Eseu: Angajabilitatea absolventilot de informatica

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI �I PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE�-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Pag. 1/3

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Investeşte în

OAME�I

ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE�-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5482

Fax: 40 - 264 - 40.53.79

Întărirea învăţământului superior orientat spre competenţe

POSDRU/86/1.2/S/60281 Proiect cofinanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni! Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului „Întărirea învăŃământului superior orientat spre competenŃe” Contract POSDRU/86/1.2/S/60281

Angajabilitatea absolvenţilor de informatică Preambul Angajabilitatea reprezintă o provocare a instituțiilor de învățământ superior românești la nivelul anului 2011. Poziția de pe care abordăm acest eseu este una de mijloc: angajabilitatea absolvenților reprezintă o țintă importantă a unei instituții de învățământ superior, dar nu este unicul criteriu în evaluarea unei universități și probabil nici cel mai important. Ipotezele de lucru Facultatea de Matematică și Informatică oferă programe de licență în două domenii: Matematică și Informatică. Domeniul Informatică are o singură specializare: Informatică. Acest eseu consideră situația angajabilității absolvenților domeniului Informatică, specializarea Informatică. În prima jumatate a anului 2011, Facultatea de Matematică și Informatică a realizat un studiu privind angajabilitatea absolvenților programului de 3 ani de licență în Informatică. Studiul a fost realizat pe baza unui chestionar distribuit pe email absolvenților din promoțiile 2009 și 2010. Gradul de răspuns a fost de 54% pentru absolvenții din 2009, respectiv de 62% pentru absolvenții din 2010. Dintre concluziile acestui studiu, relevante pentru eseul de față, spicuim următoarele:

1. Gradul de angajare a absolvenților din 2010, la 6 luni de la absolvire, este de 60%, iar al absolvenților din 2009, la 18 luni de la absolvire este de 88%.

2. 80% dintre absolvenții care nu sunt angajați au invocat ca motiv faptul că urmează cursuri de Master.

3. Peste 80% dintre absolvenții angajați lucrează în industria software, în timp ce procentul absolvenților care lucrează în învățământul preuniversitar este de cca 2%, aceste două domenii fiind, în mod tradițional, principalele zone pentru care facultatea pregătește absolvenți în informatică. Extinzând analiza la nivelul profesiilor din întregul domeniu IT&C (software, hardware, telecomunicații, învățământ, cercetare etc), gradul de angajare în specialitate este de 90%.

4. Un procent important dintre absolvenții angajați, respectiv 71% pentru 2009, în scădere pentru 2010, a avut primul loc de muncă din timpul facultății. Procentul celor care își păstrează locul de muncă din timpul facultati scade la 41% după primele 6 luni de la absolvire, respectiv până la 33% după 18 luni de la absolvire.

5. Peste 80% dintre absolvenți urmează un program de Master, dintre care peste 10% în străinătate.



AMPOSDRU




Pag. 2/3


Investeşte în

OAME�I



Fax: 40 - 264 - 40.53.79





6. Majoritatea absolvenților angajați - peste 90% - lucrează cu program complet, chiar dacă foarte mulți dintre aceștia urmează în paralel un program de Master.

Analiza și interpretarea datelor Câteva idei se desprind din rezultatele prezentate mai sus. În primul rând, există posibilitatea ca rezultatele să fie influențate într-o oarecare măsură de profilul celor care au răspuns la chestionar, care poate fi preponderent al absolvenților care au în continuare legătură cu învățământul (pentru că urmează un program de Master) sau care sunt mulțumiți de situația lor actuală. Totuși, procentele celor care au răspuns la chestionar sunt suficient de mari pentru a fi considerate relevante. Profilul predominant al absolventului de informatică se caracterizează prin 3 elemente:

1. Lucrează în specialitate, cu program complet 2. Urmează un program de Master în paralel 3. A avut primul loc de muncă încă din timpul facultății

În privința angajării la locul de muncă actual, diversitatea răspunsurilor este destul de mare. Se remarca un echilibru relative între cei care se angajează din facultate și își păstrează locul de muncă, cei care după terminarea facultății își schimbă locul de muncă și cei care se angajează prima dată abia după terminarea facultății. Cât de bună este situația? Dintr-un anumit unghi pare foarte bună: absolventii de informatică își găsesc de lucru, mulți dintre ei chiar din timpul facultății, lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar serviciul nu îi împiedică să își continue studiile pentru a obține o specializare mai bună. Există, însă și alte interpretări ale datelor obținute în urma studiului, pe care vom încerca să le analizăm mai jos.

1. Numărul mare de absolvenți care se angajează încă din timpul facultății. Este bine sau nu? Pe de-o parte este bine, pentru că aceștia capătă experiență, care le permite la terminarea facultății să aibă deja un loc de muncă sau să își găsească unul foarte ușor. Dar din alte puncte de vedere, nu este bine, pentru că mulți dintre studenții care se angajează și mai ales cu program complet ajung să neglijeze studiile; în plus, locurile de muncă din timpul studenției sunt de obicei slab calificate și chiar dacă după terminarea studiilor absolvenții ajung să promoveze la locul de muncă, apare totuși un fenomen de plafonare. Chiar dacă angajarea în timpul facultății este o necesitate, căutarea altui loc de muncă după terminarea facultății trebuie să fie o provocare firească.

2. Numărul foarte mare de absolvenți care se angajează în domeniu. La prima vedere este Ok. Pentru mine este cam mare. Un astfel de procent poate ascunde și alte fenomene. Poate absolvenții se îndreaptă toți în aceeași direcție pentru că nu știu/pot să facă și altceva; poate manifestă prea multă suficiență. De exemplu, sunt foarte puțini absolvenți care pornesc o afacere în domeniu; sunt foarte puțini absolvenți care rămân să lucreze în cercetare, deși oportunități există, atât în țară, cât și în străinătate. Cu angajarea în specialitate este o altă poveste. Sunt multe facultăți ai



AMPOSDRU




Pag. 3/3


Investeşte în

OAME�I



Fax: 40 - 264 - 40.53.79





căror absolvenți nu se angajează deloc în specialitate, fapt care trădează de obicei o specializare prea îngustă. La noi cred că este mai curând un magnet al pieței, care îi atrage pe absolvenți în aceeași direcție.

3. Foarte mulți absolvenți de 3 ani continuă cu studii de Master, chiar dacă lucrează în paralel. Aceasta este o situație normală: programul de 3 ani oferă o pregătire de bază și, eventual, o introducere în mai multe specializări posibile. Atât se poate, în 3 ani de studiu. Master-ul vine ca specializare firească. Ideal este ca munca prestată în paralel să nu se îndepărteze prea mult de specializarea aleasă. Altfel, este un efort prea mare, sau care nu este consumat suficient în niciuna dintre părți. Dacă specializarea se face în altă direcție decât activitatea de la locul de muncă, atunci acel loc de muncă trebuie să fie unul tranzitoriu – așa cum spuneam și în cazul studenților care lucrează în primii 3 ani de facultate – către un loc de muncă adecvat capacității, personalității, nevoilor și dorințelor fiecăruia.

Concluzii Nu e rău, dar cred că mai e mult până la a fi bine. Important este să nu stăm pe loc, noi ca facultate. Sunt convins că trebuie să descurajăm studenții să se angajeze în primii 3 ani de facultate. Și asta nu o putem realiza decât printr-un sistem coerent și generalizat de stagii de practică. La Master este altceva, pentru că într-un fel studenții trebuie să înceapă să se exprime, și în altă parte decât în școalîă. Iar programele de Master pe care le oferim, atât în conținut cât și în formă, trebuie să îi ajute să facă acest pas. Tradițional, dincolo de cunoștințe și aptitudini, această facultate îi învață pe studenți să gândească analitic. Dar să gândească critic? Dar să gândească creativ? Dar să gândească pozitiv? Dacă am avea în vedere, în relația profesori-studenți, și alte tipuri de gândire, poate rezultatele unei astfel de anchete ar arăta puțin altfel.

Conf. dr. Radu Gramatovici

Prodecan FMI

[email protected]

Documents

Eseu: Angajabilitatea absolventilot de informatica