Ergonomie Ambientala

  • View
    232

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI - IMST -

Ergonomia ambientala. Cerinte ergonomice privind factorii de ambianta

- ERGONOMIE -

Intocmit de: CIOBANU IOANA RUXANDRA ISSM Master an I

1

Ergonomia, cuvant ce deriva din cuvintele grecesti ergon munca si nomos lege, se defineste ca ansamblul stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana, necesare pentru a fundamenta in mod rational si optim, adaptarea muncii la om si a omului la meseria sa, in scopul cresterii continue a productivitatii muncii sociale, in conditiile economisirii efortului uman. Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii. Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman - reorientarea profesionala - proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman. Studiind omul in productie, ergonomia tine seama de factorii care conribuie la realizarea prouselor, si anume: factorii umani, tehnologici si sociali. Datorita caracterului complex cercetarile ergonomice presupun elaborarea specialistilor in fiziologia muncii, psihologia muncii, antropologie, biomecanica, igiena muncii, stiintele tehnice, estetica, pedagogie, legislatia muncii. Factorii care influenteaza consumul de energie si gradul de oboseala sunt: amplasamentul constructiei, tipul constructiei si al instalatiilor, amplasarea utilajelor, luminatul, ventilatia, coloritul, temperatura, zgomotul etc. Intrucat acesti factori influenteaza rezultatele muncii este necesar ca ei sa stea in atentia atat a cadrelor de conducere din unitatile de orice gen, pentru a creea un climat de munca favorabil, cat si a proiactatiilor din constructii, utilaj, mobilier, pentru gasirea celor mai bune solutii de adaptare a muncii la om. Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoasterea urmatoarelor aspecte: consumul de energie in organismul uman si sursele care-l provoca; organizarea ergonomica a locului de munca, conceperea sculelor, aparatelor, utilajelor, mobilierului; factorii de ambianta; organizarea timpului liber si pentru necesitati firesti. Clasificarea domeniilor de preocupari ale ergonomiei se poate face dupa:

2

sfera preocuparilor ei; faza la care se refera. Dupa sfera ponderenta a preocuparilor se cunosc mai multe ramuri ale ergonomiei, cum sunt: ergonomia activitatilor, care studiaza munca sub aspect fiziologic, igienic, antropologic; ergonomia informationala, care studiaza procesele de percepere, cunoastere, de gandire si de decizie, apeland la psihologie; topoergonomia, care se intereseaza de datele antropometrice (principalele dimensiuni ale corpului omenesc) in scopul dimensionarii corecte a sculelor, masinilor, a locului de munca etc.; bioergonomia , care studiaza omul sub aspect biologic. Dupa faza in care se realizeaza se deosebesc: ergonomia de conceptie, care se practica in unitatile de proiectare unde se realizeaza proiecte pentru mobilier, scule, dispozitive, instalatii, utilaje, constructii etc. care sa raspunda cerintelor de adaptare optima a acestora la totalitatea capacitatilor umane; ergonomia de corectie, care se practica in intreprinderi si sectii, unde mijloacele de productie au intrat in exploatare. Aspectele pe care le investigheaza ergonomia de corectie sunt mult mai numeroase decat cele ale ergonomiei de conceptie, pentru ca trebuie studiate nu numai mijloacele de munca ci si ambianta muncii in timpul desfasurarii activitatilor profesionale. Munca de birou este diversa, cu profesii ce variaza de la cele care necesita un nivel ridicat de aptitudini si cunostinte, de exemplu jurnalistii, administratorii financiari, la cele unde lucratorul are un control mic asupra activitatii lui sau organizarii programului de lucru propriu cum sunt call centre si munca de prelucrare date. Indiferent de tip, multe ocupatii de birou sunt acum dependente de utilizarea computerelor. Pe langa indeplinirea sarcinilor de lucru la computer (ex. editare, introduceri de date, etc), comunicarea prin e-mail si mesaje instant, munca de birou solicita, de asemenea, ca lucratorii sa petreaca un timp in fata ecranului computerului. In trecut, necesitatea de a comunica era asigurara prin miscarea lucratorilor de la birourilor lor si interactiunea cu alti membri ai colectivului. Cresterea utilizarii dispozitivelor portabile (de ex. blackberry) si utilizarea computerelor acasa, se adauga, de asemenea, sarcinilor de munca dependente de ecranul de vizualizare. Scopul acestei prezentari este de a informa angajatorii si lucratorii despre ergonomia biroului si pericolele si riscurile asociate cu munca de birou, In acelasi timp furnizand o indrumare asupra reglementarilor legale si evaluarii riscurilor, informatii si resurse ulterioare pentru bune practici in ergonomie.

3

Lucratorii din birouri sunt expusi unor riscuri pentru sanatate. Problemele de sanatate pot rezulta din: - munca sedentara, postura statica prelungita si lucrul In pozitii defectuoase datorita amenajarii incorecte a postului de munca; - lucrul cu miscari frecvente si repetitive ale mainii sau pumnului, niveluri ridicate de concentrare si suprasolicitare informationala; - munca solicitanta, sub presiunea timpului, cu nivel scazut de control asupra zilei de lucru si suport necorespunzator din partea conducerii si colegilor; - lucrul la temparaturi nepotrivite, iluminat inadecvat, zgomot, acces restrictionat sau obstructii. Principalele probleme de sanatate ce rezulta de la munca in birouri sunt: - afectiunile musculo-scheletice (AMS), - stres - oboseala vizuala. Pericole si riscuri pentru lucratorii de birou Munca intr-un birou este adesea privita ca avand un nivel redus de risc, dar exista de fapt un numar de riscuri la care lucratorii din birou sunt expusi: - probleme posturale: datorita muncii sedentare, posturii statice prelungite si lucrului in pozitii fortate datorate amenajarii inadecvate a postului de munca; - duratei, intensitatii si proiectarii muncii de birou: lucrul pentru perioade lungi cu tastatura, dispozitivelor fara tastatura si computerelor, cu miscari frecvente si repetitive ale mainii/articulatiei pumnului, cu nivel ridicat de concentrare si supra incarcare cu informatii; - factori psihologici (perceptia subiectiva a lucratorilor referitoare la organizarea muncii): se munceste cu perceptia ca munca este solicitanta, ori sub presiunea timpului, nivel scazut de autocontrol asupra programului de lucru, suport necorespunzator din partea conducatorilor si colegilor; - mediu: munca la temperaturi nepotrivite, iluminat inadecvat, zgomot, acces restrictiv si obstructii. De exemplu, deschiderea planului birourilor poate crea dificultati lucratorilor in privinta comunicarii si concentrarii. Comportamentul omului este in acest caz specific unei reflectii pozitive, cu intelegerea lejera a procesului, iar armonia si satisfactia ating cotele maxime. Complementaritatea elementelor de natura estetica, in sistemul ergonomie, pot constitui cadre de interventie initiala sau ulterioara. Ergoestetica industriala urmareste, in acest sens, si realizarea unor interventii initiale,estetice, pe langa cele de alta natura - dupa specific -pentru realizarea scopului propus :cresterea gradului de reflectie, cu obtinerea unei reflectii corespondente, superioare, si un comportament specific, adecvat sistemului ergonomie armonios proiectat. Cadrele relationale, rezultate in urma interferentei elementelor estetice de interventie, in sistemul ergonomiei, prin multitudinea directiilor de actiune si influenta, impune si trebuie sa permita realizarea unui dialog mutual rapid."

4

Actiunile intreprinse prin interventia unor elemente estetice, cu efecte multiple asupra mijlocului, locului de munca, procesului de munca, mediului si a omului, in cadrul viziunii extinse a sistemului ergonomie, intr-o abordare ergoestetica, trebuie sa asigure: o prelucrare rapida a informatiilor transmise in sistem de elementele de interventie, ce contureaza cadrul si forma concreta de realizare a procesului muncii; o reflectie obiectiva, pozitiva, cu o reactie la obiect si la moment, a Subiectului fara solicitari; preintampinarea aparitiei eforturilor suplimentare sau a interpretarilor eronate, ce genereaza reactii intarziate, decizii intarziate, respingere etc; pregatirea continua a omului, perfectionarea lui permanenta, pentru a, face fata cu usurinta noilor interventii, in noile conditii evoluate, ca efect al dezvoltarii; interactiunea reciproca a tuturor elementelor de interventie, precis, pe punctele nodale ale sistemului, conturand o forma a procesului care impulsioneaza continua crestere a amplitudinii buclei de reactie. Ca efect in timp se va ajunge la o perfecta suprapunere in punctul (maxim de reflectie, a curbei capacitatii de reactie cu curba reflectiei si curba efortului). Atunci cand interferenta elementelor de interventie se realizeaza intr-un singur punct, reflectia omului este pozitiva, fara ca insa comportamentul omului sa atinga starea deplina de satisfactie, el acomodandu-se treptat in sistem. Cand nu se realizeaza nici o interferenta a elementelor de interventie, fie initiale, fie ulterioare, cadrul relational din sistem (prin mediu, prin mijloc, prin pregatirea omului) avand o proiectare segmentata, fara o viziune unitara de ansamblu