. Ordonanta de urgenta nr. 139 din 5 octombrie 2005 privind administrarea padurilor din România

3. Hotarare nr. 997 din 2 decembrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea si functionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodarirea padurilor proprietate publica apartinand unitatilor administrativ-teritoriale si a celor proprietate privata

4. Hotararea 1076 din 23 septembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier

5. Lege nr. 171 din 16/07/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

6. Ordonanta 2 din 12 iulie 2001 (Ordonanta 2/2001) privind regimul juridic al contraventiilor

7. Ordinul 606 din 30 septembrie 2008 (Ordinul 606/2008) pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos

8. Hotararea 85 din 29 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond forestier proprietate publica, catre agentii economici

9. Legea 407 din 9 noiembrie 2006 (Legea 407/2006) vanatorii si a protectiei fondului cinegetic

10. Ordonanta de urgenta 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Exerciţiul 2:

Se identifică de către studenţi, în Codul silvic, un număr de cinci norme juridice, făcându-se referire la definiţia de la curs (regulă de comportament).

Reţinem: Structura internă a normei juridice. Orice normă conţine:

- Ipoteză: stabileşte condiţiile în care se va aplica norma de conduită şi categoria subiecţilor cărora li se aplică

- Dispoziţie: stabileşte însăşi norma de conduită, acţiunea sau inacţiunea, drepturile şi obligaţiile corespunzătoare ale subiecţilor

8

- Sancţiune: stabileşte consecinţa nerespectării regulii de conduită prescrise în dispoziţie.

Sancţiunile pot fi:

- civile (nulitatea, daunele interese).

- administrative (mustrare, avertisment, amenda).

- penale (amenda penala, inchisoare).

Articolul conţine, de regulă, o singură normă juridică. Este însă posibil ca un articol să nu cuprindă o normă juridică completă, sau să cuprindă două sau mai multe reguli de conduită, astfel încât este nevoie să cunoaştem două sau mai multe articole (texte) ale unui act normativ. Din acest motiv, actul normativ trebuie citit în întregime pentru a înţelege corect sensul şi finalitatea dorită.

Unele norme juridice sunt complete, altora le lipseşte sancţiunea sau dispoziţia.

Exemplu:

ipoteza dispoziţia sancţiunea

Art 1 CS Totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse in acestea ulterior, in conditiile legii,……… , indiferent de natura dreptului de proprietate, ……...

constituie fondul forestier national

fără

Art. 1. - (1) OM 904/2010

Gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de forma de proprietate,

se face prin ocoale silvice autorizate.

fără

Art. 19 (4) OM 904/2010

………..în baza unui înscris cu privire la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care titularul autorizaţiei a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni silvice, a unor infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi în cazul suspendării de două ori a autorizaţiei de practică într-o perioadă de 2 ani.

Retragerea autorizaţiei de practică se dispune …….

fără

Art. 19 (5) lit. j OM 904/2010

nerespectarea de către şeful ocolului silvic a obligaţiei de a informa în scris inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază teritorială se află pădurea, în termen de 30 de zile, cu privire la suprafeţele de pădure, altele decât cele care au stat la baza autorizării, pentru care ocolul silvic a încheiat contracte de administrare sau de servicii silvice.

(duce la) - termen subînţeles

Suspendarea autorizaţiei de practică …..

Unele norme juridice au cele trei părţi în conţinutul aceluiaşi articole din lege.

Exemplu:

ipoteza dispoziţia sancţiunea

Art. 108. - (1) CS

Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, ….

….. constituie infracţiune silvică şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

Art. 111. - (1) CS

Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare prin incendiere a pădurilor, a perdelelor forestiere de protecţie, a vegetaţiei forestiere din terenurile degradate ameliorate prin împăduriri, a jnepenişurilor şi a vegetaţiei

....constituie infracţiune

şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

9

forestiere din afara fondului forestier naţional, de către proprietari, deţinători, administratori sau de orice altă persoană, ......

Art. 113 CS

Falsificarea dispozitivelor speciale de marcat .....

constituie infracţiune silvică

şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

Alte norme juridice conţin ipoteza într-un articol, iar sancţiunea şi dispoziţia în alt articol.

Exemplu:

ipoteza dispoziţia sancţiunea

Art. 114 CS

Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracţiune silvică

şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Art. 30 CS (1) Lucrările de reîmpădurire şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.

Unele norme juridice fac trimitere către altele:

Ex.:

Art. 114. Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Articolul 30 face referire la obligaţia de regenerare:

(1) Lucrările de reîmpădurire şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.

Ex.:

Art. 115. CS: Maximul special al pedepselor se majorează cu 2 ani în cazurile în care infracţiunile prevăzute la art. 106-113 sunt săvârşite de personal silvic.

Pentru a şti căror fapte se aplică această formă agravată se face trimitere către definiţia faptelor de tăiere ilegală de arbori, furt de arbori, distrugere şi degradare prin incendiere, păşunat ilegal, folosire fără drept a dispozitivelor silvice de marcat şi falsificarea dispozitivelor silvice de marcat, descrise în art 106-113.

10

4 Seminar Nr. 4: Studiul unui domeniu de reglementare Obiective:

1. căpătarea deprinderii de a identifica toate actele normative referitoare la o problemă comună / activităţi specifice sectorului silvic

2. identificarea raporturilor dintre actele normative selectate şi însuşirea modului de realizare a schemei de reglementare

Dicţionar de termeni:

- domeniu de reglementare - schema de reglementare - act normative de abrogare, modificare, aprobare, completare, republicare - fişa actului (cdep.ro) - promulgarea legii - principiul de imediată aplicare a legii speciale

Exerciţiu (pe grupe de studenţi): Găsiţi un act normativ sau mai multe referitoare la:

1. Utilizarea pesticidelor în silvicultură 2. Materiale forestiere de reproducere 3. Accesibilizarea fondului forestier 4. Comisia de atestare a agenţilor economici

Rezultat: - lista actelor normative - schema de reglementare

Etape : Identificaţi actul normativ principal, notaţi-l în centrul schemei. Trasaţi o săgeată cu linie continuă dinspre actul normativ de aprobare, modificare sau completare către actul normative modificat sau completat. Trasaţi o săgeată cu linie continuă barată cu un X dinspre actul de abrogare către actul abrogat. Trasaţi o săgeată cu linie întreruptă dinspre actul normativ principal către actul normativ de implementare. Sensul săgeţii trebuie să fie spre actul care suferă modificarea, sau, în cazul actelor de implementare, dinspre actul implementat către actul de implementare : de ex de la Lege către Hotărârea de guvern, sau de la Ordonanţă către Ordin al Ministrului.

Exemplu: Materiale forestiere de reproducere

O.G. 11/2004 (privind MFR) Act principal

OUG 42/2006 de completare

L 161/2004 de aprobare si modificare

L 368/2006 de aprobare

O.M. 269/2001 (privind catalogul surselor)

de modificare a catalogului:O 767/2006; O366/2009;O 481/2002

OM 610/2005 (privind regiunile de provenienţă)

O.M. 321/2004 (calitatea semintelor)

OM 1028/2010 (privind regiunile de provenienţă)

5 Seminar Nr. 5: Consolidarea materiei parcurse la curs Obiectiv: - consolidarea prin întrebări şi răspunsuri a materiei parcurse la primele cursuri. Întrebări: Ce este dreptul ? Ce sunt normele juridice ? Definiti actul juridic si faptul juridic. Dati exemple de ramuri de drept public si de ramuri de drept privat. De ce normele regimului silvic sunt de “imediata aplicare” in fata normelor de drept civil referitoare la proprietate? Considerati exemplul dat in Cadrul nr. 1. Cum se manifesta in fapt forta de coercitie a statului? Care sunt atributiile Guvernului? Care sunt principalele categorii de legi? Care este diferenta dintre legile organice si cele ordinare? Care este diferenta dintre hotarari de guvern si ordonante de guvern? Ce este administratia publica? Care sunt institutiile administratiei publice centrale? Care sunt institutiile administratiei publice locale? Care sunt institutiile administratiei publice de specialitate silvica? Regia Nationala a Padurilor se afla coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea Ministerului? Enumerati cinci atributii ale ITRSV-urilor in domeniul manageemntului activitatilor din silvicultura. Enumerati cinci atributii ale ITRSV-urilor in domeniul controlului regimului silvic. Aratati ce inseamna administrarea unitara a fondului forestier national. Definiti administrarea fondului forestier si comparati cu administratia publica de specialitate. Ce este ocolul silvic? Ce anume desemneaza sintagma „structura silvica de rang superior”? Aratati ce inseamna principiul teritorialitatii in administrarea fondului forestier. Statutul functionarii ocoalelor silvice. Ce contine contractul de administrare de paduri.

13

6 Seminariile Nr. 6-10: Pregătirea referatului Norme juridice referitoare la un domeniu de reglementare

Obiectiv:

1. căpătarea deprinderii de organizare a informaţiei legale (norme de conduită) despre o anumită activitate din sectorul silvic

2. căpătarea deprinderii de a sesiza esenţialul unui act normativ şi de a face o sinteză 3. cunoaşterea în detaliu a reglementărilor dintr-un anumit domeniu 4. formarea deprinderii de a compara diferite acte normative pentru identificarea corectă a normei de conduită

Domenii de reglementare (exemplificare):

1. Accesibilizarea fondului forestier 2. Administrarea fondurilor de vânătoare 3. Regimul ariilor naturale protejate (Natura 2000) 4. Materiale forestiere de reproducere 5. Comisia de autorizare a agenţilor economici pentru activitatea de exploatări forestiere 6. Statutul personalului silvic şi drepturi speciale ale personalului silvic 7. Organizarea şi re-organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor 8. Pescuitul şi acvacultura 9. Înfiinţarea ocoalelor silvice private 10. Cadastru funciar 11. Vânzarea masei lemnoase către agenţii economici 12. Legea mediului şi garda de mediu 13. Funcţionarea ITRSV-urilor 14. Înfiinţarea perdelelor forestier de protecţie 15. Prevenirea şi stingerea incendiilor în păduri 16. Paza fondului forestier şi controlul circulaţiei materialului lemnos pe drumurile publice 17. Activitatea de control a legalităţii funcţionării instalaţiilor de debitat lemn 18. Regimul deşeurilor de lemn rezultate din activitatea de debitare a lemnului 19. Regimul shimbării categoriei de folosinţă a terenurilor forestiere 20. Regimul defrişării 21. Regimul păşunatului în fondul forestier şi înafara fondului forestier naţional

Se pot alege şi alte domenii de reglementare, cu excepţia regimului silvic, infracţiunilor şi contravenţiilor silvice şi administrării fondului forestier care sunt subiecte tratate la curs. Etape în întocmirea referatului:

1. alegerea temei 2. verificarea bazei legislative 3. procurarea textului actelor normative 4. studierea fişei actului 5. studierea notelor de fundamentare care explică de ce a fost nevoie să se adopte un anumit act normative 6. identificarea actului principal şi a actelor normative de modificare, aprobare, completare, precum şi a altor

acte normative care sunt legate indirect de domeniul de reglementare ales (ex cod silvic, norme referitoare la contravenţii silvice sau ciocane silvice de marcat)

7. realizarea schemei de reglementare 8. studierea textului actelor normative 9. redactarea capitolului Introducere în principal pe baza informaţiilor din notele de fundamentare şi din

dezbaterile parlamentare 10. redactarea capitolului Sediul reglementării pe baza schemei de reglementare 11. redactarea capitolului Instituţii şi autorităţi abilitate, competenţe

In acest capitol se identifică toate instituţiile şi persoanele menţionate în actul normativ care sunt responsabile cu punerea în practică a normelor juridice sau care răspund de controlul implementării legii a. Se identifică mai întâi subiectele de drept (participanţii la raporturile juridice) cu ajutorul

întrebărilor: i. Cui se adresează norma juridică (deţinători de terenuri, proprietari, gestionari…)

14

ii. Cine este responsabil de punerea în practică a regulii de drept iii. Cine controlează modul de implementare a legii

b. Se identifică eventualele instituţii menţionate şi competenţele lor (teritoriale, sau materiale – respective ce acte legale sunt abilitate să îndeplinească)

12. redactarea capitolului Reglementari referitoare la domeniul studiat

a. obiect material – ex fond forestier, pădure, material forestier de reproducere, teren forestier, etc. – Obiectul material defineşte sfera de aplicare a legii.

b. obiect juridic – protejarea relaţiilor sociale referitoare la protejarea fondului forestier, protejarea proprietăţii, respectarea biodiversităţii, conducerea lucrărilor silvotehnice, etc.

c. latura obiectivă a normelor juridice: acţiuni, inacţiuni, obligaţii sau drepturi ce revin subiectelor de drept. Sunt enumerate aici principalele obligaţii şi drepturi ale persoanelor subiecte de drept.

13. redactarea capitolului Răspunderi şi sancţiuni

Capitolul clasifică principalele dispoziţii de implementare a legii şi le enumeră pe categorii (infracţiuni, contravenţii, dar şi măsuri speciale ce trebuie luate pentru implementarea legii).

15

7 Seminariile Nr. 11 şi 12: Evaluarea referatului Obiectiv:

- formarea deprinderii de analiză şi evaluare a unei sinteze legislative Referatul este evaluat de către cadrul didactic şi de către un grup de doi studenţi, astfel încât fiecare student să trebuiască să evalueze cel puţin două referate ale colegilor săi. Se utilizează următorul tabel de evaluare. Standardul minim Nota maximă Numărul de legi studiate

Cel puţin cinci acte normative studiate Cuprinderea tuturor actelor normative din domeniu, plus a celor cu influenţă indirectă cum este Codul silvic sau legea contravenţiilor

Actualitatea actelor studiate

Doar actele normative în vigoare Se face referire şi la acte normative abrogate. Referatul cuprinde şi un foarte scur istoric al evoluţiei actelor normative

Introducere Cuprinde doar informaţia din nota de fundamentare

Cuprinde informaţii sintetizate şi din alte surse – declaraţii, presă, articole

Instituţii şi competenţe

Sunt identificate subiectele raportului juridic Sunt enumerate instituţiile meţionate în actul normativ

Sunt identificate subiectele şi instituţiile Sunt specificate competenţele fiecărei instituţii pe domeniul studiat Referatul arată că s-a înţeles rolul fiecărei instituţii

Reglementari referitoare la domeniul studiat

S-a identificat corect obiectul juridic şi material (relaţiile sociale protejate şi domeniul de aplicare al actului) S-a făcut un rezumat al principalelor drepturi şi obligaţii Se depunctează copierea automată articol cu articol, fără o încercare de sinteză şi rezumare a regulilor de drept.

În plus de standardul minim, se face o clasificare a normelor juridice astfel încât să reiasă faptul că studentul stăpâneşte materia, ştie care sunt regulile principale de aplicat în acel domeniu. Referatul arată capacitate de sinteză asupra textului mai multor acte normative. De ex., se corelează textul unui articol dintr-o lege cu textul unui articol similar dintr-o altă lege. Sunt studiate inclusive prevederile din legi care nu tratează decât indirect domeniul de reglementare – de ex codul silvic, legea mediului, legea contravenţiilor.

Răspunderi şi sancţiuni

Se enumeră sancţiunile prevăzute în actul normativ principal.

Se enumeră inclusiv sancţiunile relevante din alte acte normative (legate de domeniul studiat). Sancţiunile sunt prezentate sub forma unei clasificări.

Concluzii Nu sunt obligatorii Referatul se încheie cu o serie de concluzii cu privire la domeniul reglementat (utilitate, dificultate de aplicare, instituţii abilitate, posibilităţi de îmbunătăţire, corelaţii între diferite legi, etc.)

Stilul de redactare

Se depunctează copierea automată articol cu articol, fără o încercare de sinteză şi rezumare a regulilor de drept.

Se punctează capacitatea de sinteză, abilitatea de a face un rezumat şi de a extrage ideile principale.

Punctualitatea Referatul trebuie predat în săptămâna 11 de cursuri, în funcţie de grupă, urmând a fi corectat şi analizat în timpul seminarului în care se predă, şi în timpul seminarului următor. Nepredarea referatului la data stabilită atrage obţinerea notei 4, indiferent de stadiul realizării referatului de la acea dată, şi indiferent de prezenţa sau nu a studentului respectiv la seminar. În caz de absenţă în ziua predării datorită unui motiv întemeiat, lucrările se transmit prin colegi.

16

8 Seminarul Nr. 13: Acte de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor silvice

Obiective:

1. familiarizarea cu formularele de completat în diverse activităţi de control a legalităţii 2. însuşirea deprinderii de a completa corect un proces verbal de constatare

Metoda:

- prezentarea activităţii de control a implementării legii (invitat extern de la ITRSV). Studenţii vor pregăti înainte de întâlnire câte o întrebare ce va fi adresată unui reprezentant de la ITRSV.

- prezentarea unor formulare tip şi a unor instrucţiuni de completare Rezultat:

- fiecare student va completa un process verbal de constatare a contravenţiei, calculând şi paguba produsă cu ajutorul actelor normative în vigoare (se va identifica şi actul care este necesar).

17

9 Seminarul Nr. 14: Consolidarea unor noţiuni din curs în vederea pregătirii examenului

Pentru organizarea acestui seminar, studenţii trebuie să îşi procure şi, eventual, să îşi imprime suportul de curs (cc 60 pagini).

Deasemeni studenţii trebuie să formuleze nişte întrebări pe baza textului celor zece acte normative obligatorii. De aceea se recomandă parcurgerea actelor normative şi notarea întrebărilor pe caietul de seminarii.

Seminarul se organizează pe două grupe, care vor trebui, pe rând, să pună întrebări şi să răspundă la întrebări.

Fiecare student va pregăti câte cinci întrebări din curs, pe care grupul le va sintetiza şi le va adresa celuilalt grup. Pentru a răspunde, studenţii au voie să folosească suportul de curs, însă timpul de consultare va fi limitat.

Rapiditatea şi acurateţea răspunsului va departaja cele două grupe. Membrii grupei câştigătoare vor acumula câte un punct pe sistemul de puncte de evaluare practicat la seminar.

În partea a doua a seminarului, întrebările vor trebui să fie extrase din textele de lege care sunt obligatorii pentru examen. În acest caz, membrii echipei câştigătoare vor primi câte două puncte.

18

10 Anexe ANEXA Nr. 1

Seria ....... Nr. .......

PROCES-VERBAL de constatare a contravenţiei silvice

Încheiat astăzi ...... luna .......anul ....... în localitatea ............... Subsemnaţii: Funcţia: Locul de muncă: 1. ............................................................................................................... 2. ................................................................................................................ 3. …………............................................................................................... în temeiul Ordonanţei Guvernului privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi al ........................, am constatat că: Făptuitorul ...................................., cu sediul ..........................., înregistrat în registrul comerţului cu nr. .............., cod fiscal ....................., reprezentat prin numitul ............................., zis ............................, domiciliat în judeţul .................., localitatea ......................, adresa ......................................., fiul lui ................ şi al ......................., ocupaţia ............................., loc de muncă ........................, posesor al BI (CI)/paşaportului seria ......... nr. .............., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, eliberat de ...................... la data de ............., în ziua de ............... luna ..................... anul ................., în jurul orelor........., în locul numit ...................... din raza Ocolului Silvic ..................., de pe raza comunei ................., judeţul ........................, a săvârşit faptele: .............................................................................................................. ......................................................................................................în următoarele împrejurări/detalii/circumstanţe agravante .........................., prin încălcarea prevederilor ..................................................................., cauzând o pagubă de ................ lei, conform fişei de calcul anexate, care face parte integrantă din prezentul proces-verbal. Au fost reţinute în vederea confiscării, în baza art. ....................., următoarele lucruri (bunuri): ......................................................., care aparţin ............................................... şi se predau în custodie numitului .........................., domiciliat în ............................, judeţul ........................, funcţia .......................... la ...................................., posesor al BI (CI) seria ........... nr. ..........................., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|. Depozitarea se face în locul ................................................................... În conformitate cu art. ....................................., operatorul economic este obligat la plata contravalorii următoarelor materiale lemnoase, conform calculaţiei anexate, care face parte integrantă din prezentul proces-verbal: .............................................................................................. Organul constatator propune/aplică: 1. amenda de .................... lei, conform art. ..................... din ..............; 2. amenda de ............. lei, conform art. ..................... din ........................; 3. amenda de .......................... lei, conform art. ................ din ......, în total o amendă de .................................... lei. Deoarece sunt/nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. .............. din ..............., făptuitorul poate/nu poate achita în termen de 48 de ore jumătate din minimul legal al amenzii, respectiv suma de ............ lei. O copie de pe chitanţă, în acest caz, se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poştă instituţiei din care face parte agentul constatator. Alte menţiuni (obiecţiunile contravenientului) .................................................................................................................. Contravenientul nu este de faţă/refuză/nu poate să semneze procesul-verbal. De faţă a fost martor (dacă nu sunt martori se arată motivul) ..................................................................., domiciliat în ......................, funcţia ......................, locul de muncă ................., BI/CI seria ......... nr. .............................., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|. Amenda va fi achitată în contul nr. ....................................................., iar despăgubirea în contul nr. ............................................., în termen de 15 zile de la comunicare, iar o copie de pe dovada plăţii va fi comunicată prin poştă sau fax instituţiei noastre. Cu drept de plângere în termen de 15 zile de la data comunicării la judecătoria în raza căreia s-a săvârşit fapta.

19

ANEXA Nr. 2 1) ..........................................

ÎNŞTIINŢARE DE PLATĂ pentru debitorul:

Numele şi prenumele ....................................................., prenumele părinţilor .........................................., data şi locul naşterii .................., domiciliul actual stabil ........................................................, CNP ......................................., BI/CI seria ........ nr. ..........., emis(ă) de Poliţia ................................... la data de ............................................., ocupaţia ................................., locul de muncă ........................................................ În baza procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor silvice încheiat în ziua de ........... luna .............. anul ........... la ................, vă comunicăm prezenta înştiinţare de plată pentru suma totală de .............. lei, constituită debit la instituţia noastră pe numele dumneavoastră. După trecerea termenului-limită prevăzut în procesul-verbal sus-menţionat, acesta devine titlu executoriu, fără nicio altă formalitate, şi se supune executării silite, în condiţiile dispoziţiilor legale imperative privind executarea silită a creanţelor bugetare. Această înştiinţare de plată se comunică dumneavoastră, în calitate de debitor bugetar, conform actelor normative în vigoare, pentru opozabilitate, împreună cu procesul-verbal în cauză. Contravenientul nu se află de faţă/refuză/nu poate să semneze. Se confirmă de martorul: Numele şi prenumele ............................, prenumele părinţilor ................... şi ................................., data şi locul naşterii ........................., domiciliul actual stabil ...................................., CNP ...................................., BI/CI seria ......... nr. ................, emis(ă) de Poliţia .............. la data de ..........., ocupaţia ................................, locul de muncă .......................................

Agenţii constatatori, Mi s-a înmânat şi am primit o copie a înştiinţării de plată, 1. ......................................... astăzi, ziua ....... luna ............ anul . 2. .....................................

.... ............................................................ (numele, prenumele şi semnătura contravenientului)

___________ 1) Denumirea instituţiei din care face parte agentul constatator.

20

ANEXA Nr. 3 1) ..........................................

PROCES-VERBAL (de dare în custodie a bunurilor reţinute în vederea

stabilirii provenienţei/confiscate) 1. Data încheierii ...................../......................./............ 2. Locul încheierii ................................... 3. Agenţi constatatori:

Numele şi prenumele Funcţia Locul de muncă a)

b)

4. Am constatat cu ocazia ......................................................... următoarele: .......................................................................................................................... .......................................................................................................................... 5. Aspectele constatate constituie contravenţii silvice şi s-au sancţionat în conformitate cu actul normativ ........................., prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice nr. .............................. . 6. S-a procedat la reţinerea în vederea stabilirii provenienţei/confiscarea următoarelor bunuri: 6.1. dobândite prin fapta comisă: Nr crt. Sortiment U.M. Cantitati Pret unitar Valoare

totala 6.2. care au servit la săvârşirea faptei: ................................................................................................ ................................................................................................. 7. Bunurile au fost reţinute/confiscate de la numitul ...................................., cu domiciliul în comuna (oraşul) ......................, str. ........................... nr. .................., judeţul ..................., care are calitatea de contravenient/însoţitor al transportului/reprezentant al S.C. .................................../cumpărător. 8. Obiecţiunile celui de la care s-a făcut reţinerea/confiscarea sunt: ..................................................................................... 9. Bunurile reţinute/confiscate au fost date în custodie dnei/dlui ............................, având funcţia de ........................ la ..............., posesoare/posesor a/al B.I./C.I. seria .................. nr. ......................, emis(ă) de Poliţia ............................ la data de ........../........../..........., cu domiciliul în comuna (oraşul) ................. str. .............. nr. ............., judeţul ...................... . 10. Pentru probarea provenienţei bunurilor reţinute se dă termen până la data de ........../........../..........., când se vor prezenta organelor de constatare actele legale doveditoare. În caz contrar, se dispune de către organele de constatare confiscarea bunurilor reţinute. 11. Bunurile reţinute în vederea stabilirii provenienţei s-au restituit proprietarului din următoarele motive: .................................................................................................................... 12. În urma analizei documentelor s-a dispus CONFISCAREA la data de...................... de către ...................................., având funcţia de .................................... la ...................... . 13. După valorificarea bunurilor confiscate conform pct. 6.1, după control rămân în gestiunea/custodia numitului ....................... următoarele bunuri: Nr. crt.

Sorti ment

U.M. Cantitate Valoare confiscata valorificata gestiune confiscata valorificata gestiune

Bunurile au fost valorificate conform chitanţelor nr. ............... ........................................................................................... 14. Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 4 (patru) exemplare, din care: - unul la agentul constatator; - unul la făptuitor; - unul la custode; - unul la contabilitatea 1)...................., pentru urmărirea gestionară a bunurilor confiscate.

Agenţi constatatori, Contravenient, Custode, a) ....................................... .......................... ........................ b) .......................................

________ 1)Denumirea şi adresa instituţiei din care face parte agentul constatator.

21

Culegere de legislație obligatorie pentru examen

1 Subiecte 2013 DLF – partea de legislație 1) Ce este fondul forestier? 2) Definitia padurii in sensul Codului silvic 3) În vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier national sunt obligatorii:

a) normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase b) reglementările privind circulaţia materialului lemnos c) reglementarile privind amenajarea pădurilor d) normele tehnice silvice privind marcarea arborilor e) normele tehnice privind îngrijirea şi protecţia vegetaţiei forestiere f) normele tehnice privind combaterea dăunătorilor vegetației forestiere

4) Care sunt formele de proprietate asupra fondului forestier național? 5) În pădurile proprietate private a persoanelor fizice sunt obligatorii:

a) Administrarea prin ocoale silvice autorizate b) Asigurarea serviciilor silvice c) Exploatarea masei lemnoase și efectuarea lucrărilor silvotehnice doar cu agenți economici atestați d) Administrarea prin ocoale silvice de stat

6) Care sunt obligațiile proprietarilor de fond forestier cu privire la aplicarea regimului silvic? 7) Care este regimul legal admis pentru regenerarea pădurilor? Unde este admis regimul

crângului? 8) Tăierile rase se pot efectua pentru regenerarea

a) Tuturor pădurilor, atunci când arboretul o cere b) Tuturor arboretelor în cazul substituirii sau refacerii lor c) Zăvoaielor d) Arboretelelor de amestec cu dominarea rășinoaselor e) Arboretele de molid si pin f) Arboretelor de salcâm, plop, salcie

9) Termenul de executare a reîmpăduririi și completării regenerării naturale este de:

a) Cel mult un sezon de vegetație de la tăierea unică sau definitivă b) Cel mult două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă c) Cel mult două sezoane de vegetație de la predarea parchetului tăiat definitiv d) Cel mult trei ani de la predarea parchetului tăiat definitiv

10) În ce condiții pot fi scoase definitiv terenuri din fondul forestier național? 11) Cine are drept de preempțiune la cumpărarea de terenuri din fondul forestier proprietate

privată? 12) Ce este precomptarea? 13) Cine efectuează controlul circulației materialelor lemnoase? 14) Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport: • Se confiscă • Se dau în custodie în vederea stabiliriii provenienței • Se inventariază și se depozitează sub pază la cel mai apropiat ocol silvic • Se valorifică potrivit legii • Se restituie proprietarilor dacă aceştia sunt identificaţi şi nu sunt autorii faptelor ilegale care au condus la

aplicarea sancţiunii de confiscare

22

15) Materialele lemnoase însoţite de documente specifice de transport care nu sunt completate

corespunzător: • Se confiscă • Se rețin și se predau în custodie în vederea stabiliriii provenienței • Se inventariază și se depozitează sub pază obligatoriu la cel mai apropiat ocol silvic • Se valorifică potrivit legii • Se restituie după reținerea documentelor aferente mijlocului de transport. 16) Proprietatea formelor asociative (obști, composesorate, păduri granicerești, păduri urbariale,

comune politice) este: • indivizibilă și alienabilă • indivizibilă şi inalienabilă • divizibilă și alienabilă 17) În ce situații valoarea prejudiciului se stabilește prin multiplicarea de două ori a valorii

obținute potrivit legii? 18) Care din următoarele fapte constituie infracțiuni conform codului silvic? • Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 şi 37 • Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor suprafeţe din fondul forestier national • Scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, dacă faptele au fost săvârşite cu ştirea sau cu acordul personalului

silvic • Scoaterea din rădăcini, fără drept, de puieţi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

național, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei

• Distrugerea prin tăiere a pădurilor, a perdelelor forestiere de protecţie, a vegetaţiei forestiere din terenurile degradate ameliorate prin împăduriri, a jnepenişurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, de către proprietari, deţinători, administratori sau de orice altă persoană

19) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare prin incendiere este

infracțiune: • Dacă a produs un prejudiciu de este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă

lemnoasă pe picior la data constatării faptei; • Indiferent de valoarea prejudiciului; • Dacă a avut a avut ca urmare producerea unui dezastru; 20) Cum se exprimă consistența conform Codului silvic? 21) Ce este controlul de fond? 22) Care sunt materialele lemnoase în înțelesul Codului silvic? 23) Care este suprafața maxima a unui ocol silvic conform HG 997/1999? 24) Care sunt atribuțiile șefilor de district sau brigadierilor silvici în ceea ce privește paza

pădurilor? 25) Când se organizează controlul de fond? • Ori de câte ori este nevoie • Când este necesară predarea cantonului către o altă persoană • Când se preia o suprafață de fond forestier în vederea încheierii unui contract de administrare • Când se înregistrează un prejudiciu sau în baza unei sesizări sau a semnalării unor tăieri ilegale 26) Care este definiția contravenției silvice conform Legii 171/2010? 27) Sancţiunile aplicabile pentru săvârşirea contravenţiilor silvice prevăzute în Legea 171/2010

sunt: • sancţiunea contravenţională principală - amenda;

23

• reţinerea sau confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea contravenţiei silvice • retragerea autorizaţiei/atestatului, după caz • închisoarea contravențională • prestarea unei munci în folosul comunității 28) Enumerați două contravenții în legătură cu exploatarea masei lemnoase conform Legii

171/2010 29) Enumerați două contravenții în legătură cu administrarea pădurilor conform Legii 171/2010. 30) Enunțați textul contravenției referitoare la tăierea fără drept conform Legii 171/2010 31) Cum se aplică sancțiunea amenzii contravenționale persoanelor juridice? 32) Cine pot fi titularii autorizaților de exploatare (Ordinul 1540/2011)? 33) Cum se face predarea spre exploatare a parchetelor (Ordinul 1540/2011)? 34) Cum se efectuează controlul respectării regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase? 35) Când se poate modifica lista de partizi în cursul anului de producție (HG 85/2004)? • la apariţia produselor accidentale care trebuie precomptate; • la distrugerea podurilor ori a platformei drumurilor auto de viituri sau inundaţii care fac inaccesibilă masa

lemnoasă • oricând, cu condiția respectării cotei de tăiere aprobată pentru anul de producţie respective și anunțarea

agenților economici • la căderi masive de zăpadă care nu permit realizarea de lucrări de deszăpezire • după cererea pieţei lemnului, dacă se respectă normele regimului silvic • la existența unor stocuri de masă lemnoasă doborâtă şi nescoasă din parchete la sfârşitul anului 36) Au dreptul să participe la licitaţie sau la negociere directă pentru masa lemnoasă pe picior

pusă în valoare de către ocoalele silvice de stat: • orice agenţi economici cu cod CAEN de activități de exploatări forestiere sau industrializarea lemnului legal

înregistrați la Registrul Comerțului, dacă fac dovada că dispun de mijloacele materiale şi financiare necesare • doar agenţii economici atestaţi pentru activitatea de exploatări forestiere, care fac dovada că dispun de

mijloacele materiale şi financiare necesare, precum şi de forţă de muncă specializată • doar agenţii economici care desfăşoară activitate de industrializare a lemnului, care fac dovada că dispun de

mijloacele financiare necesare și care încheie contracte pentru prestări de servicii cu agenţi economici atestaţi pentru exploatări forestiere

• orice unități specializate ale Regiei Naționale a Pădurilor • proprietarii și deținătorii de terenuri forestiere proprietate privată 37) Cum se organizează vizionarea masei lemnoase scoase la licitație de către agenții economici? 38) Ce este cazierul tehnic de exploatare și cum se completează? 39) În ce condiții masa lemnoasă pe picior care nu se vinde la licitații poate fi exploatată în regie

proprie de către Romsilva? • Dacă nu s-a vândut după o licitație și nici după negocierea directă • Dacă nu s-a vândut după două licitații și nici după negocierea directă • În caz de lipsă de cerere pentru produsele de igienă care prezintă pericol de depreciere a lemnului şi de

infestare a pădurilor, fără a mai fi nevoie de organizarea de licitații 40) Ce sunt tipurile de habitate de interes comunitar? 41) Ce este rețeaua ecologică Natura 2000? 42) Prin ce acte normative se instituie regimul de arie naturală protejată?

24

43) Care este zonarea internă a parcurilor naționale și naturale? 44) Enumerați trei activități care sunt permise în zonele de protecție integrală, in afara

perimetrelor rezervatiilor stiintifice. 45) Ce sunt rezervațiile naturale și care este regimul de management al rezervațiilor naturale?

25

2 Lege nr. 46 din 19 martie 2008 -Codul silvic În forma actualizată și include modificările aduse de: O.U.G. nr.193/2008 privind modificarea şi completarea art. 37 şi 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic : modifică art. 37 alin. (1) lit. a) şi b), art. 39 alin. (1) şi (2); introduce lit. e) şi f) la art. 37 alin. (1), alin. (6) şi (7) la art. 39 L. nr.54/201): pentru abrogarea alin. (2) şi (3) ale art. 34 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic - abrogă art. 34 alin. (2) şi (3) L. nr.95/2010 pentru modificarea alin. (1) al art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic - modifică art. 10 alin. (1) L. nr.156/2010 pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic - introduce alin. (31) la art. 62 L. nr.60/2012 Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - (1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional. (2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include: a) pădurile; b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere; c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite; d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă; e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi; f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic; g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice; i) perdelele forestiere de protecţie; j) jnepenişurile; k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. (3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră. Art. 2. - (1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, şi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie. (2) Termenul pădure include: a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum şi cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii; b) perdelele forestiere de protecţie; c) jnepenişurile; d) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. Art. 3. - (1) Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional. (2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu

26

dispoziţiile prezentului cod. Art. 4. - În sensul prezentului cod, definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul cod. Art. 5. - Principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele: a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor; b) asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurii; c) majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri; d) politici forestiere stabile pe termen lung; e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridică, instituţională şi operaţională în gestionarea pădurilor; f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii; g) creşterea rolului silviculturii în dezvoltarea rurală; h) promovarea tipului natural fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii; i) armonizarea relaţiilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate; j) sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii acestora; k) prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori. Art. 6. - (1) Fondul forestier naţional este supus regimului silvic. (2) Vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos. (3) Recoltarea şi valorificarea lemnului din vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2). (4) Persoanele juridice şi instituţiile publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele funcţiei de protecţie a pădurilor învecinate, altele decât cele aflate în proprietate, plătesc contravaloarea acestor funcţii potrivit prevederilor reglementate prin lege specială. Art. 7. - (1) După forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi: a) fond forestier proprietate publică a statului; b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativteritoriale; c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice; d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativteritoriale. (2) Fondul forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde păşunile împădurite, incluse în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în fondul forestier naţional. (3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan. Art. 8. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură reprezintă autoritatea de stat în domeniul silviculturii. Art. 9. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează structuri teritoriale de specialitate. (2) Denumirea şi regulamentul de organizare şi funcţionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acesteia. (3) Numărul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se dimensionează în raport cu suprafaţa fondului forestier şi cu numărul de proprietari. (4) Pentru o suprafaţă de cel mult 12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic. (5) Subunităţile silvice ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se înfiinţează la nivel teritorial sau judeţean, având suprafaţa minimă a fondului forestier, după cum urmează: a) 60. 000 ha în zona de câmpie; b) 120.000 ha în zona de deal; c) 180.000 ha în zona de munte.

TITLUL II Administrarea fondului forestier naţional Art. 10. - (1) Sunt obligatorii administrarea, precum s�i asigurarea serviciilor silvice, dupa� caz, la toate pa�durile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice, cu except�ia celor incluse în bazele experimentale ale Institutului de Cerceta�ri s�i Amenaja�ri Silvice „Marin Dra�cea”, preva�zute la art. 76, care se administreaza� de acesta. (articol actualizat) (2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri: a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta; b) ocoale silvice private care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea. (3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte. Art. 11. - (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor -

27

Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepţia terenurilor aferente activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. (4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier proprietate publică a statului pe care îl administrează, activităţi nespecifice administrării acestuia, numai în condiţiile legii. (5) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publică a statului pe care le administrează şi pentru înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexuri de vânătoare, în condiţiile legii. (6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva din fonduri publice şi din fondul de conservare şi regenerare devin fond forestier proprietate publică a statului şi se intabulează ca atare. (7) Veniturile Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se constituie din: a) valorificarea produselor fondului forestier şi din alte activităţi economice specifice; b) administrarea altor păduri, prestări de servicii şi închirieri de bunuri, în condiţiile legii; c) despăgubiri, potrivit legii; d) donaţii, potrivit legii; e) contravaloarea efectelor funcţiilor de protecţie a pădurilor; f) compensaţii acordate de la bugetul de stat; g) alte surse, potrivit legii. (8) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează şi de institute publice de cercetare sau de instituţii de învăţământ de stat cu profil silvic. Art. 12. - Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice private care funcţionează ca regii autonome de interes local cu specific exclusiv silvic sau pe bază de contracte cu ocoale silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. Art. 13. - (1) Pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice administrarea şi/sau serviciile silvice, după caz, se realizează prin ocoale silvice private, care funcţionează similar asociaţiilor şi fundaţiilor, sau pe bază de contract cu alte ocoale silvice. (2) Ocoalele silvice private prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât şi de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona în subordinea unor structuri silvice de rang superior. (3) Structurile silvice de rang superior dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice. Art. 14. - (1) Ocoalele silvice private prevăzute la art. 12 şi 13 au personalitate juridică, întocmesc balanţă, bilanţ contabil propriu, au buget anual de venituri şi cheltuieli distinct, de care dispun. (2) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generală, după caz, la propunerea ocolului silvic. (3) Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic sunt asigurate de şeful de ocol silvic, numit sau revocat de proprietarul unic, consiliul local ori de adunarea generală, după caz, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (4) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) şi directorii structurilor silvice de rang superior trebuie să aibă activitate de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii. Art. 15. - (1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) se autorizează prin înscriere în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice. (3) Pentru dobândirea personalităţii juridice, ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) încheie în prealabil actul constitutiv şi statutul în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. (4) Conţinutul Registrului naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura de constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi atribuţiile acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (5) Veniturile ocoalelor silvice prevăzute la alin. (2) se pot constitui din: a) valorificarea produselor fondului forestier; b) prestări de servicii şi închirieri de bunuri, în condiţiile legii; c) contravaloarea efectelor funcţiilor de protecţie a pădurilor; d) cotizaţia anuală a proprietarilor care le-au constituit; e) tarifele percepute pentru serviciile prestate; f) donaţii, potrivit legii; g) compensaţii acordate de la bugetul de stat sau local; h) alte surse, în condiţiile legii. Art. 16. - (1) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii.

28

(2) Ocolul silvic care deţine suprafaţa majoritară în cadrul unei localităţi este obligat, la cerere, să asigure, pe bază de contract, serviciile silvice pentru toţi proprietarii de fond forestier din localitatea respectivă care nu şi-au constituit ocol silvic privat. (3) În cazuri justificate, ocoalele silvice private pot asigura servicii silvice şi pentru fondul forestier proprietate publică a statului, amplasat în raza de competenţă a acestora, responsabilitatea administrării suprafeţelor respective revenind ocoalelor silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Art. 17. - (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier. (2) Proprietarii fondului forestier au următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic: a) să asigure întocmirea şi respectarea amenajamentelor silvice; b) să asigure paza şi integritatea fondului forestier; c) să realizeze lucrările de regenerare a pădurii; d) să realizeze lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor; e) să execute lucrările necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor pădurilor; f) să asigure respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; g) să exploateze masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat; h) să asigure întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în proprietate; i) să delimiteze proprietatea forestieră în conformitate cu actele de proprietate şi să menţină în stare corespunzătoare semnele de hotar; j) să notifice structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietăţii asupra terenurilor forestiere. (3) În cazul administrării pădurilor prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin acestora. Art. 18. - Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier au următoarele obligaţii: a) să respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementările privind circulaţia materialelor lemnoase; b) să asigure îngrijirea şi protecţia vegetaţiei forestiere, precum şi combaterea dăunătorilor acesteia. TITLUL III Gestionarea durabilă a pădurilor CAPITOLUL I Amenajarea pădurilor Art. 19. - (1) Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente silvice. (2) Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod. Art. 20. - (1) Amenajamentele silvice se elaborează la nivelul ocoalelor silvice pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. (2) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea următoarelor principii: a) principiul continuităţii recoltelor de lemn; b) principiul eficacităţii funcţionale; c) principiul asigurării conservării şi ameliorării biodiversităţii; d) principiul economic. (3) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani. (4) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice. (5) Din amenajamentul silvic întocmit în conformitate cu prevederile alin. (1) se realizează, după caz, câte un extras pentru fiecare proprietate. (6) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi reprezintă baza de referinţă a cadastrului forestier. (7) Grăniţuirea pădurii respectă principiile stabilite de Codul civil şi nu se aplică în interiorul acesteia. Art. 21. - (1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. (2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Amenajamentele silvice se elaborează prin unităţi specializate atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, iar contravaloarea lor se suportă de: a) administratorul fondului forestier proprietate publică a statului; b) proprietar, pentru suprafeţe mai mari de 100 ha. (4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe de maximum 100 ha din fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt cuprinse în asociaţii. (5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru finanţe

29

publice. (6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publică a statului se elaborează de institute de specialitate atestate şi se suportă de administratorul fondului forestier proprietate publică a statului. Art. 22. - (1) Amenajamentele silvice şi modificările acestora sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice, structurile silvice de rang superior şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, după caz, sunt obligate să transmită subunităţilor silvice teritoriale din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură situaţia comparativă dintre prevederile amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie şi de unitate amenajistică. (3) Modelul-cadru de raportare pentru situaţia comparativă prevăzută la alin. (2) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 23. - (1) Pădurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a acestuia, au făcut parte din categoria vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, se integrează în unităţi de producţie şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi de producţie şi/sau de protecţie noi, dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor. (2) Obligaţia identificării pădurilor prevăzute la alin. (1), până la momentul amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod. Art. 24. - (1) În cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi a altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier, situaţie în care se întocmeşte amenajament silvic în condiţiile prezentului cod. (2) Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi este scutită de taxe şi impozite. Art. 25. - (1) În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale: a) grupa I, care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale protejate de interes naţional; b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie, în care se urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu. (2) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare grupă se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.

CAPITOLUL II Conservarea biodiversităţii Art. 26. - Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere implică măsuri de gestionare durabilă, prin aplicarea de tratamente intensive, care promovează regenerarea naturală a speciilor din tipul natural fundamental de pădure şi prin conservarea pădurilor virgine şi cvasivirgine. Art. 27. - (1) Constituirea de arii naturale protejate de interes naţional, care cuprind şi păduri, se realizează potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Ocolul silvic care administrează pădurile situate în interiorul unui parc natural sau parc naţional are prioritate în dobândirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, în condiţiile legii, dacă suprafaţa pădurilor reprezintă mai mult de 50% din suprafaţa acestora. (3) Amenajamentele silvice întocmite şi aprobate, în condiţiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile naturale protejate de interes naţional sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aprobă numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).

CAPITOLUL III Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor Art. 28. - (1) Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate cu normele tehnice specifice. (2) La regenerarea pădurilor se aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului şi a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie. (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm, precum şi zăvoaiele în care este admis regimul crângului. Art. 29. - (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid, pin, salcâm, plop, salcie şi în zăvoaie, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei tăiate ras este de maximum 3 ha. Între suprafeţele tăiate ras se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori. (3) În situaţia apariţiei de produse accidentale, mărimea parchetului este determinată de mărimea suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta. (4) Realizarea unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior; dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior. (5) Tăierile rase în parcurile naţionale sunt interzise.

30

Art. 30. - (1) Lucrările de reîmpădurire şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă. (2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze compoziţiile-ţel stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin studiile de specialitate. (3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate şi/sau ale studiilor de specialitate aprobate. (4) Regenerarea se consideră încheiată la realizarea stării de masiv. Art. 31. - Modalităţile de producere, de comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege specială, în concordanţă cu prevederile europene în domeniu. Art. 32. - (1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, după somaţie, asigură, prin ocoale silvice sau prin societăţi comerciale atestate, executarea lucrărilor de împădurire şi de întreţinere, pe bază de deviz, până la închiderea stării de masiv, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar. (2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de societatea comercială atestată şi aprobat de unităţile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se comunică proprietarului. (3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau necontestat de proprietar în termen de 30 de zile calendaristice, constituie temei pentru executarea lucrărilor de regenerare. (4) Contravaloarea lucrărilor de regenerare efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este suportată de la bugetul de stat, până la recuperarea creanţei de la proprietar. (5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat. Art. 33. - (1) Administratorul fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de păduri au obligaţia să înfiinţeze fondul de conservare şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil, deductibil fiscal şi având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice. (2) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din următoarele resurse: a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului; b) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului; c) 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului; d) contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică; e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată; f) 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice; g) sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului; h) sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale pădurilor; i) alocaţii de la bugetul de stat. (3) Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru: a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri; b) împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi; c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier; d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor tinere existente; e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de reproducere; f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi; g) efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări; h) cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti. (4) Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile. (5) Evidenţa fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar. (6) Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. i). (7) În cazul fondului forestier proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3)

31

lit.a)-d), sumele rămase disponibile după reţinerea impozitului se pot restitui proprietarului, la cerere. (8) Lucrările prevăzute a fi finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot fi realizate şi cu resurse financiare din afara acestuia.

CAPITOLUL IV Asigurarea integrităţii fondului forestier naţional Art. 34. - (1) Terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia. (2) ABROGAT: Proprietatea forestieră nu poate fi divizată sub limita de 1 ha. (3) ABROGAT: În cazul în care prin deschiderea unei succesiuni, din cauza numărului de moştenitori se creează posibilitatea nerespectării prevederilor alin. (2), se constituie moştenirea în favoarea unui/unor moştenitor/moştenitori, la nivelul minim prevăzut în prezentul cod, cu plata de sultă de către cel/cei în favoarea căruia/cărora s-a constituit moştenirea. Art. 35. - Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional este interzisă. Art. 36. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 35, este permisă reducerea suprafeţei fondului forestier naţional prin scoatere definitivă, pentru realizarea obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, în condiţiile legii. (2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin. (1) poate compensa suprafaţa ocupată cu terenuri echivalente ca suprafaţă şi bonitate, caz în care nu se mai plăteşte contravaloarea terenului scos din fondul forestier naţional, dar se achită anticipat celelalte obligaţii băneşti. (3) Compensarea prevăzută la alin. (2) se realizează în echivalenţă valorică, în condiţiile în care suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier. Art. 37. - (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective: a) necesare exploatării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri şi ape minerale; b) structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, unităţi de cult, obiective sociale, sportive şi medicale, construcţii hidrotehnice de interes local, surse de apă potabilă. În înt�elesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuint�ele individuale s�i ansamblurile rezident�iale edificate în fondul forestier proprietate publica�; (articol completat) c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice s�i juridice (articol completat); d) obiective instalate în fondul forestier înainte de anul 1990, cuprinse în amenajamentele silvice în vigoare la data de 1 ianuarie 1990, la categoria "ocupaţii şi litigii". „e) ret�ele de surse de apa� potabila� s�i canalizare, ret�ele s�i sisteme de comunicat�ii, precum s�i drumuri de interes judet�ean s�i local; (articol adăugat)” (2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ: a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane; b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2. (3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de trei ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier. (4) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate în zona alpină şi subalpină. (5) Pentru terenurile prevăzute la alin. (4) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice şi asigurarea administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier, precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie. (6) Nu se admite compensarea cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protecţie. (7) În judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 16% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ. (8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier şi terenurile primite în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc. Art. 38. - (1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional devin proprietatea beneficiarului în momentul efectuării operaţiunii de predare-primire şi dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost aprobată. (2) Se exceptează de la prevederile art. 37 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii liniei de frontieră. (3) Schimbarea destinaţiei obiectivului construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier naţional mai devreme de 5 ani determină abrogarea ordinului ministrului sau hotărârii Guvernului de aprobare şi aducere la starea iniţială a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobării.

32

Art. 39. - (1) Ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier este permisă numai pe o perioadă determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor din categoria celor prevăzute la art. 36 şi la art. 37 alin. (1) lit. a) şi cu asigurarea plăţii anticipate a obligaţiilor băneşti de către beneficiarul aprobării de scoatere din fondul forestier pentru obiectivul respectiv. (2) Perioada de timp pentru care poate fi aprobată ocuparea temporară prevăzută la alin.(1) este de maximum 10 ani. (3) Chiria aferentă fiecărui an se plăteşte până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datorează şi se calculează conform prevederilor legale în vigoare la data de 1 ianuarie. (4) În cazul în care, pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. b)-c), sunt necesare şi alte terenuri adiacente pentru organizarea de şantier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioadă de maximum un an şi în cuantum de cel mult 10% din suprafaţa solicitată a fi scoasă definitiv din fondul forestier. (5) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier include şi perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea terenurilor în condiţii apte de a fi împădurite. (6) Este interzisa� aprobarea ocupa�rii temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile silvice de ca�tre un ocol silvic, pentru operatorii economici s�i succesorii în drepturi ai acestora, în situat�ia în care aces�tia nu au redat circuitul silvic, în condit�iile alin. (5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier nat�ional, cu except�ia situat�iilor de urgent�a� reglementate în condit�iile legii.” (articol adăugat) Art. 40. - Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier, în condiţiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, şi de subunităţile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se aprobă de: a) conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe de până la 10 ha, cu posibilitatea delegării de competenţă conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, până la suprafaţa de 1 ha; b) Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe de peste 10 ha. Art. 41. - (1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier, în cazurile prevăzute la art. 36 şi 37, obligaţiile băneşti sunt următoarele: a) taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier, care se achită anticipat emiterii aprobării de scoatere definitivă şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestieră se achită proprietarului; e) cheltuielile de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, numai pentru cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) şi la art. 37 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. (2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit.b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului scos din fondul forestier. Art. 42. - (1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din fondul forestier, în cazurile prevăzute la art. 39, obligaţiile băneşti sunt următoarele: a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier cu compensare, care se achită anticipat emiterii aprobării şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; b) chiria, care se achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, respectiv al celui proprietate publică a unităţilor administrativteritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, 50% din chirie se depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor şi 50% se achită administratorului; c) contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, contravaloarea pierderii de creştere se achită administratorului, care o depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; în cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se achită administratorului, iar în celelalte cazuri se achită proprietarului; e) cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea stării de masiv, care se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor. (2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului scos din fondul

33

forestier. Art. 43. - Metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. h), art. 41 şi 42 se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 44. - Masa lemnoasă rezultată în urma defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, respectiv proprietate publică a unităţilor administrativteritoriale, şi administratorului, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului. Art. 45. - (1) Administratorul pădurilor proprietate publică a statului ia măsuri de lichidare a enclavelor şi de corectare a perimetrului pădurilor prin schimburi şi/sau cumpărări de terenuri în numele statului, pe bază de acte autentice. (2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobândesc situaţia juridică şi destinaţia terenurilor pe care le schimbă. (3) Metodologia de achiziţionare prin cumpărare, schimb sau donaţie de către stat, prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi ceilalţi administratori ai terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (4) La realizarea schimbului se are în vedere echivalenţa valorică a terenurilor, evaluarea acestora făcându-se pe baza metodologiei prevăzute la art. 43. (5) Statul are drept de preempţiune la cumpărarea de păduri care constituie enclave în fondul forestier proprietate publică a statului sau sunt limitrofe acestuia, la preţ şi în condiţii egale. (6) Vânzătorul are obligaţia de a înştiinţa în scris administratorul pădurilor proprietate publică a statului despre intenţia de vânzare, acesta din urmă putându-şi exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la înştiinţare. (7) În cazul în care administratorul pădurilor proprietate publică a statului nu îşi manifestă în scris intenţia de cumpărare, în termenul prevăzut la alin. (6), vânzarea terenului este liberă. (8) Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (6) atrage nulitatea absolută a contractului de vânzarecumpărare încheiat. (articole modificate si completate cu alineate noi după cum urmează mai jos:) "(5) Coproprietarii si vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridices, de drept public sau privat, au un drept de preemptiune, in ordinea prevazuta la art. 1.746 din Codul civil si in conditiile prezentei legi, la cumpararea de terenuri din fondul forestier aflate in proprietate privata, la pret si in conditii egale. (6) Vanzatorul are obligatia de a-i instiinta in scris pe toti preemptorii, prin executorul judecatoresc sau notarul public, despre intentia de vanzare, aratand si pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut. In cazul in care coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul padurilor proprietate publica a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, instiintarea ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria sau, dupa caz, primariile in raza carora este situat terenul si se afiseaza, in aceeasi zi, la sediul primariei, prin grija ecretarului consiliului local. (7) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa isi manifeste in scris intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau, dupa caz, sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata, in termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vanzare ori, dupa caz, de la afisarea acesteia la sediul primariei. (8) In situatia in care terenul ce urmeaza a fi vandut este limitrof cu fondul forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, executarea dreptului de preemptiune al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale in termenul prevazut la alin. (7) prevaleaza in raport cu dreptul de preeptiune al vecinilor." "(9) Daca in termenul aratat in alin. (7) niciunul dintre preemptori nu isi manifesta intentia de cumparare, vanzarea terenului este libera. In fata notarului public dovada instiintarii preemptorilor se face cu copie de pe comunicarile facute sau, daca este cazul, cu certificatul eliberat de primarie, dupa expirarea termenului de 30 de zile in care trebuia manifestata intentia de cumparare. (10) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin. (6) sau vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in oferta de vanzare atrage anulabilitatea vanzarii. (11) Dispozitiile prezentului articol referitoare la exercitarea dreptului de preemptiune se completeaza cu prevederile de drept comun." Art. 46. - (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică a statului, schimbul trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) să conducă la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publică a statului; b) să determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului; c) să asigure majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare în păduri. (2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de administratorul pădurilor proprietate publică a statului şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Schimbul de terenuri se poate realiza numai în cadrul aceluiaşi judeţ, cu excepţia cazurilor în care intră în fondul forestier terenuri cu destinaţie agricolă din zonele deficitare în păduri. (4) Schimbul se realizează numai cu fond forestier, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie. Art. 47. - (1) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, în altă categorie de folosinţă silvică se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la folosinţa "pădure" la altă categorie de folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

34

(3) Fac excepţie de la prevederile alin.(2) terenurile destinate construcţiei de drumuri forestiere şi înfiinţării de pepiniere silvice.

CAPITOLUL V Prevenirea şi stingerea incendiilor Art. 48. - Proprietarii pădurilor, ai perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrări de împădurire, precum şi ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligaţi să aplice şi să respecte normele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al autorităţii publice centrale pentru administraţie şi interne. Art. 49. - Prefecţii, primarii, consiliile judeţene şi locale, unităţile autorităţilor competente ale statului în domeniul protecţiei civile, al combaterii efectelor calamităţilor şi dezastrelor, potrivit atribuţiilor legale ce le revin, au obligaţia de a interveni în acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia. Art. 50. - Persoanele fizice care constată incendii în pădure, în perdele forestiere sau pe terenuri degradate pe care s-au realizat lucrări de împădurire sunt obligate să le anunţe imediat celei mai apropiate unităţi silvice şi să participe la stingerea lor.

CAPITOLUL VI Paza şi protecţia pădurilor Art. 51. - (1) Proprietarii de păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legii. (2) Personalul silvic care are atribuţii pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile legii. (3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, în constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice. Art. 52. - Unităţile de poliţie şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii, asigură sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor. Art. 53. - (1) Se interzice păşunatul în păduri, în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare. (2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), în caz de forţă majoră, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau unităţile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba păşunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) se desfăşoară pe durată limitată; b) se practică doar în anumite perimetre ale pădurii; c) solicitările de aprobare aparţin autorităţilor publice locale; d) s-a obţinut acordul proprietarului; e) este solicitat în cazuri temeinic justificate. (3) Nu poate fi aprobat păşunatul în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, precum şi în pădurile care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie. (4) În cazul pădurilor proprietate publică a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă de administrator. (5) Trecerea animalelor domestice prin pădure spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului pădurii, pe trasee delimitate şi în perioade precizate; pentru pădurile proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către administrator. (6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie. (7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate publică a statului, pe perioada pastoralului. (8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea părţilor. Art. 54. - (1) Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens. (2) Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau al administratorului pădurilor proprietate publică a statului. Art. 55. - (1) Supravegherea stării de sănătate a pădurilor şi stabilirea lucrărilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor se realizează prin serviciul de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Măsurile dispuse de serviciul prevăzut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toţi deţinătorii de fond forestier. Art. 56. - Ocoalele silvice realizează lucrările de depistare şi prognoză a atacurilor bolilor şi dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor. Art. 57. - (1) Lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizează în mod unitar sub coordonarea serviciului prevăzut la art. 55. (2) Efectuarea celorlalte lucrări de combatere a bolilor şi dăunătorilor se realizează de ocolul silvic în care sunt necesare aceste lucrări şi se suportă de proprietar, respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică a statului.

CAPITOLUL VII Produsele specifice fondului forestier naţional Art. 58. - (1) Produsele specifice fondului forestier naţional sunt bunurile ce se realizează din acesta, respectiv

35

produse lemnoase şi nelemnoase. (2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin: a) produse principale, rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor; b) produse secundare, rezultate din tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor; c) produse accidentale, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din defrişări de pădure legal aprobate; d) produse de igienă, rezultate din procesul normal de eliminare naturală; e) alte produse: arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi diferite produse din lemn. (3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier naţional sunt reprezentate prin: a) faună de interes cinegetic; b) peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier; c) fructe de pădure; d) seminţe forestiere; e) ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia; f) plante medicinale şi aromatice din cuprinsul acestuia; g) răşină; h) alte produse. (4) Produsele pădurii aparţin proprietarilor sau deţinătorilor acesteia, după caz, cu excepţia faunei de interes cinegetic şi a peştelui din apele de munte. (5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier se fac pe baza avizelor, a autorizaţiilor şi a actelor de estimare eliberate de unităţile silvice pe principiul teritorialităţii, în conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 59. - (1) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajament silvic. (2) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăşi posibilitatea anuală. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală cu volumul de lemn nerecoltat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare. (4) Produsele accidentale se recoltează integral. (5) Volumul produselor accidentale I, rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici şi din defrişări legale, care apar în subunităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul rezultat în urma tăierilor ilegale în anul precedent în unitatea de producţie şi protecţie se precomptează din posibilitatea de produse principale. (6) În situaţia în care volumul arboretelor puternic afectate de calamităţi naturale este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (7) Volumul prevăzut la alin. (6), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic. (8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi. (9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate în zone accesibile. Art. 60. - (1) Produsele lemnoase ale pădurii şi ale vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizaţie de exploatare eliberată de ocolul silvic. (2) Estimarea cantitativă şi calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice. (3) Ocolul silvic care eliberează autorizaţia de exploatare are obligaţia să execute predarea spre exploatare, controlul exploatării şi reprimirea parchetelor. Art. 61. - Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL VIII Exploatarea masei lemnoase Art. 62. - (1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), persoanele fizice pot exploata în regie proprie un volum de maximum 20 m3/an din pădurile pe care le au în proprietate. „(31) De prevederile alin. (3) beneficiaza� s�i persoanele fizice care au facilita�t�ile preva�zute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munt�ilor Apuseni, cu modifica�rile s�i completa�rile ulterioare, precum s�i membrii formelor de proprietate asociative preva�zute de lege. (articol nou introdus)”

36

(4) Regulamentul de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (2) şi componenţa comisiei de atestare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, din comisie făcând parte şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi profesionale din domeniu, recunoscute la nivel naţional. Art. 63. - (1) Arborii destinaţi tăierii se inventariază şi, după caz, în funcţie de natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale de marcat de către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice. (2) Forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 64. - (1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor, iar tiparele lor se înregistrează şi se păstrează la birourile notariale. (2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută de lege pentru primirea în depozit la birourile notariale a înscrisurilor sau a documentelor. (3) Conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul mărcilor şi al sigiliilor. Art. 65. - (1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în platforma primară şi de transport al lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere şi a malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste limitele admise de normele tehnice. (2) Titularii autorizaţiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse în cuprinsul parchetului şi drumurilor auto forestiere pe care circulă. Art. 66. - (1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevăzute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor autorizaţiilor de exploatare, aceştia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o cauţiune de minimum 5% din valoarea contractului. (2) Cuantumul cauţiunii prevăzute la alin. (1) se stabileşte la data contractării masei lemnoase sau a lucrării de exploatare a lemnului. Art. 67. - (1) Pentru colectarea lemnului din păduri se construiesc căi de acces şi instalaţii pasagere, în conformitate cu instrucţiunile prevăzute la art. 62 alin. (1). (2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor aparţinând altor proprietari se face cu plata servituţii de trecere şi, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înţelegerea părţilor.

CAPITOLUL IX Provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase Art. 68. - (1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. (2) Sunt interzise primirea spre încărcare şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoţite de documentele de transport prevăzute la alin. (1). Art. 69. - (1) Controlul circulaţiei materialelor lemnoase se efectuează de către: a) personalul silvic; b) ofiţerii şi agenţii de poliţie abilitaţi; c) personalul care exercită controlul financiar fiscal din cadrul autorităţii publice centrale pentru finanţe publice, precum şi cel al Gărzii Financiare. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) este obligat să sprijine personalul silvic în acţiunile de control al circulaţiei materialelor lemnoase, în condiţiile legii. Art. 70. - Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă provenienţa legală se confiscă de personalul prevăzut la art. 69 alin. (1) şi se valorifică potrivit legii. Art. 71. - (1) Materialele lemnoase însoţite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzător se reţin şi se predau în custodie. (2) Custodia materialelor lemnoase se asigură de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care deţin spaţii corespunzătoare de depozitare, cu acordul acestora. (3) Dacă, în termenul stabilit de personalul împuternicit care a dispus reţinerea sau ca urmare a hotărârii judecătoreşti, nu se confirmă provenienţa legală a materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit prevederilor legale. (4) În cazul în care s-a stabilit provenienţa legală, materialele lemnoase reţinute se restituie. (5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) şi ale art. 70 se restituie proprietarilor, dacă aceştia sunt identificaţi şi nu sunt autorii faptelor ilegale care au condus la aplicarea sancţiunii de confiscare, sau se valorifică potrivit legii. (6) Cheltuielile ocazionate de reţinere, custodie şi transport se suportă de persoana care nu a făcut dovada provenienţei legale a materialelor lemnoase reţinute. Art. 72. - (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea materialelor lemnoase fără documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală a acestora. (2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă şi se valorifică potrivit legii. Art. 73. - Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL X Cercetarea ştiinţifică din silvicultură Art. 74. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură coordonează, organizează şi îndrumă activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu, sprijină dezvoltarea acestora şi urmăreşte folosirea eficientă a rezultatelor obţinute, în vederea fundamentării tehnico-ştiinţifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor. Art. 75. - Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul de Cercetări şi

37

Amenajări Silvice "Marin Drăcea", în coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca institut naţional cu personalitate juridică, precum şi prin alte instituţii de drept public şi privat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu. Art. 76. - Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice "Marin Drăcea" poate avea în administrare ocoale silvice şi baze experimentale, potrivit legii, în care se efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică. Art. 77. - Cercetarea ştiinţifică în domeniul silviculturii este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi din alte surse, potrivit legii.

CAPITOLUL XI Dezvoltarea conştiinţei forestiere Art. 78. - (1) Autoritatea publică centrală pentru educaţie împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură vor include la formele de învăţământ obligatorii, în programele curriculare, noţiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora, precum şi la rolul şi importanţa lor în cadrul biosferei şi în viaţa oamenirii, în general. (2) Noţiunile prevăzute la alin. (1) se vor dezvolta diferenţiat şi progresiv, în funcţie de forma de învăţământ. Art. 79. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are obligaţia realizării acţiunilor specifice, prin căi şi mijloace adecvate, pentru următoarele scopuri: a) formarea conştiinţei forestiere; b) crearea unui minimum de cunoştinţe profesionale la proprietarii de păduri. Art. 80. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează Centrul Naţional pentru Perfecţionare în Silvicultură. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului prevăzut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 81. - (1) În perioada 15 martie-15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează "Luna plantării arborilor". (2) Luna plantării arborilor se organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a primăriilor, a inspectoratelor şcolare teritoriale, a instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum şi a altor instituţii cu caracter public. (3) Cu prilejul organizării manifestărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispoziţia celor interesaţi materialul săditor şi logistica necesară. (4) În perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului şi ocoalele silvice private sunt obligaţi să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi educare privind rolul şi importanţa pădurii şi activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere, întreţinerea şi conducerea arboretelor. Art. 82. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină iniţiativa şi acţiunile instituţiilor publice, ale mass-media şi ale organizaţiilor neguvernamentale referitoare la apărarea, dezvoltarea şi gospodărirea pădurilor.

CAPITOLUL XII Accesibilizarea pădurilor Art. 83. - (1) Mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiţie de bază a gestionării durabile a pădurilor. (2) Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora. (3) Condiţiile de acces se afişează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier. (4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesară obţinerea autorizaţiei de construire. Art. 84. - Execuţia drumurilor forestiere se aprobă pe baza avizelor acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, după cum urmează: a) pentru drumurile forestiere care se realizează în pădurile proprietate publică a statului, de administratorul acestora; b) pentru drumurile forestiere care se realizează în pădurile proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, de unitatea administrativ-teritorială proprietară a terenului; c) pentru drumurile forestiere care se realizează în pădurile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, de proprietar. Art. 85. - (1) Proiectarea şi construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor care respectă încadrarea în peisaj şi nu afectează calitatea apei, a solului şi a habitatelor. (2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie înfiinţată în acest scop. (3) Metodologia, criteriile de atestare şi comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil. (4) Comisia de atestare este compusă din specialişti din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, specialişti în cercetare, proiectare şi în construcţia de drumuri forestiere, specialişti din învăţământul superior de profil şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel naţional. (5) Activităţile de proiectare şi de construire a drumurilor forestiere se desfăşoară în conformitate cu ghidurile de bune practici şi cu normativele aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele pentru lucrările de corectare a torenţilor. (7) Supravegherea şi controlul execuţiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului şi autorităţilor de la care s-au obţinut avizele. (8) Recepţia lucrărilor privind drumurile forestiere se efectuează de beneficiar şi de reprezentanţi ai autorităţilor de la care s-au obţinut avizele, în prezenţa reprezentanţilor proiectantului şi ai constructorului. Art. 86. - Lucrările de corectare a torenţilor şi întreţinerea investiţiilor efectuate pentru corectarea torenţilor în fondul forestier se realizează cu fonduri publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru dezvoltarea fondului forestier naţional şi ale Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii. Art. 87. - Întreţinerea şi repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului, respectiv a administratorului,

38

pentru drumurile forestiere aflate în fondul forestier proprietate publică a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

TITLUL IV Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional CAPITOLUL I Dezvoltarea fondului forestier naţional

Art. 88. - (1) Dezvoltarea fondului forestier şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, naţional şi global şi se realizează prin Programul naţional de împădurire. (2) Programul naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha, până în anul 2035. Art. 89. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură realizează continuu şi actualizează periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier naţional, denumit în continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, în scopul obţinerii de informaţii actualizate despre starea şi evoluţia vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării. (2) Metodologia de inventariere statistică a tuturor resurselor forestiere din România, pe baza căreia se realizează I.F.N., se aprobă de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 90. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea cu continuitate a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, potrivit legii. (2) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate publică. (3) Este obligatorie administrarea perdelelor forestiere de protecţie prin ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. a). (4) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (3) se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al conducătorului acesteia şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru finanţe. Art. 91. - Finanţarea Programului naţional de împădurire prevăzut la art. 88 şi a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, alocaţii de la bugetul de stat şi din alte fonduri prevăzute de lege.

CAPITOLUL II Forme asociative ale proprietarilor de păduri Art. 92. - (1) Persoanele fizice şi/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot constitui în asociaţii, potrivit legii. (2) Principiile care stau la baza constituirii asociaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt următoarele: a) libera asociere; b) respectarea regimului silvic; c) gospodărirea durabilă a pădurilor. (3) Înfiinţarea asociaţiilor de proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de ordin economic, ecologic şi de management durabil al pădurilor, urmărindu-se: a) consolidarea proprietăţii; b) comercializarea în condiţii de profitabilitate a produselor fondului forestier; c) crearea de ocoale silvice proprii; d) creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor interne şi externe; e) reprezentarea drepturilor proprietarilor în raport cu autorităţile. Art. 93. - Asociaţiile de proprietari de păduri se înfiinţează potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. Art. 94. - (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociaţiile de proprietari de păduri şi formele asociative prevăzute la art. 92 alin. (1) trebuie să se înscrie în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Conţinutul, modelul şi procedura de înscriere în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 95. - (1) Obştile de moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României. (2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă. (3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinţei comunităţilor locale, sunt persoane juridice; organizarea şi funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială. Art. 96. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină constituirea şi dezvoltarea asociaţiilor de proprietari de păduri şi a formelor asociative, prin bugetul său.

CAPITOLUL III Modalităţi de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor Art. 97. - (1) În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativteritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru: a) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor administrării, precum şi a serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, după caz; b) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită

39

funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă; c) asigurarea diferenţei dintre sumele necesare pentru finanţarea integrală a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) şi sumele calculate la nivelul maxim în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; d) contravaloarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; e) refacerea pădurilor şi a căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale sau de incendii cu autor necunoscut, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sunt insuficiente; f) sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării asociaţiilor de proprietari de păduri; g) punerea la dispoziţia proprietarilor de păduri a materialelor de educaţie forestieră privind ocrotirea şi conservarea pădurilor. (2) Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului acestuia, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale. Art. 98. - Sumele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), c), d) şi e) se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură serviciile silvice, cele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) şi g) şi la art. 101 se pun la dispoziţia proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la dispoziţia structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 99. - (1) Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale prevăzute la art. 98 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod. (2) Prin normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă şi procedura de realizare a serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond. Art. 100. - Realizarea cadastrului aferent fondului forestier naţional, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetaţie forestieră este finanţată anual de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 101. - (1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord şi pe ale căror terenuri agricole se înfiinţează perdele forestiere de protecţie rămân în continuare proprietari pe terenul respectiv şi pe pădurea astfel înfiinţată şi primesc anual, până la închiderea stării de masiv, o compensaţie a pierderii de venit în cuantum de 10 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit în condiţiile legii, la hectar, corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecţie. (2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează metodologia de acordare a compensaţiei prevăzute la alin. (1), pe care o aprobă prin ordin al conducătorului acesteia. (3) Plata compensaţiei prevăzute la alin. (1) se face din: a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) alocaţii de la bugetul de stat; c) alte surse prevăzute de lege. (4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publică a statului cu altă destinaţie decât cea forestieră, în condiţiile legii, pe care se realizează perdele forestiere de protecţie, sunt scutite de la plata redevenţei aferente suprafeţei ocupate de perdelele forestiere.

TITLUL V Controlul aplicării şi respectării regimului silvic Art. 102. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează şi realizează prin personalul propriu împuternicit şi prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură: a) controlul aplicării şi respectării regimului silvic în fondul forestier naţional; b) controlul modului în care se aplică şi se respectă normele specifice în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier; c) controlul circulaţiei materialelor lemnoase, al instalaţiilor de prelucrat şi al spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase; d) controlul circulaţiei produselor nelemnoase din fondul forestier naţional. Art. 103. - (1) Deţinătorii de fond forestier şi de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligaţi să permită accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, după caz, după înştiinţarea prealabilă a acestora. (2) Personalul silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe proprietăţile forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

TITLUL VI Răspunderi şi sancţiuni Art. 104. - Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, potrivit legii. Art. 105. - (1) Prejudiciul adus pădurii, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii şi de suprafaţa pădurii avută în proprietate, se evaluează potrivit legii. (2) Valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, din perdelele forestiere de protecţie şi din jnepenişuri se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii. (3) În situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea pădurii, acesta se recuperează de autoritatea publică centrală pentru finanţe publice, ca reprezentant al statului român. (4) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) se evaluează de personalul silvic împuternicit potrivit legii. (5) Sumele reprezentând contravaloarea prejudiciului care se recuperează se distribuie în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Art. 106. - (1) Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 şi 37 constituie

40

infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă. (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează şi schimbarea destinaţiei obiectivului pentru care s-a obţinut aprobarea de scoatere din fondul forestier naţional sau de ocupare a fondului forestier naţional, dacă schimbarea destinaţiei se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier. (3) Autorul faptelor prevăzute la alin.(1) şi (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcţii sau instalaţii amplasate ilegal. (4) Reinstalarea vegetaţiei forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin.(1) şi (2), de către ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infracţiunii. Art. 107. - Ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor suprafeţe din fondul forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Art. 108. - (1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se sancţionează după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este mai mică decât limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. (2) Maximul pedepselor prevăzute la alin.(1) se majorează cu 3 ani, în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă; c) în timpul nopţii; d) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional. (3) În cazul în care infracţiunile prevăzute la alin.(1) au fost săvârşite cu ştirea sau cu acordul personalului silvic, nivelul minim valoric al prejudiciului pentru calificarea faptei ca infracţiune silvică se stabileşte la o valoare de 2,5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. (4) Tentativa se pedepseşte. Art. 109. - (1) Păşunatul în pădurile sau în suprafeţele de pădure în care acesta este interzis constituie infracţiune silvică şi se sancţionează după cum urmează: a) cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; b) cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei; c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. (2) Maximul pedepselor prevăzute la alin.(1) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) în timpul nopţii; b) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional. Art. 110. - (1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se sancţionează după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de 5 până la 20 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit.a); c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de peste 20 până la 50 de ori inclusiv mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. (2) Maximul pedepselor prevăzute la alin.(1) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de două sau mai multe persoane împreună; b) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă; c) în timpul nopţii; d) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional. Art. 111. - (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare prin incendiere a pădurilor, a perdelelor forestiere de protecţie, a vegetaţiei forestiere din terenurile degradate ameliorate prin împăduriri, a jnepenişurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, de către proprietari, deţinători, administratori sau de orice altă persoană, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a avut ca urmare producerea unui dezastru, se pedepseşte cu detenţie pe viaţă sau cu închisoare de la 15 ani la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 112. - Constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea

41

fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare a dispozitivelor speciale de marcat care a avut drept consecinţă producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Art. 113. - Falsificarea dispozitivelor speciale de marcat constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. Art. 114. - Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 30 alin.(1) constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă. Art. 115. - Maximul special al pedepselor se majorează cu 2 ani în cazurile în care infracţiunile prevăzute la art. 106-113 sunt săvârşite de personal silvic. Art. 116. - Materialul lemnos rezultat din săvârşirea infracţiunilor se confiscă şi se valorifică potrivit legii. Art. 117. - Pe lângă organele de urmărire penală sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106-113 personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice private autorizate, precum şi personalul împuternicit din cadrul Jandarmeriei Române. Art. 118. - (1) Personalul silvic prevăzut la art. 117 are competenţa să identifice şi să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârşirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni silvice. (2) Materialele lemnoase prevăzute la alin.(1) se reţin de personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte. (3) Procedura de reţinere prevăzută la alin.(2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 119. - (1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracţiuni, persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la instituţia în care îşi desfăşoară activitatea. (2) Conducătorul unităţii sau al instituţiei prevăzute la alin.(1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial. Art. 120. - Faptele prevăzute la art. 106-113 prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului. Art. 121. - Prevederile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură penală.

TITLUL VII Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 122. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instrucţiunile şi ghidurile de bune practici şi le aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, exercitând şi controlul aplicării lor. (2) Până la elaborarea şi aprobarea actelor normative prevăzute la alin. (1) se aplică normele, regulamentele şi instrucţiunile aflate în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod. Art. 123. - Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 124. - Regulamentul de pază a fondului forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 125. - (1) Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice se reglementează prin lege specială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod. (2) Până la intrarea în vigoare a legii speciale prevăzute la alin.(1) se aplică prevederile referitoare la contravenţiile silvice din Ordonanţa Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, şi din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 126. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului raportul privind starea pădurilor. Art. 127. - (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin.(1) se asigură gratuit de angajator, fără a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se asigură gratuit, prin bugetul acesteia. (3) Gradele profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială. (4) Indemnizaţiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod. (5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior şi al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază. (6) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în domeniul silviculturii, sunt autorizaţi să execute măsurători topografice. (7) Inginerii silvici cu pregătire superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul măsurătorilor terestre sau având cel puţin 5 semestre de studiu în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze lucrări de geodezie. (8) 20% din cuantumul amenzilor încasate şi 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea. (9) Sumele prevăzute la alin.(8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum urmează: a) pentru premierea personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale care

42

răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale silvice ale acesteia; b) 50% pentru premierea personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în instanţă iniţiate de persoana juridică. Art. 128. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare şi de transformare a păşunilor împădurite. (2) Studiile de transformare a păşunilor împădurite şi amenajamentele silvice, aprobate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, rămân valabile până la întocmirea amenajamentului silvic în condiţiile prezentului cod, dar nu mai târziu de expirarea valabilităţii acestora. (3) Studiile sumare de amenajare aprobate rămân în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în condiţiile prezentului cod. (4) După data intrării în vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicării prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizează lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare. Art. 129. - La data intrării în vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre exploatare de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, în condiţiile prezentului cod. Art. 130. - Până la elaborarea metodologiei prevăzute la art. 43 se aplică metodologia în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod. Art. 131. - (1) Ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin.(2), înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt obligate să se înscrie în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, şi sunt continuatoarele în drepturi ale vechilor persoane juridice. (2) Persoanele juridice prevăzute la alin.(1) se radiază din Registrul comerţului, respectiv din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în temeiul autorizaţiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. (3) Autorizaţiile de funcţionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod. Art. 132. - (1) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau utilaje aparţinând persoanelor juridice se realizează numai după autorizarea persoanei juridice şi a fiecărei instalaţii şi/sau utilaj de o comisie constituită de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi după înregistrarea acesteia în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii şi/sau cu utilaje aparţinând persoanelor fizice se realizează după înregistrarea persoanei fizice în Registrul instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ţinut la nivelul subunităţilor teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Procedura şi criteriile de înregistrare şi autorizare a persoanelor şi instalaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 133. - (1) Pentru fondul forestier proprietate publică a statului nu se plătesc taxe şi impozite. (2) Pentru clădirile amplasate în fondul forestier se plătesc taxele şi impozitele prevăzute de lege. Art. 134. - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publică a statului, pe care îl administrează în scopurile prevăzute la art. 11 alin.(4) şi (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 135. - (1) Până la punerea în posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva are obligaţia să execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice şi reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective. (2) Profitul rezultat se acordă în bani sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare şi punerea în posesie. (3) Serviciile de pază şi protecţie a vegetaţiei forestiere de pe terenurile retrocedate se asigură, în condiţiile legii, de ocoalele silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi după punerea în posesie a proprietarilor de terenuri forestiere, persoane fizice şi juridice, până la formarea de către aceştia a structurilor proprii de administrare/prestări de servicii silvice ori până la încheierea contractelor de administrare/ prestări de servicii silvice cu un ocol silvic existent, dar nu mai mult de 180 de zile de la data întocmirii procesului-verbal de punere în posesie. (4) Contravaloarea serviciilor prevăzute la alin.(3) se suportă de la bugetul de stat. Art. 136. - (1) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva plăteşte administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice pentru pădurea retrocedată sumele din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri rase, definitive sau accidentale I, reactualizate la data punerii în posesie, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare până la data punerii în posesie, după caz. (2) Sumele prevăzute la alin.(1) se plătesc pentru suprafeţele de pădure neregenerate, indiferent de data punerii în posesie, şi nu pot fi mai mici decât sumele necesare împăduririi şi efectuării lucrărilor de întreţinere până la realizarea stării de masiv, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod. Art. 137. - Pădurile, altele decât cele proprietate publică a statului, încadrate prin amenajamentele silvice în grupa I funcţională, precum şi cele cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe şi impozite. Art. 138. - Legislaţia subsecventă Legii nr. 26/1996 Codul silvic, Ordonanţei Guvernului nr.96/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare până la elaborarea legislaţiei în condiţiile prezentului cod. Art. 139. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.93 din 8 mai 1996, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.122 din 26 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare; c) Ordonanţa Guvernului nr.81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate,

43

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999; d) art. 4-9 din Hotărârea Guvernului nr.954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe care le administrează prin structuri silvice de stat, pe bază contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.686 din 17 septembrie 2002, cu modificările ulterioare; e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.726 din 4 octombrie 2002; f) Ordonanţa Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.791 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 515/2004, cu modificările ulterioare; g) Ordonanţa Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 514/2004; h) art. 5 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.795 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004; i) art. 1-9, art. 11-16 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea pădurilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare; j) orice altă dispoziţie contrară prevederilor prezentului cod. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR BOGDAN OLTEANU PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 19 martie 2008. Nr. 46.

ANEXĂ DEFINIŢII

1. Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic 2. Amenajament silvic - documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic 3. Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc 4. Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de arbori, cât şi al condiţiilor staţionale 5. Arboretum - suprafaţa de teren pe care este cultivată, în scop ştiinţific sau educaţional, o colecţie de arbori şi arbuşti 6. Circulaţia materialelor lemnoase - acţiunea de transport al materialelor lemnoase între două locaţii, folosindu-se în acest scop orice mijloc de transport, şi/sau transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase 7. Compoziţie-ţel - combinaţia de specii urmărită a se realiza de un arboret care îmbină în mod optim, atât prin proporţie, cât şi prin gruparea lor, exigenţele biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori ecologice 8. Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa, în funcţie de gradul de dezvoltare a arboretului, se exprimă prin următorii indici: a) indicele de desime - în cazul seminţişurilor, lăstărişurilor sau plantaţiilor fără starea de masiv încheiată; b) indicele de densitate - determinat în raport cu suprafaţa de bază sau cu volumul; c) indicele de închidere a coronamentului 9. Control de fond - totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul care asigură administrarea pădurilor şi serviciile silvice, în scopul: a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice; b) verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs; c) verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate; d) identificării lucrărilor silvice necesare; e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective; f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia; g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora 10. Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi arbuştilor, cu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului 11. Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase 12. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor şi a materialului lemnos 13. Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul predominant îl au

44

populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta 14. Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în condiţiile prevăzute de regimul silvic 15. Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme 16. Masă lemnoasă - totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră 17. Materiale lemnoase - lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată -, precum şi lemnul cioplit. Această categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită şi puieţi 18. Material forestier de reproducere - materialul biologic vegetal prin care se realizează reproducerea arborilor din speciile şi hibrizii artificiali, importanţi pentru scopuri forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege specială 19. Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează: a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier; b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier; c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier 20. Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii 21. Precomptare - acţiunea de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din arboretele incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu vârsta peste 60 de ani, afectate parţial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrişări legale şi tăieri ilegale 22. Parchet - suprafaţa de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire sau a unui anumit tratament 23. Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor 24. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice 25. Plantaj - cultura forestieră constituită din arbori proveniţi din mai multe clone sau familii, identificate, în proporţii definite, izolată faţă de surse de polen străin şi care este condusă astfel încât să producă în mod frecvent recolte abundente de seminţe, uşor de recoltat 26. Posibilitate - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o pădure, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia 27. Posibilitate anuală - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o pădure, rezultat ca raport dintre posibilitate şi numărul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic 28. Prejudiciu adus pădurii - efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta pădurea: a) în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal; b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp. Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse minerale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu 29. Prestaţie silvică - lucrările cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice, pe bază de contract, în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional 30. Principiul teritorialităţii - efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de contract, de către ocolul silvic care deţine majoritatea fondului forestier din raza unităţii administrativ-teritoriale respective 31. Produse accidentale I - volumul de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici şi abiotici, din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de peste 60 de ani, afectate parţial de factori biotici şi abiotici, sau cel provenit din defrişări legal aprobate 32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu vârste de până la 60 de ani, afectate parţial de factori biotici şi abiotici 33. Provenienţa materialelor lemnoase - sursa localizată de unde au fost obţinute materialele lemnoase, respectiv: a) fondul forestier naţional; b) vegetaţia forestieră din afara fondului forestier; c) centrele de sortare şi prelucrare a lemnului; d) depozitele de materiale lemnoase; e) pieţele, târgurile, oboarele şi altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase; f) import 34. Preţul mediu al unui metru cub - preţul mediu de vânzare al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, calculată de masă lemnoasă pe picior la nivel naţional pe baza datelor statistice din anul anterior 35. Regimul codrului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din sămânţă 36. Regimul crângului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea vegetativă 37. Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării durabile 38. Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere,

45

determinată de modificarea prevederilor amenajamentului silvic în scopul executării de lucrări, instalaţii şi construcţii necesare gestionării pădurilor 39. Scoatere definitivă din fondul - schimbarea definitivă a destinaţiei forestiere a unui teren în altă destinaţie, în forestier naţional condiţiile legii 40. Servicii silvice - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic, exceptând valorificarea masei lemnoase 41. Sezon de vegetaţie - perioada din an de la intrarea în vegetaţie a unui arboret până la repaosul vegetativ 42. Silvicultura - ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a produselor sale, prelucrarea primară a lemnului, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare 43. Spaţii de depozitare a materialelor - spaţiile delimitate, în care deţinătorul materialelor lemnoase are dreptul să lemnoase realizeze depozitarea acestora în vederea expedierii pentru transport, a prelucrării primare şi industriale, a comercializării, precum şi platformele primare de la locul de tăiere a masei lemnoase pe picior 44. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului că exemplarele componente ale acesteia realizează o desime care asigură condiţionarea lor reciprocă în creştere şi dezvoltare, fără a mai fi necesare lucrări de completări şi întreţineri 45. Structură silvică de rang superior - structura în a cărei subordine se pot afla, din punct de vedere tehnic, ocoalele silvice private 46. Subunitate de gospodărire - diviziunea unei unităţi de producţie şi/sau protecţie, constituită ca urmare a grupării arboretelor din unitatea de producţie şi/sau protecţie în funcţie de ţelul de gospodărire 47. Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere 48. Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, şi anume: a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă; b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogaşe, ravene, torenţi; c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase; d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; e) terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale; f) terenurile cu exces permanent de umiditate; g) terenurile sărăturate sau puternic acide; h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe; i) terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut; j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale; k) terenurile cu nisipuri mobile, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora; l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care vegetaţia a fost înlăturată 49. Unitate de producţie - suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic. La şi/sau protecţie constituirea unei unităţi de protecţie şi de producţie se au în vedere următoarele principii: a) se constituie pe bazine sau pe bazinete hidrografice, în cadrul aceluiaşi ocol silvic; b) delimitarea se realizează prin limite naturale, artificiale permanente sau pe limita proprietăţii forestiere, după caz. Se includ într-o unitate de producţie şi/sau protecţie proprietăţi întregi, nefragmentate; proprietăţile se pot fragmenta numai dacă suprafaţa acestora este mai mare decât suprafaţa maximă stabilită de normele tehnice pentru o unitate de producţie şi/sau protecţie 50. Vegetaţie forestieră din afara - vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, fondului forestier naţional care nu îndeplineşte unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din următoarele categorii: a) plantaţiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole; b) vegetaţia forestieră de pe păşuni cu consistenţă mai mică de 0,4; c) fâneţele împădurite; d) plantaţiile cu specii forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare; e) arborii situaţi de-a lungul cursurilor de apă şi canalelor; f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri; g) parcurile dendrologice şi arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri; h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie 51. Zonă deficitară în păduri - judeţul în care suprafaţa pădurilor reprezintă mai puţin de 16% din suprafaţa totală a acestuia

46

3 HOTĂRÂRE nr.997/1999(structuri silvice proprii) pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate private

Publicată în Monitorul Oficial Nr. 597 din data de 8 decembrie 1999

Articol unic: - Se aprobă Regulamentul privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ANEXA

REGULAMENT privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru

gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate

privată.

CAPITOLUL I Prevederi generale

Art.1 În conformitate cu prevederile art. 4 şi 9 din Legea nr. Codul silvic, regimul silvic, ca sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza pădurilor, se aplică întregului fond forestier naţional, indiferent de natura dreptului de proprietate şi de calitatea proprietarului. Art.2 Obligativitatea respectării regimului silvic impune asigurarea administrării pădurilor, indiferent de forma de proprietate asupra acestora, prin personal silvic calificat şi autorizat, precum şi prin crearea unor structuri organizatorice adecvate pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor şi prin realizarea lucrărilor de gospodărire necesare. Art.3(1) Personalul silvic de toate gradele, indiferent de funcţia pe care o ocupă, necesar pentru paza şi gospodărirea pădurilor, altele decât cele administrate de Regia Naţională a Pădurilor, poate fi angajat cu respectarea următoarelor condiţii: a) să aibă studiile corespunzătoare funcţiei respective; b) să prezinte certificat de cazier judiciar, din care să rezulte că nu a fost condamnat penal; c) să aibă avizul inspectoratului silvic teritorial, emis pe baza susţinerii unui test scris şi a unui interviu pe teme profesionale; d) să aibă serviciul militar satisfăcut, dacă este angajat pentru paza pădurilor. (2) Autorizarea personalului silvic prevăzut la alin. (1) se face de către inspectoratele silvice teritoriale aflate în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL II Constituirea structurilor silvice proprii

Art.4 Proprietarii sau deţinătorii legali ai pădurilor proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor sau municipiilor, ai pădurilor proprietate privată aparţinând unităţilor de cult (parohii, schituri, mânăstiri), precum şi cei ai pădurilor proprietate indiviză (persoane fizice, foşti composesori, moşneni sau răzeşti ori moştenitorii acestora), constituiţi în asociaţii cu personalitate juridică, au obligaţia să asigure paza şi gospodărirea pădurilor respective prin personal silvic angajat în condiţiile prevăzute la art. 3. Art.5 (1)Pădurile aparţinând persoanelor prevăzute la art. 4 se organizează pe cantoane silvice conduse de pădurari, în condiţiile prevăzute de lege, astfel încât suprafaţa unui canton silvic să fie de maximum: - 300 hectare în zona de câmpie; - 500 hectare în zona de coline; - 1.000 hectare în zona de munte. (2) Pentru asigurarea condiţiilor de suprafaţă prevăzute la alin. (1) proprietarii de păduri se pot asocia în vederea constituirii de cantoane silvice. Art.6 (1)Persoanele juridice sau asociaţiile de persoane fizice prevăzute la art. 4, care organizează mai multe cantoane silvice, îşi pot constitui districte/brigăzi silvice, conduse de ingineri sau tehnicieni silvici, astfel încât suprafeţele acestora să fie de maximum: - 1.500 hectare în zona de câmpie; - 2.500 hectare în zona de coline; - 5.000 hectare în zona de munte. (2) Şefii de district/brigadierii silvici sunt în subordinea proprietarului sau a administratorului pădurilor ori a şefului de ocol silvic, după caz.

47

Art.7(1) În cazul constituirii mai multor districte/brigăzi silvice, în raport cu gruparea teritorială a acestora, prin acordul proprietarilor sau al deţinătorilor de păduri, se pot constitui ocoale silvice, astfel încât suprafaţa lor să fie de maximum: - 8.000 hectare în zona de câmpie; - 12.000 hectare în zona de coline; - 20.000 hectare în zona de munte. (2) Constituirea de ocoale silvice de către persoanele prevăzute la art. 4 se face cu asistenţa tehnică şi cu avizul inspectoratelor silvice teritoriale. (3) Şeful de ocol silvic este în subordinea persoanei juridice sau a conducerii asociaţiei de persoane fizice prevăzute la art. 4, după caz.

CAPITOLUL III Atribuţiile şi obligaţiile personalului silvic

Art.8 (1) Pădurarii angajaţi pentru paza şi gospodărirea pădurilor, în condiţiile prevăzute la art. 3, sunt obligaţi să ia în primire cantonul silvic de la şeful de district/brigadierul silvic sau de la proprietarul ori administratorul pădurii, după caz. Predarea-preluarea patrimoniului forestier care constituie cantonul silvic se consemnează într-un proces-verbal încheiat între şeful de district/brigadierul silvic, proprietarul sau administratorul pădurii, după caz, în calitate de predător, şi pădurarul angajat, în calitate de primitor, şi se semnează de către aceştia şi de un martor. (2) Procesul-verbal, încheiat în 3 exemplare (un exemplar pentru organul care predă, un exemplar pentru pădurarul angajat şi un exemplar pentru inspectoratul silvic teritorial), va cuprinde: a) suprafaţa fondului forestier care constituie cantonul silvic şi parcelele sau subparcelele care fac parte din cantonul silvic care se predă; se anexează schiţa cantonului silvic, cu precizarea limitelor şi a vecinătăţilor; b) inventarul mijloacelor fixe şi al altor bunuri aferente cantonului silvic respectiv, care pot fi clădiri, împrejmuiri, drumuri forestiere şi poduri, utilaje, cal de serviciu, armă de serviciu şi muniţie, uniformă, materiale neconsumabile şi consumabile, unelte şi altele asemenea, cu valoare de gestiune; c) inventarul cioatelor existente la data controlului efectuat cu ocazia predării cantonului silvic, marcate cu ciocanul pentagonal, cu precizarea codului ciocanului; d) inventarul bornelor parcelare şi de hotar existente şi care figurează pe schiţa anexată la procesul-verbal; e) inventarul culturilor de arbori şi arbuşti fructiferi, de răchită, de furaje şi de alte plante agricole, de pepiniere şi solarii; f) precizarea că pădurarul titular a luat cunoştinţă de obligaţiile şi atribuţiile de serviciu pe care le are şi că se angajează să le respecte. (3) După semnarea procesului-verbal pădurarul poartă răspunderea pentru modul cum îşi desfăşoară activitatea de pază şi gospodărire a patrimoniului forestier din cantonul silvic pe care îl conduce. Art.9 În desfăşurarea activităţii pădurarul are, în principal, următoarele obligaţii: a) apără integritatea fondului forestier împotriva ocupării sau folosirii abuzive a terenurilor, tăierilor ilegale de arbori, arbuşti, puieţi şi lăstari, sustragerii de lemn şi de alte produse ale pădurii, distrugerii sau deteriorării construcţiilor, instalaţiilor, bornelor, împrejmuirilor, culturilor, degradării arborilor, puieţilor şi lăstarilor, degradării solului şi poluării apelor, precum şi împotriva altor fapte interzise de lege sau care lezează drepturile proprietarilor; b) menţine în bună stare bornele şi marcajele amenajistice şi de hotar; c) sesizează, în scris, şeful de district/brigadierul silvic sau proprietarul de pădure, după caz, despre eventualele încălcări ale limitelor fondului forestier ori despre ocuparea fără aprobare legală a unor terenuri din acest fond de către persoane fizice sau juridice; d) identifică arborii uscaţi, rupţi, doborâţi de fenomene naturale, atacaţi de boli şi de dăunători şi solicită imediat, în scris, şefului de district/brigadierului silvic sau administratorului pădurii, după caz, să procedeze la inventarierea, marcarea şi punerea în valoare a materialului lemnos respectiv, răspunzând de gestiunea acestuia, potrivit dispoziţiilor primite şi celor stabilite prin autorizaţia de exploatare; e) execută paza pădurilor şi a celorlalte bunuri primite în gestiune şi stabileşte pagubele produse în raza teritorială a cantonului silvic prin tăierea sau sustragerea arborilor, puieţilor şi lăstarilor, identifică autorii acestor fapte, solicitând sprijinul şefului de district/brigadierului silvic şi al organelor de poliţie; inventariază cioatele arborilor sau locurile de unde aceştia au fost scoşi din pământ şi le înregistrează în condica de serviciu; f) eliberează foi de însoţire şi aplică marca dreptunghiulară pe materialele lemnoase care se transportă din pădure; g) înscrie zilnic în condica de serviciu activitatea desfăşurată şi lucrările executate. Art.10 Şefii de district/brigadierii silvici au următoarele atribuţii şi obligaţii: a) stabilesc săptămânal programul de activitate al pădurarilor şi lucrările care trebuie executate pe raza teritorială a districtului, respectiv a brigăzii silvice pe care o conduc şi verifică modul de îndeplinire a sarcinilor stabilite; b) controlează şi îndrumă activitatea pădurarilor din subordine, înscriind în condica de serviciu a acestora constatările rezultate în urma controlului şi sarcinile transmise pentru activitatea viitoare; c) execută de cel puţin două ori pe an inspecţii de fond în cantoanele silvice pe care le au în subordine, de regulă primăvara, la începerea sezonului de vegetaţie, şi toamna, la încetarea sezonului de vegetaţie. De asemenea, execută inspecţii de fond sau parţiale ori de câte ori sunt sesizaţi cu privire la comiterea unor fapte ilicite sau la solicitarea expresă a proprietarului sau a deţinătorului legal al pădurii; d) execută lucrările tehnice silvice dispuse de administraţia silvică, cu respectarea normelor tehnice în vigoare;

48

e) controlează modul în care sunt gestionate bunurile predate pădurarilor din subordine şi răspund de modul de gestionare a bunurilor care le-au fost încredinţate direct; f) organizează împreună cu personalul silvic şi cu organele de poliţie, după caz, patrulări şi controale la puncte fixe, pentru asigurarea pazei pădurilor şi a legalităţii circulaţiei materialului lemnos; g) folosesc, pe bază de delegaţie, ciocanul silvic cu marca circulară sau pentagonală primit de la organele silvice ierarhic superioare; h) sesizează în regim de urgenţă organele de urmărire penală despre infracţiunile comise în fondul forestier pe care îl au în supraveghere; i) sesizează organele inspectoratului silvic teritorial despre faptele contravenţionale săvârşite în fondul forestier, în vederea întocmirii actelor de constatare şi sancţionare. Art.11 Şeful ocolului silvic, care administrează pădurile proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau cele proprietate privată, are următoarele atribuţii şi obligaţii: a) răspunde de organizarea activităţilor de pază şi de gospodărire a fondului forestier de pe raza teritorială a ocolului silvic, potrivit normelor de respectare a regimului silvic; b) întocmeşte programul de controale de fond şi parţiale în cantoanele din cadrul ocolului silvic şi execută supracontroale, personal şi/sau prin inginerii şi tehnicienii silvici din cadrul ocolului silvic; c) îndrumă şi controlează activitatea personalului silvic din subordine; d) organizează împreună cu organele de poliţie instruirea personalului de teren cu privire la folosirea şi păstrarea în siguranţă a armamentului şi muniţiei din dotare; e) organizează împreună cu personalul silvic din subordine şi cu sprijinul organelor de poliţie patrulări sau controale la puncte fixe, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a contravenţiilor silvice; f) răspunde de aplicarea corespunzătoare a reglementărilor tehnice privind aplicarea tratamentelor, punerea în valoare şi exploatarea masei lemnoase, regenerarea pădurilor, tăierile de îngrijire, prevenirea şi combaterea dăunătorilor şi bolilor; g) raportează trimestrial inspectoratului silvic teritorial starea infracţională şi contravenţională din pădurile ocolului silvic - volumul arborilor tăiaţi ilegal, valoarea pagubelor produse prin infracţiuni şi contravenţii silvice şi cea imputată personalului silvic.

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

Art.12 Constituirea în asociaţii a persoanelor fizice care au păduri în proprietate se face în condiţiile legii, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, emis la solicitarea instanţelor judecătoreşti competente la care s-a depus cererea de acordare a personalităţii juridice. Art.13 Activitatea structurilor silvice constituite pentru administrarea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată este supusă controlului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi al inspectoratelor silvice teritoriale din subordinea acesteia. Art.14 Confecţionarea şi folosirea ciocanelor silvice de marcat care pot fi utilizate de personalul silvic angajat pentru administrarea pădurilor proprietate privată sau a celor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de direcţia de regim silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza avizului inspectoratelor silvice teritoriale, în condiţiile legii. Art.15 (1) Cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a structurilor silvice proprii în vederea respectării stricte a regimului silvic, care se suportă de către persoanele prevăzute la art. 4, sunt: a) cheltuielile pentru salarizarea personalului silvic şi de altă specialitate; b) dotarea cu mijloace şi materiale tehnice pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. (2) Fondurile financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) provin din veniturile realizate din valorificarea produselor fondului forestier în regim silvic, din contribuţii financiare ale persoanelor prevăzute la art. 4 sau ale altor persoane, după caz. (3) Salariile personalului angajat sunt supuse impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale prevăzute de lege. (4) Personalul angajat în condiţiile prezentului regulament beneficiază de drepturile de asigurări sociale prevăzute de lege, de asistenţă medicală, concedii medicale şi de odihnă, precum şi de pensii pentru limită de vârstă sau incapacitate de muncă. Art.16 Personalul silvic angajat în cadrul cantoanelor, districtelor/brigăzilor silvice şi al ocoalelor silvice constituite pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a celor proprietate privată şi administratorii acestora au obligaţia să cunoască şi să aplice în activitatea pe care o desfăşoară prevederile legislaţiei, regulamentelor, normelor şi instrucţiunilor referitoare la gestionarea durabilă a pădurilor. Art.17 Personalul silvic angajat în condiţiile prezentului regulament va fi dotat cu armament de serviciu şi cu uniformă de serviciu, în condiţiile legii.

49

4 Hotărârea de guvern nr.1.076 /2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier

Publicat in Monitorul Oficial 721 din 26 octombrie 2009 (M. Of. 721/2009) Art. 1. - Paza fondului forestier national impotriva ocuparilor ilegale de terenuri din fondul forestier, a taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor si a degradarii padurilor sau a obiectivelor de orice fel amplasate in fond forestier, a pasunatului, precum si impotriva altor fapte pagubitoare pentru integritatea fondului forestier se organizeaza si se executa potrivit Regulamentului de paza a fondului forestier, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2. - Asigurarea pazei in fondul forestier national se face numai prin ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 3. - Paza impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier national se face numai de catre personalul silvic autorizat pentru portul armamentului de serviciu, potrivit prevederilor legale. Art. 4. - Paza fondului forestier national constituie serviciu silvic obligatoriu in cuprinsul contractelor de administrare sau de servicii silvice incheiate de proprietari cu ocoalele silvice. Art. 5. - Organizarea pazei prevazute la art. 1 se face cu respectarea principiului teritorialitatii si principiului de asigurare a nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor, potrivit prevederilor art. 5 lit. e) si art. 16 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 6. - In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier si controlul respectarii regimului silvic personalul silvic este asimilat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice, fiind competent sa constate contraventii silvice, precum si fapte care prin natura lor pot constitui infractiuni silvice, incheind in acest sens actele de constatare, potrivit prevederilor legale. Art. 7. - Ocoalele silvice si celelalte structuri ierarhic superioare au obligatia sa sesizeze, in termen de 24 de ore, organele de urmarire penala competente cu privire la faptele care pot fi incadrate ca infractiuni comise asupra personalului silvic cu atributii de paza aflat in exercitiul functiunii. Art. 8. - Evaluarea pagubelor produse vegetatiei forestiere din fondul forestier national si din afara acestuia se face potrivit reglementarilor in vigoare, la data constatarii. Art. 9. - Pagubele produse fondului forestier national, cauzate de neindeplinirea, totala sau partiala, a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se imputa celor responsabili, in solidar cu padurarul titular de canton silvic, precum si cu alte persoane cu atributii pe linie de paza, potrivit fisei postului. Art. 10. - Pagubele ramase imputabile personalului silvic se recupereaza prin una dintre urmatoarele modalitati: a) prin retinere pe statul de plata in transe lunare; b) din garantia gestionara constituita, caz in care aceasta se reconstituie in perioada urmatoare in limitele si in termenele stabilite de reglementarile specifice privind gestiunea; c) alte mijloace prevazute de lege. Art. 11. - Urmatoarele categorii de personal au dreptul sa efectueze controlul respectarii prevederilor Regulamentului de paza a fondului forestier prevazut in anexa, potrivit competentelor teritoriale: a) personalul silvic cu atributii de control din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si din cadrul structurilor teritoriale subordonate, potrivit competentelor teritoriale, asupra detinatorilor cu orice titlu de fond forestier; b) personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si unitatilor acesteia, asupra personalului silvic din structurile silvice de administrare subordonate; c) personalul silvic din cadrul structurilor silvice de rang superior, altele decat cele ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, infiintate potrivit reglementarilor in vigoare, asupra personalului silvic din structurile silvice de administrare subordonate; d) personalul silvic din cadrul structurilor silvice de administrare, potrivit dispozitiilor regulamentului prevazut in anexa. Art. 12. - Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala a persoanei vinovate, potrivit reglementarilor legale in vigoare. Art. 13. - Prezenta hotarare intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Regulamentul din 23 septembrie 2009 (Regulamentul din 2009) de paza a fondului forestier Publicat in Monitorul Oficial 721 din 26 octombrie 2009 (M. Of. 721/2009)

CAPITOLUL I Organizarea pazei si obligatiile personalului silvic

Art. 1. -(1) Unitatea de baza pentru asigurarea pazei este cantonul silvic.

50

(2) La nivelul ocolului silvic se pot constitui districte silvice avand in componenta mai multe cantoane silvice. Art. 2. - Paza fondului forestier dintr-un canton se executa si se asigura de catre padurarul titular de canton printr-o supraveghere permanenta, luand masuri speciale in locurile in care se inregistreaza frecvent taieri ilegale de arbori, pasunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic. Art. 3. - Personalul silvic cu atributii de paza a fondului forestier are obligatia sa ia masuri de prevenire a savarsirii de fapte care, potrivit prevederilor legale, constituie contraventii sau infractiuni silvice, sa identifice persoanele care le-au savarsit si sa ia masuri in vederea sanctionarii acestora si recuperarii pagubelor, potrivit legii. Art. 4. -(1) Predarea-primirea cantonului silvic se face pe baza de control de fond, de catre seful ocolului silvic sau imputernicitul acestuia, in urma caruia se incheie procesul- verbal de predare-primire a cantonului, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1. (2) Odata cu primirea cantonului padurarul primeste condica de serviciu, al carei model este prevazut in anexa nr. 2, pe care o completeaza cu evidentele specifice, precum si harta cantonului. Art. 5. -(1) In situatii deosebite, cand din motive intemeiate padurarul care preda nu poate participa la controlul de fond pentru predarea-primirea cantonului si la intocmirea procesului-verbal, la control participa, pe langa personalul prevazut la art. 4, 2 padurari de la cantoanele invecinate, precum si un membru major al familiei padurarului titular de canton, instiintat in scris, in timp util, despre actiunea de predare-primire a cantonului silvic. (2) Neparticiparea sau refuzul titularului de canton/membrului major al familiei de a participa la predarea-primirea cantonului se va consemna in procesul-verbal si nu va determina impiedicarea actiunii de predare-primire a cantonului respectiv. In aceasta situatie la controlul de fond va participa si un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (3) In situatia in care la data predarii cantonului silvic nu exista un salariat disponibil pentru preluarea cantonului, seful ocolului silvic va desemna unul sau mai multi padurari din cantoanele invecinate care sa ia in primire cantonul respectiv pe o perioada de maximum 60 de zile, cu respectarea conditiilor minime de autorizare si functionare a ocolului silvic, prevazute de legislatia in vigoare. Art. 6. - Padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are in principal urmatoarele atributii: a) apara integritatea fondului forestier impotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puietilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale; b) mentine in buna stare bornele de hotar si limitele amenajistice, semnaleaza in scris sefului ierarhic eventualele incalcari ale limitelor fondului forestier sau ocuparea de terenuri din acest fond fara aprobare legala; c) identifica arborii infestati, rupti, doborati de fenomene naturale si raporteaza in scris sefului ierarhic; d) participa la stabilirea prejudiciului produs in raza cantonului prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor si lastarilor si actioneaza pentru identificarea autorilor acestor fapte; e) identifica cioatele arborilor taiati ilegal si locurile arborilor scosi din pamant si le inregistreaza in condica de serviciu; f) incheie acte de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice si tine evidenta acestora in condica de serviciu; g) confisca sau retine, dupa caz, materialele lemnoase provenite din savarsirea faptelor ilegale, in conditiile prevazute de lege; h) depune la sediul ocolului silvic, in termen de 5 zile de la data incheierii, actele de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice; i) delimiteaza suprafetele aprobate pentru pasunat sau pentru trecerea animalelor prin paduri si urmareste respectarea conditiilor stabilite prin aprobarile emise potrivit legii; j) pastreaza in stare de functionare pichetele de incendiu si mijloacele pentru prevenirea si stingerea incendiilor din dotarea cantonului; k) executa patrulari in vederea prevenirii incendiilor in zonele si perioadele de risc, iar in cazul declansarii unui incendiu alarmeaza ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru astfel de situatii si actioneaza imediat pentru localizarea si stingerea incendiului; l) urmareste ca accesul si circulatia persoanelor, autovehiculelor, motocicletelor, ATV-urilor sau mopedelor in fondul forestier sa se faca in conditii legale; m) supravegheaza amenajarile si lucrarile silvice de combatere a eroziunii solului din padure si din perimetrele de ameliorare si constructiile aflate in raza cantonului, in vederea mentinerii acestora in buna stare de functionare; n) ia masuri de prevenire a depozitarii de gunoaie, moloz, resturi menajere si altele asemenea, pe terenurile forestiere si in albiile cursurilor de apa din raza de competenta, aplica prevederile legale in cazul constatarii unor astfel de fapte; o) urmareste ca recoltarea, din paduri sau alte terenuri din fondul forestier, de fructe de padure, ciuperci comestibile, plante medicinale, seminte, rasina, litiera, strat fertil de sol, nisip, piatra si altele asemenea sa se faca de catre persoane legal autorizate; p) controleaza circulatia materialului lemnos in fondul forestier in vederea stabilirii provenientei si legalitatii transportului de materiale lemnoase; q) instaleaza tablite avertizoare si de popularizare privind paza padurilor, prevenirea si stingerea incendiilor de padure, accesul si parcarea autovehiculelor in paduri;

51

r) identifica si semnaleaza organelor abilitate aparitia cazurilor de poluare din raza cantonului; s) completeaza corespunzator evidentele specifice in condica de serviciu si anexa la condica. Art. 7. - In situatia in care in structura organizatorica a ocolului silvic sunt organizate districte silvice, seful de district organizeaza, coordoneaza si controleaza permanent activitatea de paza desfasurata de catre padurarii din subordine, avand in principal urmatoarele atributii: a) organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de paza desfasurata de catre padurarii titulari de canton din raza sa de competenta, purtand raspunderea, in solidar cu padurarul, pentru pagubele ce se aduc fondului forestier ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu; b) organizeaza patrulari si controale la punctele fixe constituite pentru asigurarea pazei padurilor si a legalitatii provenientei si circulatiei materialului lemnos; c) participa la patrulari de paza, organizate de ocolul silvic sau de alte organe abilitate, actionand in vederea depistarii faptelor si faptuitorilor care aduc prejudicii fondului forestier; d) efectueaza controale de fond si partiale in cantoanele din subordine sau in alte cantoane ori de cate ori se impune; e) raporteaza imediat sefului ocolului despre producerea de evenimente deosebite - incendii, inundatii, doboraturi, rupturi de vant sau zapada, furturi organizate, taieri ilegale, abateri ale personalului silvic, atacuri de daunatori - si ia masuri de prima interventie pentru limitarea pagubelor; f) verifica si inainteaza in maximum 5 zile rapoartele padurarilor catre ocolul silvic; g) solicita sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor, de la unitatile de politie si jandarmi; h) realizeaza lucrari de depistare, statistica, prognoza si, dupa caz, de combatere a bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor; i) ia masuri pentru respectarea prevederilor planului de interventie in paduri si pentru organizarea apararii impotriva incendiilor de padure si aplica normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor de padure; j) semnaleaza in scris sefului de ocol eventualele incalcari ale limitelor fondului forestier sau ocuparea de terenuri din acest fond fara aprobare legala; k) identifica arborii infestati, uscati, rupti, doborati de fenomene naturale si raporteaza despre aceasta in scris in maximum 48 de ore sefului de ocol, participa la evaluarea acestor arbori si asigura preluarea acestora in gestiunea padurarului titular de canton; l) stabileste prejudiciul produs prin taierea ilegala, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor si lastarilor si identifica autorii acestor fapte, inventariaza cioatele sau locurile arborilor scosi din radacina si le inregistreaza in condica de serviciu a padurarului titular de canton; m) asigura depunerea la sediul ocolului, in termen de cel mult 5 zile de la data incheierii acestora, a actelor de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice, incheiate de acesta sau de padurarii din subordine; n) incheie acte de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice si dispune confiscarea sau retinerea materialelor lemnoase provenite din savarsirea acestor fapte, potrivit prevederilor legale; o) are competenta sa identifice si sa inventarieze materialele lemnoase provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni sau contraventii silvice; p) asigura delimitarea suprafetelor aprobate pentru pasunat sau pentru trecerea animalelor domestice prin paduri si urmareste respectarea prevederilor stabilite prin aprobarile emise potrivit legii; q) ia masuri pentru prevenirea depozitarii de gunoaie, moloz, resturi menajere si altele asemenea pe terenurile forestiere si in albiile cursurilor de apa din raza de competenta, aplica prevederile legale in cazul constatarii unor astfel de fapte; r) identifica si semnaleaza organelor abilitate aparitia cazurilor de poluare din raza cantonului; s) urmareste completarea corespunzatoare a condicii de serviciu si a anexei la condica de catre padurarii din subordine. Art. 8. - Seful ocolului silvic raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii de paza a fondului forestier pe care il are in administrare sau pentru care ocolul silvic presteaza servicii silvice, avand urmatoarele atributii: a) ia masuri pentru asigurarea integritatii fondului forestier administrat de ocolul silvic si a celui pentru care acesta asigura servicii silvice; b) ia masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier administrat de ocolul silvic si a celui pentru care acesta asigura servicii silvice; c) organizeaza arondarea cantoanelor si stabileste pentru titularii acestora, prin fisele posturilor, atributiile specifice activitatii de paza; d) ia masuri pentru intocmirea planului actiunilor de paza si al controalelor de fond si partiale si urmareste indeplinirea acestora, potrivit prevederilor prezentului regulament; e) coordoneaza si controleaza activitatea personalului cu atributii de paza din subordine; f) organizeaza, in colaborare cu organele de politie, instruirea personalului silvic dotat, potrivit legii, cu arma de serviciu si ia masuri de pastrare a armamentului si munitiei in conditiile legale; g) actioneaza in colaborare cu structurile locale de politie, jandarmerie si Garda de Mediu, in baza planurilor comune, pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor si contraventiilor silvice; h) solicita sprijinul structurilor teritoriale de politie, jandarmerie si pompieri, in situatii deosebite, pentru desfasurarea actiunilor de prevenire si stingere a incendiilor in fondul forestier;

52

i) raspunde de completarea evidentelor din Registrul contraventiilor si infractiunilor, al carui model este prevazut in anexa nr. 3; j) analizeaza lunar activitatea de paza, precum si modul de solutionare a actelor incheiate in cazul constatarii savarsirii de contraventii si infractiuni silvice, stabilind masurile care se impun; k) executa controale de fond si partiale; l) raspunde de finalizarea controalelor de fond sau partiale, inclusiv a actiunilor de predare-primire a cantoanelor silvice; m) aproba actele de control de fond sau partiale, rezultatele actiunilor de control al circulatiei materialului lemnos, precum si alte note de control si stabileste sarcinile de serviciu pentru realizarea masurilor specificate in aceste acte; n) asigura transmiterea directa sau prin structurile ierarhic superioare, dupa caz, a situatiilor statistice privind activitatea de paza solicitate de catre structurile teritoriale ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Art. 9. - Conducatorul directiei silvice sau al structurii silvice de rang superior are, in principal, urmatoarele atributii: a) organizeaza activitatea de paza a fondului forestier din raza de activitate a directiei/structurii de rang superior; b) dispune masuri de asigurare a integritatii fondului forestier in cazul ocuparii fara aprobare legala de terenuri din acesta ori in cazul neredarii in termen a terenurilor ocupate temporar; c) asigura instruirea personalului silvic cu atributii de paza din subordine; d) coordoneaza si controleaza activitatea ocoalelor silvice in domeniul pazei fondului forestier; e) aproba actele de control de fond intocmite de sefii de ocoale silvice si de personalul din subordine directa; f) ia masuri pentru recuperarea pagubelor produse fondului forestier si finalizarea actiunilor intreprinse in acest sens; g) reprezinta structura silvica pe care o conduce in cadrul planurilor de actiune intersectoriale, incheie protocoale de colaborare cu alte institutii sau organizatii implicate in activitatea de paza a padurilor si urmareste realizarea obiectivelor propuse in cadrul acestora; h) asigura asistenta juridica gratuita pentru personalul silvic din subordine, in cauzele care au legatura cu activitatea de paza.

CAPITOLUL II Asigurarea pazei padurilor in cadrul contractelor de administrare/servicii silvice

Art. 10. - Preluarea unei suprafete de fond forestier pentru care nu este incheiat contract de administrare sau de servicii silvice, pentru care contractul a incetat ori ocolului silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice i s-a retras autorizatia de functionare se face prin control de fond. Art. 11. - Contractul de administrare sau de servicii silvice se semneaza odata cu procesul-verbal de predare-primire incheiat in baza controlului de fond. Art. 12. - Controlul de fond se face, in cel mult 30 de zile de la data solicitarii, de catre un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate din subordinea autoritatii publice care raspunde de silvicultura, in prezenta proprietarului sau a unui imputernicit al acestuia, a unui delegat al ocolului silvic care urmeaza sa asigure administrarea sau serviciile silvice, imputernicit de catre seful de ocol, a padurarului care preia si, dupa caz, a padurarului care preda suprafata de fond forestier. Art. 13. - Controlul de fond prevazut la art. 10 are ca obiect: a) limitele fondului forestier pentru a stabili eventualele incalcari de hotar; b) starea bornelor de hotar si a limitelor amenajistice; c) identificarea arborilor, puietilor sau lastarilor, taiati, rupti sau scosi din radacini, fara drept, prin parcurgerea intregii suprafete, evaluarea prejudiciilor si calculul pagubelor; d) modul de delimitare pe teren a zonelor si traseelor autorizate pentru pasunat, adapat si adapostire, dupa caz.

CAPITOLUL III Controlul de fond si controlul partial

Art. 14. - Inginerii si tehnicienii silvici de la ocoale silvice, directii silvice, structuri de rang superior, precum si personalul silvic de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale teritoriale care raspunde de silvicultura executa sistematic, integral sau partial, controale in cantoane privind aplicarea masurilor de paza, conservare si protejare a fondului forestier. Art. 15. - Controlul de fond are ca obiect: a) verificarea limitelor fondului forestier pentru a stabili eventualele incalcari de hotar; b) verificarea starii bornelor de hotar si a limitelor amenajistice; c) identificarea arborilor, puietilor sau lastarilor, taiati, rupti sau scosi din radacini, fara drept, prin parcurgerea intregii suprafete, evaluarea prejudiciilor si calculul pagubelor; d) verificarea modului in care s-a realizat delimitarea pe teren a zonelor si traseelor autorizate pentru pasunat, adapat si adapostire, dupa caz; e) verificarea modului de gestionare a patrimoniului incredintat; f) verificarea modului de indeplinire a sarcinilor privind prevenirea si stingerea incendiilor de padure; g) verificarea modului in care s-a completat condica de serviciu cu evidentele specifice: autorizatii de pasunat sau trecere, autorizatii de exploatare a partizilor, acte de contraventie si infractiune, suprafetele regenerate pe cale naturala, mixta sau artificiala.

53

Art. 16. -(1) Fiecare canton se parcurge anual cu cel putin doua controale de fond, in situatia in care conditiile atmosferice permit identificarea eventualelor prejudicii. (2) Controale de fond se efectueaza si in situatia in care cantonul trebuie predat unei alte persoane din diverse motive - plecarea sau intoarcerea din concediu, internarea in spital, suspendarea din functie, preluarea suprafetelor de fond forestier in baza contractelor de administrare/prestari servicii silvice, rearondari. Art. 17. - Controlul partial vizeaza aceleasi obiective ca si controlul de fond, dar se desfasoara pe o parte determinata din canton in baza unei sesizari, in cazul semnalarii unor taieri ilegale sau cu ocazia verificarii unor lucrari in curs de executare. Art. 18. - Controalele de fond sau controalele partiale se executa in prezenta padurarului titular al cantonului, precum si a unui asistent, personal silvic delegat de seful de ocol. Art. 19. -(1) In timpul controlului se identifica cioatele care provin de la arborii taiati ilegal. (2) Cioatele prevazute la alin. (1) se numeroteaza, se marcheaza cu dispozitivul de marcat specific si se inventariaza pe specii si diametre. (3) Numerotarea se face in continuare pentru toate cioatele gasite intr-un an in canton. (4) Determinarea diametrelor cioatelor provenite de la arborii taiati ilegal se face conform prevederilor legale in vigoare. Art. 20. - Padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamant, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor incheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neintemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat in gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale. Art. 21. -(1) La inceperea si terminarea controlului inregistrarile din condica de serviciu se vor inchide/deschide cu urmatoarea formulare: "Inceput (terminat) controlul de fond (partial) azi, data ..........., ora ....., in prezenta ........................................., semnatura ......................................" (2) Pe durata controlului, la sfarsitul fiecarei zile, evidenta cioatelor arborilor taiati ilegal din condica de serviciu se bareaza si se semneaza de persoana care controleaza, persoana controlata si asistenti. (3) Persoana juridica angajatoare poate aproba, potrivit prevederilor legale, limitarea raspunderii patrimoniale a personalului silvic cu atributii de paza. Art. 22. -(1) Constatarile in urma controlului de fond sau controlului partial se inscriu intr-un act de control, incheiat pentru fiecare detinator in parte, al carui model este prevazut in anexa nr. 4. (2) Fiecare pagina a actului de control se semneaza de persoana care efectueaza controlul, de persoana controlata si de asistenti. (3) Actul de control de fond se depune la registratura ocolului silvic in termen de cel mult 5 zile de la data incheierii controlului. (4) Evidenta controalelor de fond si a controalelor partiale executate se pastreaza la ocolul silvic in Registrul de evidenta a controalelor, al carui model este prevazut in anexa nr. 5. Art. 23. - Actele controlului de fond sau ale controlului partial se aproba in termen de 5 zile de la data depunerii, dupa cum urmeaza: a) de catre conducatorul structurii de control din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura sau de catre conducatorul structurilor teritoriale de specialitate subordonate; b) de conducerea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, a directiei silvice si a structurilor silvice de rang superior, dupa caz, pentru actele de control intocmite de personalul din subordine; dupa aprobare, un exemplar se transmite sefului ocolului silvic in raza caruia a fost executat controlul pentru evidenta si aplicarea masurilor ce se impun, precum si termenele si responsabilitatile pentru realizarea acestora; c) de catre seful ocolului silvic pentru actele de control intocmite de personalul din subordine; acesta dispune si aplicarea masurilor ce se impun, precum si termenele si responsabilitatile pentru realizarea acestora.

CAPITOLUL IV Dispozitii finale

Art. 24. -(1) Ocoalele silvice vor organiza lunar actiuni de instruire privind folosirea si intretinerea armamentului din dotare si de analiza a activitatii pe linie de paza a padurilor, precum si de prezentare a reglementarilor privind paza padurii. (2) Actiunile prevazute la alin. (1) se fac sub conducerea sefului ocolului silvic, cu participarea intregului personal cu atributii privind paza padurii. (3) Pe durata actiunilor prevazute la alin. (1), seful ocolului silvic asigura continuitatea pazei fondului forestier cu personalul silvic disponibil si cu sprijinul personalului de politie si jandarmerie. (4) Instruirea personalului de teren privind folosirea, pastrarea si intretinerea armamentului si munitiei din dotare se face de organele de politie abilitate, sub coordonarea directa a sefului ocolului silvic. Art. 25. - Evidenta proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor se inscrie in "Registrul contraventiilor si infractiunilor", al carui model este prevazut in anexa nr. 3. Art. 26. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul regulament.

54

5 Lege nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 513 din 23/07/2010 Intrare in vigoare: 22/08/2010

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Constituie contravenţie silvică fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin prezenta lege. (2) Sancţiunile aplicabile pentru săvârşirea contravenţiilor silvice sunt: a) sancţiunea contravenţională principală - amenda; b) sancţiunea contravenţională complementară - reţinerea sau confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea contravenţiei silvice şi/sau retragerea autorizaţiei/atestatului, după caz. Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) marca - amprenta dispozitivului special de marcat imprimată în lemnul unui arbore prin lovire în locuri stabilite prin normele tehnice şi care conţine indicativul specific al dispozitivului special de marcat; b) norme privind circulaţia materialelor lemnoase - normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund prevăzute la art. 73 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; c) ocol silvic nominalizat - ocolul silvic care deţine suprafaţa forestieră majoritară în cadrul unei localităţi şi care are obligaţia de a asigura, pe bază de contract, serviciile silvice/administrarea la cererea proprietarilor din localitatea respectivă, conform arondării teritoriale aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; d) semne amenajistice - semne de delimitare în păduri, specifice amenajamentului silvic, care cuprind: linii subparcelare, linii parcelare, limite de unitate de producţie, limite de ocol silvic şi borne amenajistice.

CAPITOLUL II Administrarea pădurilor

Art. 3. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei până la 1.000 lei următoarele fapte: a) neasigurarea cu continuitate a administrării sau serviciilor silvice de către proprietarii de pădure prin ocoale silvice autorizate; b) nedelimitarea de către proprietari a terenurilor forestiere pe care le deţin în conformitate cu actele de proprietate şi/sau neîntreţinerea în stare corespunzătoare a semnelor de hotar ale proprietăţii; c) nedepunerea pentru înregistrare, de către ocolul silvic contractant, în termen de 30 de zile de la data autentificării, la structura teritorială competentă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a contractului de administrare/servicii silvice încheiat cu proprietarii de păduri sau a actelor modificatoare; d) neînştiinţarea în scris, în termen de 5 zile de la data încetării contractului de administrare/servicii silvice, de către ocolul silvic care a asigurat administrarea/serviciile silvice a structurii teritoriale competente a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la încetarea derulării contractului; în cazul repetării faptei, se suspendă pe o perioadă de 3 luni autorizaţia de practică a personalului silvic care îndeplineşte funcţia de şef al ocolului silvic respectiv. Art. 4. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei următoarele fapte: a) neasigurarea de către administratorii drumurilor şi ai căilor ferate forestiere a întreţinerii şi reparării acestora; b) neîndeplinirea de către ocolul silvic nominalizat, la cererea proprietarului, a obligaţiilor care îi revin cu privire la asigurarea serviciului public cu specific silvic pentru pădurile situate în localităţile aflate în raza administrativă a acestuia. Sancţiunea se aplică şefului ocolului silvic. Fapta nu constituie contravenţie în situaţia în care limitele proprietăţii forestiere nu sunt materializate în teren din vina proprietarului solicitant.

CAPITOLUL III Amenajarea pădurilor

Art. 5. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 5.000 lei următoarele fapte: a) nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pădurilor la culegerea datelor din teren, care determină modificarea măsurilor de gospodărire a pădurilor; b) depăşirea posibilităţii stabilite de amenajamentele silvice în alte condiţii decât cele prevăzute de lege; sancţiunea se aplică şefului ocolului silvic. Art. 6. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei până la 1.000 lei următoarele fapte:

55

a) necompletarea, anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenţelor prevăzute în amenajamentul silvic; sancţiunea se aplică şefului ocolului silvic; b) nerespectarea de către şeful de proiect a prevederilor consemnate în şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice consemnate în procesul-verbal de stabilire a soluţiilor tehnice pentru amenajament de către echipa de teren, organizată pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar; c) nematerializarea şi/sau neîntreţinerea semnelor amenajistice; d) mutarea semnelor amenajistice.

CAPITOLUL IV Integritatea fondului forestier, paza şi protecţia pădurilor

Art. 7. - (1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei până la 10.000 lei următoarele fapte: a) schimbarea fără aprobare legală a categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier naţional, în măsura în care fapta nu constituie infracţiune în condiţiile prevăzute la art. 106-108 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare; b) trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti; c) includerea pădurilor în intravilan; d) neredarea terenurilor forestiere în circuitul silvic la termenul şi/sau în condiţiile prevăzute în aprobarea de ocupare temporară; e) exploatarea agregatelor minerale de pe terenuri din fondul forestier naţional fără aprobările legale; f) neîmpădurirea în termenul prevăzut de lege a suprafeţelor de pădure afectate de incendii. (2) Sancţiunile pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se aplică consiliului local/consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz. Hotărârea prin care s-a săvârşit fapta contravenţională este nulă de drept. Nulitatea se constată de instanţa de contencios administrativ competentă, la cererea oricărei persoane interesate sau, după caz, a instituţiei din care face parte agentul constatator. Art. 8. - (1) Constituie contravenţii silvice următoarele fapte: a) tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum şi distrugerea ori vătămarea de arbori, puieţi sau lăstari, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 108 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se exceptează seminţişul utilizabil vătămat în limitele admise prin normele tehnice în vigoare în parchetele autorizate la exploatare; b) sustragerea ori însuşirea fără drept a materialului lemnos, a puieţilor ori lăstarilor din fondul forestier naţional, dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. (2) Faptele prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; b) cu amendă de la 800 lei la 2.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 1 până la de 3 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei; c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 3 până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. Art. 9. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte: a) inundarea terenurilor din fondul forestier naţional fără drept prin construirea de baraje, praguri sau altele asemenea, pe albiile pâraielor ori ale văilor; b) aprinderea focului în fondul forestier naţional în alte locuri decât cele special amenajate şi marcate ori la o distanţă mai mică de 30 metri de limita pădurii; c) deteriorarea drumurilor sau a căilor ferate forestiere, a lucrărilor de artă aferente acestora, a amenajărilor, instalaţiilor, construcţiilor civile, vânătoreşti, piscicole din apele de munte, a împrejmuirilor, a amenajărilor de propagandă silvică ori a celor pentru protecţia pădurilor, a barierelor sau a altor lucrări asemănătoare din fondul forestier naţional; d) deteriorarea, distrugerea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate şi/sau a lucrărilor de corectare a torentelor din fondul forestier naţional sau neîntocmirea documentaţiei în vederea lucrărilor de reabilitare a acestora; e) ştergerea sau deteriorarea în orice fel a mărcilor sau a numerelor curente de pe arborii marcaţi ori de pe cioate. Art. 10. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte: a) încălcarea normelor de apărare împotriva incendiilor specifice fondului forestier, în zonele limitrofe acestuia, precum şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier; b) neefectuarea de către ocoalele silvice a lucrărilor necesare pentru prognoza, prevenirea şi combaterea la sol a bolilor şi dăunătorilor pădurilor, la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele tehnice. Art. 11. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei până la 1.000 lei următoarele fapte: a) prelevarea solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarbă din fondul forestier, prin orice mijloace;

56

b) refuzul persoanelor care desfăşoară activităţi în fondul forestier naţional sau în vegetaţia forestieră din afara acestuia de a participa, la solicitarea personalului silvic, la acţiunile de stingere a incendiilor; c) nepermiterea de către proprietarii şi/sau deţinătorii cu orice titlu de păduri a accesului în pădurile pe care le deţin al persoanelor împuternicite să efectueze observaţii şi măsurători necesare în vederea realizării Programului naţional de monitorizare sol-vegetaţie forestieră sau realizării inventarului forestier naţional; d) păşunatul în pădurile în care este interzis acesta, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. Art. 12. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei până la 800 lei următoarele fapte: a) instalarea în fondul forestier de corturi, tonete, rulote, fără drept sau în alte locuri decât cele aprobate şi delimitate de deţinătorul terenului forestier respectiv; b) amplasarea stupilor sau stupinelor în fondul forestier proprietate publică în alte locuri şi în alte condiţii decât cele aprobate; c) aducerea şi menţinerea pe vetrele de stupină instalate în fondul forestier de animale domestice şi păsări; d) efectuarea de împrejmuiri în păduri fără aprobare legală; e) trecerea animalelor domestice neînsoţite prin păduri.

CAPITOLUL V Regenerarea pădurilor şi punerea în valoare a masei lemnoase

Art. 13. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei următoarele fapte: a) neexecutarea de către proprietar sau de către ocolul silvic care administrează fondul forestier respectiv a lucrărilor de împădurire în terenurile goale destinate împăduririi şi/sau în cele intrate cu acte legale în fondul forestier în perioada de aplicare a amenajamentului; b) neconstituirea şi/sau nealimentarea de către administratorul fondului forestier sau de către proprietarii de păduri a fondului de conservare şi regenerare a pădurilor în condiţiile legii; c) nerespectarea compoziţiilor de regenerare prevăzute în amenajamente sau în studiile de specialitate aprobate. Art. 14. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 3.000 lei următoarele fapte: a) verificarea, aprobarea, modificarea sau casarea unui act de punere în valoare cu încălcarea normelor tehnice specifice şi/sau a prevederilor legale, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni; b) efectuarea serviciului public de punere în valoare a masei lemnoase la proprietarii de păduri care nu au încheiat contracte de prestări servicii silvice/administrare în condiţiile legii ori ale căror astfel de contracte au fost suspendate sau au încetat fără asigurarea continuităţii; c) punerea în valoare a masei lemnoase cu încălcarea normelor tehnice specifice în vigoare; d) punerea în valoare şi extragerea exemplarelor de cireş cu încălcarea reglementărilor specifice în vigoare, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 108 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VI Exploatarea masei lemnoase şi recoltarea produselor nelemnoase

Art. 15. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei până la 10.000 lei următoarele fapte: a) autorizarea la exploatare a partizilor constituite din tăieri cu restricţie, în epocile în care exploatarea este interzisă prin normele tehnice în vigoare; b) realizarea tăierii rase prin alăturare cu altă tăiere rasă, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare; c) refuzul/tergiversarea de către deţinător, astfel cum este definit la pct. 11 din anexa la Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, de a permite personalului silvic împuternicit pentru control accesul şi/sau exercitarea controlului în condiţiile legii. În cazul în care făptuitorul este personal silvic, acestuia i se suspendă pe 3 luni autorizaţia de practică, iar dacă fapta se săvârşeşte în mod repetat, autorizaţia de practică se anulează de către emitent, la sesizarea agentului constatator. Art. 16. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la 3.000 lei următoarele fapte: a) exploatarea masei lemnoase din parchete fără autorizaţie de exploatare. În cazul persoanei juridice atestate pentru exploatarea masei lemnoase care săvârşeşte o astfel de faptă, comisia emitentă anulează atestatul de exploatare; b) exploatarea masei lemnoase din parchete în afara termenelor prevăzute în autorizaţia de exploatare; c) lăsarea în parchet, la expirarea termenului de reprimire prevăzut în autorizaţia de exploatare, de material lemnos şi/sau resturi de exploatare pe văi sau de-a lungul instalaţiilor de scos-apropiat şi transport. Dacă fapta se săvârşeşte în mod repetat, se solicită comisiei emitente anularea atestatului de exploatare; d) autorizarea la exploatare a partizilor constituite în păduri ai căror proprietari nu au încheiat contracte de prestări servicii silvice/administrare în condiţiile legii; e) aprobarea executării de instalaţii de scos-apropiat cu încălcarea prevederilor legale. Art. 17. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 800 lei până la 1.000 lei următoarele fapte:

57

a) nerespectarea tehnologiilor şi traseelor de scos-apropiat prevăzute în autorizaţia de exploatare; b) scoaterea din rădăcini sau ridicarea din fondul forestier naţional fără aprobare legală a cioatelor şi/sau a resturilor de exploatare; c) recoltarea din fondul forestier naţional a produselor nelemnoase specifice, fără acordul proprietarului şi/sau al ocolului silvic care asigură administrarea pădurii; d) executarea neautorizată a drumurilor de tractor sau fără respectarea traseelor aprobate; e) neexecutarea la termen şi în condiţiile prevăzute în autorizaţia de exploatare a lucrărilor de curăţare a parchetelor. Art. 18. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei până la 500 lei următoarele fapte: a) neîndeplinirea obligaţiei ca la exploatarea pădurilor de răşinoase să se cojească cioatele de pin şi molid, în întregime, iar la brad şi la celelalte răşinoase, prin curelare; b) menţinerea în pădure şi în depozite pe o perioadă de peste 30 de zile, în intervalul 1 aprilie-1 octombrie, a lemnului de răşinoase necojit.

CAPITOLUL VII Controlul aplicării normelor privind circulaţia materialelor lemnoase, al depozitelor şi instalaţiilor de

prelucrare a lemnului Art. 19. - (1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: a) expedierea sau transportul materialelor lemnoase fără provenienţă legală; b) transportul materialelor lemnoase fără avizele de însoţire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; c) transportul şi/sau comercializarea pomilor de Crăciun nemarcaţi cu sigiliul-crotaliu prevăzut de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; d) transportul materialelor lemnoase cu aviz de însoţire care nu are înscrisă provenienţa legală a acestora; e) transportul materialelor lemnoase cu aviz de însoţire a cărui valabilitate a expirat. Termenul de valabilitate a avizului de însoţire, în funcţie de distanţele de transport al materialelor lemnoase, este de maximum 72 de ore de la ora plecării transportului, dată şi oră ce se consemnează obligatoriu în acest document; f) refuzul de a se supune controlului circulaţiei materialelor lemnoase, al depozitelor de materiale lemnoase şi instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase ori împiedicarea efectuării acestui control; g) primirea de către personalul operatorului de transport feroviar, al administratorului şi/sau gestionarului infrastructurii căii ferate în vederea expedierii şi/sau expedierea materialelor lemnoase fără avizele de însoţire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; h) primirea de către operatorii portuari a materialelor lemnoase fără avizele de însoţire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; i) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală; j) depunerea declaraţiei vamale de export pentru materiale lemnoase fără avizul de însoţire sau, după caz, fără documentul comunitar echivalent avizului de însoţire, prevăzut de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; k) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fără avizele de însoţire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; l) vânzarea şi/sau cumpărarea materialelor lemnoase fără provenienţă legală sau fără avizele de însoţire ori documentele echivalente acestora, prevăzute în normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; m) deţinerea de material lemnos fără documente legale de provenienţă; n) transportul materialelor lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ ori din punctul de vedere al speciei cu datele înscrise în avizul de însoţire. (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) avizele de însoţire care însoţesc transportul de materiale lemnoase realizat cu mijloace de transport feroviare şi navale, precum şi cele care au ca destinaţie exportul, cazuri în care termenele de valabilitate sunt termenele legale de executare a contractului de transport. Art. 20. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei şi reţinerea în vederea stabilirii provenienţei materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: a) transportul materialelor lemnoase cu aviz de însoţire în care nu sunt precizate/completate corect data, aceeaşi cu data emiterii avizului, şi ora plecării ori care prezintă ştersături sau adăugări necertificate ori este completat cu încălcarea dispoziţiilor legale; b) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de însoţire a cărui valabilitate a expirat; c) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase cu aviz de însoţire în care nu sunt

58

precizate/completate corect data, aceeaşi cu data emiterii avizului, şi ora plecării ori cu ştersături sau adăugări necertificate; d) comercializarea materialelor lemnoase în afara pieţelor, târgurilor, oboarelor, burselor de mărfuri şi altora asemenea, autorizate conform normelor privind circulaţia materialelor lemnoase. Art. 21. - Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte: a) permiterea comercializării materialelor lemnoase şi/sau pomilor de Crăciun în pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, neautorizate conform normelor privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; b) neîmprejmuirea de către deţinători a depozitelor, a altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau a instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase; c) nedeţinerea sau necompletarea la zi a registrului de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase de către deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase; d) nerespectarea de către emitenţi a prevederilor legale privind modul de completare şi eliberare a avizelor de însoţire a materialelor lemnoase; e) prezentarea la autoritatea vamală a avizului de însoţire ori a documentului echivalent acestuia întocmit cu încălcarea prevederilor normelor privind circulaţia materialelor lemnoase sau conţinând neconcordanţe cu datele înscrise în declaraţia vamală ori în permisele vamale eliberate sau în documentele anexate la acestea; f) neprezentarea de către transportator a avizului de însoţire în vederea efectuării controlului vamal al materialelor lemnoase exportate; g) nepredarea în custodie la structura teritorială competentă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a dispozitivelor dreptunghiulare de marcat lemn de către persoanele juridice care le deţin, în cazul încetării activităţii pentru care au fost confecţionate aceste dispozitive, dizolvării sau reorganizării persoanei juridice, pierderii autorizării, fie ca urmare a expirării certificatului de atestare în activitatea de exploatare forestieră, fie ca urmare a retragerii avizului structurii teritoriale competente a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) nerespectarea prevederilor legale privind declararea pierderii, furtului sau distrugerii formularelor cu regim special ori documentelor de provenienţă, a celor de însoţire, precum şi a registrului de intrări-ieşiri de materiale lemnoase, prevăzute de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; i) transportul de la locul de recoltare a materialelor lemnoase nemarcate cu amprenta dispozitivului dreptunghiular prevăzut de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare; j) refuzul expeditorului de a plăti cheltuielile de transport al materialelor lemnoase confiscate în condiţiile legii, la locul de păstrare în custodie stabilit de agentul constatator; k) refuzul transportatorului de a transporta materialele lemnoase confiscate/reţinute în vederea confiscării la locul indicat de agentul constatator.

CAPITOLUL VIII Constatarea contravenţiilor silvice şi aplicarea sancţiunilor

Art. 22. - (1) În cazul în care agenţii constatatori constată că în timpul transportului cu mijloace feroviare sau navale materialele lemnoase nu sunt însoţite de avizul de însoţire ori de documentul comunitar echivalent acestuia, prevăzut în normele privind circulaţia materialelor lemnoase, sau că nu au provenienţă legală, confiscarea materialelor lemnoase se realizează după sosirea lor în staţia/portul de destinaţie, la locul prevăzut pentru descărcare, cu anunţarea în scris a destinatarului despre confiscare, de către personalul autorizat al operatorului de transport feroviar, administratorului şi/sau gestionarului infrastructurii/căpitanul portului, după caz. (2) Materialele lemnoase reţinute/confiscate în condiţiile legii de agenţi constatatori vor fi date în custodie ocolului silvic celui mai apropiat de locul confiscării. (3) În cazul în care la ocolul silvic prevăzut la alin. (2) nu există spaţii adecvate şi/sau mijloace de încărcare-descărcare, agentul constatator stabileşte de comun acord cu ocolul silvic respectiv un alt spaţiu pentru deţinerea în custodie a materialului lemnos confiscat sau reţinut în vederea confiscării, inclusiv în spaţiile deţinătorului, cu acceptul acestuia. (4) Dacă materialele lemnoase reţinute/confiscate se află în mijloace de transport, transportatorul este obligat să le transporte, pe cheltuiala expeditorului, la locul de predare în custodie stabilit de agentul constatator. (5) Dacă materialele lemnoase reţinute/confiscate nu se află în mijloace de transport, agentul constatator va înştiinţa cel mai apropiat ocol silvic, care asigură ridicarea, transportarea şi depozitarea acestora. Cheltuielile efectuate pentru ridicarea, transportarea şi depozitarea materialelor lemnoase reţinute/confiscate se acoperă din sumele rezultate în urma valorificării materialelor lemnoase reţinute/confiscate. (6) În cazul aplicării sancţiunii complementare a confiscării, pentru materialele lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei în termenul legal, în numerar sau prin virament, în contul indicat în procesul-verbal. (7) Calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6) se face la preţuri de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pe baza preţului pieţei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publică, care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni.

59

(8) În cazul neachitării contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6), instituţia din care face parte agentul constatator comunică debitul la organul fiscal teritorial competent în vederea executării silite, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare. Art. 23. - Sancţiunea amenzii contravenţionale se aplică şi persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor majorându-se de 5 ori, cu excepţia acelora prevăzute numai pentru persoane juridice. Art. 24. - (1) Au obligaţia şi dreptul să efectueze controlul, să constate contravenţiile silvice şi să aplice sancţiunile prevăzute în prezenta lege următorii agenţi constatatori: a) personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, împuternicit în acest scop; b) personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi al structurilor sale teritoriale cu specific silvic - pentru contravenţiile silvice săvârşite în fondul forestier pe care îl administrează/prestează servicii silvice sau pe care îl preia în vederea administrării/asigurării serviciilor silvice, precum şi pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circulaţia materialelor lemnoase; c) personalul silvic din cadrul structurilor de rang superior şi al ocoalelor silvice private - pentru contravenţiile silvice săvârşite în fondul forestier pe care îl administrează/prestează servicii silvice, precum şi pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circulaţia materialelor lemnoase; d) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române - pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), art. 8 alin. (1) lit. a) şi b), art. 9, 11, 12 şi 19-21; e) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române - pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 9 lit. a) şi b), art. 11 lit. a)-d), art. 12, art. 17 lit. b) şi c), art. 20 lit. d) şi art. 21 lit. a) şi b); f) personalul silvic din cadrul structurilor de administrare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, împuternicit în acest scop - pentru contravenţiile silvice săvârşite în parcul pe care îl administrează, precum şi pentru exercitarea controlului aplicării normelor privind circulaţia materialelor lemnoase; g) ofiţerii şi subofiţerii din cadrul serviciilor profesioniste - pentru situaţii de urgenţă, pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 9 lit. b), art. 10 lit. a) şi art. 11 lit. c). (2) Agenţii constatatori prevăzuţi la alin. (1) lit. a)-c) şi f) îndeplinesc o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi primesc o legitimaţie de control de la instituţia din care fac parte. (3) Legitimaţia de serviciu a agenţilor constatatori prevăzuţi la alin. (1) lit. d), e) şi g) constituie legitimaţia de control, prevăzută de prezenta lege. Art. 25. - (1) Agentul constatator care aplică sancţiunea dispune şi reţinerea/confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile silvice, în condiţiile legii. În toate situaţiile agentul constatator descrie în procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice bunurile supuse confiscării şi ia în privinţa lor măsurile de conservare sau de valorificare, făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal. (2) Agentul constatator are obligaţia să stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate şi, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă. Art. 26. - (1) Contravenţia silvică se constată printr-un proces-verbal încheiat de agentul constatator. (2) Agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare a contravenţiei silvice. Obiecţiunile contravenientului se consemnează distinct în procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice la rubrica "Obiecţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal. (3) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor, sub semnătură. (4) În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice în acest mod. Art. 27. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice se înmânează sau se comunică în copie contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face de către instituţia din care face parte agentul constatator, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării, prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la sediul contravenientului. Afişarea se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. (3) În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendă, precum şi dacă a fost obligat la plata despăgubirilor pentru prejudiciul adus pădurii, odată cu procesul-verbal i se înmânează/comunică şi înştiinţarea de plată. (4) În înştiinţarea de plată se face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii şi, după caz, a despăgubirilor, în termen de 30 de zile de la comunicare sau de 15 zile de la soluţionarea contestaţiei, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită în condiţiile legii. (5) În cazul neachitării amenzii, instituţia din care face parte agentul constatator comunică debitul la organul fiscal teritorial competent în vederea executării silite, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare.

60

(6) În cazul neachitării despăgubirilor pentru pagube aduse pădurii, ocolul silvic care administrează/asigură serviciile silvice comunică debitul la organul fiscal teritorial competent, în vederea executării silite, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei. (7) Punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale se face astfel: a) de către instituţia din care face parte agentul constatator, dacă nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice în termenul prevăzut de lege; b) de către instanţa judecătorească, în celelalte cazuri. Art. 28. - (1) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii/comunicării procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta lege, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. (2) În procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor silvice se indică atât contul de venituri al bugetului de stat, în care se virează suma, cât şi codul fiscal al persoanei juridice din care face parte agentul constatator. Art. 29. - (1) Plata amenzii se face la casieria ocolului silvic în al cărui teritoriu de competenţă s-a săvârşit contravenţia silvică, la unităţile Trezoreriei Statului în raza cărora contravenienţii îşi au sediul sau domiciliul fiscal ori la casieriile autorităţilor administraţiei publice, atât în numerar, cât şi prin virament. (2) Contravenientul este obligat să depună la instituţia din care face parte agentul constatator chitanţa de plată a amenzii stabilite prin procesul-verbal de contravenţie silvică şi să plătească despăgubirile pentru prejudiciile produse prin săvârşirea contravenţiei silvice. Art. 30. - (1) Sancţiunea contravenţională se stabileşte şi se aplică de către agentul constatator. (2) În situaţia în care prin contravenţia săvârşită s-a produs un prejudiciu, contravenientul este obligat la plata valorii despăgubirii. (3) Valoarea despăgubirii se calculează de către: a) agentul constatator, dacă acesta este personal silvic; b) ocolul silvic pe al cărui teritoriu de competenţă a fost săvârşită fapta, în celelalte cazuri. (4) În cazul prevăzut la alin. (3) lit. b), instituţia din care face parte agentul constatator solicită în scris ocolului silvic să efectueze calculul valorii despăgubirilor, care are obligaţia de a răspunde solicitării în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia. (5) Calculul despăgubirilor pentru prejudicii aduse pădurii se face potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007. (6) Pe lângă sancţiunea aplicată şi plata valorii despăgubirilor, în cazul contravenţiilor silvice pentru faptele prevăzute la art. 6 lit. d), art. 7 alin. (1) lit. a), b), e) şi f), art. 9 lit. a), c) şi d), art. 11 lit. a) şi d), art. 12, art. 13, art. 16 lit. a), art. 17 lit. a), d) şi e), contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la starea iniţială a fondului forestier sau, după caz, să suporte costurile necesare pentru realizarea acestor lucrări. (7) Lucrările necesare pentru readucerea la starea iniţială a fondului forestier şi valoarea estimată a acestora se stabilesc de către agentul constatator sau, după caz, de către ocolul silvic pe al cărui teritoriu de competenţă a fost săvârşită fapta. Art. 31. - (1) În caz de constatare a nulităţii procesului- verbal de constatare a contravenţiei silvice, bunurile confiscate se restituie de îndată celui în drept. (2) Dacă bunurile prevăzute la alin. (1) au fost valorificate, instanţa va dispune să se achite celui în drept o despăgubire care se stabileşte în raport cu valoarea de circulaţie a bunurilor. Art. 32. - Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Art. 33. - (1) Plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice, se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită fapta, în condiţiile legii. (2) Plângerea şi celelalte acte de procedură privind soluţionarea acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar. Art. 34. - Sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se distribuie după cum urmează: a) 20% se varsă în contul persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea agentul constatator care a aplicat amenda; b) 80% se varsă la bugetul de stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către persoanele juridice sau, după caz, la bugetul local pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice. Art. 35. - Valorificarea bunurilor confiscate, cu excepţia materialelor lemnoase, se face conform reglementărilor privind modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Art. 36. - (1) Materialele lemnoase confiscate, precum şi cele abandonate se valorifică prin licitaţie, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data confiscării, de către ocolul silvic pe raza căruia s-au depozitat materialele lemnoase în custodie. Agentul fiscal local va fi invitat să facă parte din comisia de licitaţie. (2) Pentru desfăşurarea licitaţiei prevăzute la alin. (1), ocolul silvic are obligaţia de a întocmi documentaţia de vânzare, de a încasa contravaloarea materialelor lemnoase şi de a distribui sumele încasate conform prevederilor prezentei legi. Licitaţia se anunţă în mass-media locală şi prin afişe la sediile unităţilor administrativ-teritoriale şi al ocolului silvic pe raza căruia s-au depozitat materialele lemnoase în custodie, într-un termen de maximum 3 zile

61

lucrătoare de la data confiscării. Licitaţia se organizează în termen de minimum 10 zile de la data anunţării, iar materialul lemnos confiscat care nu s-a vândut la o licitaţie se poate vinde prin negociere. (3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lemnul de foc şi pomii de Crăciun confiscaţi. Lemnul de foc confiscat se valorifică în următoarea ordine de priorităţi: creşe, grădiniţe, şcoli, case de copii, cămine de bătrâni, spitale, primării, pentru nevoile proprii ale acestora. Pomii de Crăciun confiscaţi se valorifică de urgenţă, prin licitaţie sau prin negociere, fără a fi obligatorie publicitatea prevăzută la alin. (2). (4) Valorificarea materialelor lemnoase prevăzute la alin. (3) se face la preţuri stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase confiscate, aprobate anual de conducerea structurii teritoriale competente a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (5) Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rămase după deducerea cheltuielilor de custodie, organizare a licitaţiei şi transport, după caz, precum şi sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, prevăzute la art. 22 alin. (5), se distribuie astfel: a) 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi desfăşoară activitatea agentul constatator care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea; b) 65% la bugetul de stat, în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică a statului, sau la bugetele locale, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale ori din cel proprietate privată dacă proprietarul este contravenient, precum şi în cazul materialelor lemnoase abandonate a căror provenienţă nu poate fi stabilită. Art. 37. - (1) Materialul lemnos confiscat a cărui provenienţă se identifică se pune la dispoziţia proprietarului de drept, dacă acesta nu este contravenient. (2) Contravenientul este obligat la plata cheltuielilor de depozitare şi pază pe perioada custodiei pentru materialele lemnoase prevăzute la alin. (1). Art. 38. - (1) Pentru motive temeinice instanţa poate acorda un termen de plată a amenzii de cel mult 30 de zile sau poate dispune eşalonarea plăţii într-un termen de cel mult 3 luni. (2) Hotărârea instanţei este definitivă şi executorie. Art. 39. - (1) Dacă agentul constatator apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie infracţiune, sesizează organul de urmărire penală competent. (2) În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit de către procuror sau de către instanţă că ea constituie contravenţie, actul de sesizare ori de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezoluţia, ordonanţa sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate contravenţia silvică, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii. (3) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Art. 40. - (1) Sumele prevăzute la art. 34 lit. a) şi art. 36 alin. (5) lit. a), în cadrul fiecărei persoane juridice din care fac parte agenţii constatatori, se constituie un fond de stimulare a personalului silvic/agenţilor constatatori, în condiţiile legii. (2) Norma metodologică privind constituirea şi utilizarea fondului de premiere prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

CAPITOLUL IX Dispoziţii finale

Art. 41. - Prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel. Art. 42. - (1) Contravenţiile silvice se constată de agenţii constatatori prin procese-verbale de constatare a contravenţiei silvice, încheiate în 3 exemplare pe formulare tipizate cu regim special, care circulă astfel: exemplarul 1 la contravenient, exemplarul 2 la organul fiscal teritorial competent în vederea executării silite, dacă nu au fost achitate în termen amenda şi eventualele despăgubiri, iar exemplarul 3 rămâne la instituţia din care face parte agentul constatator. (2) Modelul şi conţinutul formularului tipizat de proces-verbal de constatare a contravenţiei silvice sunt prevăzute în anexa nr. 1. (3) Modelul şi conţinutul formularului de înştiinţare de plată sunt prevăzute în anexa nr. 2. (4) În cazul reţinerii în vederea stabilirii provenienţei şi/sau confiscării materialelor lemnoase sau altor produse nelemnoase, precum şi în cazul dării în custodie a materialelor lemnoase reţinute/confiscate, agentul constatator încheie procesul-verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie, după caz, pe formular tipizat. (5) Pentru probarea provenienţei materialelor lemnoase reţinute, agentul constatator stabileşte un termen care nu poate fi mai mare de 3 zile calendaristice de la data încheierii procesului-verbal de reţinere. (6) Modelul şi conţinutul formularului tipizat de proces-verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie este prevăzut în anexa nr. 3. (7) Tipărirea formularelor prevăzute la alin. (2), (3) şi (6) se realizează de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A. care va asigura distribuirea acestora contra cost instituţiilor din care fac parte agenţii constatatori prevăzuţi la art. 24 alin. (1).

62

(8) Până la confecţionarea şi distribuirea formularelor prevăzute la alin. (7), agenţii constatatori folosesc în activitatea de constatare a contravenţiilor silvice formularele tipizate utilizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi de către instituţiile din care fac parte agenţii constatatori. (9) Modelul şi conţinutul legitimaţiei de control prevăzute la art. 24 alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 4. Art. 43. - (1) În scopul urmăririi modului de soluţionare a contravenţiilor silvice şi pentru a asigura posibilitatea identificării de către agenţii constatatori a situaţiilor de repetare a aceleiaşi fapte de către contravenient, pentru aplicarea sancţiunilor majorate/complementare, după caz, se constituie o bază de date în sistem electronic la care au acces toţi agenţii constatatori prevăzuţi la art. 24 alin. (1). (2) Elementele necesare constituirii bazei de date prevăzute la alin. (1), competenţele de acces la această bază de date, precum şi orice alte proceduri referitoare la gestionarea ei se stabilesc prin protocoale încheiate între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi instituţiile din care fac parte agenţii constatatori, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Furnizarea datelor cu caracter personal în cazul persoanelor fizice sancţionate în temeiul prezentei legi se asigură prin grija serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, la cererea agenţilor constatatori, în scopul exercitării atribuţiilor legale, fără plata vreunei taxe sau a vreunui tarif şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 44. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. Art. 45. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 46. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 6 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

63

6 Ordinul 1540 din 2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 227.049 din 24 martie 2011 al Direcţiei politici şi strategii în silvicultură, în temeiul art. 62 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art.15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 606/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 22 octombrie 2008, se abrogă. Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul mediului şi pădurilor, Cristian Apostol, secretar de stat

Bucureşti, 3 iunie 2011. Nr. 1.540.

ANEXĂ

INSTRUCŢIUNI privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Instrucţiuni din 03/06/2011 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 430 din 20/06/2011

Intrare in vigoare: 20/06/2011 privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare,

scoatere şi transport al materialului lemnos

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale Art. 1. - În sensul prezentelor instrucţiuni, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) parchet de exploatare - suprafaţa de pădure în care se fac recoltări legale de masă lemnoasă; b) stoc pe picior - volumul arborilor pe picior dintr-o partidă, destinaţi tăierii şi nedoborâţi; c) stoc în faze pe suprafaţa parchetului - volumul arborilor doborâţi şi aflaţi în diferite faze tehnologice pe suprafaţa parchetului, exclusiv volumul lemnului din platforma primară; d) stoc în platforma primară - volumul lemnului din platforma primară;

64

e) masă lemnoasă recoltată - diferenţa dintre volumul înscris în actul de punere în valoare şi stocul pe picior. Art. 2. - Recoltarea, colectarea şi transportul masei lemnoase se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prezentele instrucţiuni, astfel încât, indiferent de forma proprietăţii, să se asigure menţinerea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile gestionării durabile a pădurilor. Art. 3. - Prezentele instrucţiuni cuprind reglementări privind: a) autorizarea şi predarea spre exploatare a parchetelor; b) reguli silvice de exploatare a masei lemnoase; c) controlul respectării regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase; d) curăţirea şi reprimirea parchetelor.

CAPITOLUL II Autorizarea şi predarea spre exploatare a parchetelor

SECŢIUNEA A Autorizarea parchetelor

Art. 4. - (1) Exploatarea masei lemnoase se efectuează de către persoanele juridice atestate pentru exploatări forestiere, precum şi de către persoanele fizice prevăzute la art. 62 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Exploatarea masei lemnoase se efectuează în baza autorizaţiei de exploatare, denumită în continuare autorizaţie, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1. (3) Autorizaţiile se emit în două exemplare de către şeful ocolului silvic ce asigură administrarea sau serviciile silvice, dintre care un exemplar pentru ocolul silvic, iar al doilea exemplar pentru titularul autorizaţiei. (4) Titularii autorizaţiilor pot fi: a) persoane juridice care au încheiat contracte de cumpărare a masei lemnoase pe picior. Persoanele juridice care nu sunt atestate pentru exploatări forestiere au obligaţia de a contracta aceste lucrări cu persoane juridice atestate; b) persoane juridice atestate care au încheiat contracte de prestări de servicii de exploatare forestieră cu proprietarii/deţinătorii pădurilor; c) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin unităţile şi subunităţile sale; d) ocoalele silvice private, atestate pentru activitatea de exploatare forestieră; e) proprietarii de păduri, din categoria persoanelor fizice prevăzute la alin. (1). Art. 5. - (1) Durata maximă de exploatare a masei lemnoase este prevăzută în anexa nr. 2. (2) Este interzisă exploatarea masei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizaţii. Art. 6. - (1) Autorizaţiile aflate în termenul de valabilitate se retrag de către emitenţii acestora, în cazul apariţiei unor situaţii deosebite ce impun o astfel de măsură, cum sunt: litigii de proprietate aflate pe rolul instanţelor, hotărâri judecătoreşti de stopare a lucrărilor de exploatare, schimbarea ocolului silvic care administrează pădurea, rezilierea contractelor de vânzare a masei lemnoase pe picior sau de prestări de servicii de exploatare şi altele asemenea. (2) Personalul silvic cu atribuţii de control retrage autorizaţiile în cazul în care acestea sunt emise pentru parchete situate pe suprafeţe din afara teritoriului de competenţă a ocolului silvic emitent. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), emitentul autorizaţiei dispune imediat oprirea doborârii arborilor şi inventarierea stocurilor existente - pe picior sau în faze pe suprafaţa parchetului ori în platforma primară. În funcţie de fiecare situaţie în parte, între părţile contractante sau între emitentul şi titularul autorizaţiei de exploatare se procedează la regularizarea cantitativă şi la reprimirea parţială a partizii respective. Art. 7. - (1) În eventualitatea apariţiei pe parcursul anului de producţie a unor produse accidentale I, pentru precomptarea partizilor respective se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic o rezervă de 20% din volumul produselor principale prevăzut la tăiere în anul respectiv, din partizi prevăzute în lista de partizi. (2) Precomptările se fac de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice. Responsabilitatea operării precomptărilor în evidenţele ocolului silvic revine şefului de ocol şi se face conform normelor tehnice silvice. (3) După efectuarea precomptărilor, partizile care au constituit rezerva şi nu au făcut obiectul precomptărilor se autorizează la exploatare începând cu data de 15 septembrie a anului de producţie respectiv. Art. 8. - (1) Perioadele pentru exploatarea masei lemnoase din păduri sunt prevăzute în anexa nr. 3.

65

(2) În vederea pregătirii parchetului, autorizaţia se poate emite cu cel mult 30 de zile înainte de termenul de începere a exploatării masei lemnoase, numai pentru: a) amenajarea instalaţiilor de scos-apropiat; b) executarea lucrărilor specifice de pregătire a parchetului, respectiv: înlăturarea stâncilor şi bolovanilor instabili, doborârea arborilor aninaţi, uscaţi şi a iescarilor şi altele asemenea; c) executarea lucrărilor de organizare a şantierului de exploatare, respectiv: amenajarea adăposturilor pentru vite, a depozitelor pentru carburanţi şi altele asemenea. (3) Perioada autorizată prevăzută la alin. (1) se înscrie în autorizaţie, cu precizarea expresă a lucrărilor ce pot fi efectuate. Art. 9. - (1) În cazuri de forţă majoră sau în alte situaţii obiective care nu permit executarea lucrărilor de exploatare a lemnului - inundaţii, avalanşe, alunecări de teren, precipitaţii abundente şi altele asemenea, titularii autorizaţiilor pot solicita, pe parcursul termenului de exploatare prevăzut iniţial, prelungirea duratelor de exploatare a parchetelor. (2) Forţa majoră se constată de către o comisie care are în componenţă, în mod obligatoriu, următoarele persoane: a) delegatul ocolului silvic emitent al autorizaţiei; b) delegatul titularului autorizaţiei. (3) Comisia prevăzută la alin. (2) se constituie la solicitarea titularului autorizaţiei prin act administrativ al şefului ocolului silvic şi întocmeşte un proces-verbal de constatare a forţei majore. (4) În situaţiile care nu constituie forţă majoră, oprirea activităţii de exploatare se face de către emitentul autorizaţiei, în baza unei note de constatare. (5) La încetarea forţei majore sau a situaţiilor care au determinat oprirea lucrărilor de exploatare, comisia prevăzută la alin. (2) încheie un proces-verbal constatator, prin care stabileşte cu exactitate data încetării forţei majore. (6) Prelungirea duratei înscrise iniţial în autorizaţie se face de către emitentul acesteia, cu o durată egală cu cea necesară pentru înlăturarea efectelor negative determinate de oprirea lucrărilor de exploatare, cu respectarea perioadelor prevăzute în anexa nr. 3, în baza proceselor-verbale prevăzute la alin. (3) şi (5), în cel mult 5 zile de la încetarea cauzelor care au determinat oprirea lucrărilor de exploatare. (7) În situaţii deosebite, atunci când condiţiile meteorologice conduc la întârzierea intrării în vegetaţie, termenul de exploatare poate fi prelungit cu maximum 30 de zile peste perioadele prevăzute în anexa nr. 3, cu notificarea inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare, în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data prelungirii. Art. 10. - (1) Tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchet, precum şi amplasarea căilor de scos-apropiat şi a instalaţiilor aferente se aprobă de emitentul autorizaţiei. (2) Tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete, precum şi amplasarea căilor de scos-apropiat şi a instalaţiilor aferente vor fi diferenţiate în funcţie de tratamentul aplicat şi de felul tăierii, astfel încât să nu se producă prejudicierea regenerărilor peste limitele admise, a arborilor care rămân pe picior, degradarea solului şi a malurilor apelor. (3) Corhănitul se admite numai atunci când alte tehnologii nu sunt posibile, luându-se toate măsurile necesare pentru evitarea degradării solului, regenerărilor şi arborilor care rămân pe picior şi numai când solul este acoperit cu zăpadă sau este îngheţat. (4) Se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare a arborilor cu coroană - varianta arbori întregi. (5) Coroanele arborilor vor fi fasonate separat la locul de doborâre, masa lemnoasă rezultată parchetizându-se în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor şi seminţişului. Art. 11. - (1) Exploatarea masei lemnoase din parchetele cu produse accidentale se autorizează cu prioritate. (2) Tăierile în parchetele cu restricţii de exploatare, în anii de fructificaţie, se autorizează spre exploatare în primul sezon de repaus vegetativ care urmează fructificaţiei. (3) Tăierile în parchetele fără restricţii se autorizează spre exploatare în tot cursul anului.

SECŢIUNEA B Predarea parchetelor spre exploatare

Art. 12. - (1) Exploatarea masei lemnoase în cadrul termenelor prevăzute în autorizaţie poate începe numai după predarea spre exploatare a parchetelor. (2) Predarea spre exploatare a parchetelor se face pe teren de către seful ocolului silvic sau reprezentantul împuternicit al acestuia, în prezenţa pădurarului titular de canton, către titularul autorizaţiei ori către reprezentantul împuternicit al acestuia, întocmindu-se procesul-verbal de predare-primire al parchetului, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.

66

CAPITOLUL III Reguli silvice privind exploatarea masei lemnoase

Art. 13. - Exploatarea masei lemnoase se realizează cu respectarea reglementărilor privitoare la regimul silvic, precum şi a următoarelor reguli specifice: a) la tăierile rase recoltarea arborilor se face la rând, inclusiv vegetaţia forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafeţe de probă; b) la tăierile în crâng se recoltează şi subarboretul, indiferent de dimensiunile acestuia; tăierea arborilor se realizează de la suprafaţa solului, pieziş şi neted; c) la tăierile definitive, cu regenerare naturală asigurată, se taie şi se valorifică şi seminţişurile neutilizabile prevăzute în actele de punere în valoare, evitându-se vătămarea grupelor de seminţiş utilizabil; d) este interzisă menţinerea în pădure, în perioada 1 aprilie 1 octombrie, a lemnului de răşinoase necojit şi/sau netratat; cioatele de molid şi pin se cojesc în întregime, iar la celelalte specii de răşinoase, prin curelare; se exceptează de la această regulă lemnul de răşinoase antrenat în procesul tehnologic de exploatare, cu respectarea condiţiei ca acesta să nu depăşească o perioadă de maximum 30 de zile de la doborâre; e) doborârea arborilor aninaţi, uscaţi şi a iescarilor se efectuează cu prioritate, în cadrul lucrărilor de pregătire a parchetului; f) la exploatarea masei lemnoase se va evita degradarea solului; g) tăierea arborilor se face cât mai de jos, fără ca înălţimea cioatei, măsurată în partea din amonte, să depăşească 1/3 din diametrul secţiunii acesteia; h) la tăierile în crâng - căzănire, exploatarea se face prin scoaterea din pământ a arborilor, tăierea rădăcinilor de lângă tulpină şi acoperirea gropilor create; i) la tăierile în crâng - scaun, tăierile se execută la nivelul maxim al cotei apelor de inundaţii, iar înălţimea scaunului nu poate fi mai mare de 2,2 m; j) doborârea arborilor se execută în afara suprafeţelor cu regenerare naturală sau artificială pentru a se evita distrugerea ori vătămarea puieţilor şi pe direcţii care să nu producă vătămări ori rupturi arborilor care rămân pe picior; k) colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate şi materializate în teren; l) arborii care rămân pe picior de pe marginea căilor de scosapropiat vor fi protejaţi obligatoriu împotriva vătămărilor, prin montarea de lungoane, ţăruşi şi manşoane; m) târârea sau semitârârea lemnului rotund pe drumuri auto forestiere este interzisă; n) tăierea arborilor nedestinaţi exploatării este interzisă; o) dacă prin procesul de exploatare sunt distruşi ori vătămaţi arborii care nu erau destinaţi exploatării, titularul autorizaţiei sesizează ocolul silvic pentru constatare; constatarea, inventarierea şi marcarea arborilor prejudiciaţi se poate face şi fără o sesizare prealabilă, prin controalele curente de exploatare; volumul arborilor prejudiciaţi se adaugă la volumul actului de punere în valoare; p) dacă se constată arbori tăiaţi din categoria celor nedestinaţi exploatării aflaţi pe suprafaţa parchetului sau sustraşi, se aplică reglementările legale privind tăierile fără drept; q) volumul arborilor prejudiciaţi se determină prin inventariere, cu stabilirea volumului pentru fiecare arbore în parte; arborii prejudiciaţi se exploatează numai după aplicarea amprentei pentagonale a dispozitivului special de marcat; r) în cazul în care partida face obiectul unui contract de vânzare pe picior, valoarea lemnului rezultat din arborii prejudiciaţi în procesul de exploatare se calculează la nivelul preţului unitar din contract; valoarea prejudiciului rezultat prin distrugerea sau vătămarea arborilor se calculează prin înmulţirea volumului arborilor prejudiciaţi cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în vigoare şi cu valoarea factorului "k" pe specii ori grupe de specii şi categorii de diametre, prevăzută în anexa nr. 5; valoarea totală alcătuită din valoarea lemnului rezultat din arborii prejudiciaţi la care se adaugă valoarea prejudiciului se recuperează de la titularul autorizaţiei de exploatare; s) în cazul în care partida autorizată la exploatare face obiectul unui contract de prestări servicii de exploatare având ca titular deţinătorul masei lemnoase, valoarea prejudiciului rezultat prin distrugerea sau vătămarea arborilor se calculează prin înmulţirea volumul arborilor prejudiciaţi cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior în vigoare şi cu valoarea factorului "k" pe specii ori grupe de specii şi categorii de diametre, prevăzută în anexa nr. 5, şi se recuperează de la titularul autorizaţiei; lemnul rezultat din arborii prejudiciaţi rămâne la proprietar sau administrator, după caz; ş) prejudiciile de exploatare constituie prejudicii aduse pădurii, iar contravaloarea acestora se virează în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, în condiţiile legii; t) colectarea lemnului cu tractoare în perioadele cu precipitaţii abundente este interzisă;

67

ţ) la tăierile cu restricţii colectarea lemnului se face în afara porţiunilor cu seminţiş; scos-apropiatul lemnului cu utilaje forestiere se poate face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă sau este îngheţat şi prin semitârâre ori sarcină suspendată, în lipsa stratului de zăpadă sau dacă solul nu este îngheţat; u) este interzisă folosirea albiilor pâraielor ca trasee de colectare a lemnului; v) depozitarea de materiale lemnoase, crăci sau resturi de exploatare în albiile pâraielor şi văilor ori în locuri expuse viiturilor este interzisă. Art. 14. - (1) Pentru instalarea de funiculare, înlăturarea vegetaţiei forestiere de pe culoar se realizează cu avizul emitentului autorizaţiei, titularul fiind obligat să respecte următoarele condiţii: a) lăţimea culoarului, la nivelul sarcinii, poate fi de maximum 4 m la funicularele cu două cărucioare şi 6 m la cele cu un singur cărucior; b) punctele de încărcare şi de descărcare a sarcinii se amplasează în afara suprafeţelor cu seminţiş; c) arborii folosiţi pentru ancorare nu pot fi elagaţi şi vor fi protejaţi prin manşoane, iar arborii-suport se pun în valoare odată cu marcarea traseului de funicular. (2) Drumurile de tractor folosite la scos-apropiatul masei lemnoase se amplasează evitându-se afectarea zonelor cu seminţiş utilizabil. Lăţimea drumului este de maximum 4 m, luându-se măsuri de consolidare şi de stabilizare a taluzurilor. (3) Drumurile de scos-apropiat se pot realiza şi pe versanţi cu pantă de până la 25 de grade. (4) Aprobarea realizării drumurilor de scos-apropiat se face de şeful ocolului silvic. (5) Traseele de funicular şi cele ale drumurilor de tractor folosite pentru scos-apropiatul masei lemnoase reprezintă căi de acces interior şi nu schimbă categoria de folosinţă silvică a terenurilor pe care se amplasează. (6) Pentru produsele accidentale I rezultate prin realizarea căilor de acces, se întocmesc acte de punere în valoare care se aprobă de către şeful ocolului silvic. Art. 15. - (1) În cadrul tratamentelor care promovează regenerarea naturală, nu constituie prejudiciu distrugerea sau vătămarea seminţişului ca urmare a desfăşurării normale a procesului de exploatare, în limita maximă de 8% din suprafaţa cu seminţiş prevăzută în procesul-verbal de predare a parchetului, în cazul tăierilor de dezvoltare ori de lărgire a ochiurilor, şi de cel mult 12% în cazul tăierilor definitive sau de racordare. (2) Valoarea pagubelor pentru seminţişul prejudiciat peste limitele prevăzute la alin. (1) se calculează conform prevederilor legale privind modalităţile de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere. (3) Pe suprafeţele cu seminţiş prejudiciat peste limitele precizate la alin. (1) şi pe taluzurile drumurilor de tractor, ocolul silvic efectuează, după caz, lucrări de împăduriri până la realizarea stării de masiv, receparea puieţilor prejudiciaţi, consolidări, nivelări, cu fonduri constituite din cauţiunea depusă de titularul autorizaţiei, pe bază de deviz. Art. 16. - (1) În parchetele aflate în curs de exploatare, aşezarea grămezilor de crăci şi a resturilor de exploatare se face, de regulă, pe cioate sau în locuri fără seminţiş. (2) Dacă nu există posibilitatea evitării suprafeţelor cu seminţiş, seminţişul acoperit cu resturi de exploatare şi crăci se include în procentul de pierderi maxim admis conform prevederilor art. 15 alin. (1). Art. 17. - Este interzisă lăsarea în parchete, la expirarea termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie, de arbori marcaţi şi netăiaţi, de lemn de lucru ori de foc răspândit de-a lungul văilor sau drumurilor pe care a fost transportat lemnul. Art. 18. - La terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase, titularul autorizaţiei de exploatare este obligat să execute nivelarea căilor de acces utilizate la colectarea lemnului.

CAPITOLUL IV Controlul respectării regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase

Art. 19. - (1) Prin controlul respectării regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase, denumit în continuare control, se urmăreşte verificarea modului de aplicare a prevederilor prezentelor instrucţiuni, în scopul prevenirii şi limitării prejudiciilor ce pot fi aduse fondului forestier naţional prin activitatea de exploatare a masei lemnoase. (2) Controlul se realizează de către personal silvic împuternicit, în prezenţa reprezentantului împuternicit al titularului autorizaţiei. Cu ocazia controlului se estimează şi stadiul exploatării masei lemnoase. (3) Procesul-verbal de control al exploatării parchetului se încheie în două exemplare, dintre care unul pentru titularul autorizaţiei, iar al doilea exemplar pentru ocolul silvic emitent al autorizaţiei. (4) Modelul procesului-verbal de control al exploatării parchetului este prevăzut în anexa nr. 6. Art. 20. - (1) Controalele se efectuează în baza unui grafic de controale stabilit la emiterea autorizaţiei, însuşit de titularul autorizaţiei, precum şi ori de câte ori este necesar. (2) Fiecare parchet trebuie controlat în mod obligatoriu cel puţin o dată la un interval de 60 de zile.

68

Art. 21. - Pe timpul efectuării controlului, reprezentantul titularului autorizaţiei este obligat să prezinte autorizaţia, procesul-verbal de predare-primire a parchetului, documentele încheiate cu ocazia controalelor efectuate anterior, situaţia la zi a exploatării şi transportului materialelor lemnoase, precum şi orice alte documente care dovedesc modul de respectare a regimului silvic, solicitate de persoanele împuternicite care execută controlul. Art. 22. - (1) În cazul în care reprezentanţii titularului autorizaţiei nu se prezintă la control la data stabilită prin grafic, convocare sau de comun acord cu personalul silvic împuternicit, această acţiune se efectuează în prezenţa pădurarului titular al cantonului silvic în care este amplasat parchetul. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), procesul-verbal de control al exploatării se transmite în termen de 3 zile titularului autorizaţiei. Art. 23. - În cazul în care personalul silvic împuternicit întocmeşte cu ocazia controlului acte de constatare pentru contravenţii şi/sau infracţiuni, acestea se menţionează în procesul-verbal de control.

CAPITOLUL V Curăţarea şi reprimirea parchetelor

SECŢIUNEA A Curăţarea parchetelor de exploatare

Art. 24. - La terminarea exploatării, curăţarea parchetului de resturi de exploatare - crăci, zoburi, rupturi, coajă, lemn putregăios - se face de către titularii autorizaţiilor de exploatare, cu respectarea următoarelor reguli: a) la tăierile rase, precum şi la toate tăierile fără restricţie care sunt urmate de regenerare artificială, resturile rămase în parchet se strâng în şiruri - martoane - cu o lăţime maximă de 1,0-1,20 m, întrerupte din 20 în 20 m, cu orientare pe linia de cea mai mare pantă, cu distanţa dintre şiruri pe curba de nivel de 15-20 m. La tăierile rase de plop şi salcie, urmate de pregătirea integrală a terenului, resturile de exploatare se strâng în martoane la marginea parchetelor; b) la tăierile de produse principale cu restricţii şi la cele de produse accidentale, cu regenerare naturală declanşată, resturile de exploatare se strâng în grămezi cât mai înalte, de regulă pe cioatele mari sau în afara ochiurilor ori zonelor cu seminţiş natural, fără a ocupa suprafeţe mari - cel mult 10% din suprafaţa parchetului; c) în parchetele amplasate în pădurile din zonele turistice şi de agrement, în cele cu rol de protecţie din jurul oraşelor şi staţiunilor balneoclimaterice sau în cele situate lângă drumuri naţionale şi judeţene, resturile de exploatare se strâng în grămezi, în afara potecilor şi cărărilor de interes turistic, a văilor şi pâraielor din interiorul parchetului.

SECŢIUNEA B Reprimirea parchetelor

Art. 25. - (1) Reprimirea parchetelor se realizează de către emitentul autorizaţiei de exploatare până cel târziu la data expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizaţie, prin întocmirea unui proces-verbal de reprimire a parchetului. (2) Modelul procesului-verbal de reprimire/reprimire parţială a parchetului este prevăzut în anexa nr. 7. (3) Reprimirea parchetelor se face de către şeful ocolului silvic sau de reprezentantul împuternicit al acestuia, în prezenţa pădurarului titular al cantonului în care este amplasat parchetul, şi de către reprezentantul împuternicit al titularului autorizaţiei, la o dată convenită de comun acord. (4) În cazul absenţei reprezentantului împuternicit al titularului autorizaţiei, reprimirea parchetului se efectuează în lipsa acestuia, fără a fi exonerat de plata prejudiciilor constatate, precum şi a eventualelor penalităţi. (5) Procesul-verbal de reprimire a parchetului se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar pentru ocolul silvic, iar al doilea exemplar pentru titularul autorizaţiei. În situaţia prevăzută la alin. (4), un exemplar al procesului-verbal de reprimire a parchetului se trimite în termen de 5 zile de la data reprimirii titularului autorizaţiei. Art. 26. - (1) În cazul în care la verificarea pe teren se constată că reprimirea parchetului nu se poate realiza, întrucât nu sunt întrunite toate condiţiile cerute de prezentele instrucţiuni, se încheie un act de constatare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8. (2) În actul de constatare prevăzut la alin. (1) se menţionează că exploatarea poate continua după termenul de reprimire prevăzut în autorizaţie, cu plata penalităţilor stipulate în contract, pentru fiecare zi

69

din acest interval, sau cu luarea altor măsuri legale, după caz, şi cu respectarea obligatorie a perioadelor de restricţie şi a termenelor prevăzute de prezentele instrucţiuni. Actul de constatare se înscrie în autorizaţie la rubrica privind prelungirea autorizaţiei. (3) Reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor prezentelor instrucţiuni este interzisă. Art. 27. - În scopul evidenţierii statistice a masei lemnoase recoltate anual, precum şi pentru urmărirea aplicării prevederilor amenajamentelor silvice în parchetele nereprimite, se va încheia un act de constatare a masei lemnoase recoltate până la data de 31 decembrie, pe baza actelor privind controlul exploatării, a documentelor de transport al lemnului şi a altor documente din care rezultă stadiul exploatării masei lemnoase.

CAPITOLUL VI Dispoziţii finale

Art. 28. - (1) Volumul de lemn prevăzut în actul de punere în valoare pentru parchetele amânate de la exploatare cel puţin un sezon de vegetaţie se recalculează prin adăugarea creşterii curente, potrivit normelor tehnice în vigoare, recalculându-se şi valoarea aferentă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru masa lemnoasă pe picior din partizi autorizate la exploatare, dacă până la data începerii exploatării a trecut un sezon de vegetaţie. Art. 29. - (1) Titularul autorizaţiei este obligat să ia toate măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor în parchetele, platformele primare, precum şi la alte obiective care îi aparţin, situate în pădure, precum şi cele de prevenire a apariţiei focarelor de infestare a lemnului şi pădurilor. (2) În cazul producerii de incendii la aceste obiective, titularii autorizaţiilor sunt obligaţi să intervină la stingerea lor cu utilajele proprii şi personalul muncitor existent şi să anunţe emitentul autorizaţiei. (3) În cazul în care titularii autorizaţiilor refuză să sprijine acţiunile de stingere a incendiilor din pădurile în care au parchete în exploatare, ocolul silvic face propunerea de retragere a certificatului de atestare pentru lucrări de exploatare, fără posibilitatea de reatestare mai devreme de un an. Art. 30. - (1) Amplasarea platformelor primare, necesare efectuării operaţiunilor de secţionat, manipulat, stivuit şi încărcat, se stabileşte împreună cu titularul autorizaţiei, mărimea acestora fiind de până la 500 m2 pentru parchetele dotate cu instalaţii de transport permanente şi de maximum 1.000 m2 în cazurile în care nu sunt instalaţii de transport permanente. (2) Suprafeţele prevăzute la alin. (1) se cuprind în autorizaţie şi în procesul-verbal de predare-primire şi se reprimesc în cel mult 30 de zile de la reprimirea parchetului. (3) Depăşirea termenului de 30 de zile constituie ocupare fără drept a terenurilor forestiere respective. Art. 31. - În pădurile certificate, în cele situate în arii protejate, în cele de interes ştiinţific şi în cele de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, precum şi în arboretele destinate să producă lemn de rezonanţă şi claviatură, în funcţie de importanţa acestora şi de modul specific de gospodărire, ocoalele silvice pot stabili, prin autorizaţii, măsuri speciale pentru derularea corespunzătoare a exploatării masei lemnoase. Art. 32. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentelor instrucţiuni atrage răspunderea disciplinară, materială, contravenţională sau penală, după caz, a celor vinovaţi. (2) Pentru persoanele juridice atestate pentru activitatea de exploatare forestieră care încalcă în mod repetat prevederile prezentelor instrucţiuni, comisia de atestare a persoanelor juridice în activitatea de exploatare forestieră aplică măsurile de suspendare/anulare a certificatului de atestare pentru lucrări de exploatare, la solicitarea entităţilor din care fac parte persoanele care constată încălcarea prezentelor instrucţiuni prin controale de exploatare. Art. 33. - (1) Titularii autorizaţiilor, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să amplaseze într-un loc vizibil, în apropierea platformei primare, un panou pe care sunt înscrise principalele elemente de identificare a parchetului. (2) Modelul panoului cu elementele de identificare a parchetului este prevăzut în anexa nr. 9. (3) Panoul prevăzut la alin. (1) se menţine pe toată durata lucrărilor de exploatare şi poate fi ridicat după reprimirea platformei primare, potrivit prevederilor art. 30 alin. (2). Art. 34. - Doborârea arborilor în perioada de suspendare sau după retragerea autorizaţiei ori în afara termenelor de exploatare înscrise în autorizaţie constituie tăiere fără drept şi se sancţionează potrivit prevederilor legale în vigoare. Art. 35. - Masa lemnoasă din suprafeţele pe care există vegetaţie forestieră din afara fondului forestier se recoltează pe bază de autorizaţie eliberată, la cerere, contra cost, de ocolul silvic cu care proprietarul a încheiat un contract de prestaţii silvice. Art. 36. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

70

7 Hotararea 85 din 29 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de vanzare a masei lemnoase de catre detinatorii de fond forestier proprietate publica, catre agentii economici

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 41 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 695/1998 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare de către Regia Naţională a Pădurilor a masei lemnoase destinate agenţilor economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 19 octombrie 1998.

Regulament din 29/01/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 121 din 10/02/2004

Intrare in vigoare: 10/02/2004 de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii

economici

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Masa lemnoasă pe picior sau fasonată, care se valorifică anual, potrivit legii, din fondul forestier proprietate publică, se vinde agenţilor economici în condiţii specifice economiei de piaţă, prin licitaţie sau prin negociere directă. (2) Licitaţiile sau negocierile directe se organizează şi se desfăşoară conform prevederilor prezentului regulament. Art. 2. - (1) Masa lemnoasă pe picior care face obiectul recoltării anuale este pusă în valoare, estimată cantitativ şi calitativ de către personalul silvic autorizat, indiferent de natura resursei sau a proprietăţii. (2) Masa lemnoasă pusă în valoare este constituită din produsele principale, produsele secundare, produsele accidentale şi produsele de igienă. (3) Cu 15 zile înaintea anunţării primei licitaţii, fiecare organizator este obligat să întocmească lista de partizi pentru anul de producţie următor, la nivelul cotei de tăiere aprobate. Această listă de partizi va fi inclusă în caietul de sarcini al licitaţiei respective. (4) Cu 15 zile înaintea anunţării fiecărei licitaţii de masă lemnoasă pe picior, organizatorul este obligat să întocmească lista partizilor care se scot la licitaţia respectivă, prin gruparea partizilor din lista de partizi întocmită în condiţiile prevăzute la alin. (3). (5) Lista de partizi întocmită în condiţiile prevăzute la alin. (3) se poate modifica în cursul anului de producţie, în funcţie de: a) precomptările determinate de apariţia produselor accidentale; b) precomptarea stocurilor de masă lemnoasă neexploatată, rămasă pe picior sau doborâtă şi nescoasă din parchete la sfârşitul anului, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare; c) inaccesibilitatea masei lemnoase, determinată de forţa majoră constatată în condiţiile legii: distrugerea podurilor ori a platformei drumurilor auto de viituri, inundaţii, avalanşe, cutremure, incendii, avarii la construcţii hidrotehnice din zona de acces, căderi masive de zăpadă care nu permit realizarea de lucrări de deszăpezire; d) cererea pieţei lemnului: specii, sortimente şi altele asemenea, cu condiţia respectării regimului silvic. (6) Modificarea listei de partizi se poate realiza în cadrul volumului prevăzut în cota de tăiere aprobată pentru anul de producţie respectiv. Art. 3. - (1) Au dreptul să participe la licitaţie sau la negociere directă pentru masa lemnoasă pe picior numai agenţii economici atestaţi pentru activitatea de exploatări forestiere, care fac dovada că dispun de mijloacele materiale şi financiare necesare, precum şi de forţă de muncă specializată.

71

(2) Atestarea agenţilor economici se realizează de către comisia de atestare, formată din 9 membri, în următoarea structură: 5 membri - specialişti în silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, proprietarilor de păduri şi 4 membri - specialişti în exploatări forestiere, propuşi de Asociaţia Patronală a Forestierilor din România - ASFOR, de asociaţiile profesionale sau patronale din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, cu reprezentare naţională. (3) Comisia de atestare se numeşte în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (4) Comisia de atestare funcţionează pentru o perioadă de 2 ani. (5) Prin ordinul prevăzut la alin. (3) se aprobă şi criteriile de atestare, şi regulamentul de funcţionare al comisiei de atestare. Completat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 4. - (1) Agenţii economici care desfăşoară activitate de industrializare a lemnului, dar nu sunt atestaţi şi pentru activitatea de exploatări forestiere, pot participa la licitaţie sau la negociere directă, în condiţiile prezentului regulament, dacă fac dovada că dispun de mijloacele financiare necesare. (2) Pentru exploatarea masei lemnoase contractate de agenţii economici prevăzuţi la alin. (1), aceştia încheie contracte pentru prestări de servicii cu agenţi economici atestaţi pentru exploatări forestiere. (3) Contractele prevăzute la alin. (2) vor avea prevederi prin care se împuternicesc agenţi economici atestaţi pentru exploatări forestiere, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1), să reprezinte titularul de contract în relaţia cu deţinătorul fondului forestier şi cu organele statului pentru controlul regimului silvic. Aceşti agenţi economici poartă întreaga responsabilitate pentru respectarea normelor specifice din cadrul regimului silvic. (4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are dreptul să exploateze masa lemnoasă pentru nevoile proprii, în conformitate cu prevederile actului normativ care aprobă volumul maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltat anual. Exploatarea masei lemnoase se va face în regie proprie sau prin agenţi economici atestaţi.

CAPITOLUL II Licitaţiile

Art. 5. - Deţinătorii de fond forestier proprietate publică, care valorifică masă lemnoasă conform prevederilor prezentului regulament, denumiţi în continuare organizatori, sunt: a) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, care poate delega atributul de organizator unităţilor din subordinea sa; b) ceilalţi deţinători legali de fond forestier proprietate publică: unităţi administrativ-teritoriale, unităţi militare, Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" şi altele asemenea. Art. 6. - (1) Forma de licitaţie care se utilizează este licitaţia publică deschisă cu preselecţie. (2) Licitaţiile pentru adjudecarea de masă lemnoasă pe termen lung din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se desfăşoară în conformitate cu normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA 1 Pregătirea şi organizarea licitaţiilor

Art. 8. - (1) Licitaţiile de masă lemnoasă pe picior se organizează pentru partizi întregi, constituite conform instrucţiunilor în vigoare. (2) Licitaţia masei lemnoase fasonate în sortimente se desfăşoară pentru loturile constituite conform normelor tehnice şi înscrise în lista loturilor afişată, pentru care se ţine licitaţia. (3) În situaţia în care volumul pe piesă din sortimentele valoroase determină o valoare ridicată de pornire la licitaţie pentru lotul întreg, licitaţia se poate realiza şi pe piese individuale. (4) Pentru masa lemnoasă fasonată în sortimente se nominalizează locaţiile sau depozitele situate în zone accesibile mijloacelor de transport. Art. 9. - (1) Organizatorii pregătesc licitaţiile în funcţie de condiţiile specifice, de structura masei lemnoase şi de perioadele de tăiere şi scoatere a lemnului, prevăzute de normele legale. (2) Licitaţiile principale pentru masa lemnoasă pe picior se organizează după cum urmează: a) în perioada 1-30 noiembrie, pentru minimum 40% din cota de masă lemnoasă a anului următor; b) în perioada 1-31 martie, pentru diferenţa până la 80% din cota anului curent; c) în luna august, pentru volumul de masă lemnoasă din rezerva de 20% rămas după efectuarea precomptărilor. (3) Pentru partizile rămase neadjudecate la licitaţiile organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi care nu se pot exploata în condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) se organizează licitaţii intermediare, respectându-se termenele prevăzute la art. 2 şi 11. (4) Pentru produsele accidentale apărute pe parcursul anului se organizează licitaţii, respectându-se termenele de valorificare stabilite prin normele tehnice şi realizându-se precomptările corespunzătoare.

72

(5) Licitaţiile pentru masa lemnoasă fasonată se organizează pe tot parcursul anului, corelat cu volumul exploatat şi cu perioadele permise pentru stocarea fiecărei specii. Completat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 10. - Preţul de începere a licitaţiei se stabileşte de către organizator şi se exprimă: a) pentru masa lemnoasă pe picior - în lei/m3, volum fără coaja lemnului de lucru; b) pentru masa lemnoasă fasonată: - pentru sortimentele de lemn rotund - în lei/m3, volum fără coajă; - pentru celelalte sortimente de materiale lemnoase - în lei/U.M. convenţională. Completat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 11. - (1) Anunţul privind organizarea licitaţiei de masă lemnoasă pe picior se face de către organizator, cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de data ţinerii acesteia, cu excepţia licitaţiilor intermediare şi a celor pentru produse accidentale care se anunţă cu minimum 10 zile calendaristice înainte de data ţinerii licitaţiei. Anunţul se face prin presă, în cel puţin două cotidiene, dintre care unul local, prin Internet, prin afişare la sediul organizatorului, precum şi prin orice alte mijloace de comunicare. (2) Anunţul publicitar va cuprinde: a) denumirea organizatorului licitaţiei, adresa sediului acestuia, numărul de telefon şi de fax; b) locul, data şi ora la care se va ţine preselecţia; c) locul, data şi ora ţinerii licitaţiei, precum şi felul în care se face oferta, şi anume prin strigare sau în plic închis; d) volumul de masă lemnoasă, total şi pe grupe de specii care se licitează. (3) Anunţurile afişate la sediul organizatorului şi prin Internet, în afara datelor din anunţul publicitar, vor mai cuprinde: a) lista partizilor care se licitează; b) preţul de începere a licitaţiei şi treapta de licitare pentru fiecare partidă. (4) Pentru masa lemnoasă fasonată se aplică prevederile alin. (2), iar anunţurile afişate la sediul organizatorului şi prin Internet vor cuprinde lista şi volumul fără coajă ale loturilor sau ale pieselor, pe grupe de specii, după caz, scoase la licitaţie, preţurile de pornire şi treptele de licitare. Art. 12. - (1) Agenţilor economici care intenţionează să participe la licitaţie şi doresc informaţii privitoare la cantitatea şi calitatea masei lemnoase din partizile care urmează a fi licitate li se va pune la dispoziţie, la sediul organizatorului licitaţiei, documentaţia de punere în valoare. (2) În situaţia în care agenţii economici îşi manifestă intenţia de a viziona masa lemnoasă care se licitează, aceştia vor depune în scris o solicitare în acest sens la sediul organizatorului, cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii licitaţiei. (3) Organizatorul va programa, în funcţie de solicitări, vizionarea masei lemnoase, în perioada dintre ultimul termen de depunere a solicitării de vizionare şi data preselecţiei. (4) Vizionarea se va programa, pentru toţi solicitanţii unei partizi sau ai unui lot, în aceeaşi zi. (5) În situaţia în care un solicitant îşi manifestă intenţia de a viziona mai multe partizi sau loturi, programarea se va realiza astfel încât să se asigure participarea acestuia la toate vizionările. (6) Programarea vizionărilor se va transmite prin mijloace operative: fax, telefon, e-mail şi altele asemenea, de către organizator, tuturor solicitanţilor. (7) În cazul în care, în urma unei vizionări, agentul economic constată, prin metodele stabilite prin normele tehnice, că masa lemnoasă nu corespunde cantitativ şi/sau calitativ, va înştiinţa despre aceasta, în scris, organizatorul. (8) Pentru participarea la licitaţie, agenţii economici vor depune, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii licitaţiei, documentaţia de preselecţie, care va cuprinde: a) datele de identificare a agentului economic: denumire, sediu, adresă, telefon, fax, e-mail şi altele asemenea; b) numărul de înregistrare al solicitării de participare la preselecţie, din registrul de corespondenţă al agentului economic; c) numele, în clar, al conducătorului agentului economic, semnătura şi ştampila acestuia; d) documentele de existenţă legală a firmei şi certificatul de bonitate financiară, atât pentru societăţile de prelucrare a lemnului, cât şi pentru cele de exploatare; e) atestatul de exploatare emis de comisia împuternicită în acest scop, numai pentru societăţile de exploatare; f) cazierul tehnic de exploatare a masei lemnoase al agentului economic, numai pentru societăţile de exploatare. Completat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 13. - (1) Pentru admiterea la licitaţie sau la negociere directă a agenţilor economici, preselecţia acestora se organizează cu 5 zile calendaristice înainte de data ţinerii licitaţiilor principale şi cu 3 zile

73

calendaristice înaintea licitaţiilor organizate pentru adjudecarea produselor accidentale sau a licitaţiilor intermediare. (2) Comisia de preselecţie formată din 5 membri se numeşte de către conducătorul organizatorului licitaţiei. Secretariatul comisiei se asigură de unul dintre membrii acesteia, desemnat de preşedinte. (3) Preselecţia se realizează prin analiza documentaţiilor depuse de solicitanţi. (4) În urma verificării documentaţiei şi a modului de îndeplinire a condiţiilor prevăzute la art. 3, comisia de preselecţie eliberează, după caz: a) confirmarea scrisă, în care se precizează cantitatea maximă de masă lemnoasă ce va putea fi adjudecată de agentul economic; b) comunicarea neadmiterii înscrierii agentului economic la licitaţie, datorită neîndeplinirii de către agentul economic a condiţiilor prevăzute la art. 3 şi/sau nerespectării prevederilor contractelor încheiate anterior, reziliate în condiţiile legii. (5) În cazul unităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, comisia de preselecţie organizată în cadrul unei unităţi va comunica în timp util tuturor celorlalte unităţi şi Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice denumirea agenţilor economici neadmişi la preselecţie şi motivele respingerii lor, în vederea respingerii acestora la preselecţiile organizate pentru licitaţiile de masă lemnoasă organizate de celelalte unităţi ale regiei, până la eliminarea motivelor care au determinat respingerea. (6) Cazierul tehnic de exploatare prevăzut la art. 12 alin. (8) lit. f) este documentul care se completează de către furnizorii de masă lemnoasă pe picior, cu ocazia reprimirii fiecărei partizi pentru care a existat contract de masă lemnoasă cu agentul economic respectiv, şi de către instituţiile cu atribuţii de control al regimului silvic, în cazul în care reprezentanţii acestora au aplicat sancţiuni. (7) Formularul de cazier tehnic de exploatare a masei lemnoase se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi se pune la dispoziţie agenţilor economici de către comisia de atestare prevăzută la art. 3. (8) Fiecare agent economic atestat pentru activitatea de exploatare este obligat să pună la dispoziţie furnizorilor de masă lemnoasă pe picior, cu ocazia reprimirii fiecărei partizi, şi instituţiilor cu atribuţii de control al regimului silvic cazierul tehnic în vederea consemnării informaţiilor solicitate de formular. (9) Fiecare furnizor de masă lemnoasă pe picior este obligat să facă consemnările cerute de formular, pentru fiecare societate de exploatare cu care a încheiat contract de livrare de masă lemnoasă pe picior. Această obligaţie revine şi instituţiilor cu atribuţii de control cu ocazia efectuării inspecţiilor, în cazul în care reprezentanţii acestora au aplicat sancţiuni. (10) Punctajele acordate pentru sancţiunile penale şi contravenţionale aplicate agenţilor economici pentru nerespectarea regimului silvic, precum şi numărul total de puncte prevăzut pentru pierderea dreptului acestora de a participa la licitaţii pe o perioadă de un an se stabilesc prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al conducătorului autorităţii publice centrale sub autoritatea căreia îşi desfăşoară activitatea agenţii economici care exploatează masa lemnoasă şi al conducătorului autorităţii publice centrale cu atribuţii de control al regimului silvic. (11) În situaţia cumulării numărului total de puncte pentru abateri săvârşite prin nerespectarea regimului silvic stabilit în condiţiile prevăzute la alin. (10), consemnate în cazierul tehnic de exploatare, agentul economic este suspendat pentru participare la licitaţii pentru o perioadă de un an calendaristic, începând cu data de 1 ianuarie următoare datei acumulării numărului respectiv de puncte. Art. 14. - (1) Agenţii economici admişi pentru licitaţie sau negociere directă, în urma preselecţiei, sunt obligaţi să achite anterior orei anunţate pentru începerea licitaţiei sau negocierii directe respective, în contul organizatorului, prin unul dintre instrumentele legale de plată, tariful de participare la licitaţie, stabilit de organizator pe baza cheltuielilor efective de organizare şi pregătire a licitaţiei, fără ca acest tarif să fie prohibitiv sau să constituie sursă de profit. (2) Agenţii economici admişi, în urma preselecţiei, pentru licitaţie sau negociere directă sunt obligaţi să facă dovada depunerii anterior datei ţinerii licitaţiei, în contul organizatorului, a garanţiei de 5% din valoarea de începere a licitaţiei pentru partizile, loturile sau piesele pentru care sunt înscrişi, prin unul dintre instrumentele bancare legale. Dovada respectivă se depune la secretariatul comisiei de licitaţie anterior orei de începere a şedinţei de licitaţie/negociere directă. Prezentarea dovezii de depunere a garanţiei în timpul şedinţei de licitaţie/negociere directă nu dă dreptul agentului economic respectiv să participe la licitaţie/negociere. (3) Garanţia se restituie în termen de cel mult o zi lucrătoare agentului economic care nu câştigă licitaţia sau celui cu care nu se convine prin negociere directă. (4) Garanţia nu se restituie în cazul agentului economic care câştigă licitaţia sau agentului economic cu care s-a convenit prin negociere directă, în următoarele cazuri: a) în cazul agenţilor economici care încheie contractele în termen, valoarea garanţiei se va lua în calcul la plata primei facturi; b) în cazul agenţilor economici care nu încheie contractele în termen, garanţia încasată de organizator rămâne la acesta, constituindu-se ca venit. Art. 15. - (1) Comisia de licitaţie se numeşte de conducătorul organizatorului şi va fi formată din 5-9 membri.

74

(2) Prin decizia de numire a comisiei se stabileşte şi persoana care îndeplineşte funcţia de preşedinte al comisiei.

SECŢIUNEA a 2-a Desfăşurarea licitaţiilor

Art. 16. - (1) Licitaţiile se desfăşoară la locul, data şi la ora comunicate prin anunţul publicitar. (2) Licitaţiile se desfăşoară în sistemul clasic, cu participarea comisiei de licitaţie şi a licitatorilor în aceeaşi sală. (3) Cu ocazia fiecărei şedinţe de licitaţie se încheie proces-verbal de licitaţie, în care se consemnează obligatoriu: membrii comisiei de licitaţie prezenţi, licitatorii pentru fiecare partidă, lot sau, după caz, piesă, reprezentanţii oficiali ai acestora, menţionându-se numele şi prenumele, funcţia, numărul şi data împuternicirii, preţul de pornire la licitaţie, treapta de licitare, ofertele făcute de licitatori, ultima ofertă făcută, câştigătorul licitaţiei. (4) Şedinţele de licitaţie se deschid prin prezentarea membrilor prezenţi ai comisiei de licitaţie. Comisia de licitaţie este legal întrunită dacă sunt prezente cel puţin trei pătrimi din numărul de membri ai acesteia. Art. 17. - (1) Licitaţia cu strigare începe prin anunţarea partizii, lotului sau, după caz, a piesei de către preşedintele comisiei de licitaţie, a preţului de începere a licitaţiei stabilit şi a treptei de licitare, de maximum 5% din preţul de începere a licitaţiei rotunjit, în plus, la mii lei. (2) Licitarea se face prin anunţarea verbală a fiecărei oferte de către reprezentanţii împuterniciţi ai agenţilor economici participanţi, într-un interval de timp stabilit de comisia de licitaţie, pentru fiecare strigare, dar care nu poate fi mai mare de două minute. (3) Este declarat câştigător al licitaţiei agentul economic care a oferit cel mai mare preţ. Art. 18. - (1) Licitaţia cu ofertă scrisă se face prin prezentarea ofertelor scrise în plic închis şi sigilat. Plicul cu oferta scrisă se introduce în alt plic care se depune de către reprezentantul agentului economic la organizatorul licitaţiei, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior datei anunţate pentru ţinerea licitaţiei. Plicurile depuse se înregistrează în registrul de corespondenţă al organizatorului. (2) Licitaţia cu ofertă scrisă începe prin prezentarea participanţilor, a numerelor de înregistrare ale plicurilor sigilate, conţinând ofertele agenţilor economici atestaţi şi admişi la licitaţie. Participanţii la licitaţie au dreptul să verifice dacă toate plicurile sunt sigilate şi nedesfăcute. (3) Comisia de licitaţie deschide plicurile depuse de agenţii economici ofertanţi, în prezenţa participanţilor, comunică tuturor participanţilor şi înregistrează în procesul-verbal preţurile oferite pentru fiecare partidă. (4) Este declarat câştigător al licitaţiei agentul economic care a oferit preţul cel mai mare. Art. 19. - (1) La sfârşitul şedinţei de licitaţie se comunică participanţilor şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de licitaţie data la care se poate semna contractul de vânzare-cumpărare al masei lemnoase cu agentul economic câştigător. (2) Procesul-verbal al şedinţei de licitaţie se semnează de către toţi membrii comisiei de licitaţie prezenţi şi se semnează şi se ştampilează de reprezentanţii agenţilor economici, inclusiv cu obiecţiuni, dacă este cazul. Pentru agenţii economici ai căror reprezentanţi refuză să semneze, secretarul comisiei de licitaţie va consemna motivele de refuz prezentate. Art. 20. - (1) Neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare a masei lemnoase adjudecate, în termenul stabilit prin caietul de sarcini, din vina exclusivă a agentului economic care a câştigat licitaţia, atrage anularea licitaţiei pentru masa lemnoasă respectivă. (2) Neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare a masei lemnoase în termenul stabilit prin caietul de sarcini, din vina exclusivă a organizatorului, se sancţionează potrivit dreptului comun. Totodată acesta va restitui agentului economic garanţia depusă. Art. 21. - (1) Licitaţia nu poate avea loc dacă se prezintă un singur ofertant. În asemenea situaţii se va organiza o nouă licitaţie, în condiţiile prevăzute la art. 11. Dacă la a doua licitaţie se prezintă tot un singur cumpărător, partida se vinde prin negociere directă, în condiţiile prevăzute în prezentul regulament. (2) Pentru masa lemnoasă fasonată, în vederea evitării deprecierii, negocierea directă se poate desfăşura la sfârşitul primei licitaţii dacă se prezintă un singur ofertant. Art. 22. - (1) Masa lemnoasă pe picior care nu se vinde după două licitaţii şi nici prin negociere, din lipsă de cumpărători, se poate exploata de către organizator prin prestări de servicii de către agenţi economici atestaţi pentru activitatea de exploatare forestieră, angajaţi în condiţiile legii, sau în regie proprie, dacă îndeplinesc condiţiile legale. (2) Masa lemnoasă fasonată în condiţiile prevăzute la alin. (1) se valorifică conform prevederilor prezentului regulament, cu excepţia lemnului de foc destinat nevoilor locale. Completat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006

CAPITOLUL III Negocierea directă

75

Art. 23. - (1) Masa lemnoasă care nu a fost valorificată prin licitaţie în condiţiile prevăzute la art. 21 se vinde prin negociere directă. Şedinţa de negociere directă se poate organiza după încheierea celei de-a doua licitaţii în situaţiile prevăzute de art. 21 alin. (1) sau după încheierea primei licitaţii în situaţiile prevăzute de art. 21 alin. (2). (2) Tot prin negociere directă se vinde şi masa lemnoasă constituită din produsele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi (2). Art. 24. - (1) Vânzarea masei lemnoase prin negociere directă se realizează de către comisia constituită conform prevederilor art. 15. (2) În cazul în care la negocierea directă nu se obţine pentru partida respectivă cel puţin preţul de începere a licitaţiei, aceasta se va exploata în conformitate cu prevederile art. 22. (3) Cu ocazia negocierii directe, comisia de licitaţie încheie un proces-verbal în care se consemnează denumirea agentului economic participant, datele de identificare a reprezentantului acestuia, partizile/loturile şi volumul de masă lemnoasă negociat, preţul pe partizi/loturi la care a fost negociată masa lemnoasă şi data limită pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Modificat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 25. - (1) Produsele accidentale apărute în cursul anului, în suprafaţa de pădure unde este constituită partida contractată cu un agent economic, se pun în valoare cu prioritate, conform instrucţiunilor în vigoare, şi se contractează cu agentul economic care exploatează partida respectivă, la preţul stabilit prin negociere, în funcţie de specie, de structura dimensională şi de calitatea lemnului. (2) Produsele accidentale, altele decât cele menţionate la alin. (1), produsele de igienă care prezintă pericol de depreciere a lemnului şi de infestare a pădurilor, precum şi produsele accidentale rezultate din punerea în aplicare, în regim de urgenţă, a aprobărilor legale de defrişare emise cu scopul realizării unor obiective sau lucrări de interes naţional, clasificate astfel de lege, anunţate la licitaţie conform art. 10, se vor vinde prin negociere directă agenţilor economici interesaţi, dacă după primul anunţ nu se înscriu la licitaţie cel puţin 2 agenţi economici. (3) În caz de lipsă de cerere, exploatarea produselor prezentate la alin. (2) se asigură în regim de urgenţă de către deţinătorii de pădure, proprietate publică, în conformitate cu prevederile art. 22. Art. 26. - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva valorifică, prin licitaţie sau negociere, sortimente de material lemnos (lemn pentru celuloză şi sortimente de lemn mărunt), stabilite pe baza prevederilor actelor de punere în valoare, urmând ca livrarea să se facă în cadrul graficelor de fasonare. Modificat de Hotărâre nr. 1174 din 06/09/2006 Articolul 1 la 12/09/2006 Art. 27. - Prevederile art. 20 se aplică în mod corespunzător şi în cazul negocierilor.

CAPITOLUL IV Răspunderi şi sancţiuni

Art. 28. - Constituie contravenţii următoarele fapte: a) modificarea listei de partizi după alte criterii decât cele prevăzute la art. 2 alin. (4); b) neincluderea în caietul de sarcini al licitaţiei a informaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) sau refuzul de a pune la dispoziţie solicitanţilor caietul de sarcini; c) admiterea la licitaţie a persoanelor juridice care nu îndeplinesc una sau mai multe condiţii prevăzute de prezentul regulament pentru a fi admise la licitaţie; d) necomunicarea rezultatelor preselecţiei, prevăzută de art. 13 alin. (4) şi (5); e) nerezolvarea, din motive imputabile, a contestaţiilor în termenul prevăzut de prezentul regulament; f) neasigurarea de către organizatori a condiţiilor prevăzute pentru vizionarea partizilor sau a loturilor licitate; g) necompletarea sau completarea incorectă a cazierului tehnic de exploatare; h) modificarea de către organizator a datei, locului şi/sau a orei de începere a licitaţiei, după comunicarea prin anunţul publicitar; i) neîntocmirea sau întocmirea incorectă ori incompletă, din eroare, a procesului-verbal de licitaţie prevăzut la art. 16 alin. (3) şi/sau a procesului-verbal de negociere prevăzut la art. 24 alin. (3); j) acceptarea şi înregistrarea în cazul licitaţiilor cu oferta scrisă în plic închis, de către organizatori, a plicurilor cu oferte scrise, nesigilate sau desfăcute; k) refuzul neîntemeiat de a semna procesul-verbal de desfăşurare a licitaţiei sau de negociere;

76

l) neprezentarea de către agentul economic a cazierului tehnic de exploatare, pentru completare, reprezentantului furnizorului de masă lemnoasă sau reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii de control al regimului silvic. Art. 29. - (1) Faptele prevăzute la art. 28 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b), d), e), f) şi k); b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g), h), i), j) şi l). (2) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Art. 30. - Următoarele categorii de personal au calitatea de agent constatator şi au dreptul şi obligaţia să constate contravenţiile prevăzute la art. 28 şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 29: a) personalul silvic de control, special abilitat; b) ofiţerii şi agenţii de poliţie, precum şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, special abilitaţi; c) personalul care exercită controlul financiar al statului, inclusiv organele de control ale Gărzii Financiare, pentru contravenţiile prevăzute la art. 28 lit. c), h), i) şi j).

CAPITOLUL V Dispoziţii finale

Art. 31. - (1) Semnarea contractului de vânzare-cumpărare a masei lemnoase adjudecate prin licitaţie sau negociere va avea loc în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data licitaţiei, respectiv a negocierii directe. (2) Autorizaţiile de exploatare se eliberează la începerea exploatării într-o partidă pentru întreaga partidă. (3) Predarea spre exploatare se face pe postate delimitate exploatabile într-o lună, conform eşalonării. Procesul-verbal de predare spre exploatare a masei lemnoase constituie document gestionar. (4) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de eventualele prejudicii de natura celor prevăzute în art. 45 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, titularii autorizaţiilor de exploatare vor depune la emitentul autorizaţiei de exploatare, anticipat emiterii acesteia, o garanţie echivalentă cu 5% din valoarea lemnului, stabilită prin contractul de furnizare a masei lemnoase, într-un cont special. Acest cont este purtător de dobândă, iar restituirea, după caz, a sumei şi a dobânzilor aferente se va face numai după reprimirea parchetelor respective. Art. 32. - Actele de punere în valoare, caietele de sarcini, lista de partizi, precum şi contractele prevăzute de prezentul regulament se întocmesc în conformitate cu prevederile normelor privind stabilirea termenelor, modalităţilor şi perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri şi din vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi cu celelalte reglementări în vigoare. Art. 33. - (1) Deţinătorii de fond forestier proprietate publică pot scoate la vânzare şi partizi pentru care nu sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul masei lemnoase exploatate ca urmare a stării drumurilor auto forestiere şi pentru care, prin contract, se convine ca lucrările de întreţinere şi reparaţie a acestora să fie executate de agentul economic cumpărător şi să fie plătite prin compensare cu valoarea masei lemnoase contractate în urma licitaţiilor/negocierilor, la preţurile stabilite prin deviz pentru repararea şi/sau întreţinerea drumurilor forestiere, întocmit de o persoană fizică independentă autorizată sau o persoană juridică autorizată. (2) Masa lemnoasă neexploatată, rămasă pe picior sau doborâtă şi nescoasă din parchete până la sfârşitul anului, constituie cu prioritate resursă pentru anul următor. Aceasta se va inventaria şi, în funcţie de volumul neexploatat, se va reeşalona la tăiere, prin act adiţional la contractul respectiv. (3) Prin reeşalonare se va avea în vedere să nu se depăşească termenul de exploatare de 15 aprilie din anul de producţie respectiv, în zona de câmpie, şi 30 aprilie din anul de producţie respectiv, în zona de munte. Art. 34. - (1) Agenţii economici participanţi la preselecţie sau la licitaţie, care consideră că au fost respinşi din motive neîntemeiate sau că nu au fost respectate prevederilor prezentului regulament, pot face contestaţie. Contestaţia se formulează în scris, pe loc, şi se adresează spre soluţionare organizatorului licitaţiei. Conducătorul organizatorului licitaţiei este obligat să ia măsuri pentru soluţionarea contestaţiei, în termen de două zile lucrătoare de la data depunerii ei, în cazul preselecţiei, şi în termen de 5 zile lucrătoare, în cazul licitaţiei. (2) Dacă în urma analizării contestaţiei se stabileşte că aceasta a fost întemeiată, organizatorul anulează licitaţia şi ia măsuri pentru organizarea unei noi licitaţii, dispunând totodată măsuri de sancţionare corespunzătoare împotriva celor vinovaţi.

77

8 Ordonanta de urgenta 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Aprobata de L. nr.49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu urmatoarele modificari : - modifică art. 4 pct. 4, pct. 7 lit. d), pct. 12, pct. 16, pct. 17, pct. 18, pct. 21, pct. 25, pct. 28, pct. 29, pct. 30 şi pct. 31, art. 5 alin. (4), art. 8 alin. (1) lit. a), b) şi c), alin. (2) şi alin. (3), art. 9, art. 10, art. 11 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3), art. 14 alin. (2), art. 15, cap. II titlul secţ. a 3-a, art. 16 alin. (2), (3) şi (4) lit. b) şi c), art. 17 alin. (1) lit. a), art. 18 alin. (1) şi (4), art. 19 alin. (3) şi (5), art. 20 alin. (1) şi (3), art. 21, art. 22 alin. (1)-(4), alin. (6) partea introductivă şi lit. f), g) şi i), alin. (8) lit. e)-h) şi alin. (9) lit. e)-h) şi m), art. 23, art. 26 alin. (1), (2) şi (4), art. 27, art. 28, art. 30, art. 31 alin. (2) şi (3), art. 33 alin. (1) partea introductivă şi lit. f), alin. (2) partea introductivă şi lit. d) şi f), alin. (6) şi (7), art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1) şi (3), art. 36 alin. (1) şi (2), art. 37 alin. (2), art. 38 alin. (1) partea introductivă lit. b), c) şi e), alin. (2) şi alin. (3), art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3)-(5), alin. (6), (7), (9) şi (11), art. 44 lit. a), art. 45 alin. (1) partea introductivă, art. 49 alin. (3), art. 50 alin. (1) lit. c) şi e), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (2) lit. a), b) şi i), alin. (3) lit. g) şi k), art. 55, art. 56 alin. (1), anexele nr. 1, 3, 4A, 5B şi 6; introduce pct. 121 şi pct. 32-39 la art. 4, lit. b1) şi b2) la art. 11 alin. (1), alin. (4)-(7) la art. 11, alin. (3) şi (4) la art. 14, alin. (6) la art. 19, alin. (71) la art. 22, lit. k) la art. 22 alin. (8), lit. i) la art. 22 alin. (11), art. 281, alin. (4) şi (5) la art. 29, alin. (4) şi (5) la art. 31, alin. (11) la art. 36, alin. (3) la art. 37, lit. f) la art. 38 alin. (1), alin. (21)-(23) la art. 38, alin. (51) şi (52) la art. 43, lit. i) şi j) la art. 52 alin. (1), lit. h)-m) la art. 53 alin. (1), lit. j)-o) la art. 53 alin. (2), lit. l) la art. 53 alin. (3), alin. (31) la art. 53, alin. (11) la art. 56, art. 561; abrogă art. 14 alin. (1), art. 17 alin. (2) şi (3), art. 22 alin. (6) lit. e), art. 43 alin. (8), (10) şi (12), art. 50 alin. (1) lit. b), art. 53 alin. (3) lit. b); abrogă art. I din O.U.G. nr. 154/2008 Lege nr. 49 din 07/04/2011 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 262 din 13/04/2011 Intrare in vigoare: 16/04/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu următoarele modificări şi completări: 1. La articolul 4, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale în pericol de dispariţie, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară, ţinând cont de proporţia arealului lor natural de răspândire. Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc în anexa nr. 2;". 2. La articolul 4 punctul 7, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: "d) endemice, speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/locaţie şi care necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării acestora asupra stării lor de conservare;".

78

3. La articolul 4, punctul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "12. arie specială de conservare - situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;". 4. La articolul 4, după punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 121, cu următorul cuprins: "121. arii de protecţie specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 A;". 5. La articolul 4, punctele 16, 17, 18, 21, 25, 28, 29, 30 şi 31 se modifică şi vor avea următorul cuprins: "16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; 17. peisaj - zona percepută de către populaţie ca având caracteristici specifice rezultate în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; 18. arie naturală protejată - zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale; ............................................................................................... 21. reţea naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate, de interes naţional, comunitar şi internaţional; .............................................................................................. 25. specii protejate - orice specii de floră şi faună sălbatică care beneficiază de un statut legal de protecţie; ................................................................................................. 28. zonare internă a ariilor naturale protejate - definirea şi delimitarea de zone în interiorul ariilor naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi planurilor de management, în care se stabilesc măsuri speciale de management şi se reglementează activităţile umane în conformitate cu obiectivele pentru care a fost desemnată aria naturală protejată; 29. activităţi cu impact negativ semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate şi/sau coridoarelor ecologice - activităţi din afara limitei unei arii naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost desemnate; 30. comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate; 31. activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii;". 6. La articolul 4, după punctul 31 se introduc opt noi puncte, punctele 32-39, cu următorul cuprins: "32. turism speologic specializat - parcurgerea unei peşteri în echipe mici, conduse de ghizi agreaţi de administraţia/custodele peşterii şi dotate cu echipament corespunzător, care utilizează (dacă este cazul) doar amenajări temporare pentru asigurarea siguranţei participanţilor; 33. reconstrucţie ecologică - refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate; 34. plan de management al ariei naturale protejate - documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Planul de management se aprobă în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă; 35. regulament al ariei naturale protejate - documentul în care se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate; 36. modalitate de administrare a ariei naturale protejate - felul în care se asigură managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, după caz; 37. administrator al ariei naturale protejate - orice persoană fizică sau juridică care administrează arii naturale protejate, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; 38. coordonare metodologică - sprijin acordat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor sau de alte autorităţi în vederea administrării ariilor naturale protejate; 39. comanagement - actul de administrare al unei arii naturale protejate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor în parteneriat cu diferite entităţi." 7. La articolul 5, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(4) Categoriile de arii naturale protejate prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizaţiilor internaţionale autorizate." 8. La articolul 8 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal; b) prin hotărâre a Guvernului, pentru rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; c) prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru siturile de importanţă comunitară, cu avizul Academiei Române;". 9. La articolul 8, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa oricărei persoane fizice sau juridice şi se înaintează autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în vederea promovării actului normativ de desemnare a acestora.

79

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor stabileşte lista siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene." 10. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 9. - Pentru urgentarea măsurilor de protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală protejată din categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi pentru ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) se poate institui, cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), (3) şi (5), prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, până la declarare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă." 11. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 10. - Modul de constituire a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale, încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunităţilor locale." 12. La articolul 11 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) documentaţia cartografică cu limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de folosinţă a terenurilor;". 13. La articolul 11 alineatul (1), după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins: "b1) suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data înfiinţării ariei; b2) hotărârile consiliului comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată;". 14. La articolul 11, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional se stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar trebuie să cuprindă: a) Formularul Standard Natura 2000, stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a acestuia; b) avizul Academiei Române." 15. La articolul 11, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins: "(4) Formularul Standard Natura 2000, prevăzut la alin. (3) lit. a) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor Comisiei Europene. (5) Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional trebuie să cuprindă: a) fundamentarea ştiinţifică a sitului patrimoniului natural universal, a zonei umede de importanţă internaţională, a geoparcului sau a rezervaţiei biosferei, după caz; b) documentul prin care se atestă recunoaşterea zonei ca arie naturală protejată de interes internaţional de către organismele internaţionale autorizate; c) avizul Academiei Române. (6) Normativul de conţinut standard necesar în vederea fundamentării ştiinţifice a instituirii regimului de arie naturală protejată de interes internaţional stabilite de către organismele internaţionale autorizate se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (7) Normativul de conţinut standard prevăzut la alin. (6) se poate modifica şi completa prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor organismelor internaţionale autorizate." 16. La articolul 14, alineatul (1) se abrogă. 17. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Coridoarele ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate şi sunt desemnate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române." 18. La articolul 14, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins: "(3) Tipologia coridoarelor ecologice, precum şi normativul de conţinut al documentaţiei necesare în vederea desemnării coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (4) Măsurile de management pentru menţinerea funcţiilor coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordinul prevăzut la alin. (3)." 19. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 15. - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare, precum şi de către autoritatea publică centrală pentru agricultură, în sistemul informatic de identificare a parcelelor (LPIS)." 20. La capitolul II, titlul secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

"SECŢIUNEA a 3-a Administrarea reţelei naţionale de arii naturale protejate"

21. La articolul 16, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanţă internaţională, a siturilor de importanţă

80

comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică. (3) Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanţă internaţională, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4)." 22. La articolul 16 alineatul (4), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "b) întinderea ariei naturale protejate şi complexitatea obiectivelor de management; c) capacitatea ştiinţifică şi tehnică şi posibilităţile financiare necesare atingerii obiectivelor de conservare." 23. La articolul 17 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;". 24. La articolul 17, alineatele (2) şi (3) se abrogă. 25. La articolul 18, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 18. - (1) Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică şi aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi comerciale naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale, constituite potrivit legii şi aflate în coordonarea metodologică a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; c) structuri de administrare constituite în baza unor parteneriate publice sau public-private de comanagement, în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia de specialitate ori prin instituţiile subordonate, este parteneră la funcţionarea structurilor de administrare; d) persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode şi se află în coordonarea metodologică a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; e) instituţii din subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, delegate special în acest scop, pentru rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare, ariile de protecţie specială avifaunistică şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi care nu au fost preluate în custodie; f) Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării». ................................................................................................ (4) Modul de atribuire a administrării, respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." 26. La articolul 19, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. .................................................................................................. (5) Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, iar regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliilor ştiinţifice se stabileşte, cu avizul Academiei Române, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în mod unitar pentru toate ariile naturale protejate." 27. La articolul 19, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: "(6) Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puţin o dată pe an de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare şi avizate de consiliile ştiinţifice." 28. La articolul 20, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 20. - (1) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a bunurilor încredinţate, conform convenţiei de custodie. ................................................................................................. (3) Modalitatea încheierii convenţiilor de custodie şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." 29. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 21. - (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care nu există administratori sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de către alte entităţi, urmând să fie însuşite de către administratori/custozi în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora. (2) Pentru ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii acestora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate. În

81

cazul în care nu există custozi sau în situaţia în care planurile de management sunt elaborate în cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de alte entităţi, urmând să fie însuşite de către custozi, în procesul elaborării şi, respectiv, al aprobării acestora. (3) Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de management ale ariei naturale protejate. (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. (5) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. (6) Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile naturale protejate de interes naţional, se va realiza un singur plan de management integrat, ţinând cont de respectarea categoriei celei mai restrictive arii naturale protejate în zonele de suprapunere." 30. La articolul 22, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 22. - (1) Zonarea internă a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonelor de protecţie strictă, a zonelor de protecţie integrală, a zonelor-tampon şi a zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare. (2) Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. (3) În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. (4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale." 31. La articolul 22 alineatul (6), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura următoarele activităţi:". 32. La articolul 22 alineatul (6), litera e) se abrogă. 33. La articolul 22 alineatul (6), literele f), g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; .................................................................................................. i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." 34. La articolul 22, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins: "(71) În zonele-tampon, respectiv în zonele de conservare durabilă şi de management durabil este interzisă realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale." 35. La articolul 22 alineatul (8), literele e)-h) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul

82

administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;". 36. La articolul 22 alineatul (8), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins: "k) activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu impact redus." 37. La articolul 22 alineatul (9), literele e)-h) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; .................................................................................................. m) activităţi de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vânătoare de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului ştiinţific;". 38. La articolul 22 alineatul (11), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: "i) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate." 39. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 23. - (1) În rezervaţiile ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul Academiei Române şi al administratorului ariei naturale protejate. (2) În rezervaţiile naturale nu sunt permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie, sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea, promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei obiectivelor pentru care au fost constituite, precum şi unele activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale." 40. La articolul 26, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 26. - (1) Pentru terenurile din arii naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2). Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Compensaţiile se vor acorda începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (2) Până la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare, pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să transmită aceste informaţii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 6 luni de la preluarea administrării ariei naturale protejate. .................................................................................................. (4) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei confirmări emise de administraţia ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor." 41. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 27. - (1) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. (2) Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28. (3) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform prevederilor alin. (1), se face de către autoritatea publică centrală pentru agricultură sau, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în baza actelor de reglementare emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului. (4) Pentru protecţia patrimoniului natural şi a peisajului, autorităţile administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, mediului şi dezvoltării durabile elaborează un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», care se aprobă prin hotărâre a Guvernului." 42. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 28. - (1) Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

83

(2) Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia. (3) Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum şi competenţele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (4) În cazul planurilor sau proiectelor care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea. (5) În urma evaluării adecvate, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura 2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. În situaţiile prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzând concluziile evaluării adecvate. (6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective şi după consultarea publicului, în conformitate cu legislaţia în domeniu. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi, în lipsa unor soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa globală a reţelei «Natura 2000». (8) În situaţiile prevăzute la alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană despre măsurile compensatorii adoptate. (9) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică; b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. (10) În procedura de emitere a actelor de reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. (11) Administratorii şi custozii ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, în vederea luării în considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi consultaţi de către autorităţile de mediu competente în cadrul etapei de încadrare de mediu a proiectelor/planurilor/activităţilor care pot afecta semnificativ ariile naturale protejate." 43. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 281, cu următorul cuprins: "Art. 281. - Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate se realizează numai cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional." 44. La articolul 29, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins: "(4) În cazul construcţiilor existente în ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate în zonele de dezvoltare durabilă, realizate cu respectarea legislaţiei, se permite întreţinerea sau refacerea lor, în caz de distrugere, fără posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific. (5) Sunt permise activităţi pentru menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific." 45. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 30. - (1) Administratorii ariilor naturale protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare implementării planurilor de management şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (2) Resursele financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional, comunitar şi naţional se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea administraţiilor din subordine. (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate, administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate. (4) Din tarifele prevăzute la alin. (3), cele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial se avizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu administrarea ariilor naturale protejate, conform prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (5) Sumele provenite din tarifele prevăzute la alin. (4) se fac venit la bugetul administraţiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management. (6) Pentru siturile «Natura 2000» autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor trebuie să transmită Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în vederea cofinanţării." 46. La articolul 31, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

84

"(2) În vederea protecţiei şi conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute în anexa nr. 3, precum şi a celor migratoare care apar în mod regulat şi nu sunt prevăzute în această anexă, se declară arii de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b). (3) Protecţia şi conservarea habitatelor naturale terestre şi acvatice de interes naţional, precum şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional sau prin aplicarea de măsuri de protecţie în afara ariilor naturale protejate." 47. La articolul 31, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins: "(4) În scopul protecţiei şi conservării speciilor, se elaborează planuri de acţiune naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin măsuri de acţiune şi conservare, în conformitate cu planurile de acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european. (5) Planurile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." 48. La articolul 33 alineatul (1), partea introductivă şi litera f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 33. - (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: .................................................................................................. f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic." 49. La articolul 33 alineatul (2), partea introductivă şi literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Fără a se aduce atingere prevederilor art. 33 alin. (3) şi (4) şi ale art. 38 din prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi ale art. 17, art. 19 alin. (5), art. 20, 22, 24 şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise: ................................................................................................ d) perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o astfel de perturbare este relevantă în contextul obiectivelor prezentei ordonanţe de urgenţă; ................................................................................................. f) vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat." 50. La articolul 33, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(6) Pentru speciile indicate în anexa nr. 5 E, activităţile prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise în baza unei autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. (7) Autorizaţia prevăzută la alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană, iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 51. La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 34. - (1) În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B se reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 52. La articolul 35, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 35. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie 1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru relaţia cu Comisia Europeană. ............................................................................................... (3) Instrucţiunile de aplicare a reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul finanţelor, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 53. La articolul 36, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 36. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări, precum şi ale speciilor prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B." 54. La articolul 36, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: "(11) Pe baza informaţiilor obţinute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective." 55. La articolul 36, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 56. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D şi 5 E, precum şi în cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38, este interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau

85

metode pentru capturarea ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariţia pe plan local ori la perturbarea gravă a unei specii." 57. La articolul 37, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: "(3) Mijloacele, sistemele sau metodele de tipul celor avute în vedere la alin. (2) sunt prevăzute în anexa nr. 6." 58. La articolul 38 alineatul (1), partea introductivă şi literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 38. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 şi 37, se stabilesc derogări, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situaţii: .................................................................................................. b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri; c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice, iar, în cazul speciilor de animale, altele decât păsările, şi pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu; ................................................................................................. e) pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B;". 59. La articolul 38 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: "f) în interesul siguranţei aeriene, pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare." 60. La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Derogările se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române." 61. La articolul 38, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21)-(23), cu următorul cuprins: "(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de păsări, precum şi speciile de mamifere prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, este necesar şi avizul conform al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (22) Procedura de stabilire a derogărilor se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (23) Derogările prevăzute la alin. (21) specifică următoarele: a) speciile care fac obiectul derogărilor; b) mijloacele, sistemele sau metodele autorizate pentru capturare sau sacrificare; c) condiţiile de risc şi circumstanţele de timp şi spaţiu sub rezerva cărora pot fi acordate astfel de derogări; d) autoritatea împuternicită să declare că sunt îndeplinite condiţiile impuse şi să decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, în ce limite şi de către cine; e) controalele care trebuie efectuate." 62. La articolul 38, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate, după cum urmează: a) anual, pentru derogările aplicate speciilor de păsări sălbatice; b) la fiecare 2 ani, pentru derogările aplicate speciilor sălbatice prevăzute în anexa nr. 4 A." 63. La articolul 39, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Procedura de înfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 64. La articolul 43, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(3) Peştera este o cavitate naturală formată în scoarţa terestră, suficient de largă şi adâncă încât să permită intrarea omului. Prin extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare şi este format din mai multe galerii, săli, puţuri şi hornuri. Termenul se aplică şi în cazul cavităţilor definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost deschise prin derocări ori decolmatări. (4) Peştera reprezintă un ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie), ştiinţifică (structuri geologice şi minerale, forme de relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice, sedimente, fauna cavernicolă şi specii sălbatice) şi cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică, recreaţională şi educativă). (5) Peşterile se clasifică în funcţie de valorile acestora, aşa cum au fost definite la alin. (4), în clase de protecţie, după cum urmează: a) clasa A - peşteri cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional; b) clasa B - peşteri cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic; c) clasa C - peşteri cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor; d) clasa D - peşteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al căror spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri." 65. La articolul 43, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (51) şi (52), cu următorul cuprins: "(51) Clasa unei peşteri va fi dată de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare şi protecţie, unde clasa A este cea mai ridicată, nivelurile scăzând în ordine alfabetică până la clasa D. În cazul marilor reţele subterane, când situaţia o cere, spaţiul unei peşteri poate fi clasificat în sectoare, care au clase de protecţie diferită. (52) Pentru încadrarea/reîncadrarea peşterilor sau sectoarelor de peşteri în clasele A, B, C şi D, se constituie, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, Comisia Patrimoniului

86

Speologic, care funcţionează sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unui regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului Speologic este formată din specialişti ai Institutului de Speologie «Emil Racoviţă» al Academiei Române, ai Federaţiei Române de Speologie şi ai altor instituţii şi organizaţii naţionale cu competenţe în domeniul explorării, protecţiei şi conservării patrimoniului speologic." 66. La articolul 43, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(6) Încadrarea/Reîncadrarea peşterilor în clasele A, B, C şi D se face prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unor fundamentări ştiinţifice însuşite şi aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Până la stabilirea legală a clasei sale de protecţie, orice peşteră existentă sau nou descoperită beneficiază de protecţie maximă prin aplicarea prevederilor art. 44. (7) Peşterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor în caz de accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Comisia Patrimoniului Speologic şi cu avizul emis de administratorii/custozii ariei naturale protejate, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management." 67. La articolul 43, alineatul (8) se abrogă. 68. La articolul 43, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(9) Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii." 69. La articolul 43, alineatul (10) se abrogă. 70. La articolul 43, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(11) Peşterile din clasa C se constituie ca rezervaţii naturale. Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, pe baza autorizaţiilor emise de Comisia Patrimoniului Speologic, cu avizul administraţiei/custodelui ariei naturale protejate în care sunt incluse." 71. La articolul 43, alineatul (12) se abrogă. 72. La articolul 44, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: "a) colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără autorizaţia emisă de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit prevederilor art. 45;". 73. La articolul 45 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 45. - (1) Comisia Patrimoniului Speologic are competenţa să elibereze autorizaţii pentru:". 74. La articolul 49, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Procedura de eliberare a acordului prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă." 75. La articolul 50 alineatul (1), litera b) se abrogă. 76. La articolul 50 alineatul (1), literele c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "c) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi structurilor teritoriale ale acesteia cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi, respectiv, silviculturii; ................................................................................................ e) gestionarilor fondurilor de vânătoare, pe domeniul lor de competenţă;". 77. La articolul 52 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);". 78. La articolul 52 alineatul (1), după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j), cu următorul cuprins: "i) amplasarea de construcţii, investiţii în afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităţi naturale şi a celor realizate în scopul asigurării securităţii naţionale; j) desfăşurarea de activităţi în perimetrele ariilor naturale protejate sau în vecinătatea acestora, ce pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa avizelor administratorilor şi, respectiv, custozilor ariilor naturale protejate respective." 79. La articolul 53 alineatul (1), după litera g) se introduc şase noi litere, literele h)-m), cu următorul cuprins: "h) camparea pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum şi nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare; i) circulaţia cu bicicletele în afara traseelor special desemnate şi semnalizate; j) activităţile de turism ecvestru în afara traseelor special desemnate şi semnalizate; k) organizarea de manifestări sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate; l) accesul şi circulaţia vizitatorilor în extravilan, în habitate naturale, în afara traseelor turistice avizate şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa ariilor naturale protejate; m) neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deşeurilor generate în urma activităţilor proprii în ariile naturale protejate." 80. La articolul 53 alineatul (2), literele a), b) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "a) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei în zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e); b) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit. f); ..................................................................................................

87

i) cele prevăzute la art. 16 lit. f), g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare." 81. La articolul 53 alineatul (2), după litera i) se introduc şase noi litere, literele j)-o), cu următorul cuprins: "j) amenajarea sau reamenajarea de trasee turistice, instalarea de panouri informative fără avizul administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate; k) abandonarea animalelor domestice pe suprafaţa ariilor naturale protejate în afara păşunilor; l) hrănirea animalelor sălbatice de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafaţa ariilor naturale protejate, cu excepţia administratorilor fondurilor cinegetice şi administratorilor/ custozilor ariilor naturale protejate; m) accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe suprafaţa ariilor naturale protejate, în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate în acest scop; n) realizarea de săpături, excavaţii şi orice alte lucrări care modifică configuraţia naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora; o) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j)." 82. La articolul 53 alineatul (3), litera b) se abrogă. 83. La articolul 53 alineatul (3), literele g) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "g) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării, în stare vie sau moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la speciile prevăzute în anexa nr. 5 E fără autorizaţia specială emisă de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6); .................................................................................................. k) cele prevăzute la art. 16 lit. a), b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu modificările şi completările ulterioare;". 84. La articolul 53 alineatul (3), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins: "l) comercializarea pe piaţa internă, intracomunitară şi exportul în orice scop al produselor derivate din focă fără respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009." 85. La articolul 53, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: "(31) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, următoarele fapte: a) nerespectarea prevederilor Regulamentului ariei naturale protejate, în cazul în care fapta nu este sancţionată prin alte acte normative; b) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10); c) nerespectarea prevederilor art. 281." 86. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 55. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Române." 87. La articolul 56, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 56. - (1) La înfiinţarea prin hotărâre a Guvernului a unui centru/a unei agenţii pentru administrarea ariilor naturale protejate, aflat/aflate în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta." 88. La articolul 56, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: "(11) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt detaliate în hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea entităţii prevăzute la alin. (1)." 89. După articolul 56 se introduce un nou articol, articolul 561, cu următorul cuprins: "Art. 561. - (1) În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea conservativă pentru care au fost declarate iniţial, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor poate dispune încetarea regimului de arie naturală protejată, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1). (2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, în cazul ariilor naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea de conservare pentru care au fost declarate iniţial, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1), dispune încetarea regimului de arie naturală protejată. (3) Modificarea limitelor ariilor naturale protejate de interes naţional, în sensul delimitării unei precizii mai bune, se face la iniţiativa structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul ariilor naturale protejate de interes naţional, fără limite identificate până la aprobarea prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor şi modificarea lor se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei naturale protejate respective, în baza unui studiu ştiinţific, cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." 90. La anexa nr. 1, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins: "i) Arii speciale de conservare Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3. Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management, şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

88

Ariile speciale de conservare se desemnează prin hotărâre a Guvernului, după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din reţeaua europeană «Natura 2000»." 91. La anexa nr. 3, partea introductivă a punctului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3. Simboluri Un asterisc înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii Europene." 92. La anexa nr. 3 punctul 3 litera a) "Animale Vertebrate", poziţia "Carnivora", punctele "Canidae" şi "Mustelidae" se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Canidae - *Canis lupus (Lup) ................................................................................................ Mustelidae - Lutra lutra (Vidră, Lutră)" 93. La anexa nr. 3 punctul 3 litera a) "Animale Vertebrate/Nevertebrate", poziţia "Insecta", punctul "Coleoptera" (Gândaci), liniuţa a 14-a se modifică şi va avea următorul cuprins: "- *Phryganophilus ruficollis" 94. La anexa nr. 3 punctul 3 litera a) "Animale Vertebrate/Nevertebrate", poziţia "Insecta", punctul "Lepidoptera" (Fluturi diurni şi nocturni), liniuţele a 2-a, a 16-a şi a 19-a se modifică şi vor avea următorul cuprins: "- *Callimorpha quatripunctaria (Euplagia, Panaxia) .................................................................................. - Lepidea morsei .................................................................................. - *Nymphalis vaualbum" 95. La anexa nr. 3 punctul 3 litera b) "Plante Pteridophyta", poziţia "Iridaceae", liniuţa întâi se modifică şi va avea următorul cuprins: "- Gladiolus palustris (Gladiolă)" 96. La anexa nr. 3 punctul 3 litera b) "Plante Pteridophyta", poziţia "Ranunculaceae", liniuţa a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins: "- *Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediţei)" 97. La anexa nr. 3 punctul 3 litera b) "Plante Pteridophyta", poziţia "Apiaceae (Umbelliferae)", liniuţa a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins: "- *Ferula sadleriana (Aerel)" 98. La anexa nr. 4 A litera a) "Animale Vertebrate", poziţia "Peşti" se modifică şi va avea următorul cuprins: "PEŞTI PERCIFORMES Percidae - Zingel zingel (Pietrar) - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) ACIPENSERIFORMES Acipenseridae - Acipenser sturio (şip)" 99. Titlul anexei nr. 5 B se modifică şi va avea următorul cuprins:

"SPECII DE ANIMALE DE INTERES NAŢIONAL ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management"

100. La anexa nr. 6, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: "b) Modalităţi de deplasare: - Pe cale aeriană; - Vehicule terestre cu motor în funcţiune; - Bărci care se deplasează cu o viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă, se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor cu motor cu o viteză până la 18 km/h. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană cu privire la toate autorizaţiile acordate." Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Art. III. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 7 aprilie 2011.

89

Nr. 49. Ordonanta de urgenta 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice Publicat in Monitorul Oficial 442 din 29 iunie 2007 (M. Of. 442/2007)

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Scopul prezentei ordonante de urgenta il constituie garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major si componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltare durabila. Art. 2. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza: a) asigurarea diversitatii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice pe teritoriul Romaniei; b) mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si fauna salbatica; c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, pentru conservarea si utilizarea durabila a acestora; d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flora si fauna salbatica si alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protectie, conservare si utilizare durabila; e) constituirea, organizarea si dezvoltarea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si a regimului acesteia; f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate si procedurile de instituire a regimului de protectie pentru alte arii naturale si bunuri ale patrimoniului natural; g) masurile pentru protectia si conservarea speciilor de animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si/sau rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural-istoric si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic, antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in perimetrele ariilor naturale protejate si/sau in afara acestora; h) responsabilitatile si atributiile pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta. Art. 3. - Nu fac obiectul reglementarii prezentei ordonante de urgenta: a) parcurile si gradinile publice sau private de agrement, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente si bunuri cu valoare de patrimoniu natural; b) rezervatiile semincere agricole si silvice cu scop productiv, rezervatiile de resurse genetice vegetale si animale terestre si acvatice destinate reproducerii unor specii vegetale si animale in scopuri economice, rezervatiile destinate unor scopuri stiintifice sectoriale existente pe terenurile unor institutii publice sau private de cercetare si productie, precum si altele asemenea, organizate si gestionate de proprietarii sau administratorii lor legali, cu exceptia cazurilor in care acestea au elemente cu valoare de patrimoniu natural; c) gradinile botanice, parcurile dendrologice, gradinile zoologice, acvariile, terariile, cu exceptia cazurilor in care acestea detin specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie si conservare ca bunuri ale patrimoniului natural; d) colectiile muzeistice, cu exceptia celor care detin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritatile stiintifice competente; e) zonele de protectie speciala - sanitara, hidrologica, hidrogeologica si altele asemenea - cu perimetre delimitate si gestionate ca zone de protectie speciala pentru diverse obiective, potrivit unor reglementari speciale, cu exceptia cazurilor in care pe aceste terenuri exista bunuri ale patrimoniului natural; f) administrarea ariilor naturale protejate de interes judetean sau local. Art. 4. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. conservare - ansamblul de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea sau refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice, intr-o stare favorabila, in sensul pct. 5 si 9; 2. habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice; 3. tipuri de habitate naturale de interes comunitar - acele tipuri de habitate care: a) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; b) au un areal natural redus ca urmare a restrangerii acestuia sau datorita faptului ca in mod natural suprafata sa este redusa; c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru Romania: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. Aceste tipuri de habitate sunt prevazute in anexa nr. 2;

90

4. tipuri de habitate naturale prioritare - tipurile de habitate naturale aflate in pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 2; 5. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unui habitat natural si asupra speciilor caracteristice acestuia si care ii pot afecta pe termen lung distributia, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor ce ii sunt caracteristice. Starea de conservare a unui habitat natural se considera favorabila atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere; probabilitatea mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare; c) speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila, asa cum este definita la pct. 9; 6. habitat al unei specii - mediul definit prin factori abiotici si biotici, in care traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic; 7. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt: a) periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de distributie in areal si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile in regiunea vest-palearctica; b) vulnerabile, speciile a caror incadrare in categoria celor periclitate este probabila intr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista; c) rare, speciile ale caror populatii sunt reduse din punctul de vedere al distributiei sau/si numeric si care chiar daca nu sunt in prezent periclitate sau vulnerabile risca sa devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi; d) endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor specifice ale habitatului lor si/sau a impactului potential pe care il are exploatarea acestora asupra starii lor de conservare; 8. specii prioritare - speciile vizate la pct. 7 lit. a) pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste specii sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 3; 9. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce actioneaza asupra unei specii si care pot influenta pe termen lung distributia si abundenta populatiilor speciei respective. Starea de conservare va fi considerata favorabila daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) datele privind dinamica populatiilor speciei respective indica faptul ca aceasta se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; b) arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil; c) exista un habitat suficient de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung; 10. sit/arie - zona definita geografic, exact delimitata; 11. sit de importanta comunitara - situl/aria care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale prevazute in anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevazute in anexa nr. 3 si care contribuie semnificativ la coerenta retelei "Natura 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara trebuie sa corespunda zonelor din areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii; 12. arie speciala de conservare - situl de importanta comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual in scopul aplicarii masurilor de conservare necesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat; 13. exemplar - orice planta sau animal in stare vie ori moarta sau orice parte ori derivat din acestea, precum si orice alte produse care contin parti sau derivate din acestea, asa cum sunt specificate in documentele care le insotesc, pe ambalaje, pe marci ori etichete sau in orice alte situatii; 14. mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor si proceselor fizico-geografice, biologice si biocenotice naturale, terestre si acvatice, avand calitatea de pastrator al vietii si generator de resurse necesare acesteia; 15. patrimoniu natural - ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica si recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare; 16. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesita un regim special de protectie, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare; 17. peisaj - partea de teritoriu perceputa ca atare de catre populatie, al carei caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani; 18. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica ori culturala deosebita, care are un regim special de protectie si conservare, stabilit conform prevederilor legale;

91

19. conservare "in situ" - protectia si conservarea bunurilor patrimoniului natural in mediul lor natural de geneza, existenta si evolutie; 20. coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice si in care se aplica unele masuri de protectie si conservare; 21. retea nationala de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate de interes national; 22. retea ecologica a ariilor naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cu coridoarele ecologice; 23. retea ecologica "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite in conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice; 24. specii indigene - speciile de plante si animale salbatice care se regasesc in mod natural in Romania si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-a lungul secolelor; 25. specii protejate - speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza de un statut legal de protectie; 26. specii alohtone - speciile introduse/raspandite, accidental sau intentionat, din alta regiune geografica, ca urmare directa ori indirecta a activitatii umane, lipsind in mod natural dintr-o anumita regiune, cu o evolutie istorica cunoscuta intr-o arie de raspandire naturala, alta decat zona de interes, care pot fi in competitie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putand chiar sa le inlocuiasca; 27. specii invazive - speciile indigene sau alohtone, care si-au extins arealul de distributie sau au fost introduse accidental ori intentionat intr-o arie si/sau s-au reprodus intr-o asemenea masura si atat de agresiv incat influenteaza negativ/domina/inlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinand modificarea structurii cantitative si/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristica unui anumit tip de biotop; 28. zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite si delimitate prin planurile de management, in care se stabilesc masuri speciale de management; 29. activitati cu impact negativ semnificativ din vecinatatea ariilor naturale protejate - activitatile din afara limitei unei arii naturale protejate, care pot genera un impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale sau speciilor salbatice pentru care au fost desemnate; nu se aplica in cazul ariilor naturale protejate vizate de pct. 22; 30. comunitati locale - comunitatile umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejate care detin proprietati ori desfasoara diverse activitati pe teritoriul sau in vecinatatea ariei naturale protejate; 31. activitati traditionale - activitatile de utilizare durabila a resurselor naturale si specifice zonei respective.

CAPITOLUL II Regimul ariilor naturale protejate

SECTIUNEA 1 Categorii de arii naturale protejate

Art. 5. -(1) Pentru asigurarea masurilor speciale de protectie si conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferentiat de protectie, conservare si utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de arii naturale protejate: a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale; b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei; c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica; d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz. (2) Scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a)-c), sunt prevazute in anexa nr. 1. (3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) se asigura regimul corespunzator de protectie, conservare si utilizare pentru: a) cele mai reprezentative habitate naturale ale spatiului biogeografic national, cu diversitatea biologica floristica si faunistica specifica, incluzand zone marine, de litoral si de coasta, zone de campie, de deal si de munte, zone umede, aride si zone de ecoton, cursuri de apa cu zone de lunca si lacuri naturale, asigurandu-se protectia si conservarea patrimoniului natural floristic si faunistic, de resurse genetice vegetale si animale si mentinerea echilibrului ecologic; b) habitatele terestre, acvatice si/sau subterane in care traiesc permanent sau temporar specii de plante si/sau animale salbatice periclitate, vulnerabile, endemice ori rare, specii de plante si animale salbatice aflate sub regim special de protectie, specii cu valoare stiintifica si ecologica deosebita, precum si pentru acele habitate in care exista si alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesita masuri de protectie si conservare in situ; c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educational, sanogen si recreativ; d) elementele si formatiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice si altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural;

92

e) tipurile de habitate naturale, precum si pentru speciile de plante si animale de interes comunitar, prevazute in anexele nr. 2-5; f) coridoarele ecologice definite si identificate pe baza de studii stiintifice avizate de Academia Romana. (4) Categoriile de arii naturale protejate, prevazute la alin. (1) lit. a)-c), se pot modifica si completa prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane, luandu-se in considerare recomandarile organizatiilor internationale autorizate.

SECTIUNEA a 2-a Instituirea regimului de arie naturala protejata

Art. 6. - Instituirea regimului de arie naturala protejata este prioritara in raport cu orice alte obiective, cu exceptia celor care privesc: a) asigurarea securitatii nationale; b) asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor; c) prevenirea unor catastrofe naturale. Art. 7. - Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea acestuia este obligatorie in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, precum si cu alte dispozitii legale in materie. Art. 8. -(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face: a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei; b) prin hotarare a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale; c) prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pentru propunerile de situri de importanta comunitara, cu avizul Academiei Romane, al autoritatii publice centrale cu competente in domeniul administratiei publice, al autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale si al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor, al autoritatii publice in domeniul amenajarii teritoriului si al autoritatii publice in domeniul turismului; d) prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judetean sau local. (2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata se pot face din initiativa oricarei persoane fizice sau juridice si se inainteaza Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, in vederea avizarii acestora. (3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de importanta comunitara si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene. (4) Zonele si siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, geoparc, rezervatie a biosferei si ariile speciale de conservare dobandesc acest regim conform procedurii prevazute la alin. (1) lit. a) si b), pe baza documentatiei solicitate de organismele internationale autorizate si cu conditia recunoasterii lor prealabile de catre aceste organisme. (5) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c) se face pe baza documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1). (6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. d) se bazeaza pe o documentatie stiintifica ce se inainteaza la consiliile judetene sau locale, dupa caz, in vederea analizei si luarii hotararii de declarare. Art. 9. - Pentru urgentarea masurilor de protectie si conservare ce se impun, regimul de arie naturala protejata din categoriile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a)-c) se poate institui, cu caracter provizoriu, in baza documentatiei prevazute la art. 11 alin. (1) si (3) si cu avizul autoritatilor publice centrale interesate, prin ordin al conducerii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pana la declarare, conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta. Art. 10. - Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua in considerare interesele comunitatilor locale, facilitandu-se participarea reprezentantilor acestora in consiliile consultative pentru aplicarea masurilor de protectie, conservare si utilizare durabila a resurselor naturale, incurajandu-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale in valorificarea acestor resurse, in beneficiul comunitatilor locale. Art. 11. -(1) Documentatia necesara in vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes national trebuie sa cuprinda: a) studiul de fundamentare stiintifica; b) documentatia cadastrala cu limitele ariei naturale protejate, cu evidentierea categoriilor de folosinta a terenurilor; c) avizul Academiei Romane. (2) Normativul de continut al documentatiei necesare in vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes national se stabileste de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si se aproba prin ordin al conducatorului acesteia, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Pentru propunerile de situri de importanta comunitara si pentru ariile de protectie speciala avifaunistica se completeaza Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana prin Decizia 97/266/CE si adoptat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului de completare al acestuia.

93

Art. 12. -(1) In momentul primirii documentatiei necesare instituirii regimului de arie naturala protejata, autoritatile competente pentru protectia mediului trebuie sa instiinteze detinatorii si administratorii de terenuri si sa initieze consultari cu toti factorii interesati. (2) Pana la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale protejate, detinatorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor, vor aplica si vor respecta masurile de protectie, conservare si utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritatile competente pentru protectia mediului, in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Art. 13. - Rezervatiile stiintifice, parcurile nationale, monumentele naturii, rezervatiile naturale si parcurile naturale, ariile speciale de protectie avifaunistica, precum si celelalte bunuri ale patrimoniului natural, cu regim de protectie si conservare dobandit pana la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin legi sau prin alte acte cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, isi pastreaza acelasi regim. Art. 14. -(1) In vederea imbunatatirii coerentei ecologice a retelei de arii naturale protejate de interes national si comunitar, trebuie identificate si stabilit managementul corespunzator al coridoarelor ecologice si al peisajelor, ca zone de importanta majora pentru fauna si flora salbatica. Aceste zone sunt cele care, datorita structurii lineare si continue, cum sunt raurile cu malurile lor, sau datorita functiilor de refugiu, cum sunt perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia naturala de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, suprafete mici de padure ori de zone umede, sunt esentiale pentru migrarea, dispersarea speciilor salbatice si pentru schimburile genetice dintre populatiile acelorasi specii. (2) Coridoarele ecologice identificate sunt desemnate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane, al autoritatii publice centrale cu competente in domeniul administratiei publice, al autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor, al autoritatii publice in domeniul amenajarii teritoriului si al autoritatii publice in domeniul turismului. Art. 15. - Ariile naturale protejate si coridoarele ecologice vor fi evidentiate in mod obligatoriu de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism, in planurile cadastrale si in cartile funciare.

SECTIUNEA a 3-a Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national

Art. 16. -(1) Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta, conform categoriilor definite in anexa nr. 1, constituie reteaua nationala de arii naturale protejate. (2) Administrarea rezervatiilor biosferei, a parcurilor nationale, a parcurilor naturale si, dupa caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanta comunitara, a ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica se realizeaza de catre structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica. (3) Rezervatiile stiintifice, rezervatiile naturale, monumentele naturii si, dupa caz, geoparcurile, siturile de importanta comunitara, ariile speciale de conservare si ariile de protectie speciala avifaunistica, care nu necesita sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administreaza prin preluare in custodie, potrivit art. 18 alin. (4). La articolul 16, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de importanţă internaţională, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică. (3) Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele umede de importanţă internaţională, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică care nu necesită structuri de administrare special constituite se administrează prin preluare în custodie, potrivit art. 18 alin. (4)." (4) Modalitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protectie si conservare, se stabilesc avandu-se in vedere: a) categoria ariei naturale protejate; b) intinderea ariei naturale protejate; c) posibilitatile de asigurare a resurselor financiare pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare a administratiei si pentru atingerea obiectivelor de conservare. Art. 17. -(1) Responsabilitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protectie si conservare, revin: a) Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotarare a Guvernului sau prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului; b) Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii"; c) autoritatilor administratiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotarari ale acestora. (2) In vederea realizarii unei administrari unitare si eficiente a ariilor naturale protejate se infiinteaza Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, institutie publica, cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

94

(3) Structura organizatorica, numarul de personal, atributiile si competentele Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 18. -(1) Administrarea ariilor naturale protejate si a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate in reteaua nationala de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica, in subordinea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate; b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica si aflate in subordinea unor regii autonome, companii si societati nationale si comerciale, autoritati ale administratiei publice locale, servicii descentralizate ale administratiei publice centrale, institutii stiintifice de cercetare si de invatamant din sectorul public si privat, muzee, organizatii neguvernamentale, constituite potrivit legii si aflate in coordonarea metodologica a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate; c) persoane fizice si juridice care au calitatea de custode si se afla in coordonarea metodologica a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate; d) serviciile regionale din structura proprie a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, pentru rezervatiile stiintifice, rezervatiile naturale, monumentele naturii si, dupa caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanta comunitara, a ariilor speciale de conservare, a ariilor de protectie speciala avifaunistica si ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie si care nu au fost preluate in custodie; e) Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" aflata in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii". (2) In cazul rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanta comunitara, ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care nu sunt cuprinse in perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor nationale sau ale parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalitatile prevazute la alin. (1), dupa caz. (3) In cazul rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor naturale, monumentelor naturii, siturilor de importanta comunitara, ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie speciala avifaunistica si ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protectie, care sunt cuprinse total sau partial in perimetrele rezervatiilor biosferei, ale parcurilor nationale si ale parcurilor naturale, administrarea se asigura de catre structurile de administrare ale acestora. (4) Modul de atribuire a administrarii, respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabileste printr-o metodologie care se elaboreaza de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 19. -(1) Structurile de administrare special constituite au personalitate juridica si se stabilesc pentru asigurarea administrarii ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) si b). (2) Pe langa structurile de administrare special constituite se infiinteaza consilii consultative de administrare, alcatuite din reprezentanti ai institutiilor, organizatiilor economice, organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor si comunitatilor locale, care detin cu orice titlu suprafete, bunuri sau au interese in perimetrul ori in vecinatatea ariei naturale protejate si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, in conservarea si dezvoltarea durabila a zonei. (3) Componenta si regulamentul de organizare si functionare a consiliilor consultative de administrare se propun de catre administratia ariei naturale protejate si se aproba de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. (4) Structurile de administrare special constituite sunt indrumate de un consiliu stiintific, cu rol de autoritate stiintifica, pe teritoriul ariei naturale protejate. (5) Componenta si regulamentul de organizare si functionare a consiliilor stiintifice se propun de catre administratia ariilor naturale protejate, cu avizul Academiei Romane, si se aproba de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. Art. 20. -(1) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea si mijloacele necesare pentru a stabili si aplica masurile de protectie si conservare a bunurilor incredintate, atestate de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. (2) Calitatea de custode se stabileste prin incheierea de conventii intre parti, conform legii, in care se stipuleaza obligatiile si drepturile acestora. Conventia de custodie si legitimatia de custode reprezinta documente valabile in fata autoritatilor publice si a altor persoane interesate. (3) Modalitatea incheierii conventiilor de custodie si eliberarea legitimatiilor de custode sunt in competenta de reglementare a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate. Art. 21. -(1) Planurile de management si regulamentele rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si naturale se elaboreaza de catre administratorii acestora, se avizeaza de catre consiliile stiintifice, consiliile consultative de administrare si de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate si se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (2) Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate, planurile de management si regulamentele se elaboreaza de catre administratorii acestora, se avizeaza de catre Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate si se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul autoritatilor publice centrale interesate.

95

(3) Masurile prevazute in planurile de management al ariilor naturale protejate se elaboreaza astfel incat sa tina cont de exigentele economice, sociale si culturale, precum si de particularitatile regionale si locale ale zonei, prioritate avand insa obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. (4) Respectarea planurilor de management si a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariei naturale protejate. (5) Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locala si nationala, precum si orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturala protejata vor fi armonizate de catre autoritatile emitente cu prevederile planului de management. (6) Autoritatile locale si nationale cu competente si responsabilitati in reglementarea activitatilor din ariile naturale protejate sunt obligate sa instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate si, dupa caz, cu Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, masuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabila a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor masuri speciale in vederea conservarii unor habitate naturale si/sau specii salbatice de interes comunitar. In cazul suprapunerii lor in ariile naturale protejate de interes national, managementul acestora va fi inclus in planul de management al respectivelor arii naturale protejate, cu respectarea celei mai restrictive functii de protectie. Art. 22. –30. La articolul 22, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Art. 22. - (1) Zonarea internă a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonelor de protecţie strictă, a zonelor de protecţie integrală, a zonelor-tampon şi a zonelor de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare. (2) Zonele cu protecţie strictă sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind atât rezervaţii ştiinţifice, cât şi zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. (3) În zonele prevăzute la alin. (2) se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. (4) Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naţionale şi naturale." 31. La articolul 22 alineatul (6), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura următoarele activităţi:". 32. La articolul 22 alineatul (6), litera e) se abrogă. 33. La articolul 22 alineatul (6), literele f), g) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor; .................................................................................................. i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor." (1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de management, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a: zonelor cu protectie stricta, zonelor de protectie integrala, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane. (2) Zonele cu protectie stricta sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanta stiintifica, ce cuprind zone salbatice in care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. (3) In zonele prevazute la alin. (2) se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si ecoturism, cu limitarile descrise in planurile de management. (4) Zonele de protectie integrala cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate. modificate (5) In zonele prevazute la alin. (4) sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protectie si/sau de conservare; b) activitatile de constructii-investitii, cu exceptia celor destinate administrarii ariei naturale protejate si/sau activitatilor de cercetare stiintifica ori a celor destinate asigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unor calamitati naturale. (6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), in zonele de protectie integrala, in afara perimetrelor rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie, se pot desfasura urmatoarele activitati: a) stiintifice si educative; b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii;

96

c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitatilor care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislatia nationala in vigoare, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente; d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor; e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a planului de actiune provizoriu, elaborat in acest scop de consiliul stiintific si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea administratiei si cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului; g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. In cazul in care calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific, in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; h) actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care nu necesita extrageri de arbori, si actiunile de monitorizare a acestora; i) actiunile de combatere a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de inmultire, la propunerea administratiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului stiintific si in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. (7) Zonele-tampon, in parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si in parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ in zonele cu protectie integrala, stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea intre zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila. (8) In zonele de conservare durabila se pot desfasura urmatoarele activitati: a) stiintifice si educative; b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii; c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului natural, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente; d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor; e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, a planului de actiune provizoriu, elaborat in acest scop de consiliul stiintific al parcului si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea consiliului stiintific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului; g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. In cazul in care calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; h) activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; i) activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura numai de catre persoanele fizice sau juridice care detin/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu acordul administratiei ariei naturale protejate; j) lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor, lucrari speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerarii naturale si fara extragerea lemnului mort, cu exceptia cazurilor in care se manifesta atacuri de daunatori ai padurii ce se pot extinde pe suprafete intinse, in primul rand de parcele intregi limitrofe zonelor cu protectie stricta sau integrala, in restul zonei-tampon fiind permisa aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restrictii impuse de planurile de management al parcurilor si de ghidurile de gospodarire a padurilor in arii protejate. (9) In zonele de management durabil se pot desfasura urmatoarele activitati: a) stiintifice si educative; b) activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii-investitii;

97

c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animale domestice, de catre proprietarii care detin pasuni sau care detin dreptul de utilizare a acestora in orice forma recunoscuta prin legislatia nationala in vigoare, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele avizate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente; d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor; e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, cu aprobarea planului de actiune provizoriu de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, plan elaborat in acest scop de consiliul stiintific al parcului si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management; f) interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea consiliului stiintific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului; g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. In cazul in care calamitatile afecteaza suprafete de padure, actiunile de inlaturare a efectelor acestora se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; h) activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura; i) activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile, in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura numai de persoanele fizice si juridice care detin/administreaza terenuri in interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu aprobarea administratiei ariei naturale protejate; j) activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a animalelor, precum si alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale; k) lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor si lucrari de conservare; l) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang, in salcamete si in zavoaie de plop si salcie. In cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica si tratamentul taierilor rase in parchete mici, iar in arboretele de molid, taieri rase pe parcelele de maximum 1 ha; m) activitati de vanatoare; n) activitati de pescuit sportiv. (10) Zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane sunt zonele in care se permit activitati de investitii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabila a resurselor naturale si de prevenire a oricaror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii. (11) In zonele de dezvoltare durabila se pot desfasura urmatoarele activitati, cu respectarea prevederilor din planurile de management: a) activitati de vanatoare, in zonele de dezvoltare durabila din parcurile naturale; b) activitati traditionale de cultivare a terenurilor agricole si de crestere a animalelor; c) activitati de pescuit sportiv, industrial si piscicultura; d) activitati de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, daca aceasta posibilitate este prevazuta in planul de management al parcului si daca reprezinta o activitate traditionala; e) lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor si lucrari de conservare; f) aplicarea de tratamente silvice care promoveaza regenerarea pe cale naturala a arboretelor: tratamentul taierilor de transformare spre gradinarit, tratamentul taierilor gradinarite si cvasigradinarite, tratamentul taierilor progresive clasice sau in margine de masiv, tratamentul taierilor succesive clasice ori in margine de masiv, tratamentul taierilor in crang in salcamete si zavoaie de plop si salcie. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile nationale se pot aplica tratamentul taierilor rase in arboretele de molid pe suprafete de maximum 1 ha, precum si tratamentul taierilor rase in parchete mici in arboretele de plop euramerican. In zonele de dezvoltare durabila din parcurile naturale se poate aplica si tratamentul taierilor rase in parchete mici in arboretele de molid pe suprafete de maximum 1 ha si plop euramerican; g) activitati specifice modului de productie ecologic de cultivare a terenului agricol si cresterea animalelor, in conformitate cu legislatia specifica din sistemul de agricultura ecologica; h) alte activitati traditionale efectuate de comunitatile locale. Art. 23. -(1) In rezervatiile stiintifice sunt interzise orice activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism, cu limitarile descrise in planurile de management, cu acordul Academiei Romane si al administratorului. (2) In rezervatiile naturale nu sunt permise activitati de utilizare a resurselor naturale. Prin exceptie, sunt permise numai acele interventii care au drept scopuri protejarea si promovarea obiectivului pentru care au fost constituite si unele activitati de valorificare durabila a anumitor resurse naturale.

98

Art. 24. -(1) Amenajamentele silvice ale unitatilor de productie/proprietatilor ce intra in componenta ariilor naturale protejate vor fi revizuite in mod obligatoriu in termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management. Pana la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de catre administratorii fondului forestier din acestea decat acele prevederi care sunt conforme legislatiei specifice ariilor naturale protejate si planurilor de management in vigoare. (2) Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse in arii naturale protejate se modifica de catre autoritatile responsabile in conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management. Art. 25. - Evaluarea managementului ariilor naturale protejate se face cel putin o data pe an, pe baza monitorizarii si controalelor efectuate in teren de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Art. 26. -(1) Pentru terenurile din arii naturale protejate, detinute in regim de proprietate privata sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensatii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate. Modalitatea de solicitare, de calcul si de acordare a compensatiilor se stabileste prin hotarare a Guvernului. (2) Pana la aprobarea planurilor de management, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) si (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au obligatia sa stabileasca un set de masuri de conservare, pentru care este necesara acordarea de compensatii, si sa transmita aceste informatii Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, in termen de 6 luni de la preluarea administrarii ariei naturale protejate. (3) Proprietarii de terenuri extravilane situate in arii naturale protejate supuse unor restrictii de utilizare sunt scutiti de plata impozitului pe teren. (4) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acorda in baza unei confirmari emise de administratia ariei naturale protejate sau de Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. (5) Pentru unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului natural, existente in gradini si in parcuri de agrement, in gradini zoologice, precum si in colectii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic si de alta natura, masurile necesare de protectie si conservare vor fi luate de catre administratorii sau detinatorii acestora. Art. 27. -(1) Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu exceptia celor aflate in zonele de dezvoltare durabila, se poate face numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitatii nationale, asigurarea securitatii, sanatatii oamenilor si animalelor si prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetarii stiintifice si bunei administrari a ariei naturale protejate. (2) Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform alin. (1), se face numai cu acordul administratorului sau, dupa caz, al custodelui ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si a autoritatii publice centrale in domeniul agriculturii si/sau silviculturii. Art. 28. -(1) Sunt interzise activitatile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinatatea acestora care pot sa genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor salbatice si habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, in lipsa actelor de reglementare specifice. (2) Planurile si/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii de mediu/evaluarii impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, si care, fie individual, fie impreuna cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avandu-se in vedere obiectivele de conservare. (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele si/sau planurile prevazute la alin. (2) se emit numai daca proiectul/planul nu afecteaza in mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul in care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului releva efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate si, in lipsa unor solutii alternative, proiectul/planul trebuie totusi realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din ratiuni de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai dupa stabilirea masurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenta retelei nationale de arii naturale protejate sau cea globala a retelei "Natura 2000", in cazul siturilor de interes comunitar. (5) In situatia in care siturile incluse in reteaua "Natura 2000", identificate conform legislatiei in vigoare, adapostesc un tip de habitat natural prioritar si/sau o specie prioritara, singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sanatatea sau siguranta publica; b) anumite consecinte benefice de importanta majora pentru mediu; c) alte motive imperative de interes public major asupra carora s-a obtinut punctul de vedere al Comisiei Europene. (6) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana asupra masurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenta globala a retelei "Natura 2000". (7) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activitati in ariile naturale protejate si, dupa caz, in vecinatatea acestora se realizeaza numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. Art. 29. -(1) Constructiile, dotarile si alte amenajari existente in perimetrul ariilor naturale protejate legal constituite, realizate din investitii publice pe terenuri ce apartin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate,

99

activitatilor administrative si stiintifice ale celor care le asigura managementul, precum si altor activitati in legatura cu buna administrare. (2) In toate situatiile in care managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu prioritate dintre cele prevazute la alin. (1). (3) In ariile naturale protejate in care este permis ecoturismul, constructiile, dotarile si amenajarile prevazute la alin. (1) pot fi destinate si acestui scop, precum si activitatilor de educatie si instruire ecologica ce se organizeaza in cooperare cu autoritatile locale, institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale angajate in activitati de protectie si educatie ecologica. Art. 30. -(1) Administratorii ariilor naturale protejate au obligatia sa evalueze costurile necesare implementarii planurilor de management si sa le comunice autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (2) Resursele financiare necesare bunei administrari a ariilor naturale protejate de interes international, comunitar si national se asigura din bugetul Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management si/sau a masurilor de conservare, precum si pentru functionarea administratiilor din subordine. (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrari a ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management si regulamentelor, administratorii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se stabileste de administratorul ariei naturale protejate, cu avizul Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate. (4) Tarifele prevazute la alin. (3) se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate si se pot institui pentru vizitarea sau pentru facilitatile, serviciile si activitatile specifice desfasurate in ariile naturale protejate, in conformitate cu prevederile regulamentului ariei naturale protejate. (5) Sumele provenite din aceste tarife se utilizeaza dupa cum urmeaza: a) 75% se fac venit la bugetul administratiei ariei naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management; b) 25% se fac venit la Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate, pentru a completa subventiile de la bugetul de stat. (6) Pentru siturile "Natura 2000" autoritatea publica centrala pentru protectia mediului trebuie sa transmita Comisiei Europene costurile estimate pentru aplicarea masurilor de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar, in vederea cofinantarii.

CAPITOLUL III Conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de flora si fauna

Art. 31. -(1) Protectia si conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice de interes comunitar, cu exceptia pasarilor, existente pe teritoriul Romaniei si prevazute in anexele nr. 2 si 3, se fac prin declararea de situri de importanta comunitara si arii speciale de conservare, selectate si desemnate in conformitate cu criteriile stabilite in anexa nr. 7 si cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (4). (2) Protectia si conservarea speciilor salbatice de pasari, existente pe teritoriul Romaniei si prevazute in anexa nr. 3, precum si a celor migratoare se fac prin declararea de arii de protectie speciala avifaunistica, in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b). (3) Protectia si conservarea habitatelor naturale terestre, acvatice si/sau subterane de interes national, precum si a speciilor protejate de plante si animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate de interes national. Art. 32. -(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste sistemul de monitorizare a starii de conservare a habitatelor naturale si speciilor de flora si fauna salbatica de interes comunitar. (2) Pe baza rezultatelor evaluarilor starii de conservare a habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica de interes comunitar, se poate propune modificarea listei nationale a siturilor "Natura 2000". Art. 33. -(1) Pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B, precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie; c) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; d) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna; e) recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; f) detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. (2) Pentru toate speciile de pasari sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata; b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura; c) culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale; d) perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de migratie; e) detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; f) comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat.

100

(3) Speciile de pasari prevazute in anexa nr. 5 C sunt acceptate la vanatoare, in afara perioadelor de reproducere si crestere a puilor. (4) In cazul speciilor de pasari migratoare prevazute in anexa nr. 5 C, este interzisa vanarea acestora in perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de intoarcere spre zonele de cuibarit. (5) Activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise in cazul speciilor prevazute in anexa nr. 5 D, cu conditia sa fi fost capturate sau ucise ori obtinute prin mijloace legale. (6) Pentru speciile indicate in anexa nr. 5 E, activitatile prevazute la alin. (2) lit. f) pot fi permise in baza unei autorizatii speciale eliberate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. (7) Autorizatia prevazuta la alin. (6) se acorda dupa consultari cu Comisia Europeana, iar procedura de emitere a acesteia se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (8) Pentru asigurarea protectiei, managementului si utilizarii durabile a populatiilor speciilor de pasari al caror areal natural de distributie include teritoriul Romaniei este necesara realizarea de studii si cercetari avand ca subiect temele prevazute in anexa nr. 8. Art. 34. -(1) In vederea protejarii habitatelor naturale si a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone, interventiile asupra speciilor invazive, precum si reintroducerea speciilor indigene prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B se reglementeaza prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (2) Pentru speciile salbatice alohtone introduse este obligatorie efectuarea unei evaluari a impactului acestei introduceri asupra speciilor de flora si fauna indigene, rezultatele acestor evaluari trebuind sa fie transmise pentru informare Comisiei Europene. (3) Introducerea speciilor de pasari salbatice alohtone se poate face doar dupa consultarea prealabila a Comisiei Europene. Art. 35. -(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului reprezinta autoritatea administrativa desemnata pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de picior, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru relatia cu Comisia Europeana. (2) Autoritatile stiintifice nationale desemnate pentru aplicarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea utilizarii capcanelor de picior, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt, dupa caz: a) Academia Romana; b) Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice; c) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii". (3) Instructiunile de aplicare a reglementarilor privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural se aproba prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul finantelor, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 36. -(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului organizeaza sistemul de monitorizare a capturilor si uciderilor accidentale a speciilor strict protejate prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B. (2) Sistemul de monitorizare prevazut la alin. (1) se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 37 - (1) Prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor de plante si animale salbatice apartinand speciilor prevazute in anexa nr. 5, precum si altor specii cu acelasi regim de protectie se vor face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila, luandu-se, dupa caz, urmatoarele masuri: a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade; b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor specii; c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de recoltare/capturare; d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii, transportului si comercializarii, inclusiv stabilirea de cote; e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate, in vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale; f) evaluarea masurilor adoptate. (2) Pentru capturarea sau uciderea speciilor de fauna salbatica prevazute in anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D si 5 E si in cazul exceptiilor prevazute la art. 38, pentru prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B este interzisa folosirea metodelor sau mijloacelor prevazute in anexa nr. 6. Art. 38. -(1) Prin exceptie de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) si ale art. 37 alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste derogari, prin ordin al conducatorului acesteia, cu avizul Academiei Romane, cu

101

conditia sa nu existe o alternativa acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie in detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective intr-o stare de conservare favorabila in arealul lor natural si numai in urmatoarele situatii: a) in interesul protejarii faunei si florei salbatice si al conservarii habitatelor naturale; b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, in special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, padurilor, pescariilor, apelor si altor bunuri; c) in interesul sanatatii si securitatii publice sau pentru alte ratiuni de interes public major, inclusiv de natura sociala sau economica, si pentru consecinte benefice de importanta fundamentala pentru mediu; d) in scopuri de cercetare stiintifica si educatie, de repopulare si de reintroducere a acestor specii, precum si pentru operatiuni de reproducere necesare in acest scop, inclusiv pentru raspandirea artificiala a plantelor; e) pentru a permite, in conditii strict controlate, intr-o maniera selectiva si intr-o masura limitata, prinderea sau detinerea unui numar limitat si specificat de exemplare din speciile prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B. (2) Procedura de derogare se stabileste prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogarile aplicate, dupa cum urmeaza: a) anual, pentru derogarile aplicate speciilor de pasari salbatice prevazute in anexa nr. 4 A; b) la fiecare 2 ani, pentru derogarile aplicate speciilor salbatice, cu exceptia pasarilor, prevazute in anexa nr. 4 A. (4) Rapoartele prevazute la alin. (3) vor contine informatii privind: a) speciile care fac obiectul derogarilor si motivul derogarii, inclusiv natura riscului, cu, daca este cazul, indicarea solutiilor alternative care au fost respinse si datelor stiintifice de fundamentare; b) mijloacele, dispozitivele sau metodele autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale si motivatia utilizarii acestora; c) circumstantele de timp si de loc in care aceste derogari sunt acordate; d) autoritatea abilitata sa declare si sa controleze daca sunt intrunite conditiile necesare si sa decida care mijloace, dispozitive sau metode pot fi utilizate, intre ce limite si prin ce institutii/servicii si ce persoane le vor duce la indeplinire; e) masurile de control aplicate si rezultatele obtinute. Art. 39. -(1) Pentru exemplarele cu dizabilitati, pui orfani sau exemplarele confiscate ce apartin speciilor prevazute in anexele nr. 3, 4 A, 4 B, 5 A, 5 B, 5 C, 5 D, 5 E si in anexele la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile ulterioare, se pot infiinta centre de reabilitare si/sau ingrijire. (2) Procedura de infiintare a centrelor prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Art. 40. -(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani, incepand cu data de 1 ianuarie 2010. (2) Autoritatea competenta pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani, incepand cu data de 1 ianuarie 2013.

CAPITOLUL IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural

Art. 41. - Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, seile, vaile carstice, ponoarele, izbucurile si altele, se conserva in cadrul ariilor naturale protejate existente sau in cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzator delimitate si puse sub regim special de protectie, potrivit prevederilor art. 8. Art. 42. -(1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca intindere scopului de conservare a bunurilor naturale, conform prevederilor art. 8. (2) Pentru pesteri, zona de protectie se stabileste in functie de caracteristicile si clasa pesterii, asa cum este definita la art. 43 alin. (5), cu avizul Academiei Romane. (3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari in pesteri au obligatia de a permite accesul spre aceste intrari. (4) Beneficiarul unei lucrari de investitii are obligatia de a anunta descoperirea oricarei pesteri in frontul unei lucrari miniere sau al unei cariere celei mai apropiate institutii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui ariei naturale protejate, agentiei judetene pentru protectia mediului sau reprezentantilor autoritatilor administratiei publice locale. Art. 43. -(1) Bunurile patrimoniului geologic si speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, in conditiile legii, bunuri proprietate publica a statului. (2) Nominalizarea bunurilor prevazute la alin. (1) se face prin hotarare a Guvernului. (3) Pestera este un cavernament de origine geomorfologica naturala, ale carui dimensiuni confera interiorului o obscuritate absoluta. (4) Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substante si forme de viata care exista sau se formeaza in mod natural in pesteri: formatiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii salbatice, acumulari de ape subterane.

102

(5) Pesterile se clasifica dupa cum urmeaza: a) clasa A - pesteri de valoare exceptionala, care, prin interesul stiintific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic national si international; b) clasa B - pesteri de importanta nationala, care se disting prin marime, raritatea resurselor si prin potential turistic; c) clasa C - pesteri de importanta locala, protejate pentru semnificatia lor geologica, peisagistica, hidrologica, istorica, potential turistic sau pentru dimensiunile lor; d) clasa D - pesterile care nu intrunesc conditiile pentru a fi incluse in clasele A, B si C. (6) Incadrarea/reincadrarea pesterilor in clasele A, B si C se face prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pe baza unor documentatii stiintifice avizate de Academia Romana. (7) Pesterile din clasa A nu pot face obiectul niciunei modificari a factorilor naturali sau amenajari, cu exceptia celor destinate protejarii pesterii si a celor temporare necesare explorarii lor si/sau evacuarii victimelor in caz de accident. Ele pot face obiectul explorarilor speologice, cercetarii stiintifice, turismului speologic specializat sau al activitatilor de documentare, pe baza de autorizatii emise de Academia Romana si de administratorii/custozii ariei naturale protejate, in limitele stabilite prin regulamentele si planurile de management. (8) Pesterile din clasa A se constituie ca rezervatii stiintifice. (9) Pesterile din clasa B pot face obiectul explorarilor speologice, al activitatilor de documentare, cercetarii stiintifice si turismului speologic specializat, pe baza autorizatiilor emise de administratorii/custozii ariei naturale protejate, in limitele stabilite prin regulamentele si planurile de management. (10) Pesterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervatii naturale, dupa caz. (11) Pesterile din clasa C pot face obiectul explorarilor speologice, activitatilor de documentare, cercetarii stiintifice, amenajarilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizatiilor emise de Academia Romana, cu avizul administratiei/custodelui ariei naturale protejate in care sunt incluse. (12) Pesterile care nu sunt clasificate, dar care sunt incluse in arii naturale protejate vor fi incadrate in clasele de management prevazute la alin. (5), prin planul de management al ariei naturale protejate in care sunt incluse. Art. 44. - In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic: a) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic din pesteri, efectuate fara autorizatia emisa de Academia Romana, potrivit prevederilor art. 45; b) utilizarea neautorizata a pesterilor si desfasurarea unor activitati ce pot pune in pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor; c) dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor; d) degradarea prin inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea in interiorul lor ori in elementele de relief, cu care acestea comunica in mod direct, de obiecte, deseuri de orice fel, cadavre, substante toxice si periculoase, combustibili de orice natura; e) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul pesterilor; f) efectuarea neautorizata, in perimetrul de la suprafata sau in apropierea intrarii unei pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi: derocari, defrisari, baraje, explozii, constructii; g) ingradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile pesterilor; h) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare si localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie. Art. 45. -(1) Academia Romana are competenta sa elibereze autorizatii pentru: a) activitati stiintifice, de explorare, turism speologic specializat si de documentare in pesteri din clasa A; b) sapaturi, derocari si colectari din pesteri; c) amenajarea infrastructurii pentru turism sau orice alta forma de utilizare ori exploatare a resurselor pesterilor. (2) Autorizatia se elibereaza pe baza unei cereri scrise, care va contine precizari privind scopul, mijloacele, durata, proportiile, garantiile actiunii si se va retrage in cazul in care conditiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate. Art. 46. -(1) Fac parte din patrimoniul geologic tipurile de obiective care conserva esantioane reprezentative din punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural, stratigrafic. (2) Inventarierea, clasificarea, protectia si conservarea patrimoniului geologic, precum si elaborarea si controlul masurilor de protectie si conservare a patrimoniului geologic, supravegherea si controlul ariilor protejate de interes geologic sunt in competenta Academiei Romane si a autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului. (3) Instituirea regimului special de protectie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face in conformitate cu prevederile art. 8. Art. 47. - Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic se interzic: a) distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice; b) dislocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetatiei de pe aria unui sit de conservare, fara acordul celui care o administreaza; c) intrarea in perimetrul protejat fara permisul de acces eliberat de cel care il administreaza; d) schimbarea regimului juridic al unui sit sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat in proprietate publica. Art. 48. - In cadrul santierelor de exploatare, managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, dupa caz, care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurandu-se astfel:

103

a) supravegherea permanenta a zonelor de extractie si conservarea materialului de provenienta paleobiologica sau minerala; b) avertizarea lucratorilor asupra aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior inregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic; c) conservarea perimetrelor care au sau pot dobandi regim de protectie speciala; d) conservarea colectiilor de bunuri geologice de provenienta locala; e) colaborarea cu conducerea santierului si cu autoritatile locale; f) intocmirea de rapoarte periodice asupra activitatii de conservare, care se inainteaza Academiei Romane si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului. Art. 49. -(1) Florile de mina si fosilele de plante si animale vertebrate si nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor. (2) Comercializarea pe piata interna, intracomunitara si exportul in orice scop al bunurilor prevazute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autoritatii competente pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane. (3) Procedura de eliberare a acordului prevazut la alin. (2) se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

CAPITOLUL V Organizarea si exercitarea controlului

Art. 50. -(1) Controlul aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se exercita de catre personalul cu atributii de control din cadrul structurilor proprii ale: a) Garzii Nationale de Mediu; b) Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate; c) autoritatii publice centrale si teritoriale pentru protectia mediului; d) structurilor de administrare si custozilor ariilor naturale protejate; e) autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si structurilor teritoriale ale acesteia, pe domeniul lor de competenta; f) Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, pe domeniul sau de competenta, in ceea ce priveste activitatile de comert cu specii de flora si fauna salbatica; g) Autoritatii Nationale a Vamilor, pentru operatiunile vamale; h) Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", pentru Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii"; i) altor autoritati cu atributii in domeniul protectiei mediului. (2) Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale, se exercita si de personalul special imputernicit al acestora. (3) Orice persoana fizica sau juridica are obligatia sa furnizeze informatiile si datele solicitate de autoritatile competente pentru protectia mediului si de administratorii ariilor naturale protejate, pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. (4) In vederea realizarii corespunzatoare a controlului in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atributii de control din cadrul structurilor proprii ale autoritatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi restrictionat, indiferent de tipul de proprietate.

CAPITOLUL VI Sanctiuni

Art. 51. - Incalcarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta atrage raspunderea civila, materiala, contraventionala sau penala, dupa caz. Art. 52. -(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda penala de la 30.000 lei la 60.000 lei savarsirea urmatoarelor fapte: a) scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu exceptia celor aflate in zonele de dezvoltare durabila, pentru alte obiective decat cele prevazute la art. 27 alin. (1); b) scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate fara acordul administratorului sau, dupa caz, al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27 alin. (2); c) desfasurarea de activitati in perimetrele ariilor naturale protejate sau in vecinatatea acestora, ce pot sa genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor salbatice si habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, in lipsa actelor de reglementare specifice; d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) si (2); e) vanarea speciilor de pasari prevazute in anexa nr. 5 C in perioadele de reproducere si crestere a puilor; f) vanarea speciilor de pasari migratoare prevazute in anexa nr. 5 C in perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de intoarcere spre zonele de cuibarit; g) capturarea sau uciderea speciilor de fauna salbatica prevazute in anexele nr. 5 A, 5 B, 5 C, 5 D si 5 E si pentru cazurile in care se aplica derogari, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea speciilor prevazute in anexele nr. 4 A si 4 B cu metodele sau mijloacele prevazute in anexa nr. 6. h) capturarea sau uciderea speciilor salbatice cu mijloace nelegale.

104

(2) Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu, de catre organele de urmarire penala, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala. Art. 53. -(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice si de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte: a) nerespectarea masurilor de protectie, conservare si utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritatile competente pentru protectia mediului; b) ingradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile pesterilor; c) neanuntarea descoperirii oricarei pesteri; d) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale protejate; e) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare si localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din aceasta categorie; f) intrarea in perimetrul protejat fara permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode; g) nedesemnarea, in cadrul santierelor de exploatare, a persoanelor de specialitate care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru. (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane fizice si de la 30.000 lei la 60.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte: a) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei in zonele tampon din parcurile nationale si parcurile naturale fara aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. e) si alin. (9) lit. e); b) interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate din zonele tampon din parcurile nationale si parcurile naturale fara aprobarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) si alin. (9) lit. f); c) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati din zonele tampon din parcurile nationale si din parcurile naturale fara acordul administratiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) si alin. (9) lit. g); d) activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor din zonele tampon din parcurile nationale si parcurile naturale fara acordul administratiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. h) si alin. (9) lit. h); e) utilizarea unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale din zonele tampon din parcurile nationale si parcurile naturale fara acordul administratorului ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. i) si alin. (9) lit. i); f) nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a)-c); g) nefurnizarea informatiilor si datelor solicitate de autoritatile competente pentru protectia mediului si de administratorii ariilor naturale protejate, pentru indeplinirea responsabilitatilor pe care le au potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta; h) interzicerea accesului personalului cu atributii de control din cadrul structurilor proprii ale autoritatilor prevazute la art. 50 alin. (1), in vederea realizarii corespunzatoare a controlului in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate; i) nerespectarea prevederilor art. 16 lit. f), g) si h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comercializarii acestora. (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice si de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoane juridice urmatoarele fapte: a) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5); b) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, fara respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. e); c) interventiile in scopul reconstructiei ecologice a ecosistemelor naturale si al reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate fara respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. f); d) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati fara respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g); e) actiunile de combatere a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri care necesita evacuarea materialului lemnos din padure, in cazul in care apar focare de inmultire, fara respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i); f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) si (2); g) comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii, in stare vie sau moarta, ale oricaror parti sau produse provenite de la speciile prevazute in anexa nr. 5 E fara autorizatia speciala emisa de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6); h) introducerea de specii salbatice alohtone fara efectuarea unei evaluari a impactului acestei introduceri asupra speciilor de flora si fauna indigene, potrivit prevederilor art. 34; i) nerespectarea prevederilor art. 48; j) comercializarea pe piata interna, intracomunitara si exportul in orice scop al bunurilor prevazute la art. 49 alin. (1) fara acordul autoritatii competente pentru protectia mediului;

105

k) incalcarea prevederilor art. 16 lit. a), b), e), i), j) si k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protectia speciilor de flora si fauna salbatica prin reglementarea comercializarii acestora, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1)-(3) se fac de catre personalul cu atributii de control din cadrul autoritatilor prevazute la art. 50 alin. (1) lit. a), b), d)-f), h) si i) si alin. (2), dupa caz. (5) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. Art. 54. - Prevederile art. 53 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL VII Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 55. - Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta si se pot actualiza prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Academiei Romane. Art. 56. -(1) Pana la adoptarea hotararii Guvernului privind aprobarea structurii organizatorice a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, atributiile acesteia prevazute in prezenta ordonanta de urgenta vor fi indeplinite de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in limita bugetului disponibil. (2) Pana la stabilirea si adoptarea planurilor de management in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, se aplica planurile de management existente, zonele speciale de conservare corespunzand zonelor de protectie integrala din prezenta ordonanta de urgenta. Art. 57. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; b) art. 2 pct. 7, 36, 37, 62-65, art. 50, art. 51 alin. (41), (5) si (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 si art. 103 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006. Prezenta ordonanta de urgenta transpune: a) Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea pasarilor salbatice, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie 1979, amendata de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981, pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderarii Greciei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie 1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderarii Spaniei si Portugaliei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie 1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la Directiva 79/409/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august 1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003 din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asista Comisia in exercitarea prerogativelor sale, descrise in instrumentele Consiliului adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a Greciei, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19 noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei si Portugaliei, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de aderare a Austriei, Suediei si Finlandei, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (asa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995) si de Actul referitor la conditiile aderarii pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republica Cipru, Republica Letona, Republica Lituaniana, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca si adaptarile tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 236 din 23 septembrie 2003; b) Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a faunei si florei salbatice, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendata de: Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la progresul tehnic si stiintific a Directivei 92/43/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L305 din 8 noiembrie 1997, Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asista Comisia in exercitarea prerogativelor descrise in instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003, Actul de aderare a Austriei, Suediei si Finlandei, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. C241 din 29 august 1994 (asa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L1 din 1 ianuarie 1995) si de Actul referitor la conditiile aderarii pentru Republica Ceha, Republica Estona, Republica Cipru,

106

Republica Letona, Republica Lituaniana, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca si adaptarile tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L236 din 23 septembrie 2003; si c) Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE si 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderarii Bulgariei si Romaniei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006, amendata de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20 noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor 73/239/CEE, 74/557/CEE si 2002/83/CE din domeniul mediului, ca urmare a aderarii Bulgariei si Romaniei, publicat in Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.

Anexa nr. 1 SCOPUL SI REGIMUL DE MANAGEMENT

al categoriilor de arii naturale protejate In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) si alin. (2) din prezenta ordonanta de urgenta, scopul si regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reteaua nationala de arii protejate sunt urmatoarele: a) Rezervatii stiintifice Rezervatiile stiintifice sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. Marimea rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei protejate. Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In aceste zone se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism cu limitarile descrise in planurile de management, cu acordul forului stiintific competent si al administratorului rezervatiei stiintifice. Rezervatiile stiintifice corespund categoriei I IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata in principal in scopuri stiintifice". b) Parcuri nationale Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizico-geografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor, incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. In perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. In perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN "Parc national: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere". c) Monumente ale naturii Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice ori amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Daca monumentele naturii nu sunt cuprinse in perimetrul altor zone aflate sub regim de protectie, pentru asigurarea integritatii lor se vor stabili zone de protectie obligatorie, indiferent de destinatia si de detinatorul terenului. Managementul monumentelor naturii se face dupa un regim strict de protectie care asigura pastrarea trasaturilor naturale specifice. In functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis. Monumentele naturii corespund categoriei III IUCN "Monument natural: arie protejata administrata in special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervatii naturale Rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Marimea lor este determinata de arealul necesar asigurarii integritatii elementelor protejate. Managementul rezervatiilor naturale se face diferentiat, in functie de caracteristicile acestora, prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe langa activitatile stiintifice, dupa caz, pot fi admise activitati turistice, educationale,

107

organizate. Sunt admise unele activitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinte ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zona umeda, marina, de resurse genetice si altele. Aceste rezervatii corespund categoriei IV IUCN, si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservare prin interventii de gospodarire. e) Parcuri naturale Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica. Managementul parcurilor naturale urmareste mentinerea interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, se ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale. Parcurile naturale corespund categoriei V IUCN "Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere". f) Rezervatii ale biosferei Rezervatiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. Marimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectie si conservare eficiente ale mediului natural si ale diversitatii biologice specifice. Managementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de protectie si conservare proprii, in conformitate cu recomandarile Programului Om - Biosfera de sub egida UNESCO. Daca in perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale patrimoniului universal, managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale si in limitele potentialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, in cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie ecologica, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza: 1. zone strict protejate, avand regimul de protectie si conservare a rezervatiilor stiintifice; 2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu autorizatiile date de administratia rezervatiei; 3. zone de reconstructie ecologica, in care se realizeaza masuri de refacere a mediului deteriorat; 4. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, in limitele capacitatii de regenerare a resurselor. Rezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate incat sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor umane in armonie cu mediul natural. g) Zone umede de importanta internationala Zonele umede de importanta internationala sunt acele arii naturale protejate al caror scop este asigurarea protectiei si conservarii siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. Managementul acestor zone se realizeaza in scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care le genereaza, in conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice. h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt protectia si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala. Marimea arealului lor este determinata de cerintele pentru asigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. In cuprinsul acestor zone pot exista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerintele de protectie si conservare ale sitului natural. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza in conformitate cu regulamentele si planurile proprii de protectie si conservare, cu respectarea prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural, de sub egida UNESCO. i) Arii speciale de conservare Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale protejate de interes comunitar ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucerea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor

108

naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale si a habitatelor speciilor prevazute in anexele nr. 2 si 3. Managementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate in alte planuri de management si masuri legale, administrative sau contractuale in scopul evitarii deteriorarii habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar susceptibil de a-l afecta intr-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului, tinandu-se seama de obiectivele de conservare a ariei, conform prevederilor art. 28 din ordonanta de urgenta. Ariile speciale de conservare se desemneaza prin hotarare a Guvernului, dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana, si vor face parte din reteaua europeana "NATURA 2000". j) Arii de protectie speciala avifaunistica Ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice, mai ales a celor prevazute in anexele nr. 3 si 4 A. Managementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de conservare. Ariile speciale de protectie sunt desemnate prin hotarare a Guvernului si fac parte din reteaua europeana "NATURA 2000". k) Situri de importanta comunitara Siturile de importanta comunitara reprezinta acele arii care, in regiunea sau in regiunile biogeografice in care exista, contribuie semnificativ la mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale din anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar din anexa nr. 3 si care pot contribui astfel semnificativ la coerenta retelei "NATURA 2000" si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii biologice in regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de raspandire, siturile de importanta comunitara ar trebui sa corespunda zonelor din areal in care sunt prezenti factori abiotici si biotici esentiali pentru existenta si reproducerea acestor specii. Propunerile de situri de importanta comunitara se stabilesc prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pe baza criteriilor enuntate in anexa nr. 7. l) Geoparcul Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alaturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse intr-un numar de situri de importanta stiintifica, educationala sau estetica, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamantului ori pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine definite, o suprafata suficient de mare si o strategie de dezvoltare teritoriala in folosul comunitatilor locale, a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale si culturale, pe principiul dezvoltarii durabile. Geoparcurile sunt zone cu asezari umane astfel gestionate incat sa constituie modele de dezvoltare a comunitatilor in armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale si nationale, asigura conservarea patrimoniului natural si cultural si propune metode noi de protectie, educatie, cooperare in scopul dezvoltarii socioeconomice, imbunatatirii conditiilor de viata din mediul rural si intaririi identitatii locale. Managementul unui geoparc se realizeaza in conformitate cu strategia de dezvoltare teritoriala identificata si in conformitate cu recomandarile UNESCO si Cartei Retelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerintelor de consum ale populatiilor locale, in cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferentiat de protectie, de conservare si de valorificare a resurselor, dupa cum urmeaza: 1. zone strict protejate, avand regimul de protectie si conservare a rezervatiilor stiintifice; 2. zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate si in care sunt admise activitati limitate de valorificare a resurselor disponibile, in conformitate cu autorizatiile date de administratia geoparcului; 3. zone de dezvoltare durabila, valorificabile economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise, in limitele capacitatii de regenerare a resurselor. Geoparcul reprezinta un concept lansat si sustinut de UNESCO, in parteneriat cu Reteaua Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua Globala (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoasterea internationala a functionarii unui geoparc si acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a Geoparcurilor.