1

“Când vine vremea să mănânci corect și să începi să faci exerciții nu există - încep de mâine. Mâine este boală” – V.L. Allneare

Cuprins

2

Argument

Se stie ca, deseori, la originea unor probleme de sanatate se afla o disfunctie a sistemului digestiv. Daca in trecut problemele digestive erau mai putin necunoscute, in zilele noastre, frecventa acestora a devenit tot mai mare. Un rol esential in procesul de digestie il au enzimele digestive, acestea avand un rol esential in transformarea alimentelor pentru o mai buna asimilare de catre organism.

Pe masura ce organismul imbatraneste, acesta secreta din ce in ce mai putine enzime digestive, dar acesta nu este singura cauza in care activitatea enzimatica este micsorata (stres, boala sau epuizare fizica). Simptomele majore care indica o insuficienta enzimatica sunt: arsuri si leziuni la stomac, indigestie, senzatia de greutate in stomac, balonarea, gazele, oboseala dupa odihna, diareea, intoleranta la alimente, pierderea apetitului, etc.

Cercetarile au demonstrat efectul pozitiv al consumarii unor enzime digestive, poate imbunatati procesul digestiv si de a elimina mai repede toxinele din organism. Un deficit prelungit de enzime digestive poate duce la inflamatii cronice, obezitate, migrene.

Activitatea enzimatica este inhibata de numerosi factori uneori chiar nocivi pentru intreg organismul: parazitoze, tabagism, cofeina, consumul de medicamente, alimentatia neadecvata, dezechilibrul acido-bazic, absenta acidului clorhidric din stomac, etc...

Enzimele digestive sunt fermenti de natura proteica si structura coloidala complexa, specifici plantelor si animalelor, necesare pentru digestie deoarece au roluri importante in transformarea alimentelor ingerate in substante primare necesare nutritiei, precum minerale, vitamine, aminoacizi. Enzimele digestive actioneaza in mod asemanator cu niste catalizatori, avand capacitatea de a determina o reactie chimica complexa fara ca ele sa fie alterate sau distruse in cursul acestui proces.

Un prim argument pentru care eu am ales acesta tema este acela ca, deficitul de enzime din organism poate produce, la oameni, fragilitatea oaselor datorita lipsei enzimelor din hrana gatita si din alimentele toxice. Fara enzime, calciul nu este asimilat de organism. Trebuie sa nu uitam, ca proteinele pe care le consumam nu vor fi transformate fara enzimele in aminoacizi. Fara enzime, corpul nu se poate vindeca singur de infectii sau nu poate avea un sange sanatos. Enzimele preiau alte elemente si le transforma in nutrient necesari organismului.

Al doilea argument al temei este acela ca exista numeroase motive pentru care enzimele sunt foarte importante. De exemplu, lipsa enzimelor reprezinta un factor major in declansarea leucemiilor. Atunci cand mancarea gatita intra in corp, acesta trebuie sa compenseze prin consumarea propriilor rezerve enzimatice. Este interesant de notat ca, atunci cand aceste enzime scad in calitate si putere, scade si capacitatea corpului de a prelucra grasimi grele, proteine si caloriile aflate in exces. Atunci corpul devine slab si in final, bolnav. Lipsa enzimelor este un factor important ce contribuie la majoritatea problemelor de sanatate, de la racelile comune pana la probleme mult mai grave, ca SIDA si cancerul. Aportul enzimelor va echilibra corpul, va remedia deficientele si va elimina toxinele.

Ultimul argument adus temei, este acela ca enzimele sunt indispensabile vietii. Nu putem trai mult fara enzime, de fapt, organismal omului este dependenta de aceste elemente. Ele functioneaza ca un catalizator care face ca celulele corpului sa functioneze eficient. Din momentul nasterii, enzimele fac viata posibila prin actiunile lor, reparand si construind corpul si celulele creierului. Acesti lucratori actioneaza in corp si in creier in cel mai fantastic si puternic mod. Ele lucreaza pentru o sanatate deplina. Enzimele reprezinta insasi forta intangibila a vietii. Omul nu poate reusi sa creeze enzime vii asa cum natura poate crea, daca ar fi putut, ar fi reusit sa creeze viata sau sa readuca la viata materia moarta.

Exista miliarde de enzime in corpul nostru si sunt sute de tipuri diferite de enzime gasite in sange, care pot descompune 5 milioane de molecule de peroxid in apa si oxigen in 60 secunde. Enzimele intestinale pot descompune moleculele de zahar si grasimi care sunt de 1 milion de ori mai mari decat greutatea lor.

3

Istoric

Enzimele (din limba greacă - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fără de care celule vii nu pot înfăptui reacţii complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.Ele sunt substanţe carea catalizează reacţiile biochimice din organism, avînd un rol esenţial în biosinteza şi degradarea substanţelor din materia vie, întîlnindu-se în toate organismele animale, vegetale şi în microorganisme, mai fiind denumite din această cauză biocatalizatori.Fără enzime , procesele biochimice s-ar desfăşura cu viteze foarte mici.

Reacţiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a oţetului, a berii şi a brânzei. O cercetare sistematică a lor a fost întreprinsă abia în epoca modernă. În 1713, Réaumur a observat dizolvarea cărnii în sucul stomacal al ciorii. De asemenea, fiziologul Spallanzani (1783) a hrănit animalele cu bucăţi de carne învelite în reţele de sârmă şi a observat dizolvarea cărnii în stomac.

Stahl, fondatorul teoriei flogisticului, explica fermenaţia ca un proces în care una din substanţele prezente transmite „mişcarea sa internă” substanţei care fermentează (1697). În 1680, van Leeuwenhoeck a observat la microscop celulele drojdiei de bere, dar această descoperire nu a fost luată în seamă timp de două secole. Lavoisier (1789) a făcut un bilanţ de materiale al fermentaţiei, arătând că oxigenul, hidrogenul şi carbonul din zahăr se regăsesc în alcoolul şi bioxidul de carbon ce iau naştere. Continuarea acestor idei a condus la ecuaţia lui Gay-Lussac a fermentaţiei alcoolice.

Cagnard-Latour şi, simultan şi independent, Kützing (1838) au atribuit fermentaţia alcoolică celulelor din drojdie, considerate ca fiinţe vii, probabil de natură vegetală. În aceste observaţii îşi are originea teoria vitalistă a fermentaţiei. Susţinătorul principal al acestei teorii, Pasteur, a publicat în 1857 cercetarea sa celebră asupra fermentaţiei alcoolice, în care susţine sau sugerează că fermentaţia este un proces legat direct de metabolismul celulelor drojdiei. Liebig (1839) considera dimpotrivă că fermentaţia este o descompunere a zahărului, datorită unor vibraţii moleculare provocate de fenomenele chimice din celulele vii ale drojdiei.

În jumătatea a doua a secolului al IXX-lea, în urma lucrărilor lui Pasteur, mulţi chimişti făceau deosebire între fermenţii formaţi sau figuraţi presupuşi legaţi inseparabil de anumite elemente din celule sau chiar consideraţi identici cu celula vie, şi fermenţi neformaţi sau solubili, de tipul acelora din sucurile digestive sau din extractele apoase ale diferitelor materiale biologice. Fermenţii neformaţi sunt deci substanţe care îşi exercită acţiunea şi în afara celulei vii. Termenul enzimă, pentru a desemna fermenţii neformaţi, a fost introdus de Kühne, în 1878.

Buchner (1897) a izolat din drojdia de bere un suc liber de orice celulă şi totuşi capabil să provoace fermentaţia. Acest suc conţine deci o enzimă pe care Buchner a numit-o zimază. Aceasta este de fapt un amestec de mai multe enzime, după cum s-a dovedit mai târziu. În urma acestor descoperiri, deosebirea dintre termenii ferment şi enzimă a pierdut semnificaţia sa. În cursul secolului al IXX-lea, au fost preparate multe extracte de enzime. Astfel, după ce Kirchoff a observat, în 1820, că o componentă glutinoasă din bobul de orez încolţit, numit malţ, transformă cantităţi de amidon mult mai mari decât propria sa greutate, într-un zahăr solubil, maltoza, Dubrunfaut a găsit, în 1830, că extractul apos, limpede, de malţ are aceeaşi acţiune solubilizantă asupra amidonului ca malţul însuşi. Din acest extract, Payen şi Persoz (1833) au izolat prin precipitare cu etanol, prima enzimă, amilaza, sub forma unui material solid alb, amorf, capabil să solubilizeze o cantitate de amidon de 2000 de ori mai mare decât propria sa greutate. În 1830, Robiquet şi Boutron-Chalard au descoperit hidroliza amigdalinei, cu extract de migdale amare, iar în 1837, Liebig şi Wöhler au izolat enzima respectivă, numind-o emulsină. Printre primele enzime izolate, vom mai menţiona: pepsina din sucul gastric (Schwann, 1836); trepsina din sucul pancreatic (Kühne, 1848); lipaza (Claude Bernard , 1849); invertaza (Mitscherlich, 1841; Berthelot, 1860); ureeaza (Musculus, 1882), etc.

4

Un moment istoric deosebit de important este recunoaşterea clară, de către Berzelius, în 1835, a caracterului catalitic al reacţiilor enzimatice, precum şi a rolului esenţial pentru viaţa animalelor şi a plantelor jucat de aceste reacţii.

Generalitati

Enzimele sunt catalizatori biochimici propriu-zisi, asadar sunt compusi care maresc viteza reactiilor chimice ce se desfasoara in sistemele biologice, fara sa se consume in cursul lor.S-au efectuat lucrari numeroase de-a lungul anilor dovedindu-se prin acestea ca enzimologia constituie studiul bazelor moleculare ale vietii.

Enzimele sunt probabil mai importante decat orice alt element activ ca ajutor al digestiei si sanatatii. Pana acum s-a aratat ca sute de enzime au un rol vital in construirea sanatatii, datorita contributiei lor la procesul de digestie. Studiile viitoare probabil vor arata ca enzimele au un rol mult mai important pentru sanatate decat se cunoaste in prezent.

Nu putem trai mult fara enzime. De fapt, conceptia in sine este dependenta de aceste elemente. Ele functioneaza ca un catalizator care face ca celulele corpului sa functioneze eficient. Din momentul nasterii, enzimele fac viata posibila prin actiunile lor, reparand si construind corpul si celulele creierului. Acesti lucratori actioneaza in corp si in creier in cel mai fantastic si puternic mod. Ele lucreaza pentru o sanatate deplina. Enzimele reprezinta insasi forta intangibila a vietii. Omul nu poate reusi sa creeze enzime vii asa cum natura poate crea. Daca ar fi putut, ar fi reusit sa creeze viata sau sa readuca la viata materia moarta.

Exista miliarde de enzime in corpul nostru, si sunt sute de tipuri diferite de enzime gasite in sange, care vor descompune 5 milioane de molecule de peroxid in apa si oxigen in 60 secunde. Enzimele intestinale pot descompune moleculele de zahar si grasimi care sunt de 1 milion de ori mai mari decat greutatea lor.

Corpul nostru produce enzime atunci cand sanatatea nostra este echilibrata. Ele efectueaza toata munca din corp. Ele sunt responsabile cu lupta impotriva infectiilor, cu digestia, cu refacerea corpului – functiile lor sunt infinite. Ele lucreaza non-stop si nu obosesc niciodata sau nu-si inceteaza lucrul daca sanatatea este echilibrata. Cand sanatatea nu este in echilibru, atunci este o deficienta enzimatica. Enzimele pot fi usor extrase din alimente nutritive usor de digerat, care sunt alimente crescute intr-un sol sanatos, nefertilizat, si care sunt preparate special prin mixare, germinare, fermentare si cantitati mici de suc, nu prin gatire. Aceste enzime extind energia vitala a corpului catre o stare totala de bine. Consumarea alimentelor sanatoase este cea mai eficienta cale de a suplimenta rezerva de enzime existenta in corp, pentru a imbunatati sistemul digestiv. Cele mai importante enzime care au fost izolate in hrana sanatoasa sunt: cytochrome oxidase, un anti-oxidant necesar pentru respiratia celulelor; lipase, enzima care descompune moleculele de grasime; protease, enzima care ajuta la diestia proteinelor; amylase, enzima care faciliteza digestia amidonului; catalase, enzima ce catalizeaza descompunerea apei oxigenate in apa si oxigen in tesuturi; peroxidase, enzima ce actioneaza in acelsi mod, dar la nivel celular; transhydrogenase, enzima care ajuta in pastrarea tonusului muscular al inimii si SOD (Super Oxide Dismutase), o enzima care previne imbatranirea. Enzima pepsine ajuta la digestia proteinelor si transformarea lor in aminoacizi. Acesti aminoacizi sunt apoi transportati prin sistemul circulator in tot corpul, pentru ca acesta sa primeasca energie si sa se auto-vindece.

Exista multe motive pentru care enzimele sunt atat de importante. De exemplu, lipsa enzimelor este un factor major in declansarea leucemiilor. Atunci cand mancarea gatita intra in corp, acesta trebuie sa compenseze prin consumarea propriilor rezerve enzimatice. Este interesant de notat ca, atunci cand aceste enzime scad in calitate si putere, scade capacitatea corpului de a prelucra grasimi grele, proteine si calorii in exces. Atunci corpul devine slab si, in final, bolnav. Lipsa enzimelor este un factor important ce contribuie la majoritatea problemelor de sanatate, de la

5

racelile comune pana la probleme mult mai grave, ca SIDA si cancerul. Aportul enzimelor va echilibra corpul, va remedia deficientele si va elimina toxinele.

Echilibrul fragil al corpului este creat si mentinut de enzime. Ele sunt instrumentele necesare pentru a forma calciul. Nu exista enzime in mancarea gatita. De fapt, mancarea gatita extrage elementele din oase si secreta elementele din rinichi. Deficientele rezultate pot cauza o slaba coordonare musculara. Unul dintre cele mai importante roluri ale enzimelor este de a ajuta procesarea fierului, care duce oxigenul peste tot in corp, pentru a fi depozitat in miliarde de celule ale epidermei si ale creierului. Avem aproximativ 5-6 miliarde de globule rosii in sange, si enzimele au nevoie de fier ca material de lucru. De asemenea, enzimele au nevoie de iod, care ajuta glanda tiroida in reglarea greutatii.

Multi oameni au oasele fragile datorita lipsei enzimelor din hrana gatita si din alimentele toxice. Fara enzime, calciul nu poate fi bine folosit. Trebuie sa nu uitam niciodata ca proteinele pe care le consumam vor fi ineficiente fara enzimele care sa le transforme in aminoacizi. Fara enzime, corpul nu se poate vindeca singur de infectii sau nu poate avea un sange sanatos. Enzimele preiau alte elemente si le transforma in cele necesare organismului.

Un rol foarte important al enzimelor este acela ca ele regleaza functionarea creierului. Creierul nu poate emite alerte atunci cand mancarea nu este nutritiva. Mancarea nehranitoare consuma energia din creier chiar si atunci cand dormim. De cele mai multe ori oamenii au probleme cu somnul datorita deficientei enzimatice din mancarea gatita sau toxica.

Fara enzime nu exista nici o cale de a ne proteja de imbolnaviri. Cand vom realiza cat este de important sa avem o sanatate perfecta vom intelege cat este de important sa ne ferim de mancarea gatita sau denaturata in orice fel, si vom apela la alimentele vii pentru o adevarata nutritie.

În funcţie de compuşii pe care îi descompun, există mai multe tipuri de enzime digestive: Proteolitice – descompun proteinele în aminoacizi; Lipolitice – descompun grăsimile în acizi graşi şi glicerol; Amilolitice – descompun glucidele complexe în glucide simple; Nucleolitice – descompun acizii nucleici (ADN, ARN) în nucleotide.

Enzimele digestive eliberate de organism şi sursele lor

6

a) GurăCea mai importantă enzimă digestivă secretată la nivelul gurii se numeşte amilază salivară şi are

rolul de a începe procesul de descompunere a glucidelor.b) Stomac

Enzimele secretate la nivelului stomacului se mai numesc şi enzime gastrice. Acestea sunt responsabile de descompunerea proteinelor, lipidelor şi glucidelor în compuşi mai simpli.

Principalele enzime gastrice sunt: Pepsina – descompune proteinele în peptide mici; Amilaza gastrică – descompune glucidele în glucide simple; Gelatinaza – descompune gelatina şi colagenul în polipeptide, peptide şi aminoacizi; Lipaza gastrică – descompune grăsimile în acizi graşi. c) Pancreas

Pancreasul este principalul producător de enzime digestive. Cele mai importante enzime secretate de pancreas sunt: lipaza, colesterol-esteraza (descompune   colesterolul), amilaza, tripsina, ribonucleaza şi elastaza.

d) Intestinul subţireUltima etapă a digestiei are loc la nivelul intestinului subţire. Acesta conţine un grup de

enzime care descompun compuşii ramaşi nedigeraţi.Cele mai importante enzime secretate de intestinul subţire sunt: carboxipeptidaze, sucraza,

dextrinaza, maltaza, enterochinaza şi lactaza. Sucraza, maltaza, lactaza şi dextrinaza descompun glucidele în glucoză sau în alte glucide simple, iar carboxipeptidazele descompun proteinele în aminoacizi.

7

Surse externe de enzime digestive

Principalele surse externe sunt alimentele şi suplimentele nutritive. Vom vorbi doar despre sursele alimentare, iar despre suplimentele ce conţin enzime puteţi citi în acest articol. Ceea ce trebuie menţionat în acest articol este faptul că nu este recomandat consumul de suplimente ce le conţin fără consultarea unui medic specialist pentru că pot avea efecte adverse grave.

Aproape toate alimentele care sunt consumate proaspete conţin enzime de acest tip (sunt în general distruse la temperaturi peste 40 grade C) şi din această cauză este bine să consumati legume şi fructe proaspete.

Există şi câteva alimente care se evidenţiază prin conţinutul de enzime digestive: Papaia (papaya) – conţine   papaină, o enzimă ce ajută la descompunerea proteinelor, ceea ce

o face o alegere bună în cazul meselor bogate în proteine. Aceasta se găseşte în cantitate foarte mare în fructul verde şi poate produce efecte secundare grave. Astfel, evitaţi con-sumul de papaia (papaya) verde şi consumaţi doar fructul copt.

Avocado – conţine lipază şi astfel este o alegere bună în cazul meselor bogate în grăsimi. Kiwi – cercetările au arătat că acest fruct conţine o enzimă digestivă (actinidina) ce fa-

cilitează digerarea cărnii roşii, a peştelui şi a lactatelor. Această substanţă, ca şi papaina, poate avea reacţii adverse   ( reacţii alergiceputernice) în cazul persoanelor sensibile.

Ananas – conţine o enzimă numită   bromelina (bromelaina)  care are efecte similare papainei. Seminţe germinate – acestea au un conţinut mare de enzime digestive proteolitice şi

amilolitice şi ajută organismul să digere proteinele şi glucidele. Alte surse sunt: mango, afine, ardei, roşii (tomate), ciuperci Shiitake (conţin enzime ce nu se

găsesc în mod normal în plante), brocoli, ţelină, sfeclă, miere nepasteurizată etc.

Carenţa de enzime digestive – cauze şi simptome

Cauzele carenţei de enzime digestive sau ale activitatii scăzute a acestora pot fi următoarele: cantitatea redusă de suc gastric, stresul, afecţiuni gastrice, afecţiuni ale pancreasului sau ale colecistului, alimentaţie necorespunzătoare, vârsta înaintată etc.

Câteva semne ale carenţei enzimatice sunt: balonarea, senzaţia de “piatra în stomac”, scaun unsuros, scaun plutitor, senzaţia de plin după doar câteva înghiţituri etc.

Efectele carenţei pot fi următoarele: glicemie scazută, afecţiuni renale, infecţii bacteriene sau virale, gingivită, constipare, diaree, insomnie, artrită, afecţiuni cardiovasculare, colesterol mărit, alergii, depresii, oboseală cronică, balonare, astm, bronşită etc.

După cum observaţi, activitatea enzimelor digestive este foarte importantă şi lipsa sau excesul duc la dezechilibrarea organismului.

Nu este de ajuns să aveţi o alimentaţie corectă pentru a preveni aceste efecte. Trebuie să încercaţi să aveţi o viaţă liniştită, dar activă, să vă odihniţi, să evitaţi fumatul, să consumaţi alcool cu moderaţie şi să nu mâncaţi “pe fugă”.

Structura enzimelor

Enzimele sunt catalizatori solubili, macromoleculari, de natura organica, termolabili (se degradeaza usor la temperaturi ridicate), cu activitatea specifica fata de o anumita substanta sau fata de un grup de substante. Activitatea fermentilor este dependenta de anumite conditii de mediu (pH,  temperatura,etc.).

Orice enzima este alcatuita din doua componente:

8

apoenzima (componenta proteica); coenzima. (componenta neproteica, prostetica ).

Apoenzima are specificitate de substrat (recunoaste doar anumite substante), iar coenzima are specificitate de actiune (reactioneaza doar intr-un anumit fel, in anumite conditii).  In corp exista diverse substante endogene (produse de organism) sau exogene (introduse in organism), care activeaza sau inhiba, sinteza ori activitatea enzimelor.   Enzimele exogene, care prezinta activitate in corpul uman, sunt substante sensibile, care se distrug prin fierbere si in mare parte prin stoarcere, precum si la contactul mai indelungat cu oxigenul din aer. Din acest motiv, doar sursele alimentare  naturale crude sunt surse cu adevarat furnizoare sanatoase de enzime .

Denumirea enzimelor

Exista mai multe feluri de a denumi enzimele. In general, denumirea acestor substante, deriva de la substratul sau substraturile pe care le catalizeaza. Intru-cat principalii compusi implicati in metabolism sunt glucide protide si lipide , numele enzimelor participante la aceste transformari, vor fi in corelatie cu aceste substante. Mai jos, prezentam cateva exemple, de enzime, cu precizarea ca, numarul fermentilor este de ordinul miilor.

Enzime implicate in metabolismul glucidic

  - amilaza  - invertaza  - trehalaza  - piruvat dehidrogenaza  - fructochinaza  - fosforilaza

  Enzime implicate in metabolismul protidic

  - peptidaza  - ribonucleaza  - histaminaza  - cistein-proteaza

  Enzime implicate in metabolismul lipidic

  - lipaza (ca denumire generica)

Enzimele care se sintetizeaza in organismul uman (enzime endogene).In corpul omului, se produc in fiecare secunda, mii si mii de enzime. Orice deficit enzimatic este

resimtit destul de dur de catre organism.  Exista doua mari categorii de enzime endogene:

a) enzimele digestive (ajuta la scindarea moleculelor mari provenite din hrana, in structuri mai mici, care pot trece din intestin in sange );

b) enzime metabolice   (sustin toate functiile fiziologice si viata insasi).Toate enzimele digestive sunt extracelulare (sunt eliberate si actioneaza in afara celulei).Fermentii

metabolici pot fi atat intracelulari, cat si extracelulari .Enzimele  microbiologice, enzimele vegetale si enzimele de origine animala, care ajung in organism

din afara (enzime exogene, enzime alimentare).Toate vietatile (bacterii, ciuperci, plante  , animale, etc.) poseda echipamente enzimatice, fara de care

nu pot supravietui.Multe din enzimele produse de vietuitoarele aflate in diverse stadii ale evolutiei, actioneaza  asupra

organismului uman. Aceasta actiune poate fi directa (enzimele participa la reactiile metabolice sau in altfel

9

de reactii, ca biocatalizatori) sau indirecta (enzimele exogene nu se comporta in organismul uman ca fermenti, dar prezinta un alt tip de actiune fiziologica). Din acest motiv, enzimele produse de catre microorganisme, de catre plante sau de catre animale, au fost valorificate din cele mai vechi timpuri de catre om. Pe baza lor s-au obtinut atat produse de fermentatie (bauturi alcoolice, muraturi, lactate, etc.), cat si stimulente digestive si metabolice .

1. Enzime microbiologice naturalePe cale directa sau indirecta, prin probiotice ,prebiotice sau simbiotice  , se poate asigura o buna

functionare a colonului, prin intensa activitate enzimatica a bacteriilor care alcatuiesc microflora utila intestinala .

2. Enzime de origine animalaEnzime (invertaze) se gasesc, de pilda, in mierea de albine, produs obtinut prin activitatea unor

animale din categoria insectelor. Cand invertaza din miere se distruge, produsul se 'zahariseste'. Prin continutul ridicat de fermenti, mierea necristalizata este cu mult mai sanatoasa, parerile contrare fiind nejustificate.  Enzime de natura animala, care se dovedesc benefice organismului uman, se mai gasesc si in galbenusul crud de ou.  Fermentii din carne,  din lapte sau din peste, desi exista, nu se pot valorifica deoarece se distrug prin prelucrare .

3. Enzime vegetaleMulte plante sau numai anumite organe vegetale, mai ales fructe si frunzele, contin enzime cu

actiune favorabila asupra aparatului digestiv al omului sau asupra metabolismuluii.Plantele medicinale care contin astfel de fermenti, au fost numite; plante enzimatice .

Fermentii din fructe stimuleaza repede digestia, deoarece eliberarea lor este facila. Enzimele din frunze, desi nu prezinta asupra omului o actiune foarte puternica, prezinta avantaje dietetice si curative certe. Ele se elibereaza treptat, deoarece se afla prinse in tesatura fibrelor vegetale. Prin faptul ca actiunea acestor enzime se desfasoara intr-un timp mai indelungat,verdeturile sunt deosebit de sanatoase . Trebuie acordata o atentie deosebita verdeturilor,in cadrul unei alimentatii echilibrate deoarece  ele reprezinta o sursa bogata de vitamine ,minerale si enzime . Plantele legumicole de la care se folosesc partile verzi, indeosebi frunzele, sunt cunoscute sub denumirea uzuala de 'verdeturi'.

Cele de culoare verde - inchis (frunze de patrunjel, frunze de marar, spanac, ceapa verde,etc.), sunt mai bogate in clorofila A, si in consecinta contin mult magneziu. Aproape toate verdeturile au in compozitie principii care ajuta la eliminarea toxinelor din organism pe cale urinara (sunt depurative si diuretice). Frunzele comestibile si proaspete ale plantelor, consumate ca atare sau sub forma unor salate de cruditati, ajuta la stabilizarea sau scaderea glicemiei, au efect anorexigen, si sunt antiscorbutice - prin continutul insemnat de vitamina C. Diversi autori arata ca in frunzele comestibile ale plantelor se gasesc cele mai sanatoase fibre alimentare de origine vegetala. In structurile celulozice ale acestor fibre, sunt prinse ca intr-un schelet, diferite enzime care actioneaza favorabil si treptat, asupra digestiei si a metabolismului. De aceea, verdeturile,   sunt considerate pe bua dreptate elemente de balast ce dau senzatia de satietate si constituie o materie alimentara din care se elibereaza pe rand diversi fermenti. Mai mult, materialul fibros care intra in compozitia frunzelor, este constituit din celuloza cu mult mai putin dura decat aceea care se gaseste la periferia boabelor de cereale, boabelor de leguminoase , sau in interiorul semintelor oleaginoase  . Din acest motiv, verdeturile nu prezinta efect iritant asupra tubului digestiv. Tuturor acestor proprietati, se mai adauga si efectul puternic antioxidant conferit de consumul  partilor verzi si proaspete ale vegetalelor comestibile, astfel incat, beneficiile aduse organismului de catre verdeturi, devin cu totul deosebite. Verdeturile se pot consuma neprelucrate termic, sub forma de suc sau gatite. Atunci cand se apeleaza la surse proaspete, primele doua utilizari devin cele mai benefice, deoarece pierderile de principii sunt minime. Verdeturile fierte, conservate sau congelate, isi diminueaza in mod semnificativ valoarea dietetica .

10

MEDICAMENTE CARE CONTIN ENZIME DIGESTIVE

1. MEZIN FORTE

Mezym forte 10000 conţine enzime digestive din pancreas (enzime pancreatice).

Indicatii:Mezym forte 10000 se foloseşte în substituţia enzimelor digestive din tulburările de digestie

şi absorbţie a alimentelor cauzate de insuficienta producere a enzimelor digestive de către pancreas. Aceasta se poate asocia cu:

Inflamaţia cronică a pancreasului (pancreatită cronică) care nu este acutizată Fibroza chistică, Îngustarea canalului pancreatic cauzat de tumori sau calculi biliari, Operaţii de pancreas Operaţii anterioare ale stomacului sau intestinului Tranzitul intestinal accelerat cauzat de stări de nervozitate sau de boli intestinale infecţioase. Deficienţe digestive cu pierderea poftei de mâncare, eructaţii, regurgitări şi diaree

(dispepsie) Consumul unor legume greu digerabile, alimente grase sau cu care nu sunteţi obişnuit Tulburări ale sistemului hepatic/vezicii biliare Boala celiacă (o afecţiune autoimună a intestinului subţire) Boală inflamatorie a intestinului (în special, boala Crohn) Diabetul zaharat Sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) Sindromul Shwachmann (o boală moştenită care afectează, printre altele, pancreasul) -

Sindromul Sjogren (o boală autoimună care afectează, printre altele pancreasul).

Administrare:Luaţi întotdeauna Mezym forte 10000 exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.Doze recomandate:

Dacă nu există o altă recomandare doza uzuală este de: 2 -4 comprimate comprimate gastrorezistente Mezym forte 10000 administrate în timpul meselor (echivalentul a 20000 - 40000 unităţi de lipază la o masă).

Poate fi nevoie de doze mai mari decât cea de mai sus, pentru că ele trebuie stabilite în funcţie de severitatea afecţiunii dumneavoastră digestive (insuficienţă pancreatică exocrină).

11

Doza zilnică maximă este în funcţie de greutatea corporală. Nu trebuie depăşită doza de 15000 - 20000 unităţi de lipază pe fiecare kilogram de masă corporală.

Doza la copii este indicată de către medic.

Reactii adverse:Ca toate medicamentele, Mezym forte 10000 poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu

apar la toate persoanele. Stomac şi aparat digestiv. La pacienţii cu fibroză chistică, a fost descrisă îngustarea

regiunilor inferioare ale intestinelor după administrarea de doze mari de pulbere pancreatică (substanţa activă din Mezym forte 10000).

Diaree, disconfort gastric şi greaţă după utilizarea pulberii pancreatice. Reacţii alergice, inclusiv erupţii pe piele, strănut, lăcrimare excesivă şi crize de astm bronşic

(tulburări respiratorii), au fost descrise după utilizarea pulberii pancreatice.

12

2. SANZYME, Sirop

SANZYME sirop este o combinatie echilibrata de enzime digestive cu actiune specifice, contribuind la realizarea unei digestii complete a componentelor alimentare (proteine, glucide, lipide si fibre vegetale).

Indicatii:

Sindroame de malabsorbtie, insotite de deficit de crestere si dezvoltare la copii; Sindroame dispeptice aparute la toate grupele de varsta (ca supliment cu enzime digestive si

la noi-nascuti prematuri, dismaturi, la persoanele cu digestie dificila); Tulburari digestive aparute dupa tratamente cu antibiotice cu spectru larg, rezectii

intestinale, radioterapie abdominala; Infectia cu virus urlian (OREION/PAROTIDITA EPIDEMICA); Status post-diaree; Apetit scazut.

Administrare:

Sugari (pana la varsta de un an): 8-15 picaturi de 3 ori pe zi, in timpul sau imediat dupa mese.

Copii: o lingurita (5 ml) de 3 ori pe zi, in timpul sau imediat dupa mese. Adulti: o lingura (15 ml) de 3 ori pe zi, in timpul sau imediat dupa mese. Informatii utile

pentru dozare: Un mililitru de sirop contine 20 picaturi. O lingurita de sirop (5 ml) contine: 80 mg papaina, 40 mg pepsina si 10 mg sanzyme 2000. O lingura de sirop (15 ml) contine: 240 mg papaina, 120 mg pepsina si 30 mg sanzyme 2000.

13

3. ZYMOGEN FORTE

Enzimele incluse în Zymogen Forte sunt destinate înlocuirii deficitului de secreţii enzimatice din tractul gastrointestinal.

Pepsina controlează degradarea proteinelor la polipeptide şi peptone.Amilaza, lipaza şi proteaza sunt enzime pancreatice, care acţioneaza specific asupra

digestiei carbohidraţilor, grăsimilor şi respectiv a proteinelor.Hemicelulaza hidrolizează celuloza, reducând astfel cantitatea de substrat disponibilă pentru

fermentaţia bacteriană formatoare de gaze.Extractul de bilă de bou favorizează digestia enzimatică a grăsimilor, prin emulsionarea

acestora şi activarea lipazei.Dimeticona exercită un efect antispumant, fiind utilă în tratamentul flatulenţei, pentru

emininarea gazelor sau spumei din tractul gastrointestinal.Vitamina B1 îmbunătăţeşte pofta de mâncare şi motilitatea gastrointestinală.

Indicatii:

Zymogen Forte este indicat în tratamentul insuficienţei pancreatice exocrine la adulţi şi copii cu vârsta peste 6 ani.

Insuficienţa pancreatică exocrină este adesea întâlnită în (dar nu limitată la): fibroză chistică pancreatită cronică

14

postpancreatectomie gastrectomie cancer pancreatic după chirurgia de by-pass gastro-intestinal (de exemplu, gastro-entero-anastomoză Billroth

II) obstrucţia duetelor pancreatice sau a canalului biliar comun (de exemplu în neoplazii) sindromul Shwachman-Diamond.

Administrare:

Utilizaţi întotdeauna Zymogen Forte exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza recomandată este de două comprimate filmate gastrorezistente, administrate oral, în timpul sau după fiecare masă, doza zilnică maximă recomandată fiind de 6 comprimate filmate gastrorezistente.

Dozajul poate fi ajustat de către medic în funcţie de starea pacientului. Datorită formei farmaceutice inadecvate, medicamentul nu este recomandat la copii cu

vârsta sub 6 ani.

Reactii adverse:

Ca toate medicamentele, Zymogen Forte poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

În cazuri izolate, după administrarea de pancreatină pot să apară reacţii alergice imediate, cutanate sau de tip întârziat. De asemenea, în cazuri izolate, la pacienţii care suferă de fibroză chistică, după administrarea de doze mari de pancreatină, se pot produce stricturi ale regiunii ileo- cecale şi ale colonului ascendent, tulburări gastro-intestinale (greaţă, diaree), iritaţie şi uneori inflamaţie perianală sau la nivelul cavităţii bucale, creşterea concentraţiei acidului uric în plasmă, hiperuricozurie; au fost raportate dilatarea colonului (colonopatia fibrozantă), colită fără a exista dovezi ale unei relaţii clare cu administrarea de doze mari de pancreatină.

15

4. AMRASE

Amrase este un preparat favorabil digestiei prin actiunea combinata a pancreatinei, papainei si extractului de bila de bou. Prin urmare, Amrase este un supliment nutritiv care completeaza necesarul enzimatic si de saruri biliare al organismului in cazul unor deficiente, asigurand astfel conditiile unei digestii fiziologice.

Pancreatina obtinuta din pancreas de mamifere contine in principal enzimele amilaza, care converteste amidonul in dextrine si zaharuri simple, proteaza , care converteste proteinele in peptone si oligopeptide si, respectiv, lipaza, care converteste lipidele in acizi grasi si glicerina.

Papaina, extrasa din fructele de Carica papaya, este o enzima proteolitica, posesoare a unei activitati hidrolitice cu spectru larg, producand peptide mici.

Extractul biliar contine in principal saruri biliare care stimuleaza colereza si laxatia, contribuie la digestia lipidelor si a vitaminelor liposolubile.

Invelisul enteric asigura transportul complet al enzimelor in intestin, fara ca acestea sa fie inactivate de sucul gastric acid.

Avand aceste proprietati, Amrase este benefic in indigestii cauzate de deficite enzimatice, inclusiv cele cauzate de abuzuri alimentare (in special, abuzul de lipide asociate sau nu cu consum crescut de alcool).

Administrare: cate o tableta inainte sau in timpul meselor principale, de 3 ori pe zi. Tabletele trebuie inghitite

intregi; nu se zdrobesc si nu se mesteca. Fiind vorba de tablete entero-solubile, nu au gust neplacut si nu produc greata sau eructatii dezagreabile.

16

5. KREON

Kreon este utilizat la copiii şi adulţii cu „insuficienţă pancreatică exocrină”. Aceasta apare atunci când pancreasul nu secretă suficiente enzime pentru a digera mâncarea.

Indicatii:

fibroză chistică, o boală genetică rară; blocarea canalelor pancreasului sau ale vezicii biliare (ductele pancreatice sau canalul biliar comun); criză acută inflamatorie a pancreasului. Kreon poate fi administrat când alimentaţia este reluată; inflamaţia cronică a pancreasului (pancreatită cronică); cancer de pancreas; au suferit o operaţie de îndepărtare a unei porţiuni din pancreas sau a întregului pancreas

(pancreatectomie parţială sau totală); au suferit o operaţie de îndepărtare a unei porţiuni din stomac sau a întregului stomac (gastrectomie

parţială sau totală); după chirurgia de by-pass gastro-intestinal sindromul Shwachman-Diamond, o boală genetică foarte

rară.

Administrare:

Luaţi întotdeauna Kreon exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Cât Kreon să utilizaţi: Doza dumneavoastră este măsurată în unităţi de lipază. Lipaza este una dintre enzimele din

compoziţia pancreatinei. Diferitele concentraţii de Kreon conţin cantităţi diferite de lipază. Urmaţi întotdeauna recomandarea medicului dumneavoastră privinddoza de Kreon pe care trebuie să

o luaţi.

17

Medicul dumneavoastră vă va recomanda doza potrivită pentru dumneavoastră. Aceasta depinde de: afecţiunea pe care o aveţi, greutatea dumneavoastră, dieta dumneavoastră, cantitatea de grăsimi din scaune (materii fecale).

Spuneţi-i medicului dumneavoastră dacă încă prezentaţi scaune de consistenţă grăsoasă sau alte probleme ale stomacului sau intestinului (simptome gastro-intestinale), deoarece este posibil să fie necesară ajustarea dozei dumneavoastră.

Fibroza chistică : Doza iniţială uzuală la copii cu vârsta sub 4 ani este de 1000 unităţi de lipază/kg la o masă. Doza iniţială uzuală la copii cu vârsta peste 4 ani, adolescenţi şi adulţi este de 500 unităţi de

lipază/kg la o masă.

Alte afecţiuni ale pancreasului: Doza uzuală pentru o masă principală este cuprinsă între 25000 şi 80000 unităţi lipază. Doza uzuală pentru o gustare este jumătate din doza necesară la o masă principală.

Reacţii adverse:

Ca toate medicamentele, Kreon poate determina reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele. Următoarele reacţii adverse au fost observate în timpul studiilor clinice la pacienţii care au utilizat Kreon.

Durere de stomac (abdomen). Greaţă; Vărsături; Constipaţie; Balonare (distensie abdominală); Diaree.

18

6. COLEBIL

Colebil este utilizat in terapia vezicii biliare; preparate conţinând acizi biliari; acidul dehidrocolic.

Indicatii:

Ca tratament adjuvant în tulburări dispeptice atribuite deficitului de bilă în intestin şi în constipaţia cronică.

Administrare:

Adulţi: 1-3 drajeuri de 2-3 ori pe zi. Copii peste 7 ani: 1 drajeu de 2-3 ori pe zi. Se administrează oral după mesele principale.

Durata uzuală a unei cure de tratament este de 2-3 săptămâni.

Reacţii adverse:

Colebil provoacă rareori diaree, greaţă, gust amar.

19

7. TRIFERMENT

Triferment conţine substanţa activă pancreatină alcătuită din enzime pancreatice (lipază, amilază, protează). Aceste enzime sunt utile pentru pacienţi al căror pancreas nu mai poate produce suficiente enzime pentru digestia hranei.

Enzimele pancreatice ingerate pe cale orală sunt necesare pentru descompunerea nutrienţilor în vederea digestiei. Lipaza descompune grăsimile, amilaza descompune zaharurile (glucidele), iar proteaza determină descompunerea proteinelor, asigurând digestia adecvată şi absorbţia nutrienţilor.

Indicatii:

Triferment este utilizat în: tulburările digestive din cadrul secreţiei insuficiente de enzime pancreatice de diverse cauze

(insuficienţă pancreatică exocrină).

Administrare:

Luaţi întotdeauna Triferment exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur

Doza uzuală este de 1-2 comprimate gastrorezistente Triferment, administrate oral, de 3 ori pe zi, în timpul meselor. Comprimatele se înghit întregi, cu o cantitate suficientă de apă.

Reactii adverse:

Ca toate medicamentele, Triferment poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.reacţii alergice;

dureri uşoare de stomac, crampe, greaţă, diaree, constipaţie, iritaţie la nivelul porţiunii finale a intestinului gros (rect), balonare, gaze;

dureri la nivelul articulaţilor, tumefacţia (umflarea) articulaţilor; urinare mai frecventă, usturimi la urinare.

20

Copii leziuni în jurul anusului (când se administrează doze mari); inflamaţia mucoasei de la nivelul gurii (stomatită); reacţii alergice (au apărut mai frecvent la copii).

8. DREBIDAT

Debridat conţine ca substanţă activă maleat de trimebutină. Acesta este un medicament care reface motilitatea fiziologică (proprietate a unor organe cu musculatura netedă de a efectua mişcări de contracţie şi de relaxare) în cazul bolilor digestive funcţionale legate de tulburări de motilitate.

Indicatii:Debridat este folosit pentru tratamentul simptomatic al:

tulburărilor funcţionale gastrointestinale şi biliare, în special în cazul durerilor şi crampelor abdominale;

spasmelor digestive; excesului de gaze intestinale, diareei şi/sau constipaţiei.

Administrare:

Utilizaţi întotdeauna Debridat exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

21

Doza uzuală este de 300 mg de trimebutină pe zi: In cazuri excepţionale, doza poate fi crescută până la 600 mg maleat de trimebutină pe zi

(cum ar fi 1 comprimat filmat Debridat 200 mg de 3 ori pe zi). Dacă aveţi impresia că efectul Debridat este prea puternic sau prea slab, spuneţi medicului

sau farmacistului.Utilizarea la copii

Debridat 200 mg comprimate filmate nu este recomandat copiilor.

Reactii adverse:

Ca toate medicamentele, Debridat poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

presincopă, sincopă (stare de leşin cu sau fără pierderea conştienţei); rar, reacţii la nivelul pielii.

9. DIGENZYM FORTE

Digenzym Forte este un complex enzimatic alcatuit din fermenti gastrici (pepsina, paparina). enzime pancreatice (pancreatina, lipaza), bromelaina (extrasa din fructele de ananas), Lactobacillus acidophilus, belaina si acid l-glutamic care creaza mediul necesar hidrolizarii proteinelor. Pectina si maltul stimuleaza proprietatile antiinflamatoare, emulsifiante si emoliente ale enzimelor.

Indicatii: Preventiv sau curativ in tulburari digestive datorate excesului alimentar sau unei insuficiente

secretorii a stomacului sau a pancreasului, balonare, colite, colite de fermentatie.

Administrare:

Adulti: 2-3 drajeuri, in timpul meselor principale sau imediat dupa mese. Copii peste 4 ani: 1 drajeu/zi in timpul meselor principale sau imediat dupa mese.

Pentru diminuarea balonarii intestinale tratamentul va dura 2 zile.

Compozitie:200 mg pancreatina, 15 mg lipaza, 100 mg pectina, 7.2 mg L acidophilus, 75 mg extract de

malt, 2 mg bromelaina, 25 mg papaina, 25 mg pepsina, 15 mg acid l-glutamic, 15 mg belaina si excipienti pentru un drajeu.

Reactii adevese:

22

Uneori constipatie sau diaree datorata excesului enzimatic. Foarte rar au fost semnalate alergii. Dozele foarte mari de enzime pancreatice exogene pot fi asociate cu hiperuricozurie si hiperuricemie.

10. DIGEST DUO

Prin compozitia lor, cele doua componente ale produsului DigestDuo - comprimatele masticabile si capsulele moi - exercita o actiune complementara, acoperind o paleta larga de tulburari digestive ce pot coexista si contribuind la inlaturarea efectelor nedorite ale acestora, la corectarea digestiei.In cazul in care gama

tulburarilor digestive este mai redusa, pacientii pot apela doar la

componenta indicata pentru ameliorarea simptomelor respective.Uleiul de menta are efect antispastic prin inhibarea contractiilor musculaturii netede a

tractului gastrointestinal. De asemenea, mentolul are efect coleretic si creste solubilitatea bilei.Carbonatul de calciu si carbonatul de magneziu sunt compusi bazici. Acestia neutralizeaza

acidul clorhidric din secretia gastrica, fara efecte de tip alcalozic si fara a determina cresterea ulterioara a secretiei acide gastrice.

Carbonatul de calciu este transformat sub actiunea sucului gastric in clorura de calciu. O fractiune se absoarbe din intestin iar restul se elimina in scaun. Carbonatul de calciu poate reprezenta o sursa suplimentara de calciu in cazurile in care exista un deficit al acestui element.

In prezenta sucului gastric acid carbonatul de magneziu se transforma in clorura de magneziu solubila. Carbonatul de magneziu poate reprezenta o sursa suplimentara de magneziu in starile de deficit.

Indicatii terapeutice:

Este indicat pentru combaterea efectelor neplacute ale tulburarilor gastrointestinale asociate cu exces de aciditate si hipermotilitate.

Componentul este util in tulburarile de digestie cauzate de functionarea defectuoasa a bilei, manifestate prin balonare, greata, varsaturi.

Administrare :

23

Adulti : cate 1 sau 2 comprimate de 2 ori pe zi, dupa mesele principale si/sau la nevoie (maxim 5 comprimate pe zi). Comprimatele se sfarama sau se lasa sa se topeasca in gura.

Dozele pentru copii vor fi recomandate de medic.Este preferabil a nu se utiliza acest component mai mult de 7 zile consecutiv.

Utilizarea indelungata poate conduce la hipercalcemie.Componentul poate determina scaderea actiunii terapeutice a medicamentelor daca acestea

sunt utilizate concomitent. Din acest motiv orice medicament trebuie administrat cu doua ore inainte de administrarea componentului. Este recomandabil sa intrebati medicul dvs sau farmacistul daca utilizarea sa poate interactiona cu medicamentele pe care le luati concomitent.

Nu utilizati acest component daca aveti functia renala alterata.11. BIL PLUS

Prin aportul de saruri biliare si enzime digestive, Bil Plus asigura digestia eficienta a alimentelor si elimina efectele abuzurilor alimentare.

Cu o formula complexa, Bil Plus actioneaza eficientin cazul persoanelor a caror activitateincetinita a bilei de a secreta saruri biliare (bila lenesa) conduce la o digestie dificila a alimentelor.

Compozitie: extract bila bovina 100 mg; pancreatina 50 mg; bromelaina 25 mg; excipienti pentru un comprimat filmat.

Prin asocierea unui extract de origine animala (extract din bila bovina) cu enzime digestive (pancreatina, bromelaina), Bil Plus stimuleaza si usureaza digestia alimentelor, fiind benefic persoanelor cu tulburari de digestie datorate deficitului de enzime pancreatice si saruri biliare, balonari, tulburari digestive prin exces alimentar. Extractul din bila bovina alaturi de pancreatina (enzima secretatain mod natural de pancreas) si bromelaina (enzima proteolitica care se gasestein ananas), contribuie la digestia eficienta a proteinelor, lipidelor si glucidelor, normalizeaza procesul digestiv si mentine tractul digestivin stare optima.

Extractul din bila bovina (saruri biliare) are actiune coleretica si colecistochinetica,imbunatatind absorbtia lipidelor, digestia si tranzitul intestinal.

Datorita principiilor active continute, Bil Plus este eficientin cazul indigestiei, flatulentei ti diareei de fermentatie intestinala. Totodata preintampina greata, balonarile si disconfortul abdominal careinsotesc excesele alimentare.

Administrare:

Se administreaza 1 comprimat filmat de 3 ori pe zi inainte, in timpul mesei sau dupa masa.

Reactii adverse:

24

Rareori greata, diaree.

12. COSM ENZIME

Complexul de enzime digestive cuprinde: extract de bila de bou (actiune coleretic- colagoga), fermenti gastrici (actiune proteolitica), pancreatina (actiune proteolitica, lipolitica, amilolitica) si doua enzime de origine vegetala: bromelina si papaina (actiune proteolitica si antiinflamatoare). Asigura digestia alimentelor si transformarea lor in nutrientii si energia necesara organismului, mentinand tractul digestiv in stare optima.

Compozitia COSM este: extract bila bovina: 100 mg; amilaza 30.000 unitati USP; lipaza 6.000 unitati USP; proteaza 20.000 unitati USP; pepsina (1:3.000): 50 mg; bromelina (din ananas): 25 mg; papaina (din papaya): 50 mg.

Indicatii:

In insuficiente ale secretiei gastrice si pancreatice, tulburari biliare, colite si enterocolite, dispepsii, anorexie sau exces alimentar, malabsorbtie, indigestii, disconfort abdominal, greata, meteorism, constipatii: inaintea explorarilor functionale, pre- si post-operator in interventii pe abdomen (pentru eliminarea gazelor).

Administrare: Adulti: 1 sau 2 drajeuri pe zi - in timpul mesei sau imediat dupa masa.

Reactii adverse: Nu exista efecte adverse.

25

13. PANZCEBIL

PANZCEBIL drajeuri gastrorezistente favorizează digestia proteinelor, glucidelor şi lipidelor prin aport de enzime pancreatice, hemicelulază şi săruri biliare

Indicatii:

Este indicat în tulburări de digestie datorate insuficienţei secretorii a pancreasului exocrin, pancreatite cronice (inflamaţie cronică a pancreasului), boala fibrochistică a pancreasului, dispepsii cu steatoree (scaune cu grăsimi în cantitate mare), tulburări digestive prin exces alimentar, boală celiacă.

Administrare:

Utilizaţi întotdeauna PANZCEBIL exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza recomandată este de 1-2 drajeuri gastrorezistente de 3 ori pe zi, la sfârşitul meselor. Drajeurile gastrorezistente se înghit întregi, cu puţină apă.

Reacţii adverse :

Ca toate medicamentele, PANZCEBIL poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

diaree, constipaţie, greaţă; ocluzie intestinală, colită; valori crescute ale acidului uric în sânge (hiperuricemie); valori crescute ale acidului uric în urină (hiperuricozurie); inflamaţie a mucoasei de la nivelul gurii (stomatită); leziuni perianale.

26

14. TRI ENZYM

Preparat enzimatic digestiv rezultat prin asocierea enzimelor pancreatice (amilaze, lipaze, proteaze) cu un extract obtinut din fructele plantei Carica papaya si un extract liofilizat de aloe vera.

Aceasta asociere aduce in organism un surplus de enzime sub forma de amestec: cele de origine animala (enzime pancreatice) cu cele de origine vegetala (prezente in fructele de Carica papaya), obtinandu-se un sinergism de actiune la nivelul tractului digestiv. enzimele digestive prezente in extractul Carica sunt papaina (cu actiune similara pepsinei, denumita pepsina vegetala si care solubilizeaza proteinele), renina (ce descompune proteinele din lapte) si o enzima similara peptidazelor (care stimuleaza declansarea digestiei). Extractul de Carica papaya prezinta si o usoara actiune antiulceroasa.

La aceste enzime se asociaza extractul de Aloe vera, care la concentratia prezenta are o slaba actiune laxativa, benefica in cazul aparitiei unor eventuale constipatii datorate aportului ridicat de enzime.

Indicatii:

tulburari digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficienta secretorie a pancreasului (profilactic si curativ),

dispepsii de putrefactie si fermentatie, colite, enterocolite, colecistopatii, meteorism, anorexie, pregatirea bolnavilor in vederea examenelor radiologice

si a operatiilor pe abdomen (pentru eliminarea gazelor).

Administrare:

Adulti: 3-5 drajeuri pe zi, dupa sau in timpul meselor. Copii: 1-3 drajeuri pe zi, dupa sau in timpul meselor.

27

15. ZIMEZ

Zimez conține un amestec de enzime de origine

vegetală, formulat astfel încât enzimele să nu fie distruse de  acțiunea sucului gastric.

Enzimele proteolitice din Zimez (proteaza 4.5, proteaza 6.0, proteaza 3.0 și peptidaza)descompun proteinele din alimente pâna la aminoacizi.

Carbohidrazele (amilaza, lactaza, glucoamilaza, invertaza, celulaza, alfa-galactozidază și maltaza acidă) ajută la o digestie mai bună a carbohidraților (zaharurilor) din alimentație.

Celuloza nu poate fi hidrolizată în tractul digestiv al omului. Prezența ei este necesară deoarece stimulează peristaltismul intestinal.

Celulaza este o enzimă care determină descompunerea celulozei în glucoză, monozaharid care este ușor absorbit.

Lipaza descompune grăsimile, asigurând o digestie mai bună.

Indicatii:

Ajută la menţinerea digestiei normale şi la absortia adecvată a nutrienţilor la persoanele care au o cantitate insuficientă de enzime digestive recomandat persoanelor cu dietă bogată   in grăsimi, carbohidraţi şi proteine.

Administrare: Oral, cate 1-2 capsule in timpul sau dupa mesele principale.

Beneficii: FORMULĂ ENZIMATICĂ COMPLETĂ – 12 enzime digestive ce asigură digestia şi absorbţia

optimă a tuturor principiilor alimentare: grăsimi, proteine, carbohidraţi ENZIMELE din compozitia ZIMEZ sunt de ORIGINE FUNGICĂ şi de aceea sunt ACTIVE ÎNCĂ

DIN STOMAC, STABILE ÎN INTERVALE LARGI DE PH (2.75-10), nu necesită înveliş enteric EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ enzimelor din PANCREATINĂ PORCINĂ, deoarece enzimele ZIMEZ sunt stabile faţă de proteazele endogene şi acizii biliari, au durata de supravieţuire crescută.

16.EMZYMILL

28

EnzyMill  este un complex de enzime digestive provenind din surse naturale,  menit sa acopere toate necesitatile enzimatice ale procesului de descompunere alimentara din stomac,  asigurand astfel o absorbtie optima a nutrientilor din hrana, un flux digestiv normal si o sanatate buna incepand de la nivelul tractului digestiv.

Pancreatina este benefica datorita scopului sau de suplimentare a enzimelor.Pancreatina substituie enzimele pancreatice care lipsesc din organism dar care sunt necesare pentru

realizarea diferitelor procese esentiale ale organismului.  

Ingrediente : pancreatina 8X, extras apos 4:1 din seminte de In(Linum usitatissimum),extract 4:1 din frunze de Menta (Mentha piperita),extras apos 10:1 din fructe de  Chimion (Carum carvi),agenti antiaglomeranti:croscarmeloza de sodiu, stearat de magneziu,dioxid de siliciu coloidal,conservanti : sorbat de potasiu si benzoat de sodiu. 

EnzyMill  contine substanta activa pancreatina formata din enzime pancreatice  (Lipaza, Amilaza si Proteaza). 

Aceste enzime sunt necesare pentru persoanele al caror pancreas nu mai produce suficiente enzime pentru digerarea hranei. Lipaza descompune grasimile,  amilaza descompune zaharurile, iar proteaza determina descompunerea proteinelor,  asigurand digestia adecvata.

Suplimentul este contraindicat persoanelor alergice la oricare dintre ingredientele produsului.

Administrare: 

Cate 1-2 comprimate pe zi inainte sau in timpul meselor principale.

A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic.Suplimentele alimentare nu inlocuiesc o dieta variata si echilibrata si un stil de viata sanatos.Fara agenti de conservare, zahar, gluten, amidon.Fara arome si coloranti artificiali

 

29

Concluzie

Suplimentarea cu enzime, desi nu este acceptata ca eficienta de intreaga comunitate stiintifica este lipsita de riscuri majore aducand in acelasi timp beneficii multiple si importante: sistem imunitar mai puternic, combaterea alergiilor, refacere mai rapida dupa accidentari si antrenamente, ajutorul in lupta cu tumorile, un sistem digestiv mai eficient, prevenirea imbatranirii si a multor boli.

Suplimentele pe bază de enzime digestive au capacitatea de a impacta valoarea nutritivă a dietei noastre, de a reduce apariţia de intoleranțe alimentare și de a acționa sistemic pentru a sprijini diverse sisteme ale organismului.

Daca dieta noastra e saraca in enzime, hrana pe care o consumam se misca mult mai greu de-a lungul canalului digestiv si poate, practic, sa putrezeasca, sa se descompuna si sa fermenteze in intestine. Rezultatul: toxinele trec in organism prin colon, iar de acolo ajung in circuitul sangelui. Acestea sunt percepute ca invadatori straini de catre sistemul imunitar, iar organismul trebuie sa consume mari cantitati de energie pentru a le indeparta. Aceasta risipa de energie duce la letargie, epuizare, oboseala cronica si un sistem imunitar slabit.

Atunci cand ne umplem dieta cu alimente bogate in enzime, putem observa imbunatatiri semnificative ale sanatatii si starii generale a organismului.

Spre deosebire de enzimele metabolice, care se afla in interiorul celulelor si care nu se pot suplimenta prin aport extern, enzimele digestive pot fi introduse in organism prin intermediul suplimentelor alimentare. Acestea sunt recomandate in mod deosebit celor care sufera de malabsorbtie, de infectii fungice sau de dezechilibre digestive, precum si in scop preventiv, pentru a mentine echilibrul organismului.

In concluzie, suplimentele alimentare bazate pe enzime de sinteza sau biochimice pot fi mult mai eficinete dacat enzimele secretate de organismal uman pentru o dieta si un regim de viata complet si echilibrat.

30