Eficienta Economica in Constructii

'\;d-^'3c.A'...3

Capitglul 1

INTRODLI C E,RE, ni hIANA G E S'[\ET

$tirnla si practica manasementului Ccopotrir i- crnst;:uie ast^dzi unr.rl dintrcdomeniiie ccle rcr&i fascinante ale actii'itilii umane. ir-aponanla acestui domeniucresc6nd treptat pe parcursul uitimului secoi. Explicalia iezid5. in faptui ci problcmelemajorc cu care se confrunt5. a*Azt 5i in liitoml previzibil societatea au $ansa si ficrezoilate numai in mS.sura tn carc managernentul practicat la nilelul organiza;rilor ssdovedeqte. deopotrivi. eficace ;i eficient in vaforificarea resursclor folosite ;i inrnaximizarea conrribugiei acestor organizagii ia dez{'oitarea societatri in ansamblu,

Transformirile profunde care au loc in intreaga vialE econornjcS Ei sociali apSrii impun perfecii.onarea continui a forrnelor qi metodelor de organizare gi conducerein toate rarnurile economiei pentru a se asiguri folosirea optrma a resurselor u.rna-oe.materiale gi fi nanclare.

1.1.l lanagemenful ca gt i inld -

artd - acf iuneCuvintul ( nanement >> de origine anglc-saxoni esre definir in nurnercase

tratate in mod difent.Ln

/astfel. ((ansarnblil fazelbr. a proceseior prin care se determini obiectiveie acesfeia 5iale subsistemelor incorporate- resursele qi procesele de munc5, necesare realizarii lor 5iexecutanlii acestora- prin care se integreazi. Ei controleazd munca personaluir-ii folosinrli:n complex de metodg gi rehnici in vs'derea indeplinirii cdt mai eficiente a raiiuniior ceau determinat infiinprea respectivelor firme >>. Aceasti definilie pare si fie desnrl derelevanti. aratend caracterul cornpler al procesului de management.

Rrchard Farmer are urrnatoarea oprnie: < N'Ianagernentui este unul drn foctoriiesenpali care explici de ce o lari este bogati sau siracS. > De aici rezidi irnportaniarnajori a numagementdui.

In cele din urmi. este tot mai mult acceptati ideea ci aceas6 gtiinl5 amaaagementului inglobeaza intr-un cuvAnt organizarea, gestiunea, conducerea 9i multealte eiemente de care trebuie si gi:ia seama.managerul .

IatS deci c5. nu se poate vorbi de management fir5. existenia unor maaageri caiesi

-flie capabili si utiiizeze resursele din intreprindere, instiiutie- organizagie profesion:laetc. $i sE cornpieteze aceste resurse existente cu (( resurse atrase )).

J.Pericchi, in lucrarea Ghidul managementului [39]- definegte managemen:ulca un affiElu-Te idei qi acliuni care iau in considerare obiectivele econoniice giseciale ale firmelor- penm: a produce valori adiugate, rn5,surate pnn rezultate, p-rniiccare beneficiile reprezinti. obiectivul suprem.

' El compard managementul cu doui, semisfere reprezenldnd gninic 1t acrit;ntccara trsbuie sa fie strdns le_sate intre eie (fig 1. 1).

Dificuttatea menlixerii in timp a legaturii/dintre cele doui. eier-nente repr:zl:ridupd Pericchi, un lucru la fei de greu ca < dcsfacerea nodului gorcan >r.

In cadrul celor doui elemente, acriunea reprezinta scopu! DrGCi:c. ia:mijloac,,rle pertru atingerea acesfui scop trebuie s5. le cfere sriirn- stuCul- el.emcnicicde reflccgie, arta 9i taientul managerului.

TRANSPUbIERE TX PNqCTIC A

Fig. i . i. $riinra ;i acrii.titea in ntar.c-tecnient

XO..i acpunile manageiaie vor lnterveni tocmai pentru a mcnline in strinsilegiruri cele doui. eiemente in vederea transpunerii uncr obiective in practici.

construcf.iiconstrucliile cuprina

a pregatini gi e:.ecutiriiin vederea raLtz5,ni la

Managementul ca StiinlS gi ac$iune, se manrifesti in toate domeniile vietiisocial-economice, cum ar fi:

- lntreprinderi de produclie Ei sen'icii:- institulii guvem.lmentale qi prigate;- organizagii profesionaie, de cantate, religioase etc

1.2. Construcfiile gi managementul ?nRamuri principali a sferei producgiei matenale,

ansanobl ul de actiritagr privind organizarea tehnico-materiali.hcr1rilor de construcgii, de irctalalii gi montaj a utilajelor^,terrnen gi in condi$i de eficien15 sporitE de noi obiective productive, sociai-cuituraie gide locuit precum ;i ertinderea, modemizarea gi reabilitarea celor existente. Aspectcletehnico-rreanizatorice Ei economico-filanciare a]e compleruiui proces de proiectare cieconstn:cgii, de execulie, de montaj gi de erploatare in ansaniblul lor. tinanci seama Ceintercondifonarea reciprocS, igi gdsesc locul in cadrul (( ramurir construclii i.,.

Exigenlele i:r cadrul ramurii construcliilor vizea'd, acceierarea ritrnului deexecufie, reducerea costurilor de produclie concomitent cu imbunitifrea calitdliilucr5rilor gi cregterea productiritapi muncii pd gantierele de construcfii-monta;,obiective care pot fi atinse printr-o rnai buni organizare gi conduce-re a activrtalri deccnstruclii, respectiv printr-un mai bun management ip acest domeniu.

ln acdvitatea de constmcfii: Inarngementul studiazi:- forme de organizare Ia nivel de firmi ,;i comparti-inente funcfonaic ii

upcragiunale:- rnetode, tchnici gi instrunrentq de lucru folc''site in proccsul cie conduce ic.- sisteme de reprezeatare gi operare. toate aceslea in scopul obiinerii uacr

indicatori superion de eficifll,t5.. cum ar fi:. beneficiul;. calitatea;

productivitatea;. durata optima de execugie in cadr';i respe( aru terirnenului de punere 9i

intrare in funcPr:ne (P.I.F.);r costun minime de producpe;. consumuri ragionale de resurse matenale, umane gi financrare eic.ln cadrul activitagii ma::ageriale a intreprinderilor din constuctii- prcolerna

caie-se puns este corelarea firncliunilor managernentului - prevederea:- organia.rea

- coordonarea prin decizii:antrenarea prin rnotivare, controlul

.'si reglarea. cu fr:nctiumle inreme ale' firmei, definite ascfel:

' I cercetaredezv-oltare. markedng;"

proCuclie;

h. aprqvizionare $i desfacerel

. finanle gi contabilitate:e personal gi administratie g'-nerali. :Ingineria contruc/iilor dtn far* :x,rastd a preluat ideea de a actriona fiztr-rm

mod rapittnal gt cri succes, in optnia noastrS" pentru atingerea unor scopuri practice.adic5 hvestilii in'diferite ramuri ale econorniei din domeniul industriei- ccnstructiliorii:' !-ccui! !e, construcf ilor hidrotehnic e. transporturilor etc.

ln acelagi timp, ingineria construcfiilor a introdus gi elemente legate de sl. .:,ie ltehnice.ale consfnrcgiilor, dar nu a reuqit in rnasuri suficienti. si faca con:--r,:ri cu ahlramuri, cum ar fi: informatica, statistica matenrail:L ..rcetirile oper2-i:.-.,;i pi ieoniieoptimizirii deciziilor, marir';:iinq;l, c-;iiii.:le iuridice. legar: i'"' syccisi C,) Creprulconterciai ;: f;scai, psihclog:u ;r ;iiinga u.:ixrrcrltrnsntuiui resurselcr r-iiite:ii" etc.In faprt, acest lucrr a: fi t-cst t-oarte gl:;: d.'-: realizat tn condiliile r'',rei eci:nomii Ce stat-*1-.ritcDtralizate ;i a unei pciitici Ce i:x ii4 in care unitiiile dr .;ocstru-ii .-:,, ;!;..-;1.;;',-.-=',de o autonomie reali.

Dupi 1989 aceasti autonon::e a fc:l .c6.sii-:'r:i.in.raod treptat ca uircare aprocesului de pnl'a izale cerc,:ontinui. q: i-n'prezeri:.

1.3. CaracfFi:ul interdisciplinar al managemenfului ?neonstrugfii

/ '(l\Is:agementul in construcgii.., discipiian :u clri:r..t tehric-cconcnic si

"^^'..i, cerceteaed modul tn care resursele 'umare a1e rarnurii constn:clilior rSidesfasoari actlviatea peniru realizarea obiectivelar prevS.zute- in condifiii; fbiosilr carmai eficiente a resurseior ri:aicnale, finenciare gi intbnnatice. Cer','oltirii proccs:lcr d..-produclie a cregterii profitului gi eficienlei econcmice a ramurii.

N{anagementul in cor*rstruc}ri. gtiingi' a orga:rizi.ni $i conducerii actir,iti.n: c;constructii, se bazeazl atis pe elernente scr":iir,-.'. propri iccstsi a;iivitdtr. legai., clcpartrcularitagile teh:rologice qi d':. stn:';;luri., eit;i rle reze qr pnncipij. co;nun: inir:s,ieconomii.

Transformiriie profunde care au loc in intreaga l.iai5 econoirici si soc:ailim1:un perfeclionarea continui a fonaelor gi metodelor de organizare gi concucerl intoate sectoarele de activitate ;i ca atare- cuncagerea ;i aprofundrea acesrei disciplinc.prezinti o deosebitd acfualitate gi imporranln.

Problematica disciplinci

rcontinuind cu cele tehnologicE. econornice Si cucercetii operafionale- . managem-entul resurselorpsihologi e. qtiinle jriridice, proteclia mediului etc. ).

cele adiacente (teoria grafelor,umane- *atistici matematici.

- Teoria grafelcr- Cercet5.r icperatr ion aie- Managemenru. lresursel.or urrt&ne-

Psrhologiein du. strial e- Ergoaomerr ie-

Statisticdm atem ati ci-

St i inte jur idice-

Proteogia mediuiui- Etc. .

Construcl i io lenn

Tehna lo qjaconstnr ct i i lor

Fig. 1.2. Ll.ctractertil intercliscipl.inar al ;iingei ,r./rogn uotu.lti in cansirztclii

1.4. Elemente de actualitate ale managennentutui in constructii in

rand, luarea in considerare, in activitatea demediul inconjurdtor asupra constnrcliei gi a

perioada de tranzifie

Construclrrie ieprezrnti o rarnuri. importantS. a economiei romineqtr, atat dinpunct de vedere economico-financiar, cit gi din punct de vedere al fo4ei umaneantrenate. Pentru ramura construc$ii

- afati in plind tranzigie

- este impenos necesare

adoptarea unor noi direclii ate dezvoltdrii, re.consideri.ri ale vechiior mecanisme defuncfionare, crearea unui cadru principiat nou de desfrqurare a actiritalii economice ianiiel de organizagie, sihrarea in centml preocuplrilor constructorilor a calltafiiproduselor gi ser:v'iciiior gi nu in uitimulconstruclii. a impactului pe care il areconstrucliei asupra mediului.,,'. Trecerea de Ia o economie.excesiv c,entralizatS" la ure de piap reprezrnti unproces de cornplerdtate deosebiti, a c5rui materializare este dificila in condifiiie in care$9i literatura de specialitate qi nici erperienla altor lari nu au ottri