59
1 CURS 1 FITOCENOLOGIA (FITOSOCIOLOGIA) Fitosociologia sigmatistă (SIGMA Staţiunea Internaţională de Geobotanică Mediteraneană şi Alpină) a fost fondată de Josias Braun-Blanquet, botanist elveţian, la Montpellier În natură, plantele sunt reprezentate prin fitoindivizi Fitoindivizii au: - anumite preferinte ecologice - anumite poziţii pe scara filogenetică - funcţii bine definite în reţelele trofice fitoindivizii trăiesc în fitopopulaţii, caracterizate prin: unitatea de areal, flux nestingherit de gene între componenţi, autogenerare în timp şi spaţiu Fitopopulaţia este nivelul de bază la care au loc procesele evolutive primare Fitopopulaţia reprezintă obiectul nemijlocit de studiu al taxonomiei Fitopopulaţiile diferitelor specii se reunesc pe o aceeaşi suprafaţă formând în timp comunităţi vegetale, cel mai adesea cu o structură evident mozaicată, ansambluri relativ stabile numite fitocenoze Fitosociologia (fitocenologia ) este ştiinţa care se ocupă cu: - studiul structurii şi funcţiilor fitocenozelor - raportul lor cu mediul biotic şi abiotic - clasificarea fitocenozelor - elaborarea principiilor de folosire raţională şi conservare a fitocenozelor Termen introdus în ştiinţă de Gams (1918) Analog cu termenul de fitosociologie folosit de Paczoski (1896) Sociologia şi Biosfera sunt clar conturate, fără a fi separate Braun-Blanquet: singura trăsătură comună nici una dintre ele nu are ca obiect studiul unor fiinţe individuale, ci studiul interacţiunilor fiinţelor ce alcătuiesc colectivităţi. Fitocenologia apelează la numeroase discipline: - Pedologie - Petrografie - Geomorfologie - Climatologie - Ecologie generală - Eco-fiziologie - Biochimie - Evoluţionism - Matematică-informatică - Taxonomie vegetală

fitocenologie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cursuri

Citation preview

Page 1: fitocenologie

1

CCUURRSS 11

FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIIAA ((FFIITTOOSSOOCCIIOOLLOOGGIIAA))

FFiittoossoocciioollooggiiaa ssiiggmmaattiissttăă ((SSIIGGMMAA –– SSttaaţţiiuunneeaa IInntteerrnnaaţţiioonnaallăă ddee GGeeoobboottaanniiccăă

MMeeddiitteerraanneeaannăă şşii AAllppiinnăă)) aa ffoosstt ffoonnddaattăă ddee JJoossiiaass BBrraauunn--BBllaannqquueett,, bboottaanniisstt eellvveeţţiiaann,, llaa

MMoonnttppeelllliieerr

ÎÎnn nnaattuurrăă,, ppllaanntteellee ssuunntt rreepprreezzeennttaattee pprriinn ffiittooiinnddiivviizzii

FFiittooiinnddiivviizziiii aauu::

-- aannuummiittee pprreeffeerriinnttee eeccoollooggiiccee

-- aannuummiittee ppoozziiţţiiii ppee ssccaarraa ffiillooggeenneettiiccăă

-- ffuunnccţţiiii bbiinnee ddeeffiinniittee îînn rreeţţeelleellee ttrrooffiiccee

ffiittooiinnddiivviizziiii ttrrăăiieesscc îînn ffiittooppooppuullaaţţiiii,, ccaarraacctteerriizzaattee pprriinn:: uunniittaatteeaa ddee aarreeaall,, fflluuxx nneessttiinngghheerriitt ddee

ggeennee îînnttrree ccoommppoonneennţţii,, aauuttooggeenneerraarree îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu

FFiittooppooppuullaaţţiiaa eessttee nniivveelluull ddee bbaazzăă llaa ccaarree aauu lloocc pprroocceesseellee eevvoolluuttiivvee pprriimmaarree

FFiittooppooppuullaaţţiiaa rreepprreezziinnttăă oobbiieeccttuull nneemmiijjlloocciitt ddee ssttuuddiiuu aall ttaaxxoonnoommiieeii

FFiittooppooppuullaaţţiiiillee ddiiffeerriitteelloorr ssppeecciiii ssee rreeuunneesscc ppee oo aacceeeeaaşşii ssuupprraaffaaţţăă ffoorrmmâânndd îînn ttiimmpp

ccoommuunniittăăţţii vveeggeettaallee,, cceell mmaaii aaddeesseeaa ccuu oo ssttrruuccttuurrăă eevviiddeenntt mmoozzaaiiccaattăă,, aannssaammbblluurrii rreellaattiivv

ssttaabbiillee nnuummiittee ffiittoocceennoozzee

FFiittoossoocciioollooggiiaa ((ffiittoocceennoollooggiiaa )) eessttee şşttiiiinnţţaa ccaarree ssee ooccuuppăă ccuu::

-- ssttuuddiiuull ssttrruuccttuurriiii şşii ffuunnccţţiiiilloorr ffiittoocceennoozzeelloorr

-- rraappoorrttuull lloorr ccuu mmeeddiiuull bbiioottiicc şşii aabbiioottiicc

-- ccllaassiiffiiccaarreeaa ffiittoocceennoozzeelloorr

-- eellaabboorraarreeaa pprriinncciippiiiilloorr ddee ffoolloossiirree rraaţţiioonnaallăă şşii ccoonnsseerrvvaarree aa ffiittoocceennoozzeelloorr

TTeerrmmeenn iinnttrroodduuss îînn şşttiiiinnţţăă ddee GGaammss ((11991188))

AAnnaalloogg ccuu tteerrmmeennuull ddee ffiittoossoocciioollooggiiee ffoolloossiitt ddee PPaacczzoosskkii ((11889966))

SSoocciioollooggiiaa şşii BBiioossffeerraa ssuunntt ccllaarr ccoonnttuurraattee,, ffăărrăă aa ffii sseeppaarraattee

BBrraauunn--BBllaannqquueett:: ssiinngguurraa ttrrăăssăăttuurrăă ccoommuunnăă –– nniiccii uunnaa ddiinnttrree eellee nnuu aarree ccaa oobbiieecctt ssttuuddiiuull

uunnoorr ffiiiinnţţee iinnddiivviidduuaallee,, ccii ssttuuddiiuull iinntteerraaccţţiiuunniilloorr ffiiiinnţţeelloorr ccee aallccăăttuuiieesscc ccoolleeccttiivviittăăţţii..

FFiittoocceennoollooggiiaa aappeelleeaazzăă llaa nnuummeerrooaassee ddiisscciipplliinnee::

-- PPeeddoollooggiiee

-- PPeettrrooggrraaffiiee

-- GGeeoommoorrffoollooggiiee

-- CClliimmaattoollooggiiee

-- EEccoollooggiiee ggeenneerraallăă

-- EEccoo--ffiizziioollooggiiee

-- BBiioocchhiimmiiee

-- EEvvoolluuţţiioonniissmm

-- MMaatteemmaattiiccăă--iinnffoorrmmaattiiccăă

-- TTaaxxoonnoommiiee vveeggeettaallăă

Page 2: fitocenologie

2

SSAARRCCIINNIILLEE FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIIEEII

OOffeerrăă iinnffoorrmmaaţţiiii pprriivviinndd ssttrruuccttuurraa ccaalliittaattiivvăă,, ccaannttiittaattiivvăă şşii ppootteennţţiiaalluull bbiioopprroodduuccttiivv aall

ffiittoocceennoozzeelloorr ddiisscciipplliinneelloorr ccuu aaccttiivviittăăţţii ddiirreeccttee îînn pprraaccttiiccăă:: ssiillvviiccuullttuurraa,, pprraattoollooggiiaa,,

aaggrriiccuullttuurraa,, ffaarrmmaaccoollooggiiaa,, aarrhhiitteeccttuurraa ppeeiissaaggeerrăă,, îîmmbbuunnăăttăăţţiirrii ffuunncciiaarree eettcc..

CCoonnttrriibbuuiiee llaa ddeezzvvoollttaarreeaa ddiisscciipplliinneelloorr bbiioollooggiiccee ggeenneerraalliizzaattooaarree ((eevvoolluuţţiioonniissmm,,

eeccoollooggiiee ggeenneerraallăă eettcc..))

UUrrmmăărreeşşttee mmooddiiffiiccăărriillee pprroodduussee îînn mmeeddiiuull îînnccoonnjjuurrăăttoorr,, îînn ggrruuppăărriillee vveeggeettaallee ddee

aaccţţiiuunneeaa ssoocciioo-- şşii tteehhnnoossffeerreeii

PPrrooppuunnee mmăăssuurrii mmeenniittee ssăă eevviittee ddeeggrraaddaarreeaa iirreevveerrssiibbiillăă aa ggrruuppăărriilloorr vveeggeettaallee,, ddee

aassiigguurraarree aa ccoonnsseerrvvăărriiii lloorr

SSCCOOPPUULL FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIIEEII

OOffeerrăă ssoolluuţţiiii ooppttiimmee ddee ggeessttiioonnaarree aa vveeggeettaaţţiieeii nnaattuurraallee şşii aa cceelleeii ddee oorriiggiinnee aannttrrooppiiccăă,,

aassiigguurrâânndd bbaazzaa şşttiiiinnţţiiffiiccăă ddee rreeccoonnssttrruuccţţiiee eeccoollooggiiccăă

ÎÎmmbbooggăăţţeeşşttee şşii ppeerrffeeccţţiioonneezzăă mmeettooddeellee ddee cceerrcceettaarree,, ddee pprreelluuaarree şşii iinntteerrpprreettaarree aa

iinnffoorrmmaaţţiiiilloorr

AAssiigguurrăă ggeessttiioonnaarreeaa gglloobbaallăă aa ssppaaţţiiuulluuii tteerreessttrruu,, pprriinn::

-- ssttuuddiiii ffiittoossoocciioollooggiiccee ccoommpplleexxee ((ssiinnfflloorriissttiiccăă,, ssiinnssttaattiissttiiccăă,, ssiinnssttrruuccttuurrăă,,

ssiinneeccoollooggiiee,, ssiinnddiinnaammiiccăă,, ssiinnccoorroollooggiiee)),,

-- ssttuuddiiii ppeeiissaaggeerree ((ssiinnffiittoossoocciioollooggiiee,, ggeeoossiinnffiittoossoocciioollooggiiee))

EETTAAPPEELLEE CCEERRCCEETTĂĂRRIIII FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIICCEE

EEttaappaa aannaalliittiiccăă –– ssuunntt iiddeennttiiffiiccaattee::

ssttrruuccttuurraa ccaalliittaattiivvăă,, ccaannttiittaattiivvăă şşii ssppaaţţiiaallăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr,,

iinntteennssiittaatteeaa pprreessiiuunniiii aannttrrooppoo--zzooooggeennee,,

ccoorroollooggiiaa ggrruuppăărriilloorr vveeggeettaallee,,

aannaalliizzaa vvaalloorriiii şşii ddiinnaammiicciiii ffaaccttoorriilloorr ggeenneerraallii şşii ssttaaţţiioonnaallii..

EEttaappaa ssiinntteettiiccăă:: ssee ddeessffăăşşooaarrăă îînn llaabboorraattoorr

FFiittoocceennoolloogguull rreeuunneeşşttee ffrraaggmmeenntteellee ddee ffiittoocceennoozzee aannaalliizzaattee îînn uunniittăăţţii ddee vveeggeettaaţţiiee

((cceennoottaaxxoonnoommiiccee))

EEllaabboorreeaazzăă sscchheemmaa ddee ssuucccceessiiuunnee aa ccoommuunniittăăţţiilloorr vveeggeettaallee

RReeaalliizzeeaazzăă hhaarrttaa ggeeoobboottaanniiccăă aa rreeggiiuunniiii ddaattee

EEttaappaa iinntteeggrraattooaarree şşii ddee ddeecciizziiee::

IIeerraarrhhiizzeeaazzăă ddiivveerrssee ttiippuurrii ddee vveeggeettaaţţiiee îînn ffuunnccţţiiee ddee vvaallooaarreeaa lloorr iinnddiiccaattooaarree,,

pprroodduuccttiivvăă şşii pprrootteeccttiivvăă

SSttaabbiilleeşşttee ssoolluuţţiiii ooppttiimmee ppeennttrruu ggeessttiioonnaarreeaa ccoommpplleexxăă aa ssppaaţţiiuulluuii ddaatt ţţiinnâânndd ccoonntt

ddee ppeerrssppeeccttiivveellee ddeezzvvoollttăărriiii ssoocciiaall--eeccoonnoommiiccee

Page 3: fitocenologie

3

NNOOŢŢIIUUNNII DDEE FFLLOORRĂĂ ŞŞII VVEEGGEETTAAŢŢIIEE

ÎÎnn nnaattuurrăă ppllaanntteellee ssuunntt rreepprreezzeennttaattee ddee ffiittooiinnddiivviizzii ccuu::

-- ddiivveerrssee ggrraaddee ddee ccoommpplleexxiittaattee ssttrruuccttuurraallăă şşii ffuunnccţţiioonnaallăă

-- vvaarriiaattee pprreeffeerriinnţţee eeccoollooggiiccee

-- ppoozziiţţiiii ddiiffeerriittee ppee ssccaarraa ffiillooggeenneettiiccăă

AAcceeşşttii ffiittooiinnddiivviizzii ssuunntt rreeuunniiţţii îînn ffiittooppooppuullaaţţiiii,, nniivveell ddee oorrggaanniizzaarree ccaarraacctteerriizzaatt pprriinn::

-- uunniittaattee ddee aarreeaall

-- fflluuxx nneessttiinngghheerriitt ddee ggeennee îînnttrree ccoommppoonneennţţiiii ssăăii

-- ggeennooffoonndd ppaarrttiiccuullaarr

-- ssuupprraavviieeţţuuiirreeaa îînn ttiimmpp şşii ssppaaţţiiuu

PPooppuullaaţţiiaa ccoonnssttiittuuiiee

11 -- nniivveelluull ddee bbaazzăă llaa ccaarree aauu lloocc pprroocceesseellee eevvoolluuttiivvee pprriimmaarree

22 -- oobbiieeccttuull nneemmiijjlloocciitt aall oorriiccăărruuii ssttuuddiiuu ttaaxxoonnoommiicc ssaauu eeccoollooggiicc

PPrriinn iizzoollaarree ((ggeeooggrraaffiiccăă,, eeccoollooggiiccăă,, ffiizziioollooggiiccăă eettcc..)),, ffiittooiinnddiivviidduull şşii ppooppuullaaţţiiaa îîşşii ppiieerrdd

ccaappaacciittaatteeaa ccoommppeettiittiivvăă şşii ppoossiibbiilliittăăţţiillee lloorr eevvoolluuttiivvee..FFiittooppooppuullaaţţiiiillee ddiiffeerriitteelloorr ssppeecciiii ssee

rreeuunneesscc ppee aacceeeeaaşşii ssuupprraaffaaţţăă ppee bbaazzaa uunnoorr rreellaaţţiiii ddee ““ssiimmppaattiiee”” ssaauu ““aannttiippaattiiee””,, aa uunnoorr

eexxiiggeennţţee şşii cceerriinnţţee eeccoollooggiiccee,, ccoonnssttiittuuiinndd ccoommuunniittăăţţii vveeggeettaallee,, nnuummiittee ffiittoocceennoozzee..

FFIITTOOCCEENNOOZZAA –– oobbiieeccttuull nneemmiijjlloocciitt îînn ssttuuddiiiillee ddee vveeggeettaaţţiiee,, iinnddiivviidduull ddee aassoocciiaaţţiiee

AASSOOCCIIAAŢŢIIAA eessttee uunniittaatteeaa ddee bbaazzăă îînn ssttuuddiiuull ccoovvoorruulluuii vveeggeettaall ((aaşşaa ccuumm ssppeecciiaa eessttee

uunniittaatteeaa ddee bbaazzăă îînn iiddiioobbiioollooggiiee))

FFLLOORRAA uunnuuii ţţiinnuutt eessttee eennuummeerraarreeaa şşii ddeesscciiffrraarreeaa ttuuttuurroorr ssppeecciiiilloorr ccaarree ccrreesscc îînn eell,, cceerrcceettaattee

iinnddeeppeennddeenntt ddee aabbuunnddeennţţaa ffiieeccăărreeii ssppeecciiii îînn ppaarrttee

VVEEGGEETTAAŢŢIIAA uunnuuii ţţiinnuutt eessttee rreepprreezzeennttaattăă pprriinn ccoovvoorruull vveeggeettaall,, pprriinn ggrruuppăărriillee îînn ccaannttiittăăţţii şşii

pprrooppoorrţţiiii ddiiffeerriittee aa ssppeecciiiilloorr ccoonnssttiittuuttiivvee aallee fflloorreeii,, uunneellee aavvâânndd rrooll ccoonnssiiddeerraabbiill,, aalltteellee ffiiiinndd

îîmmpprrăăşşttiiaattee şşii ppiieerrdduuttee îînn mmuullţţiimmeeaa cceelloorr aabbuunnddeennttee..

SSTTUUDDIIIILLEE FFLLOORRIISSTTIICCEE uurrmmăărreesscc eevviiddeennţţiieerreeaa ttaaxxoonniilloorr vveeggeettaallii,, vvaarriiaabbiilliittaatteeaa şşii

ddiivveerrssiittaatteeaa fflloorriissttiiccăă aa rreeggiiuunniiii ddaattee;;ffaaccee oo iinntteerrpprreettaarree eeccoollooggiiccăă,, eeccoonnoommiiccăă,, cciittooggeenneettiiccăă

ccuu ccââtt rreeggiiuunneeaa ccoonnţţiinnee mmaaii mmuullttee ttiippuurrii ddee ssttaaţţiiuunnii ((bbiioottooppuurrii)),, ccuu aattââtt ddiivveerrssiittaatteeaa fflloorriissttiiccăă

vvaa ffii mmaaii mmaarree ((fflloorraa mmaaii bbooggaattăă));;ccuu ccââtt aammbbiiaannţţaa cceennoottiiccăă vvaa ffii mmaaii ddiivveerrssiiffiiccaattăă,, ccuu aattââtt

fflluuxxuull ggeenneettiicc vvaa ffii mmaaii iinntteennss şşii vvaarriiaabbiilliittaatteeaa ggeennoottiippiiccăă şşii ffeennoottiippiiccăă mmaaii aacccceennttuuaattee

ddiivveerrssiittaatteeaa şşii vvaarriiaabbiilliittaatteeaa vvoorr ffii mmaaii rriiddiiccaattee îînnttrr--oo rreeggiiuunnee ssiittuuaattăă llaa iinntteerrffeerreennţţaa uunnoorr ccăăii

ddee mmiiggrraaţţiiee,, oorrii llaa ccoonnttaaccttuull aa ddoouuăă ssaauu mmaaii mmuullttee rreeggiiuunnii ffiittooggeeooggrraaffiiccee..

SSTTUUDDIIIILLEE DDEE VVEEGGEETTAAŢŢIIEE aauu llaa bbaazzăă ccuunnooaaşştteerreeaa fflloorreeii;;aabboorrddeeaazzăă ccoommpplleexxuull ddee ssppeecciiii

vveeggeettaallee rreeuunniittee îînn ddiivveerrsseellee ssttaaţţiiuunnii aallee tteerriittoorriiuulluuii cceerrcceettaatt ((ppăădduurrii,, ppaajjiişşttii,, mmllaaşşttiinnii eettcc..)) îînn

ttooaattăă vvaarriieettaatteeaa lloorr;;ssppeecciiiillee aabbuunnddeennttee aauu iimmppoorrttaannţţăă mmaajjoorrăă;;iinnddiivviidduuaalliittaatteeaa ggrruuppăărriilloorr

vveeggeettaallee oo ddaauu ssppeecciiiillee ccuu iimmppoorrttaannţţăă ffiittooggeeooggrraaffiiccăă ddeeoosseebbiittăă ccaarree,, ddee oobbiicceeii,, nnuu ssuunntt

aabbuunnddeennttee..

Page 4: fitocenologie

4

FFlloorraa şşii vveeggeettaaţţiiaa aauu ssffeerree ddiiffeerriittee ddee ccuupprriinnddeerree,, mmeettooddee ssppeecciiffiiccee ddee iinnvveessttiiggaarree,, ffăărrăă aa ffii

sseeppaarraattee..IInn ccoonnddiiţţiiiillee cclliimmaattuulluuii tteemmppeerraatt,, îînnttrree fflloorraa şşii vveeggeettaaţţiiaa uunnuuii aannuummiitt tteerreenn,, rraarreeoorrii

eexxiissttaa oo ccoorreessppoonnddeennţţăă..

SSuunntt mmaaii mmuullttee ssiittuuaaţţiiii::

aa.. FFlloorraa ppooaattee ffii bbooggaattăă,, ddaarr vveeggeettaaţţiiaa ssăărraaccăă,, ssllaabb ddeezzvvoollttaattăă,, aaşşaa ccuumm ssee îînnttââmmppllăă ppee

ssttâânnccăărriiiillee ccaallccaarrooaassee,, uunnddee,, ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă aappaarr mmuullttee ssppeecciiii iieerrbbooaassee,, ddaarr

rreepprreezzeennttaattee pprriinn ppuuţţiinnii iinnddiivviizzii,, îînn ggeenneerraall ddee ttaalliiee rreedduussăă şşii ffaarraa aa rreeaalliizzaa oo îînncchheeggaarree

ppuutteerrnniiccaa aa ffiittoocceennoozzeelloorr îînn ccaarree ssee îînnccaaddrreeaazzăă;;

bb.. FFlloorraa ppooaattee ffii ssăărraaccăă,, iiaarr vveeggeettaaţţiiaa bbooggaattăă ((aabbuunnddeennttăă,, cchhiiaarr lluuxxuurriiaannttăă)),, aaşşaa ccuumm ssee

îînnttââllnneessttee îînnttrr--uunn ttrreessttiiiişş,, ppăăppuurriişş oorrii îînn aannuummiittee ggrruuppăărrii nniittrrooffiillee eeddiiffiiccaattee ddee uurrzziiccăă,, ddee

ccuuccuuttaa ddee ggrrăăddiinnăă,, ddee bbrruussttuurree eettcc.. IInn aacceessttee ssiittuuaaţţiiii fflloorraa eessttee rreepprreezzeennttaattaa ddee ppuuţţiinnee ssppeecciiii,,

ddaarr vveeggeettaaţţiiaa eessttee bbiinnee îînncchheeggaattăă,, ttaalliiaa iinnddiivviizziilloorr ddeeppăăşşiinndd ffrreeccvveenntt mmeeddiiaa ssppeecciieeii;;

cc.. ÎÎnn ccaazzuurrii ppaarrttiiccuullaarree,, aattââtt fflloorraa ccââtt ssii vveeggeettaaţţiiaa ppoott ffii ssaarraaccee,, aaşşaa ccuumm ssee ppooaattee vveeddeeaa ppee

dduunneellee ddee nniissiipp,, ppee ssoolluurriillee ppuutteerrnniicc ssaarrăăttuurraattee;;

dd.. FFooaarrttee rraarr îînn ccoonnddiiţţiiiillee cclliimmaattuulluuii nnoossttrruu,, aattââtt fflloorraa ccââtt ssii vveeggeettaaţţiiaa ssuunntt bbooggaattee,,

lluuxxuurriiaannttee,, ssiittuuaaţţiiee îînnttââllnniittăă sspprree eexxeemmpplluu îînn ppaadduurreeaa HHaaşşmmaaccuull MMaarree ddee ppee ggrriinndduull LLeetteeaa..

OObbiieeccttuull ddee ssttuuddiiuu aall ffiittoocceennoollooggiieeii

FFIITTOOCCEENNOOZZAA -- oobbiieeccttuull nneemmiijjlloocciitt ddee lluuccrruu aall ffiittoocceennoollooggiieeii eessttee ((iinnddiivviidduull ddee

aassoocciiaaţţiiee))..

AASSOOCCIIAAŢŢIIAA VVEEGGEETTAALLĂĂ

11))FFIITTOOCCEENNOOZZAA tteerrmmeenn iinnttrroodduuss îînn şşttiiiinnţţăă ddee II..KK.. PPAACCZZOOSSKKII,, 11991155,,

ssee îînnţţeelleeggee,, îînn aacccceeppţţiiuunneeaa şşccoolliiii cceennttrraall--eeuurrooppeennee,, oo ppoorrţţiiuunnee ccoonnccrreettăă,, ddeelliimmiittaabbiillăă îînn

ssppaaţţiiuu aa vveeggeettaaţţiieeii uunnuuii tteerreenn ooaarreeccaarree,, ccuu ccoonnddiiţţiiii eeccoollooggiiccee uunniittaarree şşii iinnddiiccii ffiittoocceennoollooggiiccii

ssppeecciiffiiccii..

FFiittoocceennoozzeellee aauu oo ssttrruuccttuurrăă bbiinnee ccoonnttuurraattăă,, rreeaalliizzaattăă îînn uurrmmaa uunnoorr îînnddeelluunnggaattee,, ccoommpplleexxee ssii

eexxttrreemm ddee ffiinnee pprroocceessee ddee sseelleeccţţiiee,, ccoommppeettiiţţiiee ssii ccoo--aaddaappttaarree aa iinnddiivviizziilloorr aassoocciiaaţţii îînn îînnttrreegg..

CCaa uurrmmaarree,, ffiittoocceennoozzeellee ccoonnssttiittuuiiee ssiisstteemmee ssuupprraappooppuullaaţţiioonnaallee ddiinnaammiiccee,, aarrmmoonniizzaattee ccuu

pprreessiiuunneeaa eexxeerrcciittaattăă ddee ffaaccttoorriiii eeccoollooggiiccii,, ppee ccaarree,, llaa rrâânndduull lloorr,, îîii mmooddeelleeaazzăă,, ssiisstteemmee ccaarree

ddoobbâânnddeesscc îînn ffiinnaall cceellee ttrreeii mmaarrii îînnssuuşşiirrii aallee oorriiccăărruuii ssiisstteemm bbiioollooggiicc:: iinntteeggrraalliittaattee,, eecchhiilliibbrruu

ddiinnaammiicc ssii aauuttoorreeggllaarree,, ddaarr ssii ccaarraacctteerriissttiiccii pprroopprriiii,, iinnttrree ccaarree pprroodduuccţţiiaa pprriimmaarrăă ooccuuppăă uunn

lloocc ddee sseeaammăă..

TTrrăăssăăttuurriillee pprriinncciippaallee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr

FFiittoocceennoozzeellee ssuunntt oorrggaanniizzaattee ssuubb ffoorrmmăă ddee ppââllccuurrii ccuu mmăărriimmii ssii ccoonnttuurruurrii vvaarriiaabbiillee,, ccuu

ssttrruuccttuurrăă mmoozzaaiiccaattăă,, ooccuuppâânndd ssttaaţţiiuunnii ccuu ccoonnddiiţţiiii eeccoollooggiiccee uunniittaarree;;

RReellaaţţiiiillee ddee iinntteerrddeeppeennddeennţţăă ((îînn ssppeecciiaall cceellee ttrrooffiiccee ssii eenneerrggeettiiccee)),, ccoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă,,

ssttrruuccttuurraa ssii ffiizziioonnoommiiaa ((îînnffăăţţiişşaarreeaa)) ffiittoocceennoozzeelloorr ssee ppăăssttrreeaazzăă uunn ttiimmpp îînnddeelluunnggaatt;;

PPăărrţţiillee ssttrruuccttuurraallee aallee ffiittoocceennoozzeeii ssee nnuummeesscc ssiinnuuzziiii,, ffiieeccaarree ssiinnuuzziiee rreeuunniinndd ppooppuullaaţţiiiillee

uunnoorr ssppeecciiii ddiiffeerriittee ccaarree aappaarrţţiinn llaa aacceeeeaaşşii bbiiooffoorrmmăă ((ffoorrmmăă bbiioollooggiiccăă));;

FFiittoocceennoozzaa eessttee sseeddiiuull aaccuummuullăărriiii ssuubbssttaannţţeelloorr oorrggaanniiccee eellaabboorraattee ddee ppllaanntteellee vveerrzzii,, vveerriiggaa

ddee bbaazzăă aa oorriiccăărruuii llaannţţ ttrrooffiicc ddiinn eeccoossiisstteemmeellee tteerreessttrree ssii aaccvvaattiiccee;;

Page 5: fitocenologie

5

FFiiiinndd oo ppoorrţţiiuunnee ccoonnccrreettăă,, ffiittoocceennoozzaa rreepprreezziinnttăă iinnddiivviidduull ddee aassoocciiaaţţiiee,, rreessppeeccttiivv oobbiieeccttuull

aannaalliittiicc nneemmiijjlloocciitt aall ccoovvoorruulluuii vveeggeettaall,, ssaauu,, dduuppaa aapprreecciieerreeaa lluuii MM.. GGOOUUNNOOTT ((11996699)),, uunn

eessaannttiioonn ccoonnccrreett,, rreepprreezzeennttaattiivv ddiinnttrr--oo ggrruuppaarree vveeggeettaallăă aabbssttrraaccttăă ((aassoocciiaaţţiiaa vveeggeettaallăă))..

EEvvoolluuţţiiaa ssii ddiinnaammiiccaa ffiieeccaarreeii ffiittoocceennoozzee eessttee ccoonnttrroollaattăă ssii ccoooorrddoonnaattaa ddee ssiisstteemmuull

bbiioocceennoottiicc ssii eeccoossiisstteemmiicc ccăărreeiiaa îîii aappaarrţţiinnee,, pprriinn mmeeccaanniissmmeellee lloorr ssppeecciiffiiccee..

FFiittoocceennoozzaa rreepprreezziinnttaa uunn ssiisstteemm ssuupprraappooppuullaaţţiioonnaall ddeesscchhiiss ssii ddiinnaammiicc,, aarrmmoonniizzaatt ccuu

aannssaammbblluull ffaaccttoorriilloorr eeccoollooggiiccii ggeenneerraallii ssii llooccaallii,, îînnttrr--uunn sscchhiimmbb ddee mmaatteerriiee ssii eenneerrggiiee sspprree

aa--şşii mmeennţţiinnee iinntteeggrraalliittaatteeaa,, sspprree aa--şşii ppeerrffeeccţţiioonnaa mmeeccaanniissmmeellee ddee aauuttoorreeggllaarree ffaaţţăă ddee

mmooddiiffiiccăărriillee aacceessttoorr ffaaccttoorrii,, uunneeoorrii ccuu sseennss mmooddeerraattoorr aassuupprraa aacceessttoorr ffaaccttoorrii;;

22))AASSOOCCIIAAŢŢIIAA VVEEGGEETTAALLĂĂ

OOrriiccee aannaalliizzăă eessttee uurrmmaattăă ddee oo ssiinntteezzăă ccaarree ssăă ccuupprriinnddăă aassppeecctteellee ssttrruuccttuurraallee ssii ffuunnccţţiioonnaallee

ddeesspprriinnssee ddiinn pprreelluuccrraarreeaa ddaatteelloorr aannaalliittiiccee ccoonnccrreettee..

IInn ttaaxxoonnoommiiee,, ffiittooppooppuullaaţţiiaa ((ddiinn ccaarree ss--aauu eexxttrraass iinnddiivviizziiii,, eeşşaannttiiooaanneellee)) rreepprreezziinnttăă oobbiieeccttuull

nneemmiijjlloocciitt,, ccoonnccrreett,, ddee ssttuuddiiuu ((iinnddiivviidduull ddee ssppeecciiee)),, iiaarr ssppeecciiaa ccoonnssttiittuuiiee uunniittaatteeaa ddee bbaazzăă,, ccee

pprreessuuppuunnee ggeenneerraalliizzaarree,, aabbssttrraaccttiizzaarree ssii oo bbuunnaa ccuunnooaaşştteerree aa lleeggiilloorr ssppeecciiaaţţiieeii,, ddaarr ssii aa

pprriinncciippiiiilloorr ccee ssttaauu llaa bbaazzaa ssiisstteemmeelloorr ffiillooggeenneettiiccee ddee ccllaassiiffiiccaarree..

AAssoocciiaaţţiiaa vveeggeettaallăă ccoonnssttiittuuiiee,, ppeennttrruu ssttuuddiiiillee ddee vveeggeettaaţţiiee,, uunniittaatteeaa cceennoottaaxxoonnoommiiccăă ddee

ssttuuddiiuu..

AAssoocciiaaţţiiaa vveeggeettaallăă ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă pprriinnttrr--uunn aannuummiitt aarreeaall,, pprriinn vvaarriiaabbiilliittaatteeaa ssttrruuccttuurraallăă

((îînnttrree aannuummiittee lliimmiittee)) aa ffiittoocceennoozzeelloorr ccaarree oo ccoommppuunn,, pprriinn pprreezzeennţţaa uunnuuii nnuucclleeuu ddee ssppeecciiii

ccaarraacctteerriissttiiccee,, ccoonnssttaannttee ssii//ssaauu eeddiiffiiccaattooaarree,, pprriinn ccoonnddiiţţiiii ssttaaţţiioonnaallee aasseemmăănnăăttooaarree

TTrrăăssăăttuurriillee pprriinncciippaallee aallee aassoocciiaaţţiieeii vveeggeettaallee

EEssttee uunniittaatteeaa ddee bbaazzăă îînn ssttuuddiiuull ccoovvoorruulluuii vveeggeettaall,, rreepprreezzeennttâânndd oo nnooţţiiuunnee ccoonnccrreettăă pprriinn

iinnddiivviizziiii ddee aassoocciiaaţţiiee ((ffiittoocceennoozzeellee ssaallee)) ssii aabbssttrraaccttăă,, îînn aacceellaaşşii ttiimmpp,, pprriinn ggrraadduull ssaauu ddee

ggeenneerraalliizzaarree..

FFiieeccaarree aassoocciiaaţţiiee pprreezziinnttăă oo aannuummiittaa ccoommppoozziiţţiiee fflloorriissttiiccăă,, ccee ccoonnssttiittuuiiee îînnssăăşşii bbaazzaa

ssiisstteemmuulluuii fflloorriissttiiccoo--ffiittoocceennoollooggiicc,, ccoommppoozziiţţiiee ddaattăă ddee ttoottaalliittaatteeaa ssppeecciiiilloorr ccoommppoonneennttee,, aa

ccaarroorr vvaallooaarree iinnffoorrmmaattiivvăă ssii ffiiddeelliittaattee ddiiffeerrăă dduuppăă ccaatteeggoorriiaa ddiinn ccaarree ffaacc eellee ppaarrttee

((ccaarraacctteerriissttiiccee ssii//ssaauu eeddiiffiiccaattooaarree,, iinnddiiccaattooaarree,, ddiiffeerreennttiiaallee,, îînnssooţţiittooaarree));;

AAssoocciiaaţţiiaa aarree uunn ccaarraacctteerr ssttaattiissttiicc,, rreeppeettiittiivv,, aaddiiccăă vvaa ppoosseeddaa oo ccoommbbiinnaaţţiiee aa aannssaammbblluulluuii ddee

ssppeecciiii ccee ssee vvaa rreeppeettaa,, ccuu aannuummiittăă pprroobbaabbiilliittaattee,, îînn ddiivveerrsseellee ppuunnccttee aallee aarreeaalluulluuii ssăăuu,, îînn

eeccoottooppuull ccaarraacctteerriissttiicc;;

CCoonnssttiittuuiiee uunnaa ddiinn vveerriiggiillee ((iinniiţţiiaallee,, iinntteerrmmeeddiiaarree,, mmaattuurree,, ddeerriivvaattee)) ddee eevvoolluuţţiiee aallee

ccoovvoorruulluuii vveeggeettaall,, ffiiee îînn sseennss pprrooggrreessiivv,, ccâânndd ssee ttiinnddee sspprree ssttaaddiiuull ddee mmaattuurriittaattee ((ddee cclliimmaaxx)),,

ffiiee îînn sseennss rreeggrreessiivv ccâânndd ssee ccoonnssttaattaa ddeetteerriioorraarreeaa ssttrruuccttuurraallăă,, ssiimmpplliiffiiccaarreeaa rreellaaţţiiiilloorr,,

ssccaaddeerreeaa pprroodduuccttiivviittăăţţiiii eettcc..;; ddeeccii,, aassoocciiaaţţiiaa aarree ssii uunn ccaarraacctteerr ddiinnaammiicc,, mmooddiiffiiccaarriillee aavvâânndd

lloocc llaa nniivveelluull ppooppuullaaţţiiiilloorr ffiittoocceennoozzeelloorr ccoommppoonneennttee;;

AAssoocciiaaţţiiaa ooccuuppaa uunn aannuummiitt aarreeaall,, ddee mmaarriimmee ssii ccoonnttuurr vvaarriiaabbiill,, îînn ggeenneerraall mmaaii rreedduuss ddeeccââtt

cceell aall ssppeecciieeii//ssppeecciiiilloorr eeddiiffiiccaattooaarree ssii ccaarree nnuu ttrreebbuuiiee ccoonnffuunnddaatt ccuu ssuupprraaffaaţţaa ((ccuu ssuummaa

ssuupprraaffeeţţeelloorr)) ppee ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă ffiittoocceennoozzeellee ssaallee;;

Page 6: fitocenologie

6

EEddiiffiiccaarreeaa,, ccoonnttuurraarreeaa uunneeii aassoocciiaaţţiiii ssee rreeaalliizzeeaazzăă îînn ttiimmpp,, ccee ppooaattee ffii mmaaii îînnddeeppăărrttaatt ((ccaazz îînn

ccaarree vvaallooaarreeaa ssaa iinnffoorrmmaaţţiioonnaallăă eessttee ssppoorriittăă,, iiaarr mmăăssuurriillee ddee pprrootteeccţţiiee ssii ccoonnsseerrvvaarree ssee

iimmppuunn ccuu nneecceessiittaattee)) ssaauu mmaaii aapprrooppiiaattee,, ssiittuuaaţţiiee îînn ccaarree îînnccăărrccăăttuurraa ddee iinnffoorrmmaaţţiiee eessttee mmuulltt

ddiimmiinnuuaattăă;;

CCuurrss 22

SSTTRRUUCCTTUURRAA FFIITTOOCCEENNOOZZEELLOORR

FFiizziioonnoommiiaa uunneeii ffiittoocceennoozzee

AAssppeeccttuull uunneeii ffiittoocceennoozzee

AA.. FFiizziioonnoommiiaa ffiittoocceennoozzeelloorr

FFiittoocceennoozzeellee rreepprreezziinnttăă uunn ssiisstteemm bbiioollooggiicc uunniittaarr ((ddaarr nnuu uunniiffoorrmm)) ..AAcceesstt ssiisstteemm eessttee

ddeeppeennddeenntt ddee ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee bbiioottooppuulluuii ((ppee ccaarree--ll ppooaattee iinnfflluueennţţaa)) ..AAcceesstt ssiisstteemm eessttee ssuuppuuss

rreeggllaajjuulluuii ddee ccăăttrree ssiisstteemmeellee iieerraarrhhiicc ssuuppeerriiooaarree..FFiieeccaarree ssppeecciiee aarree uunn aannuummiitt hhaabbiittuuss AAcceessttaa

rreezzuullttăă îînn uurrmmaa iinntteerraaccţţiiuunniiii ggeennoottiipp--ffeennoottiipp--mmeeddiiuu ..EEll ssee ppăăssttrreeaazzăă ccââtt ttiimmpp ssppeecciiaa îîşşii

mmeennţţiinnee iinntteeggrraalliittaatteeaa..

IInn ccaaddrruull ffiittoocceennoozzeelloorr eexxiissttăă iinntteerraaccţţiiuunnii ::

11.. îînnttrree ssppeecciiii,,

22.. îînnttrree aacceesstteeaa şşii mmeeddiiuu,,

33.. îînnttrree ggeennooffoonndduull ppooppuullaaţţiiiilloorr şşii aannssaammbblluull ffaaccttoorriilloorr ssttaaţţiioonnaallii rreezzuullttăă oo aannuummiittăă

îînnffăăţţiişşaarree ssppeecciiffiiccăă,, uunn hhaabbiittuuss ccaarraacctteerriissttiicc..

AAcceeaassttăă îînnffăăţţiişşaarree eessttee ffooaarrttee aasseemmăănnăăttooaarree llaa ::

11.. ttooaattee ffiittoocceennoozzeellee ccaarree ooccuuppăă bbiioottooppuurrii aasseemmăănnăăttooaarree

22.. ttooaattee ffiittoocceennoozzeellee ccaarree aauu oo ccoommppoozziiţţiiee fflloorriissttiiccăă ffooaarrttee aapprrooppiiaattăă..

DDeeffiinniiţţiiee

SSuummaa ccaalliittaattiivvăă şşii ccaannttiittaattiivvăă,, ccoonnssttaannttăă şşii ccaarraacctteerriissttiiccăă aa îînnssuuşşiirriilloorr mmoorrffoollooggiiccee aallee uunneeii

ffiittoocceennoozzee ppooaarrttăă nnuummeellee ddee ffiizziioonnoommiiee..

FFiizziioonnoommiiaa ffiittoocceennoozzeelloorr eessttee iimmpprriimmaattăă ddee::

aa.. ssppeecciiaa ssaauu ddee ssppeecciiiillee eeddiiffiiccaattooaarree,,

bb.. ffoorrmmeellee bbiioollooggiiccee ddoommiinnaannttee..

FFiizziioonnoommiiaa ccoonnssttiittuuiiee oo ccaarraacctteerriissttiiccăă mmoorrffoollooggiiccăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr.. EEaa ssee vvaa ppăăssttrraa aattââtt ttiimmpp

ccââtt nnuu vvoorr aaccţţiioonnaa ffoorrţţee eexxtteerrnnee ssaauu iinntteerrnnee,, ccuu oo aasseemmeenneeaa iinntteennssiittaattee îînnccââtt ssăă ddeeppăăşşeeaassccăă ppuutteerreeaa

ddee ssuuppoorrtt aa ccoommpplleexxuulluuii cceennoottiicc..

DDee oobbiicceeii,, ffiizziioonnoommiiaa eessttee iimmpprriimmaattăă ddee ssppeecciiaa ssaauu ddee ssppeecciiiillee eeddiiffiiccaattooaarree,, ddee ffoorrmmeellee bbiioollooggiiccee

ddoommiinnaannttee..

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii bbrrăăddeett::

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee bbrraadd ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

Page 7: fitocenologie

7

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((mmoolliidd))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((ssccoorruuşş,, ssoocc rrooşşuu,, aaffiinn,, mmăăcceeşş ffăărrăă ssppiinnii eettcc..))

cc.. ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((ffeerriiggii,, mmăăccrriişşuull iieeppuurreelluuii,, mmaarrggaarreettaa ccaarrppaattiiccăă,, ddeeggeettăărruuţţ,, ccllooppooţţeeii eettcc..))

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii mmoolliiddiişş

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee mmoolliidd ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((bbrraadd,, mmeesstteeaaccăănn))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((ssccoorruuşş,, ssoocc rrooşşuu,, aaffiinn,, mmăăcceeşş ffăărrăă ssppiinnii eettcc..))

cc.. ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((ffeerriiggii,, mmăăccrriişşuull iieeppuurreelluuii,, vvuullttuurriiccăă,, ddeeggeettăărruuţţ eettcc..))

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii ppiinneett

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee ppiinnuull rrooşşuu ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((bbrraadd,, mmoolliidd,, mmeesstteeaaccăănn))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((ssccoorruuşş,, iieennuuppăărr,, mmăăcceeşş))

cc.. ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((ccllooppooţţeeii,, ggaarrooffiiţţaa aallbbăă,, cciimmbbrriişşoorr,, vvuullttuurriiccăă eettcc..))

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii ffăăggeett

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee ffaagg ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((ccaarrppeenn,, tteeii,, aarrţţaarr,, ppaallttiinn eettcc..))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((ttuulliicchhiinnăă,, ccoorrnn,, ssaallbbăă rrââiiooaassăă,, aalluunn,, ppăădduucceell,, zzmmeeuurr))

cc.. ddee ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((vviinnaarriiţţăă,, ffeerriiggii,, mmiieerreeaa uurrssuulluuii,, ppoocchhiivvnniicc,, mmăăccrriişş))

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii ccăărrppiinneett

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee ccaarrppeenn ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((ffaagg,, tteeii,, cciirreeşş ssăăllbbaattiicc,, ffrraassiinn eettcc..))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((mmăăcceeşş,, ttuulliicchhiinnăă,, ccoorrnn,, aalluunn,, gghheerrgghhiinnaarr))

cc.. ddee ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((rrooccooiinnăă,, ssppâânnzz,, llaapptteellee ccuuccuulluuii,, vveerroonniiccăă,, rroodduull ppăămmâânnttuulluuii,, ssaallvviiee,,

ppeecceetteeaa lluuii SSoolloommnn eettcc..))

FFiizziioonnoommiiaa uunnuuii sstteejjăărriişş

EEssttee iimmpprriimmaattăă ddee sstteejjaarr ((ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă))

EEssttee îînnttrreeggiittăă ddee::

aa.. cceelleellaallttee ssppeecciiii aarrbboorreesscceennttee ((ggoorruunn,, ggâârrnniiţţăă,, ccaarrppeenn,, ffrraassiinn))

bb.. ssttrraattuull aarrbbuuşşttiilloorr ((ssaallbbăă rrââiiooaassăă,, aalluunn,, ppoorruummbbaarr,, ppăădduucceell,, mmuurr))

cc.. ddee ssttrraattuull iieerrbbuurriilloorr ((ppăăşşttiiţţăă,, ffllooaarreeaa ppaaşştteelluuii,, ppooppââllnniicc,, mmăăsseeaauuaa cciiuutteeii,, ssppâânnzz,, ggăăiinnuuşşăă))

BB.. AAssppeeccttuull uunneeii ffiittoocceennoozzee

SSee vvaa sscchhiimmbbaa îînn ffuunnccţţiiee ddee ::

--ssuucccceessiiuunneeaa aannoottiimmppuurriilloorr,,

--ddee ssttaarreeaa ffeennoollooggiiccăă aa ssppeecciiiilloorr ccoommppoonneennttee,, îînn ddiinnaammiiccaa lloorr aaccttuuaallăă..

Page 8: fitocenologie

8

AAssppeeccttuull eessttee mmaarrccaatt ddee ::

--vvâârrssttaa ffiittoocceennoozzeeii,,

--ppeerriiooddiicciittaatteeaa aanniilloorr ccuu ssaauu ffăărrăă ffrruuccttiiffiiccaaţţiiee,,

--aaccţţiiuunneeaa uunnoorr ffaaccttoorrii eexxtteerrnnii,, aabbiioottiiccii oorrii bbiioottiiccii..

DDeeffiinniiţţiiee::

AAssppeeccttuull rreepprreezziinnttăă îînnffăăţţiişşaarreeaa ((ssuummaa ccaalliittaattiivvăă şşii ccaannttiittaattiivvăă aa ccaarraacctteerriissttiicciilloorr

mmoorrffoollooggiiccee)) ppee ccaarree oo ffiittoocceennoozzăă oo aarree îînnttrr--uunn aannuummiitt mmoommeenntt ddiinn ppeerriiooaaddaa ssaa ddee

vveeggeettaaţţiiee şşii ccaarree ppooaattee ffii ddeeoosseebbiittăă ffeennoollooggiicc ddee llaa uunn aannoottiimmpp llaa aallttuull şşii rreeppeettaabbiillăă ddee llaa uunn

aann llaa aallttuull..

AAssppeeccttuull ssee iinntteeggrreeaazzăă îînn lliimmiitteellee ffiizziioonnoommiieeii aavvâânndd,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee cclliimmaattuulluuii nnoossttrruu,, uurrmmăăttooaarreeaa

ssuucccceessiiuunnee:: vveerrnnaall,, eessttiivvaall,, aauuttuummnnaall,, hhiibbeerrnnaall..

SSttrruuccttuurraa ccaalliittaattiivvăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr

FFiittoocceennooggeenneezzaa rreepprreezziinnttăă pprroocceessuull ddee ffoorrmmaarree şşii ccoonnssoolliiddaarree aa ffiittoocceennoozzeelloorr uunneeii aassoocciiaaţţiiii

vveeggeettaallee..PPee ppaarrccuurrssuull pprroocceessuulluuii ddee ffiittoocceennooggeenneezzăă aauu lloocc oo sseerriiee ddee mmooddiiffiiccăărrii ccaalliittaattiivvee

şşii//ssaauu ccaannttiittaattiivvee ::

aa.. îînn aannssaammbblluull ddee ssppeecciiii ccaarree ooccuuppăă oo aannuummiittăă ssuupprraaffaaţţăă,,

bb.. îînn ddiinnaammiiccaa ffaaccttoorriilloorr ssttaaţţiioonnaallii şşii mmiiccrroossttaaţţiioonnaallii,, mmooddeerraaţţii ddee aaccttiivviittaatteeaa îînnttrreegguulluuii

ccoommpplleexx bbiioocceennoottiicc..

-- AAcceessttee sscchhiimmbbăărrii::

aa.. ssuunntt mmaatteerriiaalliizzaattee îînn cciirrccuullaaţţiiaa şşii aaccuummuullaarreeaa mmaatteerriieeii,, eenneerrggiieeii şşii iinnffoorrmmaaţţiieeii

bb.. aauu tteennddiinnţţaa ((îînn ccoonnddiiţţiiii nnaattuurraallee)) ddee aa oorriieennttaa eevvoolluuţţiiaa ffiittoocceennoozzeeii sspprree ssttaaddiiuull ddee

mmaattuurriittaattee,, ddee cclliimmaaxx,, ssttaaddiiuu ccaarraacctteerriizzaatt pprriinnttrr--oo eecchhiilliibbrraarree ooppttiimmăă ccuu aannssaammbblluull ffaaccttoorriilloorr

eexxtteerrnnii şşii iinntteerrnnii,, pprriinn ddiivveerrssiittaattee ssppeecciiffiiccăă şşii ssttaabbiilliittaattee ssttrruuccttuurraallăă mmaarree..

-- cceerrcceettăărriillee ffiittoocceennoollooggiiccee uurrmmăărreesscc,, îînnttrr--oo pprriimmăă eettaappăă,, ccuunnooaaşştteerreeaa ccoommpplleexxuulluuii ddee ssppeecciiii

şşii ddee ffaaccttoorrii eeccoollooggiiccii ccaarree ccaarraacctteerriizzeeaazzăă vviiaaţţaa uunneeii ffiittoocceennoozzee

-- eettaappaa aannaalliittiiccăă,, ddee tteerreenn,, rreepprreezziinnttăă bbaazzaa ssiinntteettiizzaattooaarree..

-- FFiittoocceennoozzaa eessttee aallccăăttuuiittăă ddiinnttrr--uunn ccoommpplleexx ddee ssppeecciiii aauuttoottrrooffee

-- AAcceessttee ssppeecciiii ssuunntt rreepprreezzeennttaattee ddee ffiittooiinnddiivviizzii ddiissttrriibbuuiiţţii îînn ffiittooppooppuullaaţţiiii ccuu oorriiggiinnii

ggeeooggrraaffiiccee şşii cceerriinnţţee eeccoollooggiiccee mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn aapprrooppiiaattee,, ccuu ssttrruuccttuurrăă ccaarriioottiippiiccăă şşii

ccuu iimmppoorrttaannţţăă eeccoonnoommiiccăă ddiiffeerriittee..

-- AAcceesstteeaa ssee rreeuunneesscc îînn ccoommuunniittăăţţii,, rreellaattiivv bbiinnee ccoonnttuurraattee,, ccăărroorraa llee iimmpprriimmăă ccaarraacctteerriissttiiccii

pprroopprriiii..

-- IInn aabboorrddaarreeaa ssttrriicctt ccaalliittaattiivvăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr ssee vvaa iinnssiissttaa aassuupprraa::

11.. ccoommppoozziiţţiieeii fflloorriissttiiccee

22.. ssttrruuccttuurriiii bbiiooffoorrmmeelloorr

33 ssttrruuccttuurriiii ggeeooeelleemmeenntteelloorr

44.. ccoommppoorrttaammeennttuulluuii eeccoollooggiicc

55.. ssttrruuccttuurriiii ggeenneettiiccee

66.. vvaalloorriiii eeccoonnoommiiccee aa aacceessttoorraa..

11.. CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă

Page 9: fitocenologie

9

-- TToottaalliittaatteeaa ssppeecciiiilloorr aauuttoottrrooffee ccaarree ppaarrttiicciippăă llaa aallccăăttuuiirreeaa uunneeii ccoommuunniittăăţţii vveeggeettaallee,, şşii ccaarree

rreepprreezziinnttăă uunn eelleemmeenntt ddee ddiiffeerreennţţiieerree,, ddeelliimmiittaarree şşii ttiippiizzaarree aa ffiittoocceennoozzeelloorr..

CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă ddiiffeerrăă îînn ffuunnccţţiiee ddee::

aa.. rreeggiiuunneeaa ggeeooggrraaffiiccăă îînn ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă ffiittoocceennoozzeellee;;

bb.. ttiippuull ddee vveeggeettaaţţiiee ccăărreeiiaa îîii aappaarrţţiinnee;;

cc.. aallttiittuuddiinnee;;

dd.. iinntteennssiittaatteeaa aaccttiiuunniiii ffaaccttoorriilloorr aannttrrooppoo--zzooooggeennii;;

ee.. ssttaaddiiuull ddee eevvoolluuţţiiee aall ffiittoocceennoozzeeii..

ÎÎnn aannaalliizzaa ccoommppoozziiţţiieeii fflloorriissttiiccee ssee iiaauu îînn ccoonnssiiddeerraaţţiiee::

--NNuummăărruull ssppeecciiiilloorr

--CCaatteeggoorriiiillee cceennoottiiccee ddee ssppeecciiii ((ffiittoocceennoottiippuurriillee))..

11.. NNuummăărruull ssppeecciiiilloorr

--ooffeerrăă iinnffoorrmmaaţţiiii aassuupprraa ddiivveerrssiittăăţţiiii fflloorriissttiiccee

--ddiivveerrssiittaatteeaa fflloorriissttiiccăă vvaa iinnddiiccaa ggrraadduull ddee hhoommeeoossttaazziiee aa ssiisstteemmuulluuii ddaatt ;;

--oo ddiivveerrssiittaattee mmaarree ccoonnffeerrăă ssiisstteemmuulluuii şşii ppoossiibbiilliittăăţţii mmuullttiippllee ddee eevvoolluuţţiiee..

NNuummăărruull ddee ssppeecciiii ddiinnttrr--oo ffiittoocceennoozzăă iinnddiiccăă::

aa.. ppaarrttiiccuullaarriittăăţţii aallee eeccoottooppuulluuii ((iinncclluussiivv pprreessiiuunneeaa aannttrrooppoo--zzooooggeennăă));;

bb.. ssttaaddiiuull ddee eevvoolluuţţiiee aall ffiieeccăărreeii ffiittoocceennoozzee..

LLeeggiittăăţţii ccaarree gguuvveerrnneeaazzăă vvaarriiaabbiilliittaatteeaa nnuummăărruulluuii ddee ssppeecciiii::

--NNuummăărruull ddee ssppeecciiii ssccaaddee aattââtt llaattiittuuddiinnaall,, îînncceeppâânndd ddee llaa eeccuuaattoorr sspprree ppoollii,, ccââtt şşii aallttiittuuddiinnaall,,

ddiinn eettaajjuull ccoolliinnaarr ppâânnăă îînn cceell aallppiinn..

--ÎÎnn ccoonnddiiţţiiiillee aacceelleeiiaaşşii zzoonnee ddee vveeggeettaaţţiiee aarree lloocc oo ccrreeşştteerree aa nnuummăărruulluuii ddee ssppeecciiii,,

ccoonnccoommiitteenntt ccuu ::

-- ccrreeşştteerreeaa ssuupprraaffeeţţeeii ooccuuppaattăă ddee oo ffiittoocceennoozzăă,,

-- mmăărriirreeaa ddiivveerrssiittăăţţiiii mmiiccrroossttaaţţiioonnaallee ddee ppee ccuupprriinnssuull eeii,,

-- aapprrooppiieerreeaa ddee zzoonnaa ddee eeccoottoonn,,

-- ppee mmăăssuurrăă ccee ffiittoocceennoozzaa ssee aapprrooppiiee ddee ssttaaddiiuull ddee cclliimmaaxx..

NNuummăărruull ddee ssppeecciiii eessttee uunn iinnddiiccaattoorr vvaalloorrooss aall ssttrruuccttuurriiii fflloorriissttiiccee aa ffiittoocceennoozzeelloorr ((ddaarr şşii aall

aassoocciiaaţţiiiilloorr)),, eell ppuuttâânndd ffii uuttiilliizzaatt îînn ccaarraacctteerriizzaarreeaa iinnddiivviizziilloorr ddee aassoocciiaaţţiiee..

22.. CCaatteeggoorriiiillee cceennoottiiccee ddee ssppeecciiii ((ffiittoocceennoottiippuurriillee))

SSee ssttaabbiilleesscc aattââtt îînn tteerreenn,, ccââtt,, mmaaii aalleess,, îînn eettaappaa ddee pprreelluuccrraarree aa ddaatteelloorr aannaalliittiiccee oobbţţiinnuuttee îînn

pprriimmaa ffaazzăă aa uunneeii iinnvveessttiiggaaţţiiii ffiittoocceennoottiiccee

SSee aauu îînn vveeddeerree::

-- sseemmnniiffiiccaaţţiiaa lloorr cceennoottiiccăă ssaauu eeccoollooggiiccăă;;

-- ppoonnddeerreeaa lloorr ccaannttiittaattiivvăă;;

-- ffrreeccvveennţţaa ddee aappaarriiţţiiee îînn ffiittoocceennoozzee;;

-- iimmppoorrttaannţţaa lloorr ffiittooggeeooggrraaffiiccăă..

ŞŞccooaallaa ffiittoocceennoollooggiiccăă ddiinn RRoommâânniiaa,, aallăăttuurrii ddee mmuullţţii aaddeeppţţii aaii ŞŞccoolliiii ddee llaa ZZuurriicchh--MMoonnttppeelllliieerr

((ŞŞccooaallaa cceennttrraall--eeuurrooppeeaannăă)),, aacccceeppttăă îîmmppăărrţţiirreeaa ssppeecciiiilloorr ddiinn ssttrruuccttuurraa ffiittoocceennoozzeelloorr,, îînn::

II.. SSppeecciiii eeddiiffiiccaattooaarree ((ddoommiinnaannttee))

--pprriinn ccaannttiittaatteeaa iinnddiivviizziilloorr lloorr,, ccrreeeeaazzăă cceeaa mmaaii mmaarree ppaarrttee ddiinn ffiittoommaassăă,,

-- iimmpprriimmăă ffiizziioonnoommiiaa ffiittoocceennoozzeelloorr,, ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee ffiittoommeeddiiuulluuii lloorr,,

--ddeetteerrmmiinnăă ccoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă ssppeecciiffiiccăă ffiittoocceennoozzeelloorr uunneeii aassoocciiaaţţiiii..

IIII.. SSppeecciiii ccaarraacctteerriissttiiccee

Page 10: fitocenologie

10

-- ppoott ffii ::

aa.. ffiiddeellee:: îînnttââllnniittee eexxcclluussiivv îînnttrr--oo aannuummiittăă uunniittaattee cceennoottiiccăă

bb.. eelleeccttiivvee:: pprreezzeennttee,, ddee rreegguullăă,, îînnttrr--oo aannuummiittăă uunniittaattee,, ddaarr ccaarree ppoott ssăă aappaarrăă ccuu aabbuunnddeennţţăă

ssccăăzzuuttăă,, şşii îînn aallttee ggrruuppăărrii

cc.. pprreeffeerreennţţiiaallee:: rreeggăăssiittee îînn mmaaii mmuullttee ttiippuurrii ddee cceennoozzee vveeggeettaallee,, ddaarr ccuu ooppttiimmuull ddee

ddeezzvvoollttaarree îînnttrr--uunnaa ssiinngguurrăă

IIIIII.. SSppeecciiii iinnddiiccaattooaarree

-- pprreezziinnttăă pprreeffeerriinnţţee ddaarr şşii eexxiiggeennţţee ffaaţţăă ddee aannuummiittee vvaalloorrii aallee uunnoorr ffaaccttoorrii ssttaaţţiioonnaallii,,

ffuunnccţţiioonnâânndd ccaa vveerriittaabbiillee şşii eexxppeeddiittiivvee aappaarraattee ddee mmăăssuurrăă..

IIVV.. SSppeecciiii îînnssooţţiittooaarree

-- nnuu aauu pprreeffeerriinnţţee cceennoottiiccee eevviiddeennttee,, ffiiiinndd îînnttââllnniittee îînn ggrruuppăărrii vveeggeettaallee ddeessttuull ddee ddeeoosseebbiittee

îînnttrree eellee şşii,, ddeeccii,, rroolluull lloorr iinnffoorrmmaattiivv eessttee mmaaii rreedduuss ((nnuu şşii cceell eeccoollooggiicc !!))..

VV.. SSppeecciiii îînnttââmmppllăăttooaarree ((aacccciiddeennttaallee))

-- aappaarr ffiiee îînn ggrruuppăărrii îînnvveecciinnaattee ((uunneeoorrii cchhiiaarr ffooaarrttee îînnddeeppăărrttaattee,, ffiiiinndd aadduussee ddee ddiivveerrşşii

ffaaccttoorrii ffiizziiccii ssaauu bbiioollooggiiccii)),, ffiiee ccaa rrăămmăăşşiiţţee ddiinn ssttaaddiiiillee iinniiţţiiaallee ddee eevvoolluuţţiiee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr

rreessppeeccttiivvee..

VVII.. SSppeecciiii ddiiffeerreennţţiiaallee

-- iinnddiivviidduullaaiizzeeaazzăă uunn ggrruupp ddee ffiittoocceennoozzee ddiinnttrr--oo aannuummiittăă rreeggiiuunnee,, ssaauu ddiinn aannuummiittee ssttaaţţiiuunnii,,

ffaaţţăă ddee aalltteellee aasseemmăănnăăttooaarree lloorr ddiinn ppeerriimmeettrruull ggeenneerraall ddee rrăăssppâânnddiirree aall uunniittăăţţiiii

cceennoottaaxxoonnoommiiccee rreessppeeccttiivvee..

SSppeecciiiillee ddiinnttrr--oo ffiittoocceennoozzăă ssee îînnccaaddrreeaazzăă îînnttrr--uunnaa ddiinn ggrruuppeellee::

aa.. cceennoottiiccăă

bb.. eeccoollooggiiccăă

SSuubb aassppeeccttuull iinnffoorrmmaattiivv,, iinntteerreesseeaazzăă ssppeecciiiillee ccaarree aallccăăttuuiieesscc ggrruuppaa cceennoottiiccăă::

aa.. rreeuunneeşşttee ttooaattee ssppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee uunneeii aassoocciiaaţţiiii şşii uunniittăăţţiilloorr eeii iieerraarrhhiicc ssuuppeerriiooaarree

bb.. iinncclluuddee ssppeecciiiillee eeddiiffiiccaattooaarree,, ccaarraacctteerriissttiiccee,, ddaarr şşii uunneellee ddiinn cceellee iinnddiiccaattooaarree şşii

ddiiffeerreennţţiiaallee

IImmppoorrttaannţţăă iinnffoorrmmaattiioonnaallăă pprreezziinnttăă şşii ggrruuppaa eeccoollooggiiccăă ::

aa.. ccuupprriinnddee ssppeecciiiillee aaddaappttaattee llaa ccoonnddiiţţiiiillee eeddaaffoo--cclliimmaattiiccee şşii oorrooggrraaffiiccee ooffeerriittee ddee ssttaaţţiiuunneeaa

îînn ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă ffiittoocceennoozzeellee uunneeii aassoocciiaaţţiiii ssaauu aallee uunnuuii ggrruupp ddee aassoocciiaaţţiiii îînnrruuddiittee.. IInnttrree

cceellee ddoouuăă ggrruuppee eexxiissttăă oo ccoorreessppoonnddeennţţăă,, ddaarr nnuu şşii oo ssuupprraappuunneerree,, IInn ggrruuppaa cceennoottiiccaa ssuunntt

ccuupprriinnssee ssppeecciiii ccaarree nnuu ssee rreeggăăsseesscc îînn ccaatteeggoorriiaa cceelloorr iinnddiiccaattooaarree,, ddeeccii nniiccii îînn ggrruuppaa

eeccoollooggiiccăă.. EEssttee ccaazzuull ssppeecciiiilloorr ccuu llaarrggăă aammpplliittuuddiinnee eeccoollooggiiccăă ((eeuurriittooppee)) ccaarree eeddiiffiiccăă

ffiittoocceennoozzeellee mmaaii mmuullttoorr aassoocciiaaţţiiii vveeggeettaallee..

EExxeemmpplluu::

-- AAggrroossttiiss tteennuuiiss ((iiaarrbbaa ccââmmppuulluuii)),, ssppeecciiee eeuurriittooppăă,, ppee ccaarree oo îînnttââllnniimm ccaa şşii ccoo--eeddiiffiiccaattoorr

îîmmpprreeuunnăă ccuu FFeessttuuccaa rruuppiiccoollaa ((ppăăiiuuşşuull ssuullccaatt ssaauu rruuppiiccooll)),, ccuu FFeessttuuccaa rruubbrraa,,

AAnntthhooxxaanntthhuumm ooddoorraattuumm eettcc..

-- AAggrroossttiiss tteennuuiiss ffaaccee ppaarrttee ddiinn ggrruuppaa cceennoottiiccăă,, ddaarr lliippsseeşşttee ddiinn cceeaa eeccoollooggiiccăă,,

-- FFeessttuuccaa rruuppiiccoollaa ppooaattee ffii ccuupprriinnss şşii îînn ggrruuppaa eeccoollooggiiccăă,, iinnddiiccâânndd cclliimmăă aarriiddăă şşii ccaallddăă,,

ssoolluurrii ssllaabb--aacciidd--nneeuuttrrooffiillee,, lluummiinnoozziittaattee ppuutteerrnniiccăă eettcc..

IInn aassoocciiaaţţiiaa AAggrroossttiioo--FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee,, ggrruuppaa cceennoottiiccăă vvaa ccuupprriinnddee ppee cceeii ddooii

eeddiiffiiccaattoorrii,,

Page 11: fitocenologie

11

LLaa aacceeşşttiiaa ssee aaddaauuggăă ccccaa 3300 ssppeecciiii ccaarraacctteerriissttiiccee ddiivveerrsseelloorr uunniittăăţţii ccee ssuubboorrddoonneeaazzăă aacceeaassttăă

aassoocciiaaţţiiee.. OO sseerriiee ddee ssppeecciiii ((aalliioorr,, gghhiizzddeeii,, bbăărrbbooaassăă,, ssccaaiiuull ddrraaccuulluuii eettcc)),, ffiiiinndd ccaarraacctteerriissttiiccee

ppaajjiişşttiilloorr xxeerrooffiillee,, vvoorr ssuuggeerraa ddiirreeccţţiiaa ddee eevvoolluuţţiiee îînn ccoonnddiiţţiiiillee mmeennţţiinneerriiii ppăăşşuunnaattuulluuii iinntteennssiivv..

AAlltteellee,, ppiippiirriigguull,, mmeennttaa,, iinnddiiccăă pprreezzeennţţaa nnaannooddeepprreessiiuunniilloorr ccuu eexxcceess ddee uummiiddiittaattee.. ZZââzzaanniiaa,, ssppiinnuull

şşii cciiccooaarreeaa mmaarrcchheeaazzăă pprroocceessuull ddee rruuddeerraalliizzaarree,, FFiirruuţţaa ddee lliivvaaddăă,, ssâânnzziieenneellee,, sscclliippeeţţiiii eevviiddeennţţiiaazzăă

oo uummiiddiittaattee mmooddeerraattăă aa ssoolluurriilloorr.. OO sseerriiee ddee ssppeecciiii ccoonnssiiddeerraattee ccaa îînnssooţţiittooaarree ssaauu îînnttââmmppllăăttooaarree

ssuubb aassppeecctt cceennoottiicc,, ccaappăăttăă vvaallooaarree iinnffoorrmmaattiioonnaallăă ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree eeccoollooggiicc,, ddiinnaammiicc şşii

ccoorroollooggiicc..

-- DDiinn pprreezzeennttaarreeaa aassppeecctteelloorr pprriivviinndd ccoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă,, ssee ppoott ddeesspprriinnddee uurrmmăăttooaarreellee iiddeeii::

11-- nneecceessiittaatteeaa iiddeennttiiffiiccăărriiii ccoorreeccttee şşii ccoommpplleettee aa ffiittoottaaxxoonniilloorr;;

22-- iimmpprriimmăă ffiittoocceennoozzeelloorr ccaarraacctteerriissttiicceellee mmoorrffoo––ssttrruuccttuurraallee,,

33-- rreefflleeccttăă ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee aammbbiiaannţţeeii eeccoollooggiiccee ggeenneerraallee şşii llooccaallee..

CCuu ccââtt oo ffiittoocceennoozzăă eessttee mmaaii ccoommpplleexx ssttrruuccttuurraattăă fflloorriissttiicc,, ccuu aattââtt aappaarr mmaaii mmuullttee nniişşee

eeccoollooggiiccee ppeennttrruu ppooppuullaaţţiiiillee ddee ccoonnssuummaattoorrii şşii ddeessccoommppuunnăăttoorrii;;

CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccaa rreepprreezziinnttăă uunnuull ddiinn ccrriitteerriiiillee ddee bbaazzăă îînn ssttaabbiilliirreeaa ttiippuurriilloorr ddee ffiittoocceennoozzee şşii

aassoocciiaaţţiiii vveeggeettaallee ((îînn cceennoottaaxxoonnoommiiee)),, ffăărrăă aa aabbssoolluuttiizzaa îînnssăă iimmppoorrttaannţţaa uunneeiiaa ssaauu aalltteeiiaa ddiinn

ccaatteeggoorriiiillee cceennoottiiccee,, ffăărrăă aa nneegglliijjaa rroolluull iinnffoorrmmaattiivv ppee ccaarree--ll jjooaaccăă aassppeecctteellee eeccoollooggiiccee şşii

cceellee ssiinnddiinnaammiiccee..

CCuurrss 33

BBIIOOFFOORRMMEELLEE ŞŞII RROOLLUULL LLOORR ÎÎNN AALLCCĂĂTTUUIIRREEAA

FFIITTOOCCEENNOOZZEELLOORR

CCoonnssiiddeerraaţţiiii ggeenneerraallee IInn eevvoolluuţţiiaa lloorr oorrggaanniissmmeellee ttiinndd sspprree oo ddiivveerrssiiffiiccaarree mmoorrffoo--ssttrruuccttuurraallăă,, sspprree oo mmăărriirree aa

vvaarriiaabbiilliittăăţţiiii ggeennoottiippiiccee îînn ggeennooffoonndduurriillee ppooppuullaaţţiiiilloorr,, ddaarr şşii sspprree oo ccoonnvveerrggeennţţăă aa ccaarraacctteerreelloorr..

CCeellee 550000..000000 ddee sspp.. ddee ppee TTeerrrraa ssee ssuuppuunn lleeggiittăăţţiilloorr ddiivveerrggeennţţeeii şşii ccoonnvveerrggeennţţeeii

RReezzuullttaattuull eessttee oo ddiivveerrssiittaattee rriiddiiccaattăă,, ddaarr ssii ddoobbâânnddiirreeaa uunnoorr ccaarraacctteerree mmoorrffoollooggiiccee,, aannaattoommiiccee,,

ffiizziioollooggiiccee,, oorrii aa uunnoorr pprreeffeerriinnţţee eeccoollooggiiccee ccaarree aapprrooppiiee ssppeecciiii mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn îînnddeeppăărrttaattee

ssuubb aassppeecctt ffiillooggeenneettiicc..

AAcceessttee ccaarraacctteerree ss--aauu ccoonnttuurraatt îînn ttiimmpp pprriinn mmeeccaanniissmmee sseelleeccttiivvee,, ccaarree ffaavvoorriizzeeaazzaa ddeezzvvoollttaarreeaa

aacceelloorr ppllaannttee ccaarree ssee aaddaapptteeaazzaa,, îînnttrr--oo mmaaii mmaarree mmăăssuurrăă,, ccuu vvaalloorriillee ffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu ddiinnttrr--oo

aannuummiittăă ppeerriiooaaddăă ggeeoollooggiiccăă ssii ddiinnttrr--oo rreeggiiuunnee ddaattăă..

BBiiooffoorrmmeellee rreeuunneesscc aacceellee ccaatteeggoorriiii ddee ppllaannttee ccaarree,, ddeeşşii aappaarrţţiinn llaa uunniittăăţţii ttaaxxoonnoommiiccee ddiiffeerriittee,, ccaa

rreezzuullttaatt aall îînnddeelluunnggaatteeii eevvoolluuţţiiii ccoonnvveerrggeennttee îînn ccoonnddiiţţiiii ddee mmeeddiiuu mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn

ssiimmiillaarree,, aauu ddoobbâânnddiitt oo sseerriiee ddee ccaarraacctteerree şşii aaddaappttăărrii mmoorrffoo--aannaattoommoo--ffiizziioollooggiiccee aasseemmăănnăăttooaarree,, ccee

llee ccoonnffeerrăă aavvaannttaajjee ccoommppeettiittiivvee îînn lluuppttaa iinntteerrssppeecciiffiiccăă şşii îînn vvaalloorriiffiiccaarreeaa ooppttiimmăă aa ccoonnddiiţţiiiilloorr

ssttaaţţiioonnaallee..

IInn şşttiiiinnţţaa,, tteerrmmeennuull ddee bbiiooffoorrmmăă,, ssaauu ffoorrmmăă ddee vviiaaţţăă ((lliivvee ffoorrmm''ss)) aa ffoosstt iinnttrroodduuss ddee WWaarrmmiinngg..

AAcceessttee bbiiooffoorrmmee ssuunntt eexxpprreessiiaa eexxtteerriioorriizzaattăă aa uunnoorr ccoonnddiiţţiiii eeccoollooggiiccee ccaarree aauu mmooddeellaatt

ggeennoottiippuurrii vvaarriiaattee,, ffăăccâânndduu--llee mmaaii aappttee îînn lluuppttaa iinntteerrssppeecciiffiiccăă ppeennttrruu eexxiisstteennţţăă.. IInn aacceessttee ccoonnddiiţţiiii,,

ccuunnooaaşştteerreeaa ssttrruuccttuurriiii dduuppăă bbiiooffoorrmmee ooffeerrăă ssppeecciiaalliişşttiilloorr iinnffoorrmmaaţţiiii pprriivviinndd ssttrruuccttuurraa şşii eevvoolluuttiiaa îînn

Page 12: fitocenologie

12

ttiimmpp aa ffiittoocceennoozzeelloorr,, iinnfflluueennţţeellee aannttrrooppoo--zzooooggeennee pprreeccuumm şşii ggrraadduull ddee eecchhiilliibbrruu ddiinnttrree aacceessttee

ffiittoocceennoozzee şşii ffaaccttoorriiii ddee mmeeddiiuu..

CCeell mmaaii aacccceeppttaatt ssiisstteemm ddee ccllaassiiffiiccaarree aa bbiiooffoorrmmeelloorr ssee bbaazzeeaazzăă ppee mmoodduull îînn ccaarree ssuunntt pprrootteejjaattee,,

îînn ttiimmppuull sseezzoonnuulluuii nneeffaavvoorraabbiill,, ssttrruuccttuurriillee ddee rreeggeenneerraarree aallee ppllaanntteelloorr,, rreessppeeccttiivv ppoozziiţţiiaa

oorrggaanneelloorr ddee rreeîînnnnooiirree ((aa mmuugguurriilloorr))..

CCaatteeggoorriiii ddee ffoorrmmee bbiioollooggiiccee TTeerrooffiittee ((TThheerroopphhyyttaa,, TT)) –– ppllaannttee aannuuaallee ((TThh)) ssaauu bbiiaannuuaallee ((TTHH)) ccaarree ssuupprraavviieeţţuuiieesscc

ppeerriiooaaddeelloorr nneeffaavvoorraabbiillee ssuubb ffoorrmmăă ddee sseemmiinnţţee ssaauu ssppoorrii,, îînn ccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree oorrggaanneellee vveeggeettaattiivvee

ssee ddeeggrraaddeeaazzăă.. EExx..:: PPaappaavveerr sspp..

HHeemmiiccrriippttooffiittee ((HHeemmiiccrryyppttoopphhyyttaa,, HH)) –– ssppeecciiii eerrbbaacceeee ppeerreennee,, ccuu mmuugguurrii hhiibbeerrnnaallii ffoorrmmaaţţii ppee

ttuullppiinnii ssuubbtteerraannee,, ddaarr llooccaalliizzaaţţii ffooaarrttee aapprrooaappee ddee ssuupprraaffaaţţaa ssoolluulluuii,, aassttffeell îînnccââtt ppoott ffii pprrootteejjaaţţii ddee

ffrruunnzzeellee rroozzeetteelloorr bbaazzaallee,, ddee zzăăppaaddăă ssaauu//şşii lliittiieerrăă.. EExx..:: AAcchhiilllleeaa sspp..,, FFrraaggaarriiaa sspp..,, LLyyssiimmaacchhiiaa sspp..,,

RRaannuunnccuulluuss rreeppeennss,, TTaarraaxxaaccuumm sspp..

GGeeooffiittee ((GGeeoopphhyyttaa,, GG)) –– ppllaannttee ddee uussccaatt,, ccuu oorrggaanneellee ddee rreezziisstteennţţăă ((bbuullbbii,, rriizzoommii,, ttuubbeerrccuullii,,

mmuugguurrii rraaddiiccuullaarrii,, rrăăddăăcciinnii ttuubbeerriizzaattee)) ssiittuuaattee îînn ssooll..

EExx.. AAnneemmoonnee sspp..,, CCrrooccuuss sspp..

HHeelloohhiiddaattooffiittee ((hheellooss == mmllaaşşttiinnăă,, ppaalluussttrruu,, hhiiddaattooss == ddee aappăă HHhh)) –– ppllaannttee aaccvvaattiiccee şşii ppaalluussttrree

llaa ccaarree oorrggaanneellee ddee rreezziisstteennţţăă ppeerrssiissttăă ppeessttee iiaarrnnăă îînn mmeeddiiuull aaccvvaattiicc.. EExx..:: NNyymmpphhaaeeaa sspp..,, NNuupphhaarr

sspp..

CCaammeeffiittee ((CChhaammaaeepphhyyttaa,, CChh)) –– ppllaannttee eerrbbaacceeee şşii aarrbbuuşşttii ccuu mmuugguurrii ddee rreeggeenneerraarree llooccaalliizzaaţţii

aapprrooaappee ddee ssuupprraaffaaţţaa ssoolluulluuii ((ssuubb 2255––3300 ccmm îînnăăllţţiimmee)) şşii pprrootteejjaaţţii ppeessttee iiaarrnnăă ddee ssttrraattuull ddee zzăăppaaddăă

ssaauu ddee lliittiieerrăă.. EExx..:: TTrriiffoolliiuumm rreeppeennss,, VVaacccciinniiuumm sspp..,, VViinnccaa sspp..,, ppllaannttee--ppeerrnniiţţee ((MMiinnuuaarrttiiaa

sseeddooiiddeess,, SSiilleennee aaccaauulliiss))

FFaanneerrooffiittee ((PPhhaanneerroopphhyyttaa,, PPhh)) –– ppllaannttee lleemmnnooaassee ccuu mmuugguurriiii hhiibbeerrnnaallii ((ddee îînnllooccuuiirree)) llooccaalliizzaaţţii

llaa ddiissttaannţţăă ffaaţţăă ddee ssuupprraaffaaţţaa ssoolluulluuii ((mmiinniimmuumm 2255––3300 ccmm îînnăăllţţiimmee)) şşii pprrootteejjaaţţii îînn ggeenneerraall ddee

ccaattaaffiillee.. ÎÎnn ccaaddrruull aacceessttuuii ggrruupp ssee ddiissttiinngg::

--nnaannooffaanneerrooffiittee -- nnPPhh ssaauu NN -- ccuu mmuugguurrii ssiittuuaaţţii îînnttrree 00,,2255--22 mm:: RRuubbuuss iiddaaeeuuss,, RRoossaa

ccaanniinnaa,, DDaapphhnnee mmeezzeerreeuumm

--mmeezzooffaanneerrooffiittee -- mmPPhh ssaauu MM -- ccuu mmuugguurrii îînnttrree 22--1155 mm ddee llaa ssooll:: SSaalliixx ppuurrppuurreeaa,,

CCoorryylluuss aavveellllaannaa,, SSaammbbuuccuuss nniiggrraa

--mmeeggaaffaanneerrooffiittee--MMPPhh ssaauu MMMM--llaa ccaarree mmuugguurriiii ssuunntt ssiittuuaaţţii ppeessttee 1155mm:: AAbbiieess aallbbaa,,

FFaagguuss ssyyllvvaattiiccaa,, QQuueerrccuuss ppeettrraaeeaa

SSEEMMNNIIFFIICCAAŢŢIIAA BBIIOOFFOORRMMEELLOORR

FFaanneerrooffiitteellee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă vveeggeettaaţţiiaa lleemmnnooaassăă ddee ppee GGlloobb,, nnuummeerriicc eellee ffiiiinndd cceell mmaaii bbiinnee

rreepprreezzeennttaattee îînn ppăădduurriillee ttrrooppiiccaallee uummeeddee,, ssccăăzzâânndd îînn ddiivveerrssiittaattee ppee mmăăssuurraa aapprrooppiieerriiii ddee

ppoollii.. PPee aallttiittuuddiinnee,, ffaanneerrooffiitteellee ssee rreedduucc ccaa nnuummăărr ddee ssppeecciiii,, lliippssiinndd ccoommpplleett îînn eettaajjuull aallppiinn

şşii îînn cceell nniivvoo--ggllaacciiaarr;;

CCaammeeffiitteellee ssuunntt ssppeecciiffiiccee rreeggiiuunniilloorr ccuu iieerrnnii ggeerrooaassee şşii bbooggaattee îînn pprreecciippiittaaţţiiii ssuubb ffoorrmmăă ddee

nniinnssooaarree ((ttuunnddrree ppoollaarree,, eettaajj ssuubbaallppiinn ssii aallppiinn)),, ddaarr ppaarrttiicciippăă ccuu oo ppoonnddeerree îînnsseemmnnaattăă şşii îînn

rreeggiiuunniillee îînn ccaarree bbaatt vvâânnttuurrii uussccaattee oo bbuunnăă ppeerriiooaaddăă ddiinn aann,, ttuuffeellee lloorr ddeessee ccrreeâânndd uunn

mmiiccrroocclliimmaatt ccee llee ppeerrmmiittee ssăă--şşii ttrreeaaccăă mmuugguurriiii vveeggeettaattiivvii ppeessttee ppeerriiooaaddaa ddee ssttrreessss..

Page 13: fitocenologie

13

HHeemmiiccrriippttooffiitteellee iilluussttrreeaazzăă uunn cclliimmaatt mmooddeerraatt,, aabbuunnddeennţţaa ffoorrmmaaţţiiiilloorr iieerrbbooaassee eeddiiffiiccaattee ddee

ppooaacceeeellee ppeerreennee ((ssaavvaannee,, sstteeppee,, pprreeeerriiii,, ppaammppaassuurrii)).. IInn ccaazzuull ccrreesstteerriiii ppoonnddeerriiii lloorr îînnttrr--oo

ggrruuppaarree lleemmnnooaassăă,, eellee vvoorr mmaarrccaa uunn îînncceeppuutt aall iinnssttaallăărriiii ggrruuppăărriilloorr sseeccuunnddaarree oorrii oo

iinntteerrvveennţţiiee aannttrrooppiiccăă ccuu iinntteennssiittăăţţii vvaarriiaabbiillee..

GGeeooffiitteellee iinnffoorrmmeeaazzăă aassuupprraa eexxiisstteennţţeeii uunnoorr ppeerriiooaaddee ddee vveeggeettaaţţiiee ssccuurrttăă oorrii aa uunnoorr ccoonnddiiţţiiii

ssttaaţţiioonnaarree ccaarree ooffeerrăă ooppttiimmuull eeccoollooggiicc uunn ttiimmpp lliimmiittaatt,, ccaauuzzaa aacceessttoorr ssiittuuaaţţiiii ffiiiinndd ffiiee

tteemmppeerraattuurriillee ssccăăzzuuttee,, ffiiee ppeerriiooaaddee ddee sseecceettăă şşii uussccăăcciiuunnee pprreelluunnggiittee..

TTeerrooffiitteellee ssuuggeerreeaazzăă uunn cclliimmaatt mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn aarriidd şşii uunn ggrraadd rriiddiiccaatt ddee aannttrrooppiizzaarree

aa fflloorreeii ssaauu vveeggeettaaţţiieeii uunneeii rreeggiiuunnii..

UUnn pprroocceenntt rriiddiiccaatt aall HHeelloohhiiddaattooffiitteelloorr iinnddiiccăă oo rreeggiiuunnee îînn ccaarree ddoommiinnăă ssaauu ssuunntt ffrreeccvveennttee

ffoorrmmaaţţiiuunniillee aaccvvaattiiccee şşii ppaalluussttrree.. IInn ggeenneerraall,, mmeeddiiuull aaccvvaattiicc ffiiiinndd ddeessttuull ddee uunniiffoorrmm,, nnuu vvoomm

îînnttââllnnii oo ddiivveerrssiittaattee ffooaarrttee mmaarree aa ttaaxxoonniilloorr ccee--ll ppooppuulleeaazzăă..

CCuunnooaaşştteerreeaa ccoommppoozziiţţiieeii îînn bbiiooffoorrmmee,, aa ppoonnddeerriiii aacceessttoorraa::

-- ooffeerrăă iinnffoorrmmaaţţiiii ppaalleeooeeccoollooggiiccee aassuupprraa fflloorreeii ssaauu vveeggeettaaţţiieeii uunneeii rreeggiiuunnii ooaarreeccaarree;;

-- ddăă rreellaaţţiiii pprriivviittooaarree llaa eecchhiilliibbrruull ffiittoocceennoozzeelloorr ccuu aannssaammbblluull ccoonnddiiţţiiiilloorr ddee mmeeddiiuu şşii ccuu

ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee ssttaaţţiiuunniilloorr;;

-- ssuuggeerreeaazzăă ddiirreeccţţiiiillee ppoossiibbiillee ddee eevvoolluuţţiiee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr aannaalliizzaattee,, pprreeccuumm şşii iinntteennssiittaatteeaa

pprreessiiuunniiii ffaaccttoorruulluuii aannttrrooppoo--zzooooggeenn;;

-- ccoonnttrriibbuuiiee llaa eelluucciiddaarreeaa ssttrruuccttuurriiii ffiittoocceennoozzeelloorr ddeeooaarreeccee ttooaattee ssppeecciiiillee vveeggeettaallee ddiinn iinntteerriioorruull

uunnuuii iinnddiivviidd ddee aassoocciiaaţţiiee,, ccaarree aappaarrţţiinn aacceelleeiiaassii bbiiooffoorrmmee,, aallccăăttuuiieesscc oo ssiinnuuzziiee,, eelleemmeenntt ssttrruuccttuurraall

aall ffiittoocceennoozzeeii,, ccuu sseemmnniiffiiccaaţţiiee mmoorrffoollooggiiccăă şşii eeccoollooggiicc--aaddaappttaattiivvăă..

CCuurrss 44

GGEEOOEELLEEMMEENNTTEELLEE ((EELLEEMMEENNTTEELLEE FFLLOORRIISSTTIICCEE)) ŞŞII

SSEEMMNNIIFFIICCAAŢŢIIAA LLOORR

EECCOO--CCEENNOOTTIICCĂĂ ŞŞII FFIITTOOGGEEOOGGRRAAFFIICCĂĂ

aa)) DDeeffiinniittiiee şşii ccllaassiiffiiccaarree

PPooppuullaaţţiiiillee vveeggeettaallee ttiinndd sspprree oo ccoonnttiinnuuăă ccuucceerriirree ddee nnooii ssuupprraaffeeţţee,, aattuunnccii ccâânndd ffaaccttoorriiii ddee

mmeeddiiuu llee ssuunntt ffaavvoorraabbiillii,, ssaauu ssee rreettrraagg îînn aarreeaallee aaddăăppoossttiittee,, ccâânndd aacceeşşttiiaa aaccţţiioonneeaazzăă ccuu ffoorrţţee

eennttrrooppiiccee ccrreessccuuttee..

DDiinn aacceeaassttăă ccoonnffrruunnttaarree ppeerrmmaanneennttăă ddiinnttrree tteennddiinnţţaa ppooppuullaaţţiiiilloorr ddee aa--şşii mmăărrii ppllaassttiicciittaatteeaa

eeccoollooggiiccăă ((pprriinn mmuuttaaţţiiii,, rreessttrruuccttuurrăărrii aarrhhiitteeccttuurraallee şşii nnuummeerriiccee aallee ccrroommoozzoommiilloorr eettcc)) şşii rreezziisstteennţţaa

mmeeddiiuulluuii llaa aacceessttee îînnnnooiirrii,, ss--aauu nnăăssccuutt pprroocceesseellee eevvoolluuttiivvee pprriimmaarree,, ss--aauu ddeelliimmiittaatt aarreeaalleellee ddee

rrăăssppâânnddiirree aallee ssppeecciiiilloorr..

IInn ccaaddrruull aacceessttoorr aarreeaallee ddee rrăăssppâânnddiirree aallee ssppeecciiiilloorr ((aarreeaall ggeeooggrraaffiicc)),, ffiittooiinnddiivviizziiii nnuu ooccuuppăă îînn

ttoottaalliittaattee ssuupprraaffaaţţaa rreessppeeccttiivvăă,, ccii nnuummaaii aacceellee ssttaaţţiiuunnii ccaarree rrăăssppuunndd cceerriinnţţeelloorr oorrii ccaappaacciittăăţţiiii lloorr

ddee ssuuppoorrtt..

PPee uunn tteerreenn ooaarreeccaarree ssee vvoorr îînnttââllnnii ssppeecciiii ccuu aarreeaallee mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn ddiiffeerriittee,, ccuu oorriiggiinnii

ggeeooggrraaffiiccee ddeeoosseebbiittee şşii ccuu eexxiiggeennţţee eeccoollooggiiccee ddiinn cceellee mmaaii vvaarriiaattee..

Page 14: fitocenologie

14

VVoorr ccoonnvviieeţţuuii ssppeecciiii ppăăttrruunnssee îînn ttiimmppuurrii ffooaarrttee îînnddeeppăărrttaattee,, aallăăttuurrii ddee aalltteellee aajjuunnssee aaiiccii rreellaattiivv

rreecceenntt..

FFlloorraa şşii vveeggeettaaţţiiaa uunneeii rreeggiiuunnii aappaarr ccaa uunn aaddeevvăărraatt mmoozzaaiicc,, ccoonnssiiddeerraattee ssuubb aassppeeccttuull::

aa)) oorriiggiinniiii lloorr ggeenneettiiccee,,

bb)) aall mmiiggrraaţţiieeii lloorr,,

cc)) aall aarreeaalluulluuii aaccttuuaall ddee rrăăssppâânnddiirree..

DDeeffiinniiţţiiee::

GGeeooeelleemmeenntteellee ddeesseemmnneeaazzăă ccaatteeggoorriiii ddee ssppeecciiii vveeggeettaallee,, mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn îînnddeeppăărrttaattee

ffiillooggeenneettiicc,, ccaarree,, îînn ddeeccuurrssuull pprroocceessuulluuii ddee ssppeecciiaaţţiiee,, aauu ooccuuppaatt aacceeeeaaşşii rreeggiiuunnee ggeeooggrraaffiiccăă,, ddee

uunnddee aauu mmiiggrraatt şşii ss--aauu iinntteeggrraatt cceennoottiicc îînn aaccttuuaalleellee aarreeaallee..

PPrriinncciippaalleellee ccaatteeggoorriiii ddee ggeeooeelleemmeennttee::

•• CCIIRRCCUUMMPPOOLLAARREE -- CCpp ssaauu CCiirrcc

SSuunntt ssppeecciiiillee ccuu oorriiggiinnee ssiittuuaattăă ddiinnccoolloo ddee lliimmiittaa nnoorrddiiccăă aa ppăădduurriilloorr ddee ttaaiiggaa,,

ccaarraacctteerriissttiiccee ttuunnddrreelloorr.. SSee ssuubbîîmmppaarrtt îînn::

aa.. cciirrccuummppoollaarree pprroopprriiuu--zziissee -- CCpp ssaauu CCiirrcc

bb.. cciirrccuummppoollaarree bboorreeaallee –– CCpp((bboorr))

cc.. cciirrccuummppoollaarree aarrccttiicc--aallppiinnee––AApp ((AArrcctt--aallpp))

LLiigguullaarriiaa ssiibbiirriiccaa

((ccuurreecchhii ddee mmuunnttee)) –– CCpp..SSee îînnttââllnneeşşttee îînn zzoonnee uummeeddee,, mmllăăşşttiinnooaassee,, ppaajjiişşttii îînnmmllăăşşttiinniittee ttiinnooaavvee,,

bbuurruuiieenniişşuurrii îînn lluunngguull vvăăiilloorr.. ÎÎnn AArrggeeşş aa ffoosstt iiddeennttiiffiiccaattăă llaa BBrruussttuurreett,, îînn CChheeiillee

DDââmmbboovviicciiooaarreeii..PPllaannttăă rreelliiccttăă..

AAnnddrroommeeddaa ppoolliiffoolliiaa

((RRuuggiinnaarree)) -- CCppEErriiccaacceeee rraarrăă,, îînnttââllnniittăă îînn mmllaaşşttiinnii şşii ttuurrbbăărriiii oolliiggoottrrooffeeRReelliicctt bboorreeaall

BBeettuullaa hhuummiilliiss

((MMeesstteeaaccăănnuull ppiittiicc)) –– CCpp((bboorr))AArrbbuusstt ddee ccccaa 11,,55 mm îînnăăllţţiimmee,, îînnttââllnniitt îînn ttuurrbbăărriiii eeuuttrrooffee.. RReelliicctt

((TTuuşşnnaadd))

BBeettuullaa nnaannaa

((mmeesstteeaaccăănn ppiittiicc)) –– CCpp((bboorr))AArrbbuusstt ddee ccccaa 6600 ccmm îînnăăllţţiimmee,, ÎÎnnttââllnniitt îînn ttiinnooaavvee oolliiggoottrrooffeeRReelliicctt::

ttiinnoovvuull LLuuccii ((SSâânnccrrăăiieennii))

PPiinnuuss cceemmbbrraa

((ZZââmmbbrruu)) –– CCpp((bboorr))

AArrbboorree îînnttââllnniitt îînn ssuubbaallppiinn,, pprriinnttrree jjnneeppeennii.. EEssttee ssiinngguurruull aarrbboorree ccaarree îînnffrruunnttăă,, aaiiccii,, vvâânnttuurriillee

ppuutteerrnniiccee şşii pprreeddoommiinnaannttee.. AArree 55 aaccee ppee bbrraacchhiibbllaasstt.. EEssttee mmoonnuummeenntt aall nnaattuurriiii

PPiinnuuss mmuuggoo

((jjnneeaappăănn)) –– CCpp((AArrcctt--aallpp))..ÎÎnnttââllnniitt îînn ssuubbaallppiinn

CCeerraassttiiuumm aallppiinnuumm

((ccoorrnnuuţţ)) –– CCpp((AArrcctt--aallpp))..ffrreeccvveennttăă îînn eettaajjuull aallppiinn

•• EEUURRAASSIIAATTIICCEE –– EEuuaa

aauu oorriiggiinnii şşii aarreeaall aaccttuuaall ppee oo mmaarree ppaarrttee ddiinn EEuurrooppaa şşii AAssiiaa;;ccoonnssttiittuuiiee ccaatteeggoorriiaa cceeaa mmaaii bbiinnee

rreepprreezzeennttaattăă ddiinn ccoorrmmoofflloorraa ţţăărriiii nnooaassttrree;;ssee ssuubbîîmmppaarrtt îînn::

11))eeuurraassiiaattiiccee pprroopprriiuu--zziissee -- EEuuaa

22))eeuurraassiiaattiiccee ccoonnttiinneennttaallee -- EEuuaa((ccoonntt))

Page 15: fitocenologie

15

FFeessttuuccaa pprraatteennssiiss

((ppăăiiuuşşuull ddee lliivvaaddăă)) -- EEuuaa

AAnntthhooxxaanntthhuumm ooddoorraattuumm

((VViiţţeellaarr)) -- EEuuaa

PPllaannttaaggoo mmeeddiiaa

((ppăăttllaaggiinnaa)) -- EEuuaa

CChhrryyssaanntthheemmuumm lleeuuccaanntthheemmuumm

((mmaarrggaarreettee)) -- EEuuaa

FFeessttuuccaa vvaalleessiiaaccaa

((ppăăiiuuşş)) –– EEuuaa((ccoonntt))

SSttiippaa ccaappiillllaattaa

((nnăăggaarrăă)) –– EEuuaa((ccoonntt))

LLiinnaarriiaa ggeennssttiiffoolliiaa

((lliinnaarriiţţăă)) –– EEuuaa((ccoonntt))

•• EEUURROOPPEENNEE –– EE

oorriiggiinnaarree ddiinn rreeggiiuunniillee ccuu cclliimmaatt tteemmppeerraatt--mmooddeerraatt aallee EEuurrooppeeii şşii aall ccăărroorr aarreeaall nnuu ddeeppăăşşeeşşttee

llaannţţuull mmuunnţţiilloorr UUrraallii

QQuueerrccuuss rroobbuurr

((sstteejjaarr)) -- EE

TTiilliiaa ccoorrddaattaa

((tteeii)) -- EE

CCoorryylluuss aavveellllaannaa

((aalluunn)) -- EE

SSaallvviiaa nneemmoorroossaa

((SSaallvviiee)) -- EE

•• CCEENNTTRRAALL--EEUURROOPPEENNEE –– EEcc

aarreeaall iinniiţţiiaall îînn rreeggiiuunniillee ccuu uunn cclliimmaatt tteemmppeerraatt uummeedd şşii bbllâânndd ddiinn EEuurrooppaa,, ddee uunnddee ss--aauu iinnffiillttrraatt

şşii îînn cceennoozzee ddiinn cclliimmaattuull tteemmppeerraatt--ccoonnttiinneennttaall

PPrruunnuuss aavviiuumm

((cciirreeşşuull ssăăllbbaattiicc)) -- EEcc

CCaarrppiinnuuiiss bbeettuulluuss

((CCaarrppeennuull)) -- EEcc

CClleemmaattiiss vviittaallbbaa

((ccuurrppeennuull ddee ppăădduurree)) -- EEcc

SSUUBBMMEEDDIITTEERRAANNEEEENNEE -- ssMM

ccuu oorriiggiinneeaa ppee ţţăărrmmuurriillee eeuurrooppeennee aallee MMăărriiii MMeeddiitteerraannee,, ddee uunnddee aauu mmiiggrraatt îînn ppoosstt--ggllaacciiaarr sspprree

zzoonnee ccuu cclliimmaatt tteemmppeerraatt--ccaalldd::

MMeeddiiccaaggoo mmiinniimmaa

((lluucceerrnnaa mmăărruunnttăă)) ggeerrmmaanniiccaa

((JJaalleeşş)) -- ssMM

•• MMEEDDIITTEERRAANNEEEENNEE -- MM

FFoorrmmaattee ppee ţţăărrmmuull MMeeddiitteerraanneeii şşii îînnttââllnniittee aattââtt ppee ccoonnttiinneennttuull eeuurrooppeeaann ccââtt şşii îînn nnoorrdduull cceelluuii

aaffrriiccaann.. EEllee ssuunntt ffrreeccvveennttee îînn rreeggiiuunniillee SSVV şşii ddee VV aallee ţţăărriiii nnooaassttrree::

Page 16: fitocenologie

16

CChhrryyssooppooggoonnggrryylllluuss

((iiaarrbbaa ddee ssaaddiinnăă)) -- MM

RRuussccuuss aaccuulleeaattuuss

((gghhiimmppee)) -- MM

FFrraaxxiinnuuss oorrnnuuss

((mmoojjddrreeaann)) -- MM

•• MMEEDDIITTEERRAANNEEAANN--PPOONNTTIICCEE -- PPMM

aa ccăărroorr ggeenneezzăă aa ffoosstt ddeessăăvvâârrşşiittăă îînn ccoonnddiiţţiiiillee uunnuuii cclliimmaatt tteemmppeerraatt -- ccaalldd şşii uussccaatt,, ssppeecciiffiicc

ţţiinnuuttuulluuii cceelloorr ddoouuăă mmăărrii ((MMaarreeaa MMeeddiitteerraannăă şşii MMaarreeaa NNeeaaggrrăă))::

EErryynnggiiuumm ccaammppeessttrree

((ssccaaiiuull ddrraaccuulluuii)) -- PPMM

TTuunniiccaa pprroolliiffeerraa -- PPMM

XXeerraanntthheemmuumm aannnnuuuumm

((pplleevvaaiiţţăă)) -- PPMM

•• PPOONNTTIICCEE –– PP

aa ccăărroorr ssppeecciiaaţţiiee ss--aa ddeerruullaatt îînn sstteeppeellee ddiinn jjuurruull MMăărriiii NNeeggrree,, iirraaddiiiinndd aappooii îînn ttooaattee ccââmmppiiiillee şşii

ccoolliinneellee ţţăărriiii::

SSccoorrzzoonneerraa hhuummiilliiss -- PP

PPAANNOONNIICCEE –– PPnn

ffoorrmmaattee şşii iinnffiillttrraattee îînn fflloorraa ţţăărriiii nnooaassttrree ddiinn CCââmmppiiaa PPaannoonniiccăă::

RRoorriippppaa kkeerrnneerrii -- PPnn

•• PPOONNTTOO--PPAANNOONNIICCEE -- PPppnn

lleeggaattee,, pprroobbaabbiill,, ddee cclliimmaattuull ooffeerriitt ddee ţţăărrmmuurriillee llaaccuurriilloorr pplliioocceenneeîînn ggeenneerraall,, ppuuttiinnee ssppeecciiii llaa nnooii..

EEuupphhoorrbbiiaa vviirrggaattaa -- PPppnn

BBAALLCCAANNIICCEE –– BB ssaauu BBaallcc

ccuu cceennttrruull ggeenneettiicc îînn rreeggiiuunneeaa BBaallccaanniilloorr ssaauu îînnsspprree ccooaasstteellee MM.. AAddrriiaattiiccee

AAlllliiuumm aattrrooppuurrppuurreeuumm

((AAii nneeggrruu)) -- BBaallcc

DDAACCIICCEE –– DD

ffoorrmmaattee îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddeeaalluurriilloorr,, ppooddiişşuurriilloorr,, mmuunnţţiilloorr ddiinn ţţiinnuuttuurriillee ddaacciilloorr,, mmaajjoorriittaatteeaa rrăămmaassee

ppee aacceessttee mmeelleeaagguurrii,, ppuuţţiinnee mmiiggrrâânndd şşii îînn ţţiinnuuttuurriillee vveecciinnee

JJuurriinneeaa ttrraannssssiillvvaanniiccaa -- DD

VViioollaa ddeecclliinnaattaa -- DD

VViioollaa ddaacciiccaa -- DD

CCaammppaannuullaa aabbiieettiinnaa -- DD

CChhrryyssaanntthheemmuumm rroottuunnddiiffoolliiuumm -- DD

DDAACCOO--BBAALLCCAANNIICCEE –– DDBB

ffoorrmmaattee ddee--aa lluunngguull llaannţţuulluuii ccaarrppaattiicc,, ddee uunnddee aauu mmiiggrraatt sspprree ssuudd

HHeelllleebboorruuss ppuurrppuurraasscceennss

((ssppâânnzz)) –– DDBB

MMeellaammppyyrruumm bbiihhaarriieennssee

((ssoorr ccuu ffrraattee))-- DDBB

AAcchhiilllleeaa ddiissttaannss-- DDBB

Page 17: fitocenologie

17

RRhhooddooddeennddrroonn mmyyrrttiiffoolliiuumm

((ssmmâârrddaarr,, bbuujjoorr ddee mmuunnttee)) -- DDBB

AATTLLAANNTTIICCEE –– AAttll

aa ccăărroorr ggeenneezzăă aa aavvuutt lloocc îînnttrr--uunn cclliimmaatt tteemmppeerraatt oocceeaanniicc,, ffiiee ccuu tteemmppeerraattuurrii mmaaii rriiddiiccaattee

((aattllaannttoo--mmeeddiitteerraanneeeennee––AAttll--MM)),, ffiiee ccuu tteemmppeerraattuurrii mmaaii ssccăăzzuuttee ((aattllaannttoo--bboorreeaallee--AAttll--bboorr

TTaammuuss ccoommmmuunniiss

((uunnttuull ppăămmâânnttuulluuii)) –– AAttll--MM

HHeeddeerraa hheelliixx

((iieeddeerraa)) –– AAttll--MM

IIlleexx aaqquuiiffoolliiuumm

((LLaauurr)) –– AAttll--MM

CCaalllluunnaa vvuullggaarriiss

((IIaarrbbăă nneeaaggrrăă,, MMăărrttăăllooaaggăă)) –– AAttll--bboorr

AALLPPIICCEE –– AAllpp

oorriiggiinnaarree ddiinn AAllppiiii EEuurrooppeeii şşii rrăăssppâânnddiittee aappooii îînn CCaarrppaaţţii,, BBaallccaannii eettcc..

SSaalliixx hheerrbbaacceeaa

((ssaallcciiaa ppiittiiccăă)) -- AAllpp

SSaalliixx rreettiiccuullaattaa -- AAllpp

PPoollyyggoonnuumm vviivviippaarruumm-- AAllpp

SSaaxxiiffrraaggaa ccuunneeiiffoolliiaa -- AAllpp

EENNDDEEMMIICCEE –– EEnndd

ssppeecciiii oorriiggiinnaarree îînn mmoodd cceerrtt ddiinn aannuummiittee rreeggiiuunnii aallee ţţăărriiii nnooaassttrree şşii ccaarree lliippsseesscc ddiinn cceelleellaallttee

rreeggiiuunnii aallee ppllaanneetteeii

DDiiaanntthhuuss ccaalllliizzoonnuuss

((ggaarrooffiiţţaa PPiieettrreeii CCrraaiiuulluuii)) -- EEnndd

AAccoonniittuumm mmoollddaavviiccuumm

((oommaagg)) -- EEnndd

CCOOSSMMOOPPOOLLIITTEE –– CCoossmm

ssppeecciiii ccuu cceeaa mmaaii mmaarree rrăăssppâânnddiirree ppee GGlloobb,, îînnttââllnniittee aapprrooaappee ppee ttooaattee ccoonnttiinneenntteellee.. ÎÎnn ggeenneerraall,,

ppooppuulleeaazzăă mmllaaşşttiinniillee şşii aappeellee ssttăăttăăttooaarree,, ssttaaţţiiuunniillee rruuddeerraallee şşii sseeggeettaallee..

PPoollyyggoonnuumm aavviiccuullaarree

((TTrroossccoottuull)) -- CCoossmm

RRuummeexx aacceettoosseellllaa

((MMăăccrriişş mmăărruunntt)) -- CCoossmm

JJuunnccuuss bbuuffoonniiuuss -- CCoossmm

CCyynnooddoonn ddaaccttyylloonn

((PPiirr ggrrooss)) -- CCoossmm

EEcchhiinnoocchhllooaa ccrruuss--ggaallllii

((IIaarrbbăă bbăărrbbooaassăă)) -- CCoossmm

SSeettaarriiaa ggllaauuccaa

((MMoohhoorr)) -- CCoossmm

Page 18: fitocenologie

18

PPhhrraaggmmiitteess aauussttrraalliiss

((ttrreessttiiaa)) -- CCoossmm

TTyypphhaa llaattiiffoolliiaa

((PPaappuurraa)) -- CCoossmm

AADDVVEENNTTIIVVEE –– AAddvv

aacceellee ssppeecciiii ccaarree îîşşii aauu oorriiggiinneeaa îînn aallttee ccoonnttiinneennttee,, ddaarr aauu ffoosstt ddiissppeerrssaattee mmaassiivv pprriinn iinntteerrvveennţţiiaa

oommuulluuii,, ppăăssăărriilloorr mmiiggrraattooaarree eettcc..,, iinntteeggrrâânndduu--ssee îînn ddiivveerrssee cceennoozzee ssppoonnttaannee ssaauu ccuullttiivvaattee..

EErriiggeerroonn ccaannaaddeennssiiss

((bbăăttrrâânniişş)) -- AAddvv

GGaalliinnssooggaa ppaarrvviifflloorraa

((BBuussuuiioocc ssăăllbbaattiicc)) -- AAddvv

PPhhyyttoollaaccccaa aammeerriiccaannaa

((CCâârrmmââzz)) -- AAddvv

XXaanntthhiiuumm iittaalliiccuumm

((HHoolleerrăă)) -- AAddvv

CCaallccuullaarreeaa şşii rreepprreezzeennttaarreeaa ggrraaffiiccăă aa pprrooppoorrţţiiiilloorr ddiivveerrsseelloorr ccaatteeggoorriiii ddee ggeeooeelleemmeennttee ssee

rreeaalliizzeeaazzăă îînn aacceellaaşşii mmoodd şşii pprriinn aacceelleeaaşşii mmeettooddee ccaa şşii îînn ccaazzuull ssppeeccttrreelloorr bbiiooffoorrmmeelloorr..

EEssttee iimmppoorrttaannttăă ccuunnooaaşştteerreeaa ccoommppoozziiţţiieeii îînn ggeeooeelleemmeennttee,, ddeeooaarreeccee::

--ffuurrnniizzeeaazzăă iinnffoorrmmaaţţiiii aassuupprraa mmaaccrroo-- şşii mmiiccrroocclliimmaatteelloorr îînn ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă ssppeecciiiillee şşii

cceennoozzeellee vveeggeettaallee;;

--aattrraaggee aatteennţţiiaa aassuupprraa uunnoorr eevveennttuuaallee hhiibbrriiddăărrii iinntteerrssppeecciiffiiccee,, aa vvaarriiaabbiilliittăăţţiiii ttaaxxoonniilloorr;;

--ooffeerrăă rreeppeerree ddee rreeccoonnssttiittuuiirree aa ccăăiilloorr ddee mmiiggrraaţţiiee aallee ssppeecciiiilloorr ccuu pprroovveenniieennţţăă ggeeooggrraaffiiccaa

ddiiffeerriittăă,, oorrii îînn pprrooggnnoozzaarreeaa ddiiffeerriitteelloorr ccăăii ppee ccaarree llee vvoorr uurrmmaa uunnaa ssaauu mmaaii mmuullttee ccoommppoonneennttee aallee

ffiittoocceennoozzeelloorr cceerrcceettaattee;;

--ccoonnssttiittuuiiee uunn ccrriitteerriiuu iimmppoorrttaanntt ddee ddiiaaggnnoozzaarree aa vvaarriiaatteelloorr aassoocciiaaţţiiii vveeggeettaallee,, ddaarr ssii ddee

ddiiffeerreennţţiieerree aa cceennoottaaxxoonniilloorr,, mmaaii aalleess îînn ccoonnddiiţţiiiillee uunnoorr aasseemmăănnăărrii ssppoorriittee;;

-- rreepprreezziinnttăă eelleemmeennttuull pprriinncciippaall îînn rreeggiioonnaarreeaa bbiiooggeeooggrraaffiiccăă aa GGlloobbuulluuii şşii îînn rraaiioonnaarreeaa

fflloorriissttiiccăă aa uunnoorr rreeggiiuunnii,, ţţăărrii eettcc.. AAssttffeell,, ppeennttrruu ţţaarraa nnooaassttrrăă,, AAll.. BBoorrzzaa ((11996600)) ddiissttiinnggee ttrreeii mmaarrii

rreeggiiuunnii fflloorriissttiiccee:: eeuurroo--ssiibbeerriiaannăă,, iirraannoo--ttuurraanniiaannăă şşii mmeeddiitteerraanneeaannăă,, ffiieeccaarree ssuubbîîmmppăărrţţiittăă îînn

cciirrccuummssccrriippţţiiii şşii ddiissttrriiccttee fflloorriissttiiccee;;

--aadduuccee aarrgguummeennttee ccoonnccrreettee îînn sspprriijjiinnuull ooccrroottiirriiii ssii pprrootteeccţţiieeii aacceelloorr tteerriittoorriiii ccuu

sseemmnniiffiiccaaţţiiee ffiittooggeeooggrraaffiiccăă ddeeoosseebbiittăă..

Curs 5

CARACTERIZAREA ECOLOGICĂ

A PLANTELOR (FORME ECOLOGICE)

Răspândirea plantelor pe o anumită suprafaţă de teren este condiţionată de factorii mediului

abiotic şi, în consecinţă, prezenţa unor anumite plante, pe un anumit teritoriu, reflectă caracterul

factorilor ecologici din acel teritoriu.

Formele ecologice sunt deci expresia adaptării speciilor la anumiţi factori ecologici şi reflectă

caracteristicile ecologice ale habitatelor pe care le populează.

Page 19: fitocenologie

19

Fiecare specie floristică manifestă anumite cerinţe faţă de apă, căldură, lumină, substanţele

minerale din sol şi poate trăi într-un interval cu limite de variabilitate determinată a factorilor

menţionaţi.

Există plante adaptate să trăiască la o variabilitate mare a factorilor ecologici şi acestea sunt

slab indicatoare; alte plante manifestă toleranţe restrânse sau chiar foarte restrânse faţă de un

anumit factor ecologic şi aceste specii sunt bune indicatoare.

Pentru aprecierea comportării ecologice a speciilor faţă de factorii mediului abiotic au fost

alcătuite grupe de plante în funcţie de comportarea faţă de un anumit factor ecologic.

• A. Exigenţele plantelor faţă de regimul de apă

Grupele de plante, alcătuite după exigenţa manifestată faţă de apă se referă la regimul de

umiditate al solului din perioada estivală mijlocie, cunoscut fiind faptul că primăvara sau

toamna, solul poate să aibă o umiditate mai ridicată. În funcţie de regimul de apă se deosebesc

următoarele tipuri de bază:

• 1. Xerofitele (speciile xerofile) populează habitate caracterizate printr-o lipsă cronică de

apă, suportând o secetă prelungită a aerului şi a solului. Se notează cu 1 şi 1,5.

Genistella sagittalis

Muscari comosum

• 2. Mezo-xerofitele reprezintă o grupă de plante intermediară între mezofite şi xerofite. Se

notează cu 2 şi 2,5.

Bruckenthalia spiculifolia - coacăză

Campanula persicifolia

Campanula rapunculoides

Filipendula vulgaris - aglică

Melampyrum bihariense (sor-cu-frate)

Origanum vulgare

Potentilla argentea

Veronica chamaedrys

• 3.Mezofitele (specii mezofile) sunt plante de uscat care cresc pe soluri cu umiditate

moderată. Se notează cu 3 şi 3,5.

Campanula abietina

Dryopteris filix-mas

Epilobium montanum

Euphorbia amygdaloides

Festuca rubra

Mercurialis perennis

Pulmonaria rubra

Trifolium pratense

• 4. Mezo-higrofitele sunt o grupă de plante intermediară între higrofite şi mezofite .Se

notează cu 4 şi 4,5 .

Page 20: fitocenologie

20

Actaea spicata

Allium ursinum

Circaea lutetiana

Leucanthemum waldsteinii

Paris quadrifolia

Salvia glutinosa

Stachys sylvatica

Symphytum cordatum

• 5. Higrofitele (specii higrofile)sunt plante terestre, cu adaptări la un mediu permanent

umed, fie în sol, fie în atmosferă (plante palustre). Acest grup de plante are rădăcinile în

apă sau în soluri înmlăştinite.

Se notează cu 5 şi 5,5

Equisetum sylvaticum

Impatiens noli-tangere

Juncus sp.

• 6. Hidrofitele (specii hidrofile) sunt plante de apă (plante acvatice), care cresc pe soluri

permanent umede până la submerse, având organele de regenerare sub apă Se notează cu 6.

Nymphaea alba

Nuphar luteum

• 7. Eurihidre (amfitolerante) sunt speciile adaptate la oscilaţiile mari ale regimului de

umiditate care adesea este alternant. Se notează cu 0

Majoritatea speciilor din ţara noastră se încadrează în categoria mezofitelor, mezoxerofitelor şi

mezohigrofitelor.

Alte categorii de plante în funcţie de diferitele forme în care se prezintă factorul umiditate:

Chionofite - plante de locuri cu înveliş de zăpadă persistent în timpul verii (Pinus mugo)

Ombrofite - plante adaptate la climat cu precipitaţii bogate.

B. Factorul termic

Plantele sunt organisme poikiloterme, temperatura lor depinzând direct de cea a mediului

ambiant; adaptările termice ale plantelor pot fi apreciate după prezenţa lor în anumite zone

climatice, prezenţă care serveşte şi ca indicator termic. Fiecare specie ocupă un areal cu limite

nordice şi sudice, limite ce pot fi apreciate prin izoterme (linii ce unesc puncte de pe glob cu

aceeaşi temperatură).

Temperaturile medii anuale împreună cu suma gradelor de temperatură efectivă egală sau mai

mare de 10°C, sau numărul de zile cu temperaturi medii egale sau mai mari de 10°C, reprezintă

cel mai important criteriu pentru caracterizarea termofiliei (cerinţele faţă de căldură) plantelor. În

funcţie de comportamentul plantelor faţă de factorul termic se deosebesc, pentru ţara noastră,

mai multe grupe de specii, răspândite diferenţiat pe zone şi etaje de vegetaţie.

1.Hekistotermofitele (specii criofile) plante adaptate să trăiască la temperaturi foarte scăzute,

în condiţiile foarte friguroase din climatul alpin, cu temperaturi medii anuale negative (–2,5 –

0,5°C); formează în parte etajul alpin (al pajiştilor alpine) la peste 2000–2200 m altitudine şi în

Page 21: fitocenologie

21

climatul subalpin, ce corespunde etajului subalpin (al jneapănului); 1700-2200 m altitudine. Se

notează cu 1 şi 1,5

2. Microtermofitele plante adaptate la temperaturile scăzute ale climatului boreal, rece şi

umed, cu temperaturi medii anuale între 2-4°C (4,5°C), ce corespunde etajului boreal (al

molidului); 1300-1700 m altitudine. Se notează cu 2 şi 2,5

3. Mezotermofitele plante cu cerinţe mijlocii faţă de căldură, răspândite în climatul temperat

răcoros şi umed, între izotermele anuale 4,5-7,5°C, corespunzător în mare parte subetajului

fagului, 800-1300 m altitudine. Se notează cu 3 şi 3,5

4. Subtermofitele plante cu cerinţe mijlocii spre mari faţă de căldură (specii subtermofile),

răspândite între izotermele 7,5°C şi 10,5°C; aici domină climatul continental de dealuri. Din

punct de vedere al vegetaţiei cuprinde subetajul gorunului, zona nemorală cu subzona pădurilor

de stejari mezofili şi silvostepa nordică. Se notează cu 4 şi 4,5

5. Termofitele plante iubitoare de căldură (specii termofile) răspândite în climatul continental

de câmpie, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10,5°C. Din punct de vedere al vegetaţiei,

acest grup de plante este răspândit şi formează în bună parte zona nemorală cu subzona pădurilor

de stejari termofili, silvostepa sudică şi vestică şi zona stepei. Se notează cu 5 şi 5,

6. Euritermofitele (specii euriterme, amfitolerante) plante termoindiferente. se notează cu 0.

• C. Exigenţe faţă de reacţia (pH) solului

După adaptarea plantelor la reacţia soluţiei solurilor, exprimată prin valoarea pH în orizonturile

superioare, se deosebesc mai multe categorii de plante şi soluri.

1- Specii extrem acidofile .cresc pe soluri cu pH sub 4,0. se notează cu 1.

Polytrichum commune

Bruckenthalia spiculifolia

Lycopodium clavatum

Vaccinium vitis-idaea

2 - Specii excesiv acidofile .pH = 4,5–4,0 .Se notează cu 2 .

Calamagrostis arundinacea

Homogyne alpina

Soldanella hungarica

Vaccinium myrtillus

3 - Specii puternic acidofile .pH = 5,0–4,5.Se notează cu 3

Moneses uniflora

4 - Specii slab acidofile pH = 6,8–6,0 .Se notează cu 4

Athyrium filix-femina

Campanula abietina

Petasites albus

Pulmonaria rubra

Stellaria nemorum

5 - Specii neutrofile sunt adaptate să se dezvolte pe soluri neutre (pH = 7,2-6,8). Se notează cu 5.

Aegopodium podagraria

Page 22: fitocenologie

22

Geranium phaeum

Lamium maculatum

Mercurialis perennis

Paris quadrifolia

Solanum dulcamara

Stachys sylvatica

Valeriana officinalis

6 - Specii euriacidofile (indiferente, amfitolerante)

suportă variaţii largi de pH, fără să le fie afectată creşterea, dezvoltarea şi reproducerea. Se

notează cu 0.

Curs 6

CARACTERIZAREA ECOLOGICĂ

A PLANTELOR (FORME ECOLOGICE)

partea a II-a

* Exigenţele plantelor faţă de intensitatea luminii Comportarea plantelor faţă de lumină a determinat, în decursul timpului, formarea unor adaptări

variate în funcţie de intensitatea iluminării. Astfel s-au diferenţiat plante/grupe de plante care

manifestă exigenţe diferite faţă de lumină; de fapt, toate speciile au nevoie de lumină, dar

toleranţa faţă de lumină este diferită. În funcţie de acest factor se deosebesc 4 grupe de plante.

• 1. Heliofite (specii heliofile, fotofile) plante care cresc în plină lumină şi nu suportă

umbrirea (plante de stepă, de nisipuri, deşerturi, de sărături).

• 2. Sciadofite (specii sciadofile, heliofobe, plante de umbră) plante care nu cresc în plină

lumină, fiind adaptate la o intensitate redusă a acesteia. Ex.: plantele din păduri (Impatiens

noli-tangere, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, ferigile din păduri).

• 3. Heliosciadofite grupă de specii intermediară între primele două; plantele din această

categorie cresc în plină lumină, dar suportă şi umbrirea fiind denumite plante de

semiumbră. Ex.: plante din poieni, pajişti mezofile, păduri (Fragaria vesca, Hedera helix,

Leucanthemum vulgare).

• 4. Eurihelele (specii eurifotofile) plante foarte tolerante faţă de variaţiile intensităţii

luminii .

* Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive

Page 23: fitocenologie

23

Gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive este numit troficitate şi este foarte

variabil, deosebindu-se mai multe categorii de soluri. Pe aceste soluri cresc diferite categorii de

plante care s-au adaptat la capacitatea mai ridicată sau mai scăzută de aprovizionare cu ioni

nutritivi.

• 1. Specii extrem oligotrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte scăzută :

Polytrichum commune

Lycopodium clavatum

Genistella sagittalis

Vaccinium vitis-idaea

• 2. Specii oligotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută :

Bruckenthalia spiculifolia

Luzula luzuloides

• 3. Specii oligomezotrofe cresc pe soluri cu troficitate scăzută până la mijlocie :

Campanula abietina

Moneses uniflora

• 4. Specii mezotrofe cresc pe soluri cu troficitate mijlocie :

Athyrium filix-femina

Dryopteris filix-mas

Equisetum sylvaticum

Euphorbia amygdaloides

Galium aparine

Geranium robertianum

Petasites albus

Ranunculus carpaticus

Salvia glutinosa

Stellaria nemorum

Symphytum cordatum

• 5. Specii eutrofe cresc pe soluri cu troficitate ridicată

Circaea lutetiana

Mercurialis perennis

Solanum dulcamara

Valeriana officinalis

• 6. Specii megatrofe cresc pe soluri cu troficitate foarte ridicată

Eupatorium cannabinum

Geranium phaeum

Lamium maculatum

Page 24: fitocenologie

24

• 7. Specii euritrofe prezintă mare amplitudine ecologică faţă de troficitatea solului

Dactylis glomerata

Hieracium transsilvanicum

Maianthemum bifolium

Oxalis acetosella

Poa nemoralis

*Tipul de săruri din sol sau din apă

În funcţie de tipul de săruri din sol sau din apă se deosebesc:

• 1. - Specii nitrofile preferă mediile bogate în azot; s-au adaptat la conţinutul mare de

cationi de amoniu (NH4+) al unor soluri, pe care se dezvoltă luxuriant.

Alnus glutinosa

Atropa belladonna

Chelidonium majus

Datura stramonium

Hyoscyamus niger

Rubus idaeus

Urtica dioica

• 2. - Specii calcifile (calcicole, calcifite) s-au adaptat să se dezvolte pe soluri care au o mare

cantitate de cationi de Ca++.

Campanula carpatica

Leontopodium alpinum

Linaria alpina

3. Specii calcifobe(calcifuge)specii care nu acceptă soluri bazice

Genistella sagittalis

Lycopodium clavatum

4. - Specii halofile preferă mediile slab, mediu sau puternic salinizate

Suaeda maritima

Salicornia europaea

*G. Textura solului

Specii litofile – populează suprafaţa stâncilor;

Specii saxicole - se dezvoltă pe zone stâncoase, sărace în humus;

Specii casnofile

Specii arenicole - vegetează în special pe nisipuri, pietrişuri sau grohotişuri mărunte;

Specii humicole - vegetează pe soluri bogate în humus;

Specii petrofile - vegetează numai pe bolovănişuri sau grohotişuri;

Specii rupicole - vegetează pe versanţi abrupţi, pe coaste puternic înclinate sau pe brâne;

Specii silvicole - sunt răspândite mai ales în pătura erbacee din păduri;

Specii ruderale - cresc în locuri umblate de om şi animale.

Page 25: fitocenologie

25

CCuurrss 77

CCOOMMPPOOZZIIŢŢIIAA ÎÎNN TTIIPPUURRII GGEENNEETTIICCEE

FFiittoocceennoozzaa,, îîmmpprreeuunnăă ccuu cceelleellaallttee ssuubbssiisstteemmee aallee eeccoossiisstteemmuulluuii,, aaccţţiioonneeaazzăă îînn sseennssuull

ffaavvoorriizzăărriiii ssaauu nneeffaavvoorriizzăărriiii ffrreeccvveennţţeeii aannuummiittoorr ggeennee ddiinn ggeennooffoonndduull ppooppuullaaţţiiiilloorr ssuubboorrddoonnaattee..

SSttrruuccttuurraa ggeenneettiiccăă aa oorriiccăărruuii ssiisstteemm bbiioollooggiicc ssee ccoonnsseerrvvăă nnuummaaii ppăăssttrrâânndd::

ssttrruuccttuurriillee eeccoo--cceennoottiiccee,,

ccoonneexxiiuunniillee ((eeccooffoonndduull)) ccaarree ii--aauu ddaatt nnaaşştteerree,,

ccaappaacciittaatteeaa ddee aauuttooccoonnttrrooll

ccaappaacciittaatteeaa eevvoolluuttiivvăă

EEssttee nneecceessaarrăă ccuunnooaaşştteerreeaa ggeenneettiicciiii ppooppuullaaţţiiiilloorr,, ccuu rreezzuullttaattee ddiirreeccttee îînn iinnggiinneerriiaa ggeenneettiiccăă,, îînn

ffiittooaammeelliioorraarree,, îînn ccaarraacctteerriizzaarreeaa ccoommpplleettăă aa eeccoossiisstteemmeelloorr pprrootteejjaattee ssaauu aa cceelloorr ccaarree uurrmmeeaazzăă aa ffii

ttrreeccuuttee îînn rreeggiimm ddee pprrootteeccţţiiee..

NNuummăărruull ddee ccrroommoozzoommii ddeetteerrmmiinnăă eexxiisstteennţţaa uunnoorr ddaattee ssuuggeessttiivvee aadduussee ddee oo ddiisscciipplliinnăă rreellaattiivv

nnoouuăă,, cciittooeeccoollooggiiaa..

EExxiissttăă oo ssttrrâânnssăă lleeggăăttuurrăă îînnttrree ccoonnssttiittuuţţiiaa ccaarriioollooggiiccăă aa ssppeecciiiilloorr vveeggeettaallee şşii ddiissttrriibbuuţţiiaa lloorr

ggeeooggrraaffiiccăă,, îînn sseennssuull ccrreeşştteerriiii pprroocceennttuulluuii ddee ppoolliippllooiizzii ddee llaa ttrrooppiiccee sspprree rreeggiiuunniillee rreeccii şşii îînn

ddiissttrriibbuuţţiiaa aallttiittuuddiinnaallăă..

SS--aauu eemmiiss ddoouuăă iippootteezzee::

ppoolliippllooiizziiii aassiigguurrăă ssppeecciiiilloorr oo rreezziisstteennţţăă ssppoorriittăă llaa ccoonnddiiţţiiiillee eeccoollooggiiccee,, ttiinnzzâânndd sspprree

eexxttrreemmee,, aassttffeell ccăă fflloorraa aarrccttiicc--aallppiinnăă aarr aavveeaa oo oorriiggiinnee tteerrţţiiaarrăă,, ggllaacciiaaţţiiuunniillee aaccţţiioonnâânndd

ddrraassttiicc aassuupprraa ssppeecciiiilloorr ddiippllooiiddee,, mmaaii ppuuţţiinn rreezziisstteennttee..

ppoolliippllooiiddiizzaarreeaa aassiigguurrăă ssppeecciiiilloorr oo ccaappaacciittaattee ddee ccoommppeettiiţţiiee ffiittoossoocciioollooggiiccăă mmuulltt mmaaii

rriiddiiccaattăă,, iinnvvaaddâânndd îînn ppeerriiooaaddaa ppoossttggllaacciiaarrăă tteerreennuurriillee nneeppooppuullaattee..

EExxeemmpplluu:: rroommaanniiţţaa ((MMaattrriiccaarriiaa iinnooddoorraa)),, ccuu ppooppuullaaţţiiii iizzoommoorrffee,, ddaarr ccuu ccoommppoorrttaammeenntt

cceennoottiicc ddiiffeerriitt:: ppoolliippllooiizziiii ssuunntt aaggrreessiivvii,, ccoolloonniizzâânndd pprreeeerriiiillee CCaannaaddeeii,, ppee ccâânndd ddiippllooiizziiii nnuu

mmaanniiffeessttăă tteennddiinnţţee ddee eexxppaannssiiuunnee,, îînnttââllnniinndduu--ssee ddooaarr îînn rreeggiiuunneeaa lliittoorraallăă..

aa.. FFrreeccvveennţţaa ppoolliippllooiizziilloorr ppee llaattiittuuddiinnee şşii aallttiittuuddiinnee

UUrrmmăărriinndd ffrreeccvveennţţaa ppoolliippllooiizziilloorr îînn ccoorrmmoofflloorraa ddiivveerrsseelloorr rreeggiiuunnii aallee eemmiissffeerreeii bboorreeaallee,, ssee

ccoonnssttaattăă oo ccrreeşştteerree sseemmnniiffiiccaattiivvăă aa aacceessttoorraa:: ddee llaa 2266%% îînn iinntteerrvvaalluull 00--1100 ggrraaddee llaatt.. NN,, ssee aajjuunnggee

llaa 4433,,55%% îînn RRoommâânniiaa,, 7799,,77%% îînn aarrhhiippeellaagguull SSppiittzzbbeerrggeenn ((NNoorrvveeggiiaa))..

ÎÎnn MMuunnţţiiii IIeezzeerr--PPăăppuuşşaa,, ssee ccoonnssttaattăă oo ccrreeşştteerree aa ffrreeccvveennţţeeii ppoolliippllooiizziilloorr,, ddee llaa 4400,,55%% îînn eettaajjuull

mmoonnttaann ssuuppeerriioorr ((aall mmoolliiddiişşeelloorr)),, llaa 5577,,33%% îînn aallppiinn.. FFlloorraa aallppiinnăă ccuupprriinnddee îînnssăă uunn mmaarree nnuummăărr ddee

ssppeecciiii vveecchhii,, ddiippllooiiddee,, ddiiffeerreennţţiiaattee îînnccăă ddiinn ccuurrssuull ttaarrddiiggllaacciiaarruulluuii,, pprriinn ssiimmppllee mmuuttaaţţiiii ggeenniiccee şşii

pprriinn sseelleeccţţiiee,, ffăărrăă iinntteerrvveennţţiiaa ppoolliippllooiiddiieeii..

Page 26: fitocenologie

26

bb.. DDiissttrriibbuuţţiiaa ssppeecciiiilloorr ppoolliippllooiiddee

EExxiissttăă ssppeecciiii ccuu eeccoottiippuurrii ddiipplloo-- şşii ppoolliippllooiiddee,, ddaarr,, mmaaii ccuu sseeaammăă,, sseerriiii ppoolliippllooiiddee.. AAssttffeell,,

CCaappsseellllaa bbuurrssaa--ppaassttoorriiss eessttee rreepprreezzeennttaattăă îînn rreeggiiuunniillee mmeeddiitteerraanneeeennee ddee ppooppuullaaţţiiii ddiippllooiiddee

((22nn==1166)),, îînn ttiimmpp ccee îînn rreessttuull aarreeaalluulluuii ssăăuu,, ppooppuullaaţţiiiillee ssuunntt tteettrraappooiiddee ((PP==3322))..

SSttuuppiittuull ccuuccuulluuii ((CCaarrddaammiinnee pprraatteennssiiss)) pprreezziinnttăă îînn MMuunnţţiiii JJuurraa cceennttrraallăă ppooppuullaaţţiiii ddiippllooiiddee

((22nn==1166)) îînn ppăădduurriillee ddee ffooiiooaassee aallee eettaajjuulluuii mmoonnttaann,, ppooppuullaaţţiiii ppeennttaappllooiiddee ((PP==4400)) îînn mmllaaşşttiinnii şşii

ppooppuullaaţţiiii aanneeuuppllooiiddee ((22nn==3300)) ccâânndd aacceessttaa ssee ddeezzvvoollttăă îînn ppaajjiişşttii mmeezzooffiillee..

SSeerriiii ppoolliippllooiiddee ssee ccuunnoosscc llaa PPooaacceeaaee:: îînn ccaaddrruull ggeennuulluuii EErraaggrroossttiiss eexxiissttăă ssppeecciiii ddiippllooiiddee

((22nn==2200)),, ccuumm aarr ffii EE..ccaammbbeessssiiaannaa,, ccee ssee ccoommppoorrttăă ccaa oo tteerrooffiittăă aannuuaallăă,, ppooppuulleeaazzăă mmaalluurriillee

llaaccuurriilloorr,, ffiiiinndd eexxiiggeennttăă llaa ffaaccttoorruull uummiiddiittaattee..

SSppeecciiaa tteettrraappllooiiddăă EErraaggrroossttiiss aallbbiiddaa ((PP==4400)) ssee îînnccaaddrreeaazzăă llaa hheemmiiccrriippttooffiittee şşii mmaanniiffeessttăă

eexxiiggeennţţee mmaaii rreedduussee ffaaţţăă ddee uummiiddiittaatteeaa ddiinn ssooll..

SSppeecciiaa ooccttooppllooiiddăă EErraaggrroossttiiss ppaalllleesscceennss ((PP==8800)),, ddee aasseemmeenneeaa hheemmiiccrriippttooffiittăă,, ssuuppoorrttăă nniissiippuurriillee

uussccaattee,, ccuu oo tteemmppeerraattuurrăă ddee ppâânnăă llaa 8800 ddee ggrraaddee..

DDiinnttrree ssppeecciiiillee ddee ppăăiiuuşş,, aammiinnttiimm ddiippllooiidduull FFeessttuuccaa pprraatteennssiiss ((22nn==1144)) ccee eeddiiffiiccăă ppaajjiişşttii mmeezzooffiillee

şşii mmooddeerraatt aapprroovviizziioonnaattee ccuu aazzoott..

TTeettrraappllooiidduull FFeessttuuccaa ppaalllleennss ((PP==2288)),, eeddiiffiiccaattoorr aall uunnoorr ggrruuppăărrii ssiittuuaattee ppee ssoolluurriillee sscchheelleettiiccee,,

bbooggaattee îînn ccaallccaarr..

FFeessttuuccaa rruubbrraa,, ccuu ppooppuullaaţţiiii hheexxaa-- şşii ooccttooppllooiiddee ((PP==4422;; PP==5566)),, eessttee ccaarraacctteerriissttiiccăă uunnuuii nnuummăărr

mmaarree ddee aassoocciiaaţţiiii vveeggeettaallee,, ddiissppuussee ddiinn mmoonnttaannuull iinnffeerriioorr ppâânnăă îînn ssuubbaallppiinn..

DDeeccaappllooiidduull FFeessttuuccaa oovviinnaa ((PP==7700)) eessttee ttiippiicc ppeennttrruu ppaajjiişşttiillee aallppiinnee ((uunnddee llaa nnooii eessttee

rreepprreezzeennttaattăă ddee ssuubbssppeecciiaa ssuuddeettiiccaa))..

CCaa ddiippllooiizzii vveecchhii,, ssppeecciiiillee ddee sspplliinnăă ((CChhrryyssoosspplleenniiuumm aalltteerrnniiffoolliiuumm)) pprreezziinnttăă ppooppuullaaţţiiii ddiippllooiiddee

îînn rreeggiiuunniillee nnoorrddiiccee şşii îînn eettaajjuull ssuubbaallppiinn,, ppee ccâânndd îînn ppăădduurriillee ddee ffooiiooaassee şşii îînn ppaajjiişşttiillee uummeeddee aallee

EEuurrooppeeii cceennttrraallee,, ppooppuullaaţţiiiillee ssuunntt ppoolliippllooiiddee..

cc.. FFrreeccvveennţţaa ppoolliippllooiizziilloorr îînn ddiiffeerriittee ffiittoocceennoozzee

FFiittoocceennoozzeellee eeddiiffiiccaattee ddee bbuummbbăăccaarriiţţăă şşii mmuuşşcchhiiuull ddee ttuurrbbăă ((EErriioopphhoorroo vvaaggiinnaattaaee ––SSpphhaaggnneettuumm))

pprreezziinnttăă oo ffrreeccvveennţţăă aa ppoolliippllooiizziilloorr mmaarree ((ppeessttee 7700%%)).. DDoommiinnăă ssppeecciiiillee cciirrccuummppoollaarree,,

ccoonnddiiţţiioonnaattee ddee uunn cclliimmaatt bboorreeaall ssuubbaarrccttiicc..

FFiittoocceennoozzeellee ddoommiinnaattee ddee cceerr şşii ggâârrnniiţţăă ((QQuueerrcceettoo ffaarrnneettttoo--cceerrrriiss)) ddeeţţiinn nnuummaaii ccccaa 3300%%

ppoolliippllooiizzii.. DDoommiinnăă ssppeecciiiillee ddee pprroovveenniieennţţăă ssuuddiiccăă,, ccuu eexxiiggeennţţee xxeerrootteerrmmee..

FFăăggeetteellee,, iinnssttaallaattee îînn ppeerriiooaaddaa ssuubb--bboorreeaallăă,, ddeeţţiinn oo ppoonnddeerree mmaaii mmaarree aa ppoolliippllooiizziilloorr ddeeccââtt

sstteejjăărreettoo--ccăărrppiinneetteellee ((ccoonnttuurraattee îînnccăă ddiinn ppeerriiooaaddaa bboorreeaallăă))..

LLaa ffeell,, îînn mmoolliiddiişşee,, ffrreeccvveennţţaa ppoolliippllooiizziilloorr eessttee mmaaii mmaarree ffaaţţăă ddee jjnneeppeenniişşee,, ddeeşşii pprriimmeellee ss--aauu

iinnssttaallaatt mmuulltt mmaaii rreecceenntt ppee aacceessttee tteerriittoorriiii..DDee aaiiccii,, ccoonncclluuzziiaa ccăă ggrruuppăărriillee vveeggeettaallee mmaaii nnooii ssuunntt

mmaaii bbooggaattee îînn ppoolliippllooiizzii,, ddaattoorriittăă ccaappaacciittăăţţiiii lloorr ddee ccoommppeettiiţţiiee mmuulltt mmaaii rriiddiiccaattăă..

Page 27: fitocenologie

27

CCuurrss 88

IINNDDIICCIIII FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIICCII SSII MMEETTOODDEELLEE

DDEETTEERRMMIINNĂĂRRIIII LLOORR

IInn ssttuuddiiuull ssttrruuccttuurriiii ffiittoocceennoozzeelloorr ssee iiaauu îînn ddiissccuuţţiiee mmuullttiippllee aassppeeccttee::

II.. FFiizziioonnoommiiaa ssii aassppeeccttuull

IIII SSttrruuccttuurraa ccaalliittaattiivvăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr

11.. -- CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă

22.. -- BBiiooffoorrmmeellee

33.. -- GGeeooeelleemmeenntteellee

44.. -- CCoommppoozziiţţiiaa îînn ccaatteeggoorriiii eeccoollooggiiccee

55.. -- CCoommppoozziiţţiiaa îînn ttiippuurrii ggeenneettiiccee

66.. -- CCoommppoozziiţţiiaa îînn ccaatteeggoorriiii eeccoonnoommiiccee

IIIIII.. IInnddiiccii ffiittoocceennoollooggiiccii

11.. -- IInnddiiccii ffiittoocceennoollooggiiccii ccaalliittaattiivvii

22.. -- IInnddiiccii ffiittoocceennoollooggiiccii ccaannttiittaattiivvii

33.. -- IInnddiiccii ffiittoocceennoollooggiiccii ssiinntteettiiccii

IIVV.. RReelleevveeuull ffiittoocceennoollooggiicc

VV.. SSttrruuccttuurraa ssppaaţţiiaallăă aa ffiittoocceennoozzeelloorr

VVII.. DDiinnaammiiccaa ssttrruuccttuurriiii ffiittoocceennoozzeelloorr

IInnddiicciiii ffiittoocceennoollooggiiccii rreepprreezziinnttăă uunn ccoommpplleexx ddee ssiisstteemmee ccaarree ccooddiiffiiccăă pprriinn cciiffrree,, lliitteerree ssaauu

aallttee sseemmnnee ccoonnvveennţţiioonnaallee aannuummiittee ccaarraacctteerriissttiiccii aallee ffiittoocceennoozzeelloorr ..AAcceessttee ssiisstteemmee uurrmmăărreesscc::

aassiigguurraarreeaa uunneeii mmaaii bbuunnee ddeesscciiffrrăărrii aa ssttrruuccttuurriiii ssii ffuunnccţţiiiilloorr ffiittoocceennoozzeelloorr,,

oo pprreelluuccrraarree mmaaii eexxaaccttaa aa iinnffoorrmmaaţţiiiilloorr ddoobbâânnddiittee,,

oo eevviiddeennţţiieerree mmaaii ccllaarrăă aa rraappoorrttuurriilloorr ddiinnttrree ccoommppoonneennţţii şşii ddiinnttrree eeii şşii ssiisstteemmuull

ccoooorrddoonnaattoorr ((iinntteeggrraattoorr))..

OO mmaarree ppaarrttee aa aacceessttoorr iinnddiiccii ssuunntt nnoottaaţţii ppee tteerreenn,, îînn ttiimmppuull pprriimmeeii eettaappee aa cceerrcceettăărriiii

ffiittoossoocciioollooggiiccee,, ffiiiinndd rreeuunniiţţii îînn ccaatteeggoorriiaa ccaarraacctteerreelloorr aannaalliittiiccee..

OO aallttaa ppaarrttee aa aacceessttoorr iinnddiiccii ssee ccaallccuulleeaazzăă îînn llaabboorraattoorr,, aattuunnccii ccâânndd ddiissppuunneemm ddee uunn nnuummăărr

ssuuffiicciieenntt ddee eeşşaannttiiooaannee ssttuuddiiaattee,, aacceesstteeaa aallccăăttuuiinndd ccaarraacctteerreellee ssiinntteettiiccee..

11.. IInnddiicciiii ffiittoocceennoollooggiiccii ccaalliittaattiivvii

aa)) VViittaalliittaatteeaa ffiittooiinnddiivviizziilloorr -- ssee rreeffeerrăă llaa ggrraadduull ddee vviigguurroozziittaattee,, llaa ccrreeşştteerreeaa şşii

ddeezzvvoollttaarreeaa ffiittooiinnddiivviizziilloorr ddiinnttrr--oo aannuummiittăă aammbbiiaannţţăă eeccoo--cceennoottiiccăă,, rreefflleeccttâânndd pprriinn vvaalloorriillee

lloorr ccoonnccoorrddaannţţaa ssaauu nneeccoonnccoorrddaannţţaa aacceesstteeiiaa ccuu cceerriinnţţeellee ffiieeccăărreeii ssppeecciiii ccoommppoonneennttee..

Page 28: fitocenologie

28

11.. IINNDDIICCIIII FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIICCII CCAALLIITTAATTIIVVII

VViittaalliittaatteeaa ffiittooiinnddiivviizziilloorr

SSttaarreeaa ffeennoollooggiiccăă

aa)) VViittaalliittaatteeaa ffiittooiinnddiivviizziilloorr -- ssee rreeffeerrăă llaa ggrraadduull ddee vviigguurroozziittaattee,, llaa ccrreeşştteerreeaa şşii ddeezzvvoollttaarreeaa

ffiittooiinnddiivviizziilloorr ddiinnttrr--oo aannuummiittăă aammbbiiaannţţăă eeccoo--cceennoottiiccăă,, rreefflleeccttâânndd pprriinn vvaalloorriillee lloorr

ccoonnccoorrddaannţţaa ssaauu nneeccoonnccoorrddaannţţaa aacceesstteeiiaa ccuu cceerriinnţţeellee ffiieeccăărreeii ssppeecciiii ccoommppoonneennttee..

bb)) -- SSttaarreeaa ffeennoollooggiiccăă -- ((ssaauu ppeerriiooddiicciittaatteeaa)) ssee rreeffeerrăă llaa ssttaaddiiiillee rreeppeettiittiivvee ddiinn vviiaaţţaa ffiittooiinnddiivviizziilloorr

şşii ffiittooppooppuullaaţţiiiilloorr uunneeii ffiittoocceennoozzee,, ssuurrpprriinnssee îînn mmoommeennttuull aannaalliizzeeii ppee tteerreenn..

-- FFeennoollooggiiaa,, ccaa rraammuurrăă aa bboottaanniicciiii,, ssttuuddiiaazzăă ddeeccii,, ssuucccceessiiuunneeaa ssttaaddiiiilloorr ddee ccrreeşştteerree şşii

ddeezzvvoollttaarree aallee ppllaanntteelloorr ddee--aa lluunngguull ppeerriiooaaddeelloorr ddee vveeggeettaaţţiiee,, ţţiinnâânndd ccoonntt ddee ddiinnaammiiccaa

pprriinncciippaalliilloorr ffaaccttoorrii eeccoollooggiiccii,, ddee dduurraattaa ddee vviiaaţţăă aa iinnddiivviizziilloorr uunneeii ssppeecciiii..

22.. IINNDDIICCIIII FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIICCII CCAANNTTIITTAATTIIVVII

aa)) AAbbuunnddeennţţaa -- cceeaa mmaaii eelleemmeennttaarraa nnooţţiiuunnee ddee aapprreecciieerree ccaannttiittaattiivvăă.. PPrraaccttiicc,, pprreessuuppuunnee

nnuummăărraarreeaa eeffeeccttiivvăă aa iinnddiivviizziilloorr ppooppuullaaţţiiiilloorr ddiinnttrr--oo ffiittoocceennoozzăă,, ooppeerraaţţiiee ddiiffiicciillăă îînn ccaazzuull

ssuupprraaffeeţţeelloorr mmaarrii,, aa ggrraaddeelloorr rriiddiiccaattee ddee îînncchheeggaarree aa vveeggeettaaţţiieeii,, ssaauu aa ddiivveerrssiittăăţţiiii fflloorriissttiiccee mmaarrii..

SSee ppoott rreeţţiinnee uurrmmăăttooaarreellee ssiittuuaaţţiiii mmaaii sseemmnniiffiiccaattiivvee::

** îînnttrr--oo ppăădduurree ttrrooppiiccaallaa uummeeddăă ((pplluuvviiiissiillvvăă)),, ssppeecciiiillee ddee aarrbboorrii,, ddeeşşii nnuummeerrooaassee,, ssuunntt

rreepprreezzeennttaattee pprriinnttrr--uunn nnuummăărr rreedduuss ddee iinnddiivviizzii ffiieeccaarree,, ppee ccâânndd îînnttrr--oo ttaaiiggaa,, eexxttrreemm ddee ppuuţţiinnee

ssppeecciiii ((11--22)) ddee aarrbboorrii pprreezziinnttăă uunn nnuummăărr ddee iinnddiivviizzii ddee ccââtteevvaa ssuuttee ddee oorrii mmaaii mmaarree ddeeccââtt îînn

pprriimmuull ccaazz,, rraappoorrttaatt llaa aacceeiiaaşşii uunniittaattee ddee ssuupprraaffaaţţăă,, aacceeaassttaa ddaattoorriittăă rreeggllaajjuulluuii ccoommbbiinnaatt aall

ffaaccttoorriilloorr eeddaaffoo--cclliimmaattiiccii ccuu cceeii bbiioottiiccii,, aa ccoommpplleexxiittăăţţiiii rreeţţeelleeii ttrrooffiiccee ssii pprriinn lluunnggiimmeeaa ddiiffeerriittăă aa

llaannţţuurriilloorr ttrrooffiiccee ((mmuulltt mmaaii mmaarree îînn pprriimmuull ccaazz))..

**îînn ccoonnddiiţţiiiillee aacceelluuiiaaşşii cclliimmaatt tteemmppeerraatt şşii ssttaaddiiuu ddee mmaattuurriittaattee,, ffiittoocceennoozzeellee nneemmoorraallee aauu uunn

nnuummăărr ddee iinnddiivviizzii ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă ddee 22--33 oorrii mmaaii mmiicc ddeeccââtt cceellee pprraattiiccoollee,, ddaattoorriittăă

ccoommpplleexxiittăăţţiiii ssttrruuccttuurraallee mmuulltt mmaaii rriiddiiccaattee aa bbiioocceennoozzeeii ssiillvviiccee ffaaţţăă ddee cceeaa pprraattiiccoollăă;;

**ffiittoocceennoozzeellee lleemmnnooaassee ttiinneerree ssee ccaarraacctteerriizzeeaazzăă pprriinnttrr--uunn nnuummăărr mmuulltt mmaaii mmaarree ddee ffiittooiinnddiivviizzii,,

ccoommppaarraattiivv ccuu cceellee mmaattuurree,, îînn iinntteerriioorruull ccăărroorraa ss--aauu ccoonnssoolliiddaatt ddeejjaa rreellaaţţiiiillee ddee ccoommppeettiiţţiiee ssii

sseelleeccţţiiee cceennoottiiccăă;;

**ppăădduurriillee ddee ffooiiooaassee mmaattuurree ((bbiinnee ssttrruuccttuurraattee)) aauu mmaaii ppuuţţiinnii aarrbboorrii ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă ddeeccââtt

cceellee ddee ccoonniiffeerree,, îînn aacceellaaşşii ssttaaddiiuu ddee mmaattuurriittaattee,, iiaarr aallttiittuuddiinnaall,, ffiirreesscc,, aacceesstt nnuummăărr ssccaaddee ddiinn

eettaajjuull mmoonnttaann ssuuppeerriioorr sspprree cceell ssuubbaallppiinn,, lliippssiinndd ccoommpplleett îînn eettaajjuull aallppiinn

bb)) DDoommiinnaannţţaa ((aaccooppeerriirreeaa)) -- eessttiimmeeaazzăă ssuupprraaffaaţţaa ooccuuppaattăă ddee pprrooiieeccţţiiaa ((ppee oorriizzoonnttaallăă)) aa

ppăărrţţiilloorr ssuupprraatteerraannee aallee iinnddiivviizziilloorr ppee ssuupprraaffaaţţaa ssoolluulluuii îînnttrr--uunn eeşşaannttiioonn bbiinnee ddeelliimmiittaatt ddiinnttrr--oo

ffiittoocceennoozzăă.. CCooddiiffiiccăă ggrraadduull ddee îînncchheeggaarree aa vveeggeettaaţţiieeii,, rraappoorrttuull vvoolluumm//ssuupprraaffaaţţăă ppeennttrruu aappaarraattuull

ffoottoossiinntteettiizzaattoorr,, ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee ssttaaţţiiuunniiii şşii rroolluull aacceesstteeiiaa îînn vviiaaţţaa ffiieeccaarreeii ssppeecciiii ccoommppoonneennttee ddiinn

ffiittoocceennoozzăă..

IInnttrr--oo ffiittoocceennoozzăă ssee ddiissttiinngg::

oo aaccooppeerriirree ggeenneerraallăă -- ccaarree pprriivveeşşttee pprrooiieeccţţiiaa ppăărrţţiilloorr ssuupprraatteerraannee aa iinnddiivviizziilloorr ttuuttuurroorr

ssppeecciiiilloorr ddee ppee ssuupprraaffaaţţaa eessaannttiioonnuulluuii;;

oo aaccooppeerriirree ssppeecciiffiiccăă -- vviizzeeaazzăă pprrooiieeccţţiiaa iinnddiivviizziilloorr uunneeii aannuummiittee ssppeecciiii ddiinn ssuupprraaffaaţţaa

rreessppeeccttiivvăă

oo aaccooppeerriirree bbaazzaallăă -- ssee iiaa îînn ccoonnssiiddeerraarree ssuupprraaffaaţţaa ooccuuppaattăă nnuummaaii ddee aannuummiittee ppăărrţţii aallee

iinnddiivviizziilloorr ccaarree vviinn îînn ccoonnttaacctt ddiirreecctt ccuu ssoolluull ((bbaazzaa ttrruunncchhiiuurriilloorr llaa aarrbboorrii,, rroozzeettaa ddee

Page 29: fitocenologie

29

ffrruunnzzee bbaazzaallee aa ssppeecciiiilloorr iieerrbbooaassee,, bbaazzaa ttuullppiinniilloorr ssaauu ttuuffeelloorr llaa ssuubbaarrbbuuşşttii ssaauu cceellee

cceessppiittooaassee))

AApprreecciieerreeaa ddoommiinnaannţţeeii ((rreessppeeccttiivv aa aaccooppeerriirriiii)) ssee ffaaccee ffiiee pprriinn mmeettooddee vviizzuuaallee,, ccaarree pprreessuuppuunn

mmuullttăă eexxppeerriieennţţăă pprraaccttiiccăă,, ffiiee pprriinn mmeettooddee eexxaaccttee..

MMeettooddeellee aapprrooxxiimmaattiivvee eexxpprriimmăă pprroocceennttuuaall rraappoorrttuull ddiinnttrree pprrooiieeccţţiiaa ppăărrttiilloorr ssuupprraatteerraannee aallee

aannssaammbblluulluuii ddee ssppeecciiii,, aallee uunnuuii ssttrraatt oorrii aallee ffiieeccaarreeii ssppeecciiii îînn ppaarrttee ssii ssuupprraaffaaţţaa ddee pprroobbăă

((eeşşaannttiioonnuull)) ddeelliimmiittaattăă îînn ccaaddrruull uunneeii ffiittoocceennoozzee,, ddee eexx:: ssiisstteemmuull BBrraauunn--BBllaannqquueett şşii

ssiisstteemmuull EEmmbbeerrggeerr ccaarree pprreezziinnttăă ssccăărrii cciiffrriiccee îînn ddiiffeerriittee ttrreeppttee ddee sseemmnniiffiiccaaţţiiee..

MMeettooddeellee eexxaaccttee -- aapprreecciiaazzăă ddoommiinnaannţţaa ppee ssuupprraaffeeţţee mmuulltt mmaaii mmiiccii ddeeccââtt ssuupprraaffaaţţaa ddee

pprroobbăă,, mmoottiivv ppeennttrruu ccaarree nnuummăărruull ssuupprraaffeeţţeelloorr ddee pprroobbăă ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee mmaarree sspprree aa ffii

ssuuggeessttiivv ssuubb aassppeecctt ssttaattiissttiicc..

--mmeettooddaa rraammeeii--mmeettrriiccee ccuu rreeţţeeaa -- pprreessuuppuunnee mmaarrccaarreeaa ppee uunn mmaatteerriiaall ggrraaffiicc ((ccee rreepprroodduuccee llaa

ssccaarrăă sscchheemmaa rraammeeii ccuu rreeţţeeaa)) aa ssuupprraaffeeţţeeii ooccuuppaattee ddee pprrooiieeccţţiiiillee ppăărrţţiilloorr ssuupprraatteerraannee aallee ttuuttuurroorr

ffiittooiinnddiivviizziilloorr ddiinn iinntteerriioorruull rraammeeii oorrii nnuummaaii aa ssppeecciiiilloorr eeddiiffiiccaattooaarree ((ddoommiinnaannttee ssii ccaarraacctteerriissttiiccee))..

MMeeddiiaa ttuuttuurroorr rreeppeettiiţţiiiilloorr ddiinn iinntteerriioorruull uunneeii ffiittoocceennoozzee vvaa rreepprreezzeennttaa vvaallooaarreeaa ddoommiinnaannţţeeii

eexxpprriimmaattăă pprroocceennttuuaall ppeennttrruu iinnddiivviidduull ddee aassoocciiaaţţiiee ddaatt..

--îînn ccaazzuull ppăădduurriilloorr ssee aapplliiccăă mmeettooddaa rreeţţeelleeii mmeettrriiccee;;

--mmeettooddaa ffoottooggrraaffiieerriiii pprreessuuppuunnee rreeaalliizzaarreeaa uunneeii iimmaaggiinnii -- uurrmmaattăă ddee ccaallccuullaarreeaa rraappoorrttuulluuii

ssuupprraaffaaţţăă aaccooppeerriittăă//ssuupprraaffaaţţăă nnuuddăă,, ccoonnvveerrttiitt aappooii îînn pprroocceennttee

--mmeettooddaa ppllaanniimmeettrriiccăă uuttiilliizzeeaazzăă ppaannttooggrraaffuull ((ssppeecciiffiicc lluuccrrăărriilloorr ddee ccaarrttooggrraaffiiee)),, ccuu aavvaannttaajjuull

eexxaaccttiittăăţţiiii ggrraaffiiccee aa ddoommiinnaannţţeeii,, aall rreedduucceerriiii llaa ssccaarrăă aa ssuupprraaffeeţţeeii ddeelliimmiittaattee;;

--mmeettooddaa ddiiaammeettrreelloorr -- ppeennttrruu ddeelliimmiittaarreeaa aaccooppeerriirriiii bbaazzaallee ssee ffoolloosseeşşttee cclluuppaa ssaauu şşuubblleerruull

cc)) AAbbuunnddeennţţaa--ddoommiinnaannţţaa -- AApprreecciieerreeaa aabbuunnddeennţţeeii şşii ddoommiinnaannţţeeii îînn mmoodd sseeppaarraatt nnuu

ppoott ffii aapplliiccaattee ddeeccââtt ppee ssuupprraaffeeţţee rreedduussee::

SS--aa pprrooppuuss uunn iinnddiiccee ddee AADD ssii uunn ssiisstteemm ddee eevvaalluuaarree cciiffrriiccăă::

++ iinnddiivviizzii rraarrii ssaauu ffooaarrttee rraarrii,, ccuu aaccooppeerriirree ffooaarrttee ssllaabbăă

11 iinnddiivviizzii ddeessttuull ddee aabbuunnddeennţţii,, ccuu aaccooppeerriirree ssccăăzzuuttăă

22 iinnddiivviizzii ffooaarrttee aabbuunnddeennţţii,, aaccooppeerriirree cceell ppuuţţiinn 11//2200

33 nnuummaarruull iinnddiivviizziilloorr vvaarriiaabbiillii,, ddaarr aaccooppeerriirree îînnttrree 11//44 ssii 11//22

44 nnuummăărruull iinnddiivviizziilloorr vvaarriiaabbiill,, ccuu aaccooppeerriirree 11//22 -- 11//33 ddiinn ssuupprraaffaaţţăă

55 nnuummăărr ooaarreeccaarree ddee iinnddiivviizzii,, aaccooppeerriirree ppeessttee 33//44..

FFaaccttoorriiii ccaarree iinnfflluueennţţeeaazzăă aaccooppeerriirreeaa ggeenneerraallăă::

SSttaaddiiuull ddee eevvoolluuţţiiee aall ffiittoocceennoozzeeii:: rreedduussăă îînn pprriimmeellee ffaazzee,, ccrreessccâânndd aappooii ppâânnăă llaa eettaappeellee ddee

mmaattuurriittaattee,, rreedduuccâânndduu--ssee ttrreeppttaatt sspprree ssttaaddiiuull ddee bbăăttrrâânneeţţee,, ffeennoommeenn ddaattoorraatt ddiinnaammiicciiii pprroocceesseelloorr

sseelleeccttiivvee iinnttrraa ssii iinntteerrssppeecciiffiiccee,, ccoommppeettiiţţiieeii ssaauu ccooooppeerrăărriiii ddiivveerrsseelloorr ccaatteeggoorriiii ddee oorrggaanniissmmee ddiinn

ffiittoocceennoozzăă,, rreeaalliizzăărriiii hhoommeeoossttaazziieeii ooppttiimmee îînn ccaaddrruull ssttaaddiiuulluuii ddee cclliimmaaxx;;

VVaalloorriillee ffaaccttoorriilloorr eeddaaffoo--cclliimmaattiiccii pprreeccuumm şşii cceeii lliittoollooggiiccii iinnfflluueennţţeeaazzăă vviittaalliittaatteeaa,, rreefflleeccttâânndduu--ssee

îînn ggrraadduull ddee îînncchheeggaarree aall vveeggeettaaţţiieeii;;

AAccţţiiuunneeaa ddrraassttiiccăă aa uunnoorr ffaaccttoorrii ffiizziiccii eexxtteerrnnii ((vvâânnttuurrii ppuutteerrnniiccee,, vviiiittuurrii,, aavvaallaannşşee,, eerroozziiuunneeaa

ssoolluulluuii eettcc..)) rreedduucc aaccooppeerriirreeaa ggeenneerraallăă şşii ssppeecciiffiiccăă ddiinn ffiittoocceennoozzeellee aaffeeccttaattee,, uunneeoorrii ddeeccllaannşşeeaazzăă

cchhiiaarr eevvoolluuţţiiaa rreeggrreessiivvăă aa vveeggeettaaţţiieeii;;

PPrreessiiuunneeaa aannttrrooppoo--zzooooggeennăă,, îînn ffuunnccţţiiee ddee iinntteennssiittaatteeaa ssaa,, ddee ttiippuull ddee aaccţţiiuunnee,, ppooaattee aaffeeccttaa aattââtt

aaccooppeerriirreeaa ggeenneerraallăă,, ccââtt ssii ppee cceeaa ssppeecciiffiiccăă,, ffaavvoorriizzâânndd ssaauu ddeeffaavvoorriizzâânndd aaffiirrmmaarreeaa uunnoorraa ssaauu

aallttoorraa ddiinnttrree ssppeecciiii:: ppăăşşuunnaattuull iinntteennssiivv rreedduuccee ggrraadduull ddee îînncchheeggaarree aa vveeggeettaaţţiieeii ddiinn ppăăşşuunneeaa

Page 30: fitocenologie

30

aaffeeccttaattăă,, ttâârrlliirreeaa uunnoorr ssuupprraaffeeţţee ppeennttrruu oo ppeerriiooaaddăă ssccuurrttăă rreedduuccee ddrraassttiicc aaccooppeerriirreeaa,, uurrmmâânndd aappooii oo

eexxpplloozziiee aa ssppeecciiiilloorr nniittrrooffiillee..

RRaarriirreeaa ppăădduurriilloorr pprriinn lluuccrrăărrii ssiillvviiccee ssppeecciiffiiccee aaffeecctteeaazzăă nneeggaattiivv îînncchheeggaarreeaa ccoorroonnaammeennttuulluuii,, ddaarr

ssttiimmuulleeaazzăă ddeezzvvoollttaarreeaa ssttrraattuulluuii iieerrbbooss şşii aa cceelluuii aarrbbuussttiivv;;

UUttiilliizzaarreeaa iieerrbbiicciiddeelloorr şşii ddeeppăăşşiirreeaa ddoozzeelloorr ddee îînnggrrăăşşăămmiinnttee mmiinneerraallee aaddmmiinniissttrraattee ppaajjiişşttiilloorr ppoott

pprroodduuccee ““aarrssuurrii”” lliippssiittee ddee vveeggeettaaţţiiee..

dd)) FFrreeccvveennţţaa -- eevviiddeennţţiiaazzăă ddiissppeerrssiiaa şşii ggrraadduull ddee oommooggeenniittaattee aa ddiissttrriibbuuţţiieeii iinnddiivviizziilloorr uunneeii

ssppeecciiii ppee uunniittaatteeaa ddee ssuupprraaffaaţţăă..

IInn aapprreecciieerreeaa ffrreeccvveennţţeeii ssee rreeccuurrggee llaa aassoocciieerreeaa ssii aa aallttoorr ppaarraammeettrrii iinnvveessttiiggaaţţii ((AADD,, ddeennssiittaattee,,

vviittaalliittaattee))..

33.. IINNDDIICCIIII FFIITTOOCCEENNOOLLOOGGIICCII SSIINNTTEETTIICCII

CCoonnssttaannţţaa ssppeecciiiilloorr;;

AAbbuunnddeennţţaa--ddoommiinnaannţţaa mmeeddiiee;;

iinnddiicciiii ddee ssiimmiilliittuuddiinnee..

IInn llaabboorraattoorr,, ffiittoocceennoolloogguull rreeaalliizzeeaazzăă ssiisstteemmaattiizzaarreeaa şşii pprreelluuccrraarreeaa ddaatteelloorr ccoonnsseemmnnaattee ppee tteerreenn,,

ppeennttrruu oobbţţiinneerreeaa aassppeecctteelloorr ggeenneerraalliizzaattooaarree..

PPee bbaazzaa iinnddiicciilloorr ssiinntteettiiccii ssee ppoott eevviiddeennţţiiaa

ccaarraacctteerriissttiiccii aallee uunniittăăţţiiii cceennoottaaxxoonnoommiiccee ddee bbaazzăă ((aassoocciiaaţţiiaa vveeggeettaallăă)),,

ppaarrttiiccuullaarriittăăţţii ssttrruuccttuurraallee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr ssiittuuaattee îînn ddiiffeerriittee rreeggiiuunnii ddiinn ccaaddrruull

aarreeaalluulluuii ddee rrăăssppâânnddiirree aall aassoocciiaaţţiieeii ddaattee,,

ssttaaddiiii ddee eevvoolluuţţiiee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr ccoommppoonneennttee..

aa)) CCoonnssttaannţţaa ssppeecciiiilloorr ((KK))

RReepprreezziinnttăă pprreezzeennţţaa rraappoorrttaattăă llaa ssuupprraaffeeţţeellee eeşşaannttiioonn ddiinn ffiieeccaarree iinnddiivviidd ddee aassoocciiaaţţiiee..

SSee iiaa îînn ccoonnssiiddeerraarree nnuummaaii pprreezzeennţţaa ssaauu aabbsseennţţaa iinnddiivviizziilloorr îînn ssuupprraaffeeţţeellee ddee pprroobbăă aannaalliizzaattee,, nnuu

ssii aassppeeccttuull ccaannttiittaattiivv..

CCoonnssttaannţţaa ddăă iinnffoorrmmaaţţiiii aassuupprraa ffiiddeelliittăăţţiiii iinnddiivviizziilloorr ppeennttrruu oo aannuummiittăă aammbbiiaannţţăă cceennoottiiccăă,, ppeennttrruu

oo aannuummiittăă aassoocciiaaţţiiee vveeggeettaallăă..

CCaallccuullaarreeaa ccoonnssttaannţţeeii ssee ffaaccee nnuummaaii ccâânndd ss--aauu rreeaalliizzaatt oobbsseerrvvaaţţiiii ppee cceell ppuuţţiinn 55 rreelleevveeee,, aacceeaassttaa

ddeeooaarreeccee nnuummăărruull ccllaasseelloorr ddee ccoonnssttaannţţăă eessttee 55

bb)) AAbbuunnddeennţţaa--ddoommiinnaannţţaa mmeeddiiee ((AADDmm))

rreeddăă pprroocceennttuuaall aaccooppeerriirreeaa mmeeddiiee rreeaalliizzaattăă ddee ffiittooiinnddiivviizziiii uunneeii ssppeecciiii îînn ffiittoocceennoozzaa ssaauu

ffiittoocceennoozzeellee ssttuuddiiaattee..

AAcceesstt iinnddiiccee ssee ccaallccuulleeaazzăă nnuummaaii îînn ssiittuuaaţţiiiillee îînn ccaarree vvaalloorriillee lluuii ssuunntt nneecceessaarree aallttoorr pprreelluuccrrăărrii

((ssppeeccttrruull bbiiooffoorrmmeelloorr dduuppăă mmeettooddaa DDiieemmoonntt,, eeccooddiiaaggrraammee,, ccaallccuulluull vvaalloorriiii iinnddiiccaattooaarree aa

aassoocciiaaţţiieeii eettcc..))..

SSee uuttiilliizzeeaazzăă ffoorrmmuullaa::

uunnddee

nnii rreepprreezziinnttăă nnuummăărruull ssuupprraaffeeţţeelloorr îînn ccaarree ssppeecciiaa pprreezziinnttăă iinnddiicceellee ii ddee AADD ((ii== ++--55)),,

AADDii rreepprreezziinnttăă vvaallooaarreeaa ccllaasseeii ii aa iinnddiicceelluuii ddee AADD,, ccoorreessppuunnzzăăttoorr ssccăărriiii lluuii BBrraauunn--

BBllaannqquueett,,

NN rreepprreezziinnttăă nnrr.. ttoottaall ddee ssuupprraaffeeţţee aannaalliizzaattee..

cc)) IInnddiiccii ddee ssiimmiilliittuuddiinnee

CCuu aajjuuttoorruull aacceessttoorr iinnddiiccii ssee ppoott ffaaccee ccoommppaarraaţţiiii îînnttrree uunn nnuummăărr mmaarree ddee eeşşaannttiiooaannee,, ppoott ffii

ssuurrpprriinnssee îînnssuuşşiirrii ssttrruuccttuurraallee aallee aassoocciiaaţţiieeii,, mmaaii ggrreeuu ddee sseessiizzaatt pprriinn aannaalliizzeellee ccllaassiiccee,, ddee

Page 31: fitocenologie

31

aasseemmeenneeaa,, îînnssuuşşiirriillee aaddaappttaattiivvee şşii eevvoolluuttiivvee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr,, iiaarr pprriinn mmooddeellaarreeaa mmaatteemmaattiiccăă aa

aacceessttoorraa ssee ppoott rreeaalliizzaa pprrooggnnoozzee,, îînn ffuunnccţţiiee ddee mmooddiiffiiccaarreeaa uunnuuiiaa ssaauu uunnoorraa ddiinnttrree ffaaccttoorriiii

aammbbiieennttaallii..

IInn pplluuss,, iinnddiicciiii ddee ssiimmiilliittuuddiinnee ddaauu iinnffoorrmmaaţţiiii aassuupprraa îînnccaaddrrăărriiii cceennoottaaxxoonnoommiiccee aa ffiittoocceennoozzeelloorr

iinnvveessttiiggaattee,, ssttaabbiilliittaatteeaa,, oorriiggiinneeaa şşii ddiirreeccţţiiaa ddee eevvoolluuţţiiee aa ddiivveerrsseelloorr ssiisstteemmee ssuupprraappooppuullaattiioonnaallee..

TTaaxxoonnoommiiaa mmaatteemmaattiiccăă uuttiilliizzeeaazzăă ccuu ssuucccceess şşii uunneeoorrii ccuu rreezzuullttaattee ssppeeccttaaccuullooaassee,, oo sseerriiee ddee

iinnddiiccii ddee ssiimmiillaarriittaattee oorrii ddee ddiivveerrssiittaattee..

AAnnaalliizzaa mmaatteemmaattiiccăă rreepprreezziinnttăă uunn iinnssttrruummeenntt ddee lluuccrruu ddeeoosseebbiitt ddee iimmppoorrttaanntt îînn cceerrcceettaarreeaa

aannaalliittiiccăă şşii ssiinntteettiiccăă ddiinn bbiioollooggiiee,, aacceeaassttaa îînnssăă nnuu ppooaattee ssuubbssttiittuuii mmeettooddeellee ssppeecciiffiiccee ffiieeccăărruuii

ddoommeenniiuu..

IInn lliitteerraattuurraa ddee ssppeecciiaalliittaattee ssee ccuunnoosscc aassttăăzzii ppeessttee 112200 ddee iinnddiiccii ddee ssiimmiillaarriittaattee,, ddiivveerrssiittaattee,,

aaffiinniittaattee,, ccaarree uurrmmăărreesscc ssttaabbiilliirreeaa aasseemmăănnăărriiii ((ssiimmiilliittuuddiinniiii,, ssiimmiillaarriittăăţţiiii)) oorrii aa ddeeoosseebbiirriiii ssaauu

ddiivveerrssiittăăţţiiii uunnoorr ppooppuullaaţţiiii,, ffiittoocceennoozzee,, aassoocciiaaţţiiii,, bbiioocceennoozzee eettcc..

AAcceeşşttii iinnddiiccii aabboorrddeeaazzăă aacceellaaşşii aassppeecctt ccoommppaarraattiivv îînnttrree 22 ssaauu mmaaii mmuullttee ssiinnssiisstteemmee..

-- IInnddiicceellee JJaaccccaarrdd,, nnuummiitt ddee aauuttoorr ((11990011)) iinnddiiccee ddee ccoommuunniittaattee fflloorriissttiiccăă,, eevviiddeennţţiiaazzăă ggrraadduull ddee

aasseemmăănnaarree îînnttrree ddoouuăă eeşşaannttiiooaannee ((ppooppuullaaţţiiii,, ffiittoocceennoozzee,, eeccoottooppuurrii eettcc))..

CCaallccuullaarreeaa lluuii ss--aa ffăăccuutt ppee bbaazzaa ffoorrmmuulleeii::

uunnddee:: aa == nnrr.. ssppeecciiii,, iinnddiivviizzii,, ccaarraacctteerree ddiinn pprriimmuull eeşşaannttiioonn;; bb == ddiinn eeşşaannttiioonnuull ddooii;; cc == nnrr.. ssppeecciiii,,

iinnddiivviizzii,, ccaarraacctteerree eettcc.. ccoommuunnee cceelloorr ddoouuăă eeşşaannttiiooaannee;; 110000==ffaaccttoorr ddee rraappoorrttaarree pprroocceennttuuaallăă..

IInnddiicceellee ddee ssiimmiilliittuuddiinnee SSøørreennsseenn ((11994488)) iiaa îînn ccoonnssiiddeerraarree pprreezzeennţţaa ssppeecciiiilloorr îînn ddiivveerrssee

eeşşaannttiiooaannee,, ffăărrăă aa ţţiinnee ccoonntt ddee aassppeeccttuull ccaannttiittaattiivv aall iinnddiivviizziilloorr lloorr..

IInn ccaazzuull ssttuuddiiiilloorr ddee ffiittoocceennoollooggiiee aacceesstt iinnddiiccee pprreezziinnttăă iinnccoonnvveenniieennttuull ccăă ţţiinnee ccoonntt ddooaarr ddee

pprreezzeennţţaa oorrii aabbsseennţţaa uunnoorr ssppeecciiii îînn rreelleevveeeellee aannaalliizzaattee şşii ccoommppaarraattee,, eelliimmiinnâânndd vvaalloorriillee ccaannttiittaattiivvee

aallee ssppeecciiiilloorr şşii,, iimmpplliicciitt şşii rreefflleeccttaarreeaa ffaaccttoorriilloorr eeccoollooggiiccii ppee ccaarree ccoommpplleexxuull ddee ssppeecciiii oo rreeddăă

PPeennttrruu eelliimmiinnaarreeaa aacceessttuuii nneeaajjuunnss,, DD.. IIvvaann şşii NN.. DDoonniiţţăă ((11997755)) îînnllooccuuiieesscc eelleemmeennttuull pprreezzeennţţăă

ccuu AADDmm aa ssppeecciiiilloorr,, aassttffeell ccăă ffoorrmmuullaa ddee ccaallccuull vvaa ddeevveennii::

uunnddee AADDcc == ssuummaa vvaalloorriilloorr ddee AADDmm aa ssppeecciiiilloorr ccoommuunnee eeşşaannttiiooaanneelloorr ccoommppaarraattee,,

AADDaa şşii bb == ssuummaa vvaalloorriilloorr ddee AADDmm aa ssppeecciiiilloorr pprreezzeennttee îînn pprriimmuull şşii aall ddooiilleeaa eeşşaannttiioonn ddiinn

ccuupplluull ddee ssuupprraaffeeţţee aannaalliizzaatt..

IInnddiicceellee ddee ddoommiinnaannţţăă KKuullcczzyynnsskkii ((11992277)) ppooaattee ffii ccaallccuullaatt ffiiee ţţiinnâânndd ccoonntt ddee ccoonnssttaannţţaa

ssppeecciiiilloorr ((aaşşaa ccuumm aa pprroocceeddaatt ddee ffaapptt aauuttoorruull)) ffiiee ddee vvaallooaarreeaa ddee AADD ((ccuumm ss--aa mmooddiiffiiccaatt uulltteerriioorr))..

FFoorrmmuullaa ddee ccaallccuull eessttee uurrmmăăttooaarreeaa::

uunnddee:: ss == ssuummaa vvaalloorriilloorr ccaannttiittaattiivvee ((KK ssaauu AADD)) îînn pprriimmuull eeşşaannttiioonn,, ss’’== ssuummaa vvaalloorriilloorr

ccaannttiittaattiivvee îînn cceell ddee--aall ddooiilleeaa eessaannttiioonn,, 00 == ssuummaa ddiiffeerreennţţeelloorr ccaannttiittaattiivvee ppeennttrruu eelleemmeenntteellee

ccoommuunnee

IInnddiicceellee ddee ddiivveerrssiittaattee SShhaannnnoonn--WWiieenneerr ssee uuttiilliizzeeaazzăă llaa ccaarraacctteerriizzaarreeaa ccoommpplleexxiittăăţţiiii

ssttrruuccttuurraallee aallee ffiittoocceennoozzeelloorr uunneeii aassoocciiaaţţiiii ssaauu aallee mmaaii mmuullttoorr aassoocciiaaţţiiii ddiinn aacceeiiaaşşii sseerriiee

ssuucccceessiioonnaallăă..

FFoorrmmuullaa ffoolloossiittaa eessttee::

II..DD.. == --PPii lloogg..PPii

UUnnddee :: PPii==pprrooppoorrţţiiaa ddee iinnddiivviizzii pprriinn ccaarree ssppeecciiaa ii eessttee rreepprreezzeennttaattăă îînnttrr--oo bbiioocceennoozzăă,,

pprrooppoorrţţiiee ccee rreezzuullttăă ddiinn rraappoorrttuull nnii//NN ((nnii == vvaallooaarreeaa AADD aa ccaatteeggoorriieeii ii,, NN == vvaallooaarreeaa ttoottaallăă

aa AADD)),, llooggPPii == vvaallooaarreeaa llooggaarriittmmuulluuii îînn bbaazzaa 1100

VVaalloorriillee iinnddiicceelluuii IIDD,, rreezzuullttaattee pprriinn ffoolloossiirreeaa llooggaarriittmmiilloorr nnaattuurraallii,, ssee ppoott îînnccaaddrraa îînnttrree

uurrmmăăttooaarreellee ttrreeppttee aallee ssccăărriiii eemmppiirriiccee aa ddiivveerrssiittăăţţiiii,, ccoonncceeppuuttăă ddee aauuttoorrii::

11.. oo,,11--11 == ddiivveerrssiittaattee ffooaarrttee ssccăăzzuuttăă

Page 32: fitocenologie

32

22.. 11 --22,,55 == ddiivveerrssiittaattee ssccăăzzuuttăă

33.. 22,,55 -- 44 == ddiivveerrssiittaattee mmeeddiiee

44.. 44 -- 77 == ddiivveerrssiittaattee rriiddiiccaattăă

55.. ppeessttee 77 == ddiivveerrssiittaattee ffooaarrttee rriiddiiccaattăă

DDuuppăă ccaallccuullaarreeaa oorriiccăărruuiiaa ddiinnttrree aacceeşşttii iinnddiiccii,, vviizzuuaalliizzaarreeaa ssee vvaa ffaaccee pprriinn îînnttooccmmiirreeaa mmaattrriicceeii

ddee ssiimmiilliittuuddiinnee ssaauu aa ddeennddrrooggrraammeeii,, aammbbeellee aavvâânndd aavvaannttaajjuull ddee aa ooffeerrii cceerrcceettăăttoorruulluuii ppoossiibbiilliittaatteeaa

ggrruuppăărriiii eeşşaannttiiooaanneelloorr îînn ffuunnccţţiiee ddee aasseemmăănnaarreeaa lloorr ssttrruuccttuurraallăă,, îînn mmoodd ssiinntteettiicc ppeennttrruu ttooaattee

eeşşaannttiiooaanneellee ssaauu uunniittăăţţiillee ssttuuddiiaattee oorrii aannaalliizzaattee..

CCeellee ddoouuăă mmooddaalliittăăţţii ggrraaffiiccee ssccoott îînn eevviiddeennţţăă eeşşaannttiiooaanneellee ssaauu nnuucclleeuull ddee eeşşaannttiiooaannee ccaarree ssee

ddeettaaşşeeaazzăă pprriinn ccoommpplleexxiittaatteeaa lloorr ssttrruuccttuurraallăă ((ddeeccii ssii pprriinnttrr--oo ccaannttiittaattee ddee iinnffoorrmmaaţţiiee mmuulltt

ssuuppeerriiooaarrăă)),, ffiiee pprriinn ddeetteerriioorraarreeaa ssttrruuccttuurriiii lloorr ccaa eeffeecctt aall aaccţţiiuunniiii uunnuuiiaa ssaauu aallttuuiiaa ddiinnttrree ffaaccttoorriiii

eeddaaffoo--cclliimmaattiiccii ssaauu bbiioollooggiiccii..

CCuurrss 99

CCEENNOOTTAAXXOONNOOMMIIAA GGRRUUPPĂĂRRIILLOORR VVEEGGEETTAALLEE

RReepprreezziinnttăă ssiisstteemmuull ddee ccllaassiiffiiccaarree şşii oorrddoonnaarree aa uunniittăăţţiilloorr cceennoottaaxxoonnoommiiccee,, ppee bbaazzaa uunnoorr ccrriitteerriiii

ccaarree eevviiddeennţţiiaazzăă lleeggăăttuurriillee şşii aaffiinniittăăţţiillee ssttrruuccttuurraallee,, eeccoollooggiiccee şşii eevvoolluuttiivvee ddiinnttrree aacceessttee

ccoommuunniittăăţţii..

DDee llaa rreeccoommaannddăărriillee cceelloorr ddooii ffoonnddaattoorrii aaii şşccoolliiii ffiittoocceennoollooggiiccee cceennttrraall--eeuurrooppeennee ((BBrraauunn--

BBllaannqquueett ssii RR.. TTuuxxeenn)) ss--aa aajjuunnss llaa uunn aacctt nnoorrmmaattiivv rreepprreezzeennttaatt ddee CCoodduull ddee nnoommeennccllaattuurrăă

ffiittoossoocciioollooggiiccăă,, aaffllaatt ddeejjaa llaa aa ttrreeiiaa eeddiiţţiiee..

UUnniittaatteeaa ddee bbaazzăă îînn ssiinnttaaxxoonnoommiiee eessttee aassoocciiaaţţiiaa vveeggeettaallăă.. RRaappoorrttâânndduu--ssee llaa aacceeaassttaa,, eexxiissttăă uunniittăăţţii

ddee rraanngg ssuuppeerriioorr ssii iinnffeerriioorr eeii,, ffiieeccaarree rreeccuunnoossccâânndduu--ssee dduuppăă uunn ssuuffiixx ccaarraacctteerriissttiicc..

II.. AASSOOCCIIAAŢŢIIAA VVEEGGEETTAALLĂĂ rreeuunneessttee ffiittoocceennoozzee aasseemmăănnăăttooaarree pprriinn ccoommppoozziiţţiiee şşii

ssttrruuccttuurrăă,, ccuupprriinnzzâânndd ttrrăăssăăttuurriillee eesseennţţiiaallee ccoommuunnee aacceessttoorr ffiittoocceennoozzee.. EEssttee nniivveelluull ddee bbaazzaa

ppeennttrruu ssiisstteemmuull iieerraarrhhiicc aall ssiinnttaaxxoonniilloorr..

NNuummeellee ggeenneerriicc aall aassoocciiaaţţiieeii aarree llaa bbaazzăă ddeennuummiirreeaa ddee ggeenn aa uunneeii ((ssaauu aa uunnoorr)) ssppeecciiii,, llaa

rrăăddăăcciinnaa ccaarruuiiaa ssee aaddaauuggăă ssuuffiixxuull --eettuumm..

EEppiitteettuull aassoocciiaaţţiieeii ssee ccoonnssttiittuuiiee ddiinn ggeenniittiivvuull ddeennuummiirriiii ddee ssppeecciiee aa ppllaanntteeii ((ssaauu ppllaanntteelloorr))

ccoonnssiiddeerraattee..

CCaa ssii îînn ccaazzuull ssppeecciiiilloorr ddeennuummiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii eessttee uurrmmaattăă ddee nnuummeellee aauuttoorruulluuii ((ssccrriiss îînnttrreegg ssaauu

pprreessccuurrttaatt)) ssii aannuull îînn ccaarree aa ppuubblliiccaatt ddeessccrriieerreeaa aassoocciiaaţţiieeii rreessppeeccttiivvee..

CCâânndd ddeennuummiirreeaa ssee ffoorrmmeeaazzăă ppoorrnniinndd ddee llaa oo ssiinngguurrăă ssppeecciiee ((ccaarraacctteerriissttiiccăă ssaauu//şşii ddoommiinnaannttăă))

ddeennuummiirreeaa ssee ffoorrmmeeaazzăă ccoonnffoorrmm rreegguulliiii ggeenneerraallee::

**oo ppaajjiissttee eeddiiffiiccaattăă ddee ppăăiiuuşşuull rruuppiiccooll ((ssuullccaatt ssaauu bbrrăăzzddaatt)) -- FFeessttuuccaa rruuppiiccoollaa -- vvaa aavveeaa

ddeennuummiirreeaa ddee aassoocciiaaţţiiee::

FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee BBuurrdduujjaa eett aall.. 11995566

**oo ppaajjiişşttee ddoommiinnaattaa ddee ccoolliilliiee -- SSttiippaa ppuullcchheerrrriimmaa -- ccaarree eessttee,, îînn aacceellaaşşii ttiimmpp,, şşii

ccaarraacctteerriissttiiccăă,, ssee vvaa nnuummii::

SSttiippeettuumm ppuullcchheerrrriimmaaee SSoooo 11994422

Page 33: fitocenologie

33

**oo ppăădduurree eeddiiffiiccaattăă ddee cceerr ((QQuueerrccuuss cceerrrriiss)) vvaa ffii ddeennuummiittăă::

QQuueerrcceettuumm cceerrrriiss GGeeoorrggeessccuu 11994411

UUnneeoorrii,, aappaarr oo sseerriiee ddee ccaazzuurrii ppaarrttiiccuullaarree,, ccee nneecceessiittăă mmooddiiffiiccăărrii oorrttooggrraaffiiccee,, îînn ccoonnccoorrddaannţţăă şşii

ccuu cceellee ffoonneettiiccee::

►► rrooggoozzuurriillee aauu ddeennuummiirreeaa ddee ggeenn CCaarreexx,, iiaarr nnuummeellee ggeenneerriicc aall aassoocciiaaţţiieeii ssee vvaa ffoorrmmaa ddee

llaa rrăăddăăcciinnaa ggeenniittiivvuulluuii ((ccaarriicciiss)) ssii nnuu aa nnoommiinnaattiivvuulluuii ccaa llaa mmaajjoorriittaatteeaa ccaazzuurriilloorr.. AAssoocciiaaţţiiiillee ddee

rrooggoozzuurrii vvoorr aavveeaa,, îînn aacceesstt ccaazz,, ddeennuummiirreeaa ddee CCaarriicceettuumm,, llaa ccaarree ssee aaddaauuggăă eeppiitteettuull ffoorrmmaatt ddiinn

ggeenniittiivvuull ssppeecciieeii::

CCaarriicceettuumm ddaavvaalllliiaannaaee KKoocchh 11992266,, CCaarriicceettuumm aaccuuttiiffoorrmmiiss SSaauueerr 11993377,, CCaarriicceettuumm lliimmoossaaee

BBrr..--BBll.. 11992211

►► aasseemmăănnăăttooaarree eessttee ssiittuuaaţţiiaa şştteevviieeii ((RRuummeexx)),, îînn ccaarree ccaazz,, ddeennuummiirreeaa ggeenneerriiccăă aa

aassoocciiaaţţiieeii vvaa ffii RRuummiicceettuumm ((pprroovveenniittăă ddee llaa ggeenniittiivvuull rruummiicciiss))::

RRuummiicceettuumm aallppiinnii SSzzaaff..,, KKuullcczz.. eett PPaawwll.. ((11992233)) 11992277

►► ffiirruuţţaa ((PPooaa)) iinnttrrăă,, ddee aasseemmeenneeaa,, îînn ddeennuummiirreeaa mmuullttoorr aassoocciiaaţţiiii,, ddaarr oorrttooggrraaffiiaa ssee

mmooddiiffiiccăă ddiinn ccoonnssiiddeerreennttee ffoonneettiiccee.. RRăăddăăcciinnaa eessttee iiddeennttiiccăă şşii llaa nnoommiinnaattiivv şşii llaa ggeenniittiivv,, ddee aacceeeeaa

ssee mmooddiiffiiccăă ssuuffiixxuull ppeennttrruu aa ssee ppuutteeaa pprroonnuunnţţaa ccoorreecctt:: --eettuumm ddeevviinnee --ëëttuumm,, uunnddee ëë ssee vvaa cciittii éé::

PPooëëttuumm pprraatteennssiiss RRăăvvăărruuţţ eett aall.. 11995566,,

PPooëëttuumm aannnnuuaaee GGaammss 11992277..

IInn ddeennuummiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii ppoott ffii iinncclluussee ddoouuaa ssppeecciiii ccuu uurrmmăăttooaarreellee ssiittuuaaţţiiii pprriinncciippaallee ppoossiibbiillee::

aa)) aammbbeellee ssppeecciiii ssăă aappaarrţţiinnăă aacceelluuiiaaşşii ggeenn,, ccaazz îînn ccaarree nnuummeellee ggeenneerriicc aall aassoocciiaaţţiieeii ssee ccoonnssttiittuuiiee

dduuppăă rreegguulliillee ggeenneerraallee,, iiaarr eeppiitteettuull ddiinn cceellee ddoouuăă ddeennuummiirrii ddee ssppeecciiee:: llaa rrăăddăăcciinnaa pprriimmeeii ssppeecciiii ssee

ddaauuggăă vvooccaallaa oo ((ssaauu ii llaa ssuubbssttaannttiivveellee aappaarrţţiinnâânndd ddeecclliinnăărriiii aa IIIIII--aa)),, aa ddoouuaa ssppeecciiee ssee ppuunnee llaa

ggeenniittiivv,, aammbbeellee eeppiitteettee ffiiiinndd rreeuunniittee pprriinnttrr--oo lliinniiuuţţăă ddee lleeggăăttuurrăă::

►►oo ppaajjiişşttee eeddiiffiiccaattăă ddee ppăăiiuuşşuull ddee sstteeppăă şşii ddee cceell ssuullccaatt ssee vvaa nnuummii ::

FFeessttuucceettuumm vvaalleessiiaaccoo--rruuppiiccoollaaee CCssuurrooss eett KKoovvaaccss 11996622

►►uunn sstteejjăărreettoo--ggoorruunneett vvaa aavveeaa ddeennuummiirreeaa

QQuueerrcceettuumm rroobboorrii--ppeettrraaeeaaee BBoorrzzaa ((11992288)) 11993399

bb)) cceellee ddoouuăă ssppeecciiii ppoott ssăă aappaarrţţiinnăă llaa ggeennuurrii ddiiffeerriittee,, ccuu uurrmmăăttooaarreellee ccaazzuurrii mmaaii ffrreeccvveennttee::

uunnaa eessttee ddoommiinnaannttăă iiaarr aallttaa ccaarraacctteerriissttiiccăă,, iinnddiiccaattooaarree ssaauu ddiiffeerreennţţiiaallăă.. AAcceeaassttaa ddiinn uurrmmăă vvaa

ffoorrmmaa pprriimmaa ppaarrttee aa ddeennuummiirriiii aassoocciiaaţţiieeii:: llaa rrăăddăăcciinnaa ggeennuulluuii ssee aaddaauuggăă vvooccaallaa oo ssaauu ii ,, uurrmmeeaazzaa

ggeenniittiivvuull ssppeecciieeii,, iiaarr pprriinn lliinniiee ddee lleeggăăttuurrăă ssee aaddaauuggăă ddeennuummiirreeaa ssppeecciieeii ddoommiinnaannttee ((ddeennuummiirreeaa

ffoorrmmaattăă ccaa îînn ccaazzuull uunneeii ssiinngguurree ssppeecciiii:: ssuuffiixxuull --eettuumm ++ ggeenniittiivvuull ssppeecciieeii ..

DDee eexxeemmpplluu::

-- oo ppaajjiişşttee eeddiiffiiccaattăă ddee ccooaaddaa iieeppuurraaşşuulluuii ((SSeesslleerriiaa rriiggiiddaa)) aarree ccaa ssppeecciiee iinnddiiccaattooaarree ddee

ccaallccaarree,, cciimmbbrriişşoorruull ((TThhyymmuuss ccoommoossuuss));; aassoocciiaaţţiiaa ssee vvaa ddeennuummii::

TThhyymmoo ccoommoossii -- SSeesslleerriieettuumm rriiggiiddaaee ((ZZoollyyoommii 11993399)) PPoopp eett HHooddiişşaann 11998855..

-- uunn ccăărrppiinneett aarree ccaa ssppeecciiee ddoommiinnaannttăă ccaarrppeennuull ((CCaarrppiinnuuss bbeettuulluuss)) iiaarr ccaa ddiiffeerreennţţiiaallăă

ggeeooggrraaffiiccăă ((pptt.. MMuunnţţiiii AAppuusseennii)) ssoorr ccuu ffrraattee ((MMeellaammppyyrruumm bbiihhaarriieennssee)).. AAssoocciiaaţţiiaa vvaa ppuurrttaa

nnuummeellee::

MMeellaammppyyrroo bbiihhaarriieennssii -- CCaarrppiinneettuumm bbeettuullii SSoooo 11996644..

-- ssppeecciiiillee ppoott ffii ccooddoommiinnaannttee,, ooccuuppâânndd ffiiee aacceellaaşşii ssttrraatt,, ffiiee ssttrraattee ddiiffeerriittee,, ssiittuuaaţţiiee îînn ccaarree

ddeennuummiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii ssee ffoorrmmeeaazzăă dduuppăă rreegguulliillee ccaazzuulluuii aanntteerriioorr,, ccuu pprreecciizzaarreeaa ccăă pprriimmaa ssee ttrreeccee

ssppeecciiaa ddiinn ssttrraattuull ssaauu ssuubbssttrraattuull iinnffeerriioorr.. DDee eexx.. uunn mmoolliiddiişş ccuu ssttrraatt iieerrbbooss ddoommiinnaatt ddee mmăăccrriişşuull

iieeppuurreelluuii,, vvaa ppuurrttaa nnuummeellee::

OOxxaalloo aacceettoosseellllaaee -- PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss BBrreezziinnaa eett HHaaddaacc 11996622..

DDee aasseemmeenneeaa,, uunn ttuuffăărriişş ddoommiinnaatt ddee ppăădduucceell ssii ppoorruummbbaarr ssee iinncclluuddee îînn aassoocciiaaţţiiaa

Page 34: fitocenologie

34

PPrruunnoo ssppiinnoossaaee -- CCrraattaaeeggeettuumm mmoonnooggyynnaaee ((SSoooo 2277)) HHuueecckk 11993311 OO ppăădduurree ddee ffaagg ccuu ccaarrppeenn eessttee

ddoommiinnaattăă ddee cceellee ddoouuăă ssppeecciiii aappaarrţţiinnâânndd aacceelluuiiaaşşii ssttrraatt ((cceell aall aarrbboorriilloorr)),, ddaarr îînn ssuubbssttrraattee

ddiiffeerriittee,, aassttffeell ccăă ddeennuummiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii vvaa ffii CCaarrppiinnoo bbeettuullii -- FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee PPaauuccăă

11994411..

CCoonnffoorrmm uullttiimmuulluuii ccoodd ddee nnoommeennccllaattuurrăă ffiittoocceennoollooggiiccăă nnuu ssee mmaaii aacccceeppttaa ffoorrmmaarreeaa

ddeennuummiirriiii aassoocciiaaţţiiiilloorr ddiinn ttrreeii ssppeecciiii :: PPuullmmoonnaarrttiioo rruubbrraaee--AAbbiieettii--FFaaggeettuumm,, ccii

PPuullmmoonnaarriioo rruubbrraaee –– FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

PPrreecciizzăărrii ccuu ccaarraacctteerr ggeenneerraall,, ppeennttrruu ddeennuummiirreeaa uunneeii nnooii aassoocciiaaţţiiii::

aa.. ssăă ffiiee aannaalliizzaattee mmiinniimmuumm 1100 rreelleevveeee ddiinn ddiiffeerriittee ffiittoocceennoozzee aasseemmăănnaattooaarree,, ddiinn ccaarree uunn rreelleevveeuu

ssăă ffiiee ccoonnssiiddeerraatt ccaa ttiipp ddee aassoocciiaaţţiiee ((rreelleevveeuu hhoolloottiipp));; îînn ccaazzuull ddeessccrriieerriilloorr ppuubblliiccaattee aanntteerriioorr ddaatteeii

ddee iinnttrraarree îînn vviiggooaarree aa nnooiilloorr rreegglleemmeennttăărrii ddee ttiippiizzaarree,, eessttee nneecceessaarrăă aalleeggeerreeaa uulltteerriiooaarrăă aa uunnuuii

lleeccttoottiipp ddiinn rreelleevveeeellee ppuubblliiccaattee,, iiaarr îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddiippoonniibbiilliittăăţţiiii ddooaarr aa uunnuuii ttaabbeell ssiinntteettiicc,,

eeffeeccttuuaarreeaa aa cceell ppuuţţiinn uunn rreelleevveeuu ssttaabbiilliitt ccaa nneeoottiipp

bb.. ssăă ffiiee eevviittaattee eeppiitteettee ccaa ttyyppiiccuumm,, mmoonnttaannuumm,, aallppiinnuumm,, ccaallccoopphhiilluumm,, ttrraannssssiillvvaanniiccuumm,, ddaacciiccuumm

eettcc.. ddaaccăă nnuu eexxiissttăă ssppeecciiee ccuu nnuummee aasseemmăănnăăttoorr aacceessttoorraa ssii ccaarree ssăă aaiibbăă oo vvaallooaarree ddiiffeerreennţţiiaallăă

cc.. ddaaccăă uunn iinnffrraattaaxxoonn ((sssspp,, vvaarr,, ff..)) aarree vvaallooaarreeaa ddiiffeerreennţţiiaallăă ppeennttrruu aassoocciiaaţţiiaa ddaattăă,, eell vvaa ttrreebbuuii ssăă

ffiigguurreezzee îînn ddeennuummiirree nnoottaatt îînn ccoonnttiinnuuaarreeaa eeppiitteettuulluuii ddee ssppeecciiee:: SSccoorrzzoonneerroo rroosseeaaee-- FFeessttuucceettuumm

rruubbrraaee nniiggrriiccaannttiiss ((PPuussccaarruu eett aall.. 11995566)) CCoollddeeaa 11998877 ssuuggeerreeaazzaa ccaa ppaajjiisstteeaa ddee ppăăiiuuşş rrooşşuu

îînnccaaddrraattăă îînn aacceeaassttăă aassoocciiaaţţiiee aarree îînn ppooppuullaaţţiiii,, ccaa ddoommiinnaannttăă,, oo ssuubbssppeecciiee ddee ppăăiiuuşş rrooşşuu ((FFeessttuuccaa

rruubbrraa sssspp.. nniiggrriiccaannss))..

DDiiaaggnnoozzaa aassoocciiaaţţiieeii ttrreebbuuiiee ssaa ffiiee ppuubblliiccaattăă îînnttrr--oo lliimmbbăă ssttrrăăiinnăă ddee llaarrggăă cciirrccuullaaţţiiee,, îînnttrr--oo rreevviissttăă

aacccceessiibbiillăă,, rreeccuunnoossccuuttăă iinntteerrnnaaţţiioonnaall ((ssii nnuu mmuullttiipplliiccaattăă llooccaall))

IIII.. SSIINNTTAAXXOONNII SSUUBBOORRDDOONNAATTII AASSOOCCIIAATTIIEEII

IInn pprraaccttiiccaa ffiittoocceennoollooggiiccăă ssee uuttiilliizzeeaazzăă nnuummeerrooşşii ttaaxxoonnii iinnffeerriioorrii aassoocciiaaţţiieeii,, ddiinnttrree ccaarree mmaaii

uuzziittaaţţii ssuunntt ::

►►ssuubbaassoocciiaaţţiiaa rreeuunneeşşttee ffiittoocceennoozzee ccaarree ssee ddeeoosseebbeesscc ddee ttiippuull aassoocciiaaţţiieeii pprriinn vvaarriiaaţţiiii eeccoollooggiiccee ssii

ddiinnaammiiccee eevviiddeennttee,, cceell mmaaii aaddeesseeaa aacceessttee mmooddiiffiiccăărrii nneeffiiiinndd ddeeccââtt ssttaaddiiii,, mmaaii mmuulltt ssaauu mmaaii ppuuţţiinn

îînnddeelluunnggaatteeaallee uunnoorr sseerriiii ssuucccceessiioonnaallee.. AAlltteeoorrii,, ssuubbaassoocciiaaţţiiaa mmaarrcchheeaazzăă ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee

iimmpprriimmaattee ssttrruuccttuurriiii ffiittoocceennoozzeelloorr uunneeii aassoocciiaaţţiiii ddee ccăăttrree ffaaccttoorriiii oorroo--eeddaaffoo--cclliimmaattiiccii llooccaallii oorrii ddee

cceeii aannttrrooppoo--zzooooggeennii..

►►DDeennuummiirreeaa aacceessttuuii iinnffrraattaaxxoonn ssee ffaaccee ppoorrnniinndd ddee llaa ssppeecciiaa ccee îînnmmăănnuunncchheeaazzăă ccoommpplleexxuull ddee

mmooddiiffiiccăărrii aammiinnttiitt,, llaa rrăăddăăcciinnaa ggeennuulluuii aaddăăuuggâânndduu--ssee ssuuffiixxuull

--eettoossuumm,, iiaarr ssppeecciiaa ssee ppuunnee llaa ggeenniittiivv..

►►NNuummeellee aassttffeell oobbţţiinnuutt ssee ttrreeccee îînn ccoonnttiinnuuaarreeaa cceelluuii ddee aassoocciiaaţţiiee,, ssee ssccrriiee ccuu lliitteerree mmiiccii,, ssee ttrreeccee

aauuttoorruull ssii aannuull..

►►AAssttffeell,, mmoolliiddiişşeellee ddee lliimmiittăă pprreezziinnttăă ffiittoocceennoozzee îînn ccaarree iieennuuppăărruull ppiittiicc ddoommiinnaa ssttrraattuull aarrbbuussttiivv,,

iinnddiiccâânndd ssii aapprrooppiieerreeaa ddee eettaajjuull ssuubbaallppiinn.. AAcceessttee ffiittoocceennoozzee ssuunntt îînnccaaddrraattee îînn aassoocciiaaţţiiaa

VVaacccciinniioo mmyyrrttiillllii -- PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss BBrreezziinnaa eett HHaaddaačč 11996622 jjuunniippeerreettoossuumm nnaannaaee ((RReessmmeerriittăă

11997700)) PPoopp eett aall.. 11998888..

►►ffaacciieessuull rreeuunneessttee ffiittoocceennoozzeellee îînn ccaarree uunnaa--ddoouuaa ssppeecciiii ssee aaffiirrmmăă ccaannttiittaattiivv îînnttrr--uunnuull ddiinn ssttrraattee,,

ffaarrăă aa ffii aaffeeccttaattaa ssttrruuccttuurraa ggeenneerraallăă aa aassoocciiaaţţiieeii.. CCoonnddiiţţiioonnaarreeaa ffaacciieessuulluuii eessttee ddaattaa îînn cceeaa mmaaii

mmaarree mmăăssuurrăă ddee ffaaccttoorrii eeccoollooggiiccii llooccaallii ssii,, nnuummaaii uunneeoorrii,, ddee ffaazzeellee ssuucccceessiioonnaallee..

►►DDeennuummiirreeaa ffaacciieessuulluuii ssee rreeaalliizzeeaazzăă ccuu aajjuuttoorruull ssuuffiixxuulluuii --oossuumm aaddăăuuggaatt llaa rrăăddăăcciinnaa ggeennuulluuii

ssppeecciieeii aaffiirrmmaattee ccaannttiittaattiivv ssii ddiinn ggeenniittiivvuull nnuummeelluuii ddee ssppeecciiee..

Page 35: fitocenologie

35

►►AAssttffeell,, îînn ppăădduurriillee ddee ccaarrppeenn ssii ffaagg ddee llaa nnooii ((CCaarrppiinnoo bbeettuullii -- FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee PPaauuccăă

11994411)),, ppee mmaarrii ssuupprraaffeeţţee ssee ppooaattee aaffiirrmmaa lleeuurrddaa,, eeddiiffiiccâânndd ffaacciieessuull aalllliioossuumm uurrssiinnii ((îînn ccaazzuull uunnoorr

ssoolluurrii jjiillaavvee ssii aaffâânnaattee)),, aalltteeoorrii ssee aaffiirrmmăă rrooggoozzuull,, eeddiiffiiccâânndd ffaacciieessuull ccaarriiccoossuumm ppiilloossaaee ((ppee ssoolluurrii

mmaaii ttaassaattee ssii uuşşoorr ttaassaattee))..

IIIIII.. SSIINNTTAAXXOONNII IIEERRAARRHHIICC SSUUPPEERRIIOORRII AASSOOCCIIAATTIIEEII

IInn mmoodd ccuurreenntt,, ssee ooppeerreeaazzăă ccuu aalliiaannţţaa,, oorrddiinnuull ssii ccllaassaa.. SSuubbuunniittăăţţiillee ssuuppeerriiooaarree aassoocciiaaţţiieeii mmaaii

ssuunntt,, uunneeoorrii:: ssuubbaalliiaannţţaa,, ssuubboorrddiinnuull ssii ssuubbccllaassaa ..

►►AAlliiaannţţaa -- rreeuunneeşşttee aassoocciiaaţţiiiillee aasseemmăănnaattooaarree ccaa ssttrruuccttuurrăă fflloorriissttiiccăă ssii ccuu ccaarraacctteerriissttiiccii eeccoollooggiiccee

aallee ssttaaţţiiuunniilloorr aapprrooppiiaattee..

DDeennuummiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii ssee rreeaalliizzeeaazzăă ppoorrnniinndd ddee llaa uunnaa ddiinn aassoocciiaaţţiiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee,, iimmpplliicciitt ssii ddee

llaa oo ssppeecciiee ccaarrccaatteerriissttiiccaa,, aaddăăuuggâânndduu--ssee llaa rrăăddăăcciinnaa ggeennuulluuii ssuuffiixxuull --iioonn uurrmmaatt ddee ggeenniittiivvuull

ssppeecciieeii::

FFeessttuucciioonn rruuppiiccoollaaee SSoooo ((11994400)) 11996644

►►OOrrddiinnuull -- ccuu uunn ggrraadd mmaaii rriiddiiccaatt ddee ggeenneerraalliizzaarree,, ddeeffiinneessttee ttiippuurriillee ddee aalliiaannţţee dduuppăă ccoonnssiisstteennţţaassii

rreeggiiuunneeaa ggeeooggrraaffiiccăă îînn ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă ffiittoocceennoozzeellee aassoocciiaaţţiiiilloorr iinncclluussee.. LLaa ddeennuummiirree ssee

uuttiilliizzeeaazzăă nnuummeellee uunneeii aalliiaannţţee,, llaa rrăăddăăcciinnaa ggeennuulluuii aaddăăuuggâânndduu--ssee ssuuffiixxuull --eettaalliiaa,, iiaarr ssppeecciiaa

ppuunnâânndduu--ssee llaa ggeenniittiivv.. DDee eexxeemmpplluu,, îînn ppăădduurriillee ddee ffooiiooaassee ssuunntt ccoonnttuurraattee oorrddiinneellee::

QQuueerrcceettaalliiaa ppuubbeesscceennttii--ppeettrraaeeaaee BBrr..--BBll.. 11993311,, ccee iinncclluuddee ppaadduurriillee ddee sstteejjaarrii xxeerrooffiillii--tteerrmmooffiillii,,

QQuueerrcceettaalliiaa rroobboorrii--ppeettrraaeeaaee TTxx.. ((11993311)) 11993377,, îînn ccaarree ssee rreeuunneesscc ppăădduurriillee ddee sstteejjaarrii mmeezzooffiillii--

mmeezzootteerrmmooffiillii ddiinn eettaajjuull ccoolliinnaarr ssii mmoonnttaann iinnffeerriioorr,,

FFaaggeettaalliiaa ssyyllvvaattiiccaaee PPaawwll.. 11992288,, ccuupprriinnddee ppăădduurriillee ddee ffooiiooaassee ssii ddee aammeesstteecc ddiinn mmoonnttaannuull mmeeddiiuu

ssii mmiijjlloocciiuu..

►►CCllaassaa -- ccuupprriinnddee oorrddiinneellee aapprrooppiiaattee eeccoollooggiicc ssii fflloorriissttiicc,, ffrreeccvveenntt ssii ggeeooggrraaffiicc,, rreepprreezzeennttâânndd

ssiinnttaaxxoonnuull ccuu ggrraadduull cceell mmaaii rriiddiiccaatt ddee ggeenneerraalliizzaarree.. DDeennuummiirreeaa ssee rreeaalliizzeeaazzaa dduuppăă nnuummeellee uunnuuii

oorrddiinn ((uunneeoorrii ddoouuăă)) pprriinn aaddaauuggaarreeaa ssuuffiixxuulluuii --eetteeaa,, uurrmmaatt ddee ggeenniittiivvuull ssppeecciieeii,, iiaarr îînn ccaazzuull aa ddoouuaa

ggeennuurrii,, ddee oobbiicceeii nnuu ssee mmaaii iinncclluudd îînn ddeennuummiirree ssii ssppeecciiiillee::

**ppaajjiişşttiillee xxeerrooffiillee ssii xxeerroo--mmeezzooffiillee ssuunntt îînnccaaddrraattee îînn ccllaassaa

FFeessttuuccoo--BBrroommeetteeaa BBrr..--BBll eett TTxx.. 11994433,, ppee ccâânndd cceellee mmeezzoo ssii hhiiggrrooffiillee ssuunntt rreeuunniittee îînn

MMoolliinniioo--AArrrrhheennaatthheerreetteeaa TTxx.. 11993377,, cceellee hhaallooffiillee ccoonnttiinneennttaallee îînn

PPuucccciinneelliioo -- SSaalliiccoorrnniieetteeaa ŢŢooppaa 11993399,, cceellee aacciiddooffiillee îînn

NNaarrddoo--CCaalllluunneetteeaa PPrrssgg.. 11994499

**ppaadduurriillee ssii ttuuffăărriişşuurriillee ddee ffooiiooaassee ccaadduucciiffoolliiaattee ssuunntt îînngglloobbaattee îînn ccllaassaa QQuueerrccoo--FFaaggeetteeaa BBrr..--BBll..

eett VVlliieeggeerr 11993377 eemm.. SSoooo 11996644

**ppaadduurriillee ddee ccoonniiffeerree aappaarrttiinn llaa

VVaacccciinniioo--PPiicceeeetteeaa BBrr..--BBll.. 11993399

**bbuurruuiieenniişşuurriillee aauu ssttrruuccttuurraa nneett ddiiffeerriittăă,, îînn ffuunnccţţiiee ddee ssttaaţţiiuunniillee ooccuuppaattee,, ccaa uurrmmaarree ssuunntt îînnccaaddrraattee

îînn ccllaassee ddiiffeerriittee::

SSeeccaalliieetteeaa BBrr..--BBll.. 11995511,,

ppeennttrruu cceellee ddiinn ccuullttuurriillee ddee cceerreeaallee ppăăiiooaassee

CChheennooppooddiieetteeaa BBrr..--BBll.. 11995511,, eemm.. LLoohhmm.. eett TTxx.. 11996611,,

îînn ccaazzuull cceelloorr ddiinn ccuullttuurriillee ddee pprrăăşşiittooaarree

AArrtteemmiissiieetteeaa LLoohhmm..,, PPrrssgg.. eett TTxx.. 11994477,, ppeennttrruu cceellee iinnssttaallaattee ppee mmaaiiddaannee,, llooccuurrii rruuddeerraallee

IInn BBiiddeenntteetteeaa ttrriippaarrttiittii KKoocchh 11992266 ssuunntt iinncclluussee bbuurruuiieenniişşuurriillee nniittrrooffiillee ddiinn llooccuurriillee uummeeddee,,

ÎÎnn EEppiilloobbiieetteeaa aanngguussttiiffoolliiii TTxx.. eett PPrrssgg.. 11995500 cceellee iinnssttaallaattee îînn ttăăiieettuurriillee ddee ppăădduurree,,

Page 36: fitocenologie

36

CCuurrss 1100

CCEENNOOTTAAXXOONNOOMMIIAA GGRRUUPPĂĂRRIILLOORR VVEEGGEETTAALLEE

TTiippuurrii ddee vveeggeettaaţţiiee

VVeeggeettaaţţiiaa aaccvvaattiiccăă şşii ppaalluussttrrăă

VVeeggeettaaţţiiaa ddee ssttâânnccăărriiii şşii lliittoossoolluurrii ((ssoolluurrii sscchheelleettiiccee))

VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr

VVeeggeettaaţţiiaa ttăăiieettuurriilloorr şşii mmaarrggiinniilloorr ddee ppăădduurree

VVeeggeettaaţţiiaa ttuuffăărriişşuurriilloorr ccoolliinnaarr--mmoonnttaannee

VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee ffooiiooaassee şşii aammeesstteecc

VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee rrăăşşiinnooaassee

AA.. VVeeggeettaaţţiiaa aaccvvaattiiccăă şşii ppaalluussttrrăă

11.. LLEEMMNNEETTEEAA

–– vveeggeettaaţţiiaa pplluuttiittooaarree ddiinn bbăăllţţii şşii llaaccuurrii

LLEEMMNNEETTAALLIIAA

LLEEMMNNIIOONN MMIINNOORRIISS

aa.. LLeemmnneettuumm mmiinnoorriiss ––

bb.. LLeemmnnoo--SSaallvviinniieettuumm nnaattaannttiiss

22.. PPOOTTAAMMEETTEEAA

–– vveeggeettaaţţiiaa nnaattaannttăă şşii ffiixxaattăă ddee ssuubbssttrraatt

PPOOTTAAMMEETTAALLIIAA

PPOOTTAAMMIIOONN PPEECCTTIINNAATTII

aa.. EEllooddeeeettuumm ccaannaaddeennssiiss

bb.. MMyyrriioopphhyylllloo--PPoottaammeettuumm

NNYYMMPPHHAAEEIIOONN AALLBBAAEE

aa.. PPoollyyggoonnoo--PPoottaammeettuumm nnaattaannttiiss

33.. PPHHRRAAGGMMIITTII--MMAAGGNNOOCCAARRIICCEETTAALLIIAA

-- vveeggeettaaţţiiaa îînnaallttăă ddiinn mmllaaşşttiinnii..

PPHHRRAAGGMMIITTEETTAALLIIAA

PPHHRRAAGGMMIITTIIOONN --

aa.. PPhhrraaggmmiitteettuumm vvuullggaarriiss

bb.. TTyypphheettuumm aanngguussttiiffoolliiaaee

cc.. TTyypphheettuumm llaattiiffoolliiaaee

MMAAGGNNOOCCAARRIICCIIOONN EELLAATTAAEE

aa.. CCaarriicceettuumm vvuullppiinnaaee

44.. MMOONNTTIIOO--CCAARRDDAAMMIINNEETTEEAA

-- vveeggeettaaţţiiaa ppâârraaiieelloorr şşii iizzvvooaarreelloorr ddee mmuunnttee..

MMOONNTTIIOO--CCAARRDDAAMMIINNEETTAALLIIAA

Page 37: fitocenologie

37

CCAARRDDAAMMIINNOO--MMOONNTTIIOONN

aa.. CChhrryyssoosspplleenniioo aallppiinnii––SSaaxxiiffrraaggeettuumm sstteellllaarriiss

bb.. CChhrryyssoosspplleenniioo––CCaarrddaammiinneettuumm aammaarraaee

cc.. PPhhiilloonnoottiiddoo--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

dd.. CCaarriiccii rreemmoottaaee--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

55.. SSCCHHEEUUCCHHZZEERRIIOO –– CCAARRIICCEETTEEAA NNIIGGRRAAEE

–– vveeggeettaaţţiiaa rrooggoozziişşuurriilloorr

CCAARRIICCEETTAALLIIAA NNIIGGRRAAEE

CCAARRIICCIIOONN NNIIGGRRAAEE

aa.. CCaarriiccii ddaacciiccaaee--PPllaannttaaggiinneettuumm ggeennttiiaannooiiddiiss

BB VVeeggeettaaţţiiaa ddee ssttâânnccăărriiii şşii lliittoossoolluurrii ((ssoolluurrii sscchheelleettiiccee))

66.. AASSPPLLEENNIIEETTEEAA TTRRIICCHHOOMMAANNIISS

-- VVeeggeettaaţţiiaa ffiissuurriilloorr ddee ssttâânnccii

AASSPPLLEENNIIEETTAALLIIAA RRUUTTAAEE--MMUURRAARRIIAAEE

GGYYPPSSOOPPHHiiLLIIOONN PPEETTRRAAEEAAEE

aa..SSaaxxiiffrraaggoo rroocchheelliiaannaaee––GGyyppssoopphhiilleettuumm ppeettrraaeeaaee

bb..SSaaxxiiffrraaggoo ddeemmiissssaaee––GGyyppssoopphhiilleettuumm ppeettrraaeeaaee

CCYYSSTTOOPPTTEERRIIDDIIOONN FFRRAAGGIILLIISS

aa.. AAsspplleenniioo--CCyyssttoopptteerriiddeettuumm ffrraaggiilliiss ––

bb.. AAsspplleenniieettuumm ttrriicchhoommaannoo -- rruuttaaee--mmuurraarriiaaee

77.. TTHHLLAASSPPIIEETTEEAA RROOTTUUNNDDIIFFOOLLIIII

–– VVeeggeettaaţţiiaa ggrroohhoottiişşuurriilloorr

TTHHAALLSSPPIIEETTAALLIIAA RROOTTUUNNDDIIFFOOLLIIII

PPAAPPAAVVEERROO--TTHHYYMMIIOONN PPUULLCCHHEERRIIMMII

aa.. CCeerraassttiioo lleerrcchheennffeellddiiaannii PPaappaavveerreettuumm ccoorroonnaaee--ssaannccttii--sstteepphhaannii

AACCHHNNAATTEERRIIOONN CCAALLAAMMAAGGRROOSSTTIISS

aa.. GGyymmnnooccaarrppiieettuumm rroobbeerrttiiaannaaee

bb.. TThhyymmeettuumm ccoommoossii

88.. SSAALLIICCEETTEEAA HHEERRBBAACCEEAAEE

-- vveeggeettaaţţiiaa zzăăccăăttoorriilloorr ddee zzăăppaaddăă

SSAALLIICCEETTAALLIIAA HHEERRBBAACCEEAAEE

SSAALLIICCIIOONN HHEERRBBAACCEEAAEE

aa.. SSaalliicceettuumm hheerrbbaacceeaaee

bb.. SSoollddaanneelllloo ppuussiillllee -- RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

cc.. SSoollddaanneelllloo hhuunnggaarriiccaaee--RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

Page 38: fitocenologie

38

JJUUNNCCEETTEEAA TTRRIIFFIIDDII

-- VVeeggeettaaţţiiaa ppăăşşuunniilloorr aallppiinnee

CCAARRIICCEETTAALLIIAA CCUURRVVUULLAAEE

CCAARRIICCIIOONN CCUURRVVUULLAAEE

aa.. PPrriimmuulloo mmiinniimmaaee--CCaarriicceettuumm ccuurrvvuullaaee ––

bb.. PPootteennttiilllloo cchhrryyssooccrraassppeeddaaee--FFeessttuucceettuumm aaiirrooiiddiiss

LLOOIISSEELLEEUURRIIOO--VVAACCCCIINNIIOONN

aa.. CCeettrraarriioo--LLooiisseelleeuurriieettuumm pprrooccuummbbeennttiiss

bb.. EEmmppeettrroo--vvaacccciinniieettuumm ggaauulltthheerriiooddiiss

CC.. VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr

1100.. FFEESSTTUUCCOO--BBRROOMMEETTEEAA

-- VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr xxeerrooffiillee

FFEESSTTUUCCEETTAALLIIAA VVAALLEESSIIAACCAAEE

SSEESSLLEERRIIOO--FFEESSTTUUCCIIOONN PPAALLLLEENNTTIISS

aa.. MMeelliiccoo –– PPhhlleeeettuumm mmoonnttaannii

bb.. TThhyymmoo ccoommoossii--FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee

1111.. MMOOLLIINNIIOO--AARRRRHHEENNAATTHHEERREETTEEAA

-- VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr mmeezzooffiillee

MMOOLLIINNIIEETTAALLIIAA CCOOEERRUULLEEAAEE

FFIILLIIPPEENNDDUULLIIOONN UULLMMAARRIIAAEE

aa.. FFiilliippeenndduulloo--GGeerraanniieettuumm ppaalluussttrriiss

•• CCAALLTTHHIIOONN PPAALLUUSSTTRRIISS

aa.. SScciirrppeettuumm ssiillvvaattiiccii

AARRRRHHEENNAATTHHEERREETTAALLIIAA

AARRRRHHEENNAATTHHEERRIIOONN EELLAATTIIOORRIISS

aa.. AArrrrhheennaatthheerruumm eellaattiioorriiss

CCYYNNOOSSUURRIIOONN CCRRIISSTTAATTII

aa.. AAggrroossttiioo--FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee

bb.. AAnntthhooxxaanntthhoo--AAggrroossttiieettuumm tteennuuiiss

cc.. AAggrroossttiioo--FFeessttuucceettuumm rruubbrraaee

dd.. LLoolliioo--CCyynnoossuurreettuumm ccrriissttaattii

1122.. SSEECCAALLIIEETTEEAA

-- VVeeggeettaaţţiiaa sseeggeettaallăă şşii rruuddeerraallăă

AAPPEERREETTAALLIIAA

AAPPHHAANNIIOONN

aa.. AAppeerreettuumm ssppiiccaaee--vveennttii

bb.. SScclleerraanntthhoo--TTrriiffoolliieettuumm aarrvveennssiiss

cc.. EEcchhiioo--RRuummiicceettuumm aacceettoosseellllaaee

Page 39: fitocenologie

39

EERRAAGGRROOSSTTIIEETTAALLIIAA

CCOONNSSOOLLIIDDOO--EERRAAGGRROOSSTTIIOONN

aa.. AAmmaarraanntthhoo--CChheennooppooddiieettuumm aallbbii

1133.. BBIIDDEENNTTEETTEEAA TTRRIIPPAARRTTIITTII

BBIIDDEENNTTEETTAALLIIAA TTRRIIPPAARRTTIITTII

BBIIDDEENNTTIIOONN TTRRIIPPAARRTTIITTII

aa.. BBiiddeenntteettuumm ttrriippaarrttiittii

bb.. XXaanntthhiieettuumm iittaalliicciiii

1144.. CCHHEENNOOPPOODDIIEETTEEAA

SSIISSYYMMBBRRIIEETTAALLIIAA

SSIISSYYMMBBRRIIOONN OOFFFFIICCIINNAALLIISS

aa.. HHoorrddeeeettuumm mmuurriinnii

bb.. MMaallvveettuumm ssyyllvveessttrriiss

cc.. PPoollyyggoonnoo aavviiccuullaarriiss--AAmmaarraanntthheettuumm ccrriissppii

1155.. AARRTTEEMMIISSIIEETTEEAA VVUULLGGAARRIISS

AARRTTEEMMIISSIIEETTAALLIIAA

AARRCCTTIIOONN LLAAPPAAEE

aa.. RRuummiicceettuumm oobbttuussiiffoolliiaaee

bb.. SSaammbbuucceettuumm eebbuullii

cc.. AArrccttiioo--BBaallllootteettuumm nniiggrraaee

dd.. UUrrttiicceettuumm ddiiooiiccaaee

DD.. VVeeggeettaaţţiiaa ttăăiieettuurriilloorr şşii mmaarrggiinniilloorr ddee ppăădduurree

1166.. EEPPIILLOOBBIIEETTEEAA AANNGGUUSSTTIIFFOOLLIIII

-- VVeeggeettaaţţiiaa ttăăiieettuurriilloorr ddee ppăădduurrii mmoonnttaannee

EEPPIILLOOBBIIEETTAALLIIAA AANNGGUUSSTTIIFFOOLLIIII

EEPPIILLOOBBIIOONN AANNGGUUSSTTIIFFOOLLIIII

aa.. SSeenneecciioonnii--EEppiilloobbiieettuumm aanngguussttiiffoolliiii

SSAAMMBBUUCCEETTAALLIIAA

SSAAMMBBUUCCOO--SSAALLIICCIIOONN

aa.. SSaammbbuucceettuumm rraacceemmoossaaee

bb.. RRuubbeettuumm iiddaaeeii

EE.. VVeeggeettaaţţiiaa ttuuffăărriişşuurriilloorr ccoolliinnaarr--mmoonnttaannee

1177.. QQUUEERRCCEETTEEAA PPUUBBEESSCCEENNTTII--PPEETTRRAAEEAAEE

QQUUEERRCCEETTAALLIIAA PPUUBBEESSCCEENNTTIISS

AACCEERRIIOONN PPSSEEUUDDOOPPLLAATTAANNII

aa.. SSppiirraaeeeettuumm uullmmiiffoolliiaaeeaa

PPRRUUNNEETTAALLIIAA

PPRRUUNNIIOONN SSPPIINNOOSSAAEE

aa.. PPrruunnoo ssppiinnoossaaee -- CCrraattaaeeggeettuumm mmoonnooggyynnaaee

Page 40: fitocenologie

40

bb.. CCoorryylleettuumm aavveellllaannaaee

FF.. VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee ffooiiooaassee şşii aammeesstteecc

1188.. QQUUEERRCCOO--FFAAGGEETTEEAA

FFAAGGEETTAALLIIAA

SSYYMMPPHHYYTTOO--FFAAGGIIOONN

aa.. SSyymmpphhyyttoo ccoorrddaattii--FFaaggeettuumm

bb.. PPuullmmoonnaarriioo rruubbrraaee--FFaaggeettuumm

cc.. LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--FFaaggeettuumm

dd.. HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--FFaaggeettuumm

ee.. PPhhyylllliittiiddii--FFaaggeettuumm

GG.. VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee rrăăşşiinnooaassee

1199.. VVAACCCCIINNIIOO--PPIICCEEEETTEEAA

VVAACCCCIINNIIOO--PPIICCEEEETTAALLIIAA

VVAACCCCIINNIIOO--PPIICCEEIIOONN

aa.. HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

bb.. LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--PPiicceeeettuumm

cc.. HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--AAbbiieetteettuumm

PPIINNIIOONN MMUUGGOO

aa.. RRhhooddooddeennddrroo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

bb.. BBrruucckkeenntthhaalliioo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

cc.. RRhhooddooddeennddrroo--PPiinneettuumm mmuuggoo

dd.. CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--JJuunniippeerreettuumm nnaannaaee

ee.. CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiilliiii

ff.. RRhhooddooddeennddrroo--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiillllii

CCuurrss 1111

VVEEGGEETTAAŢŢIIAA RROOMMÂÂNNIIEEII (( 11))

II.. VVeeggeettaaţţiiaa aaccvvaattiiccăă şşii ppaalluussttrrăă

**LLEEMMNNEETTEEAA –– vveeggeettaaţţiiaa pplluuttiittooaarree ddiinn bbăăllţţii şşii llaaccuurrii

**PPOOTTAAMMEETTEEAA –– vveeggeettaaţţiiaa nnaattaannttăă şşii ffiixxaattăă ddee ssuubbssttrraatt

**PPHHRRAAGGMMIITTII--MMAAGGNNOOCCAARRIICCEETTEEAA-- vveeggeettaaţţiiaa îînnaallttăă ddiinn mmllaaşşttiinnii

**MMOONNTTIIOO--CCAARRDDAAMMIINNEETTEEAA -- vveeggeettaaţţiiaa ppâârraaiieelloorr şşii iizzvvooaarreelloorr ddee mmuunnttee

**SSCCHHEEUUCCHHZZEERRIIOO –– CCAARRIICCEETTEEAA NNIIGGRRAAEE –– vveeggeettaaţţiiaa rrooggoozziişşuurriilloorr

Page 41: fitocenologie

41

11.. LLEEMMNNEETTEEAA vveeggeettaaţţiiaa pplluuttiittooaarree ddiinn bbăăllţţii şşii llaaccuurrii..GGrruuppeeaazzăă vveeggeettaaţţiiaa aaccvvaattiiccăă eemmeerrssăă,, lliibbeerrăă

ssaauu ffiixxaattăă llaa îînncceeppuutt ddee ssuubbssttrraatt iiaarr aappooii,, pprriinn rruuppeerreeaa rrăăddăăcciinniilloorr ddeevviinnee lliibbeerrăă şşii ppuurrttaattăă ddee

ccuurreennţţii..

AA -- LLEEMMNNEETTAALLIIAA

aa.. -- LLEEMMNNIIOONN MMIINNOORRIISS

11.. LLeemmnneettuumm mmiinnoorriiss

22.. LLeemmnnoo--SSaallvviinniieettuumm nnaattaannttiiss

aa.. LLeemmnneettuumm mmiinnoorriiss

aassoocciiaaţţiiee rrăăssppâânnddiittăă îînn ttooaattee bbaazziinneellee aaccvvaattiiccee,, uunneeoorrii îînnttââllnniinndduu--ssee şşii îînn şşaannţţuurrii,, bbăăllţţii ddee lluunnggăă

dduurraattăă,, rreezzuullttaattee ddiinn ppllooii aabbuunnddeennttee.. VVeeggeetteeaazzăă bbiinnee îînn lluummiinniişşuurriillee ssttuuffăărriişşuurriilloorr,, ddaarr mmaaii aalleess ssee

ggăăsseeşşttee llooccaalliizzaattăă îînnttrree ffââşşiiaa ddee ssttuuff şşii mmaall.. PPrreezziinnttăă oo vveeggeettaaţţiiee ooppttiimmăă îînn aappeellee ssttăăttăăttooaarree,, ddaarr

ppooaattee vveeggeettaa şşii îînn bbaazziinneellee uuşşoorr ccuurrggăăttooaarree.. ÎÎnn ggeenneerraall,, ffiittoocceennoozzeellee ssuunntt ddoommiinnaattee ddee LLeemmnnaa

mmiinnoorr şşii nnuummaaii îînn llooccuurriillee iinnfflluueennţţaattee bbiioottiicc pprreezziinnttăă oo ddeezzvvoollttaarree mmaaii aacccceennttuuaattăă LLeemmnnaa ttrriissuullccaa..

SSuubbssttrraattuull ssuubbmmeerrss eessttee aallccăăttuuiitt îînn pprriinncciippaall ddiinn CCeerraattoopphhyylllluumm ddeemmeerrssuumm.. ÎÎnn ccaaddrruull aassoocciiaaţţiieeii ssee

ddiissttiinngg ddoouuăă ssuubbaassoocciiaaţţiiii:: lleemmnneettoossuumm mmiinnoorriiss,, lleemmnneettoossuumm ttrriissuullccaaee..

LLeemmnnaa mmiinnoorr

LLeemmnnaa ttrriissuullccaa

bb.. LLeemmnnoo--SSaallvviinniieettuumm nnaattaannttiiss

rreellaattiivv rrăăssppâânnddiittăă îînn ssuudduull ţţăărriiii:: MMuunntteenniiaa,, DDeellttaa DDuunnăărriiii,, OOlltteenniiaa şşii BBaannaatt,, ffiiiinndd ffrreeccvveennttăă îînn

bbăăllţţiillee ddiinn lluunnccaa DDuunnăărriiii,, uunnddee ooccuuppăă ssuupprraaffeeţţee mmaarrii.. AAssoocciiaaţţiiaa ssee îînnffiirriippăă aabbiiaa îînn aa ddoouuaa ppaarrttee aa

vveerriiii,, ddaattoorriittăă aappaarriiţţiieeii ttâârrzziiii aa ssppeecciieeii tteerrmmooffiillee SSaallvviinniiaa nnaattaannss.. ÎÎnn ccaaddrruull aassoocciiaaţţiieeii,, SSaallvviinniiaa

nnaattaannss ppooaattee aavveeaa oo aaccooppeerriirree ddee ppâânnăă llaa 9900--9955%%.. ÎÎnn aacceeaassttăă aassoocciiaaţţiiee mmaaii îînnttââllnniimm ppee

CCeerraattoopphhyylllluumm ddeemmeerrssuumm şşii MMyyrriioopphhyylllluumm ssppiiccaattuumm

SSaallvviinniiaa nnaattaannss

22.. PPOOTTAAMMEETTEEAA vveeggeettaaţţiiaa nnaattaannttăă şşii ffiixxaattăă ddee ssuubbssttrraatt..

PPoottaammeettaalliiaa

PPoottaammiioonn ppeeccttiinnaattii

EEllooddeeeettuumm ccaannaaddeennssiiss

MMyyrriioopphhyylllloo--PPoottaammeettuumm ppeeccttiinnaattii

NNyymmpphhaaeeiioonn aallbbaaee

PPoottaammeettuumm nnaattaannttiiss

SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee aacceesstteeii ccllaassee ssuunntt ppllaannttee aaccvvaattiiccee eemmeerrssee ssaauu ssuubbmmeerrssee,, ffiixxaattee ddee

ssuubbssttrraatt.. LLaa ssuupprraaffaaţţaa aappeeii aappaarr ddee oobbiicceeii nnuummaaii oorrggaanneellee rreepprroodduuccăăttooaarree ((iinnfflloorreesscceennţţaa ccuu fflloorriillee

şşii ffrruucctteellee)) şşii mmuulltt mmaaii rraarr oo ppaarrttee ddiinn ffrruunnzzee.. AAcceessttee ffiittoocceennoozzee ppooppuulleeaazzăă bbăăllţţiillee ppeerrmmaanneennttee,,

rrââuurriillee ddiinn zzoonnaa ddee ccââmmppiiee uunnddee ccuurreennttuull aappeeii eessttee ffooaarrttee ssllaabb.. SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee ccllaasseeii ssuunntt::

MMyyrriioopphhyylllluumm ssppiiccaattuumm

CCeerraattoopphhyylllluumm ddeemmeerrssuumm

PPoottaammooggeettoonn ggrraammiinneeuuss

VVaalliissnneerriiaa ssppiirraalllliiss

RRaannuunnccuulluuss ttrriicchhoopphhyylllluuss

MMyyrriioopphhyylllluumm vveerrttiicciillllaattuumm

PPoottaammooggeettoonn ppeeccttiinnaattuuss,,

Page 42: fitocenologie

42

aa.. EEllooddeeeettuumm ccaannaaddeennssiiss

ppuuţţiinn rrăăssppâânnddiittăă îînn lluunngguull rrââuurriilloorr ddiinn CCââmmppiiaa RRoommâânnăă,, îînn llaaccuurriillee ddiinn lluunngguull CCoolleennttiinneeii,,

NNeeaajjlloovvuulluuii,, îînn DDeellttaa DDuunnăărriiii..VVeeggeetteeaazzăă ppee ssuupprraaffeeţţee rreessttrrâânnssee,, îînn llooccuurrii ccuu aappăă ssttăăttăăttooaarree,, îînn

aapprrooppiieerreeaa mmaalluurriilloorr.. AAssoocciiaaţţiiaa eessttee ssăărraaccăă îînn ssppeecciiii,, EEllooddeeaa ccaannaaddeenniiss ffiiiinndd îînnssooţţiittăă ddee::

PPoottaammooggeettoonn ppeeccttiinnaattuuss,, PP.. ccrriissppuuss,, CCeerraattoopphhyylllluumm ddeemmeerrssuumm,, MMyyrriioopphhyylllluumm ssppiiccaattuumm.. LLaa

ssuupprraaffaaţţaa aappeeii ssee ggăăsseesscc ppuuţţiinnee ssppeecciiii nnaattaannttee ccee nnuu ccoonnssttiittuuiiee uunn ssttrraatt ppeerrmmaanneenntt..

EEllooddeeaa ccaannnnaaddeennssiiss

PPoottaammooggeettoonn ccrriissppuuss

bb.. MMyyrriioopphhyylllloo--PPoottaammeettuumm

rrăăssppâânnddiittăă îînn ttooaattee rreeggiiuunniillee ţţăărriiii,, ddaarr mmaaii aalleess îînn llaaccuurriillee ddiinn lluunnccaa şşii DDeellttaa DDuunnăărriiii.. OOccuuppăă

ssuupprraaffeeţţee mmaarrii,, pprreeffeerrâânndd aappeellee ssttăăttăăttooaarree,, mmaaii rraarr ssllaabb ccuurrggăăttooaarree,, ccuu aaddâânncciimmee ccuupprriinnssăă îînnttrree

00,,88--11,,55 mm.. SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee MMyyrriioopphhyylllluumm ssppiiccaattuumm şşii PPoottaammooggeettoonn lluucceennss aauu AADD cceeaa mmaaii

mmaarree,, ddaarr aallăăttuurrii ddee aacceesstteeaa ppaarrttiicciippăă şşii PPoottaammooggeettoonn ccrriissppuuss,, PP.. ppeeccttiinnaattuuss,, CCeerraattoopphhyylllluumm

ddeemmeerrssuumm,, ccaarree ttooaattee îîmmpprreeuunnăă aallccăăttuuiieesscc ffiittoocceennoozzee ccoommppaaccttee ppee ssuupprraaffeeţţee aapprreecciiaabbiillee..

cc.. PPoottaammeettuumm nnaattaannttiiss

VVeeggeetteeaazzăă îînn llooccuurrii aaddăăppoossttiittee îînn aapprrooppiieerreeaa mmaalluurriilloorr,, uunnddee aaddâânncciimmeeaa aappeeii eessttee 00,,55--11,,55 mm,, ccuu

aaccuummuullăărrii ddee mmaatteerriiaall oorrggaanniicc îînn ssuubbssttrraatt.. AA ffoosstt sseemmnnaallaattăă îînn MMoollddoovvaa,, MMuunntteenniiaa,, OOlltteenniiaa,,

BBaannaatt şşii TTrraannssiillvvaanniiaa,, uunnddee ooccuuppăă ssuupprraaffeeţţee aapprreecciiaabbiillee.. CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă aa aassoocciiaaţţiieeii ssee

pprreezziinnttăă aassttffeell:: PPoottaammooggeettoonn nnaattaannss,, PPoollyyggoonnuumm aammpphhiibbiiuumm,, CCeerraattoopphhyylllluumm ddeemmeerrssuumm,,

MMyyrriioopphhyylllluumm ssppiiccaattuumm,, UUttrriiccuullaarriiaa vvuullggaarriiss,, HHyyddrroocchhaarriiss mmoorrssuuss--rraannaaee,, LLeemmnnaa mmiinnoorr,,

SSppiirrooddeellllaa ppoollyyrrrrhhiizzaa..

PPoollyyggoonnuumm aammpphhiibbiiuumm

UUttrriiccuullaarriiaa vvuullggaarriiss

HHyyddrroocchhaarriiss mmoorrssuuss--rraannaaee

33.. PPHHRRAAGGMMIITTII--MMAAGGNNOOCCAARRIICCEETTEEAA vveeggeettaaţţiiaa îînnaallttăă ddiinn mmllaaşşttiinnii..CCuupprriinnddee aassoocciiaaţţiiii ddee

ssttuuffăărriiii şşii rrooggoozzuurrii îînnaallttee ccee ssee ddeezzvvoollttăă ppee mmaarrggiinneeaa ccaannaalleelloorr,, pprriinn mmllaaşşttiinnii şşii bbăăllţţii.. ÎÎnn

ssuucccceessiiuunneeaa vveeggeettaaţţiieeii,, aacceessttee ffiittoocceennoozzee ssee iinnssttaalleeaazzăă dduuppăă aacceelleeaa aallee ccllaasseeii PPoottaammeetteeaa,, ccaa

uurrmmaarree aa aacccceennttuuăărriiii pprroocceessuulluuii ddee ccoollmmaattaarree aa eeccoottooppuurriilloorr rreessppeeccttiivvee.. SSppeecciiii ddee rreeccuunnooaaşştteerree::

AAlliissmmaa llaanncceeoollaattttuumm,, AA.. ppllaannttaaggoo--aaqquuaattiiccaa,, BBuuttoommuuss uummbbeellllaattuuss,, GGllyycceerriiaa mmaaxxiimmaa,, IIrriiss

ppsseeuuddaaccoorruuss,, LLyyccooppuuss eeuurrooppaaeeuuss,, LL.. eexxaallttaattuuss,, OOeennaanntthhee aaqquuaattiiccaa,, PPhhrraaggmmiitteess aauussttrraalliiss,, RRoorriippppaa

aammpphhiibbiiaa,, SScchhooeennoopplleeccttuuss llaaccuussttrriiss,, TTyypphhaa aanngguussttiiffoolliiaa,, TT.. llaattiiffoolliiaa,, VVeerroonniiccaa aannaaggaalllliiss--aaqquuaattiiccaa..

PPhhrraaggmmiitteettaalliiaa

PPhhrraaggmmiittiioonn aauussttrraalliiss

PPhhrraaggmmiitteettuumm aauussttrraalliiss

TTyypphheettuumm aanngguussttiiffoolliiaaee

aa.. PPhhrraaggmmiitteettuumm vvuullggaarriiss aassoocciiaaţţiiee llaarrgg rrăăssppâânnddiittăă îînn mmaajjoorriittaatteeaa bbaazziinneelloorr aaccvvaattiiccee,,

iimmpprriimmâânndd aassppeeccttuull ccaarraacctteerriissttiicc aall aacceessttoorraa.. AArree oo oorriiggiinnee vveecchhee,, oo ccoonnssiisstteennţţăă dduurraabbiillăă,, ccuu

aassppeecctt ddee ppăădduurree îînn mmiinniiaattuurrăă.. PPrreeffeerrăă ssttaaţţiiuunnii ccuu aappee ssttăăttăăttooaarree,, ddaarr ssee ddeezzvvoollttăă şşii îînnttrr--uunn ccuurreenntt

ssllaabb aall aappeeii.. AAddâânncciimmeeaa ooppttiimmăă eessttee ddee 00,,88--11 mm,, ddaarr ppooaattee aajjuunnggee şşii ppâânnăă llaa 11,,55 mm şşii cchhiiaarr mmaaii

mmuulltt.. SSee ddeezzvvoollttăă aattââtt îînn aappeellee lliimmppeezzii,, ccââtt şşii îînn cceellee ccuu ddiiffeerriittee ggrraaddee ddee ccoollmmaattaarree.. AAssoocciiaaţţiiaa îîşşii

ccrreeeeaazzăă uunn mmiiccrroocclliimmaatt pprroopprriiuu,, cceeeeaa ccee eexxpplliiccăă ddeezzvvoollttaarreeaa îînn lluummiinniişşuurriillee ssaauu îînn aaddăăppoossttuull

aacceesstteeiiaa,, aa aassoocciiaaţţiiiilloorr nnaattaannttee şşii nnaattaannttoo--ssuubbmmeerrssee..

Page 43: fitocenologie

43

OOddaattăă ccuu ccoonnssttiittuuiirreeaa ssiisstteemmeelloorr ddee iirriiggaaţţiiee,, aassoocciiaaţţiiaa aa ccăăppăăttaatt oo iimmppoorrttaannţţăă ddeeoosseebbiittăă,, ffiiiinndd

ffoolloossiittăă ppeennttrruu pprrootteejjaarreeaa mmaalluurriilloorr bbaazziinneelloorr aaccvvaattiiccee.. IImmppoorrttaannţţaa ddeeoosseebbiittăă aa aassoocciiaaţţiieeii rreeiieessee şşii

ddiinn vvaallooaarreeaa ssaa ppaappeettaarrăă.. CCâânndd rriizzoommiiii ddee ssttuuff ssee ddeesspprriinndd ddee ssuubbssttrraatt iiaauu nnaaşştteerree iinnssuulleellee

pplluuttiittooaarree ddee ppllaauurr.. SSppeecciiii mmaaii ffrreeccvveenntt îînnttââllnniittee:: PPhhrraaggmmiitteess aauussttrraalliiss,, SSttaacchhyyss ppaalluussttrriiss,,

OOeennaanntthhee aaqquuaattiiccaa,, IIrriiss ppsseeuuddaaccoorruuss,, GGaalliiuumm ppaalluussttrree,, SSyymmpphhyyttuumm ooffffiicciinnaallee,, AAlliissmmaa ppllaannttaaggoo--

aaqquuaattiiccaa,, TTyypphhaa aanngguussttiiffoolliiaa,, TT.. llaattiiffoolliiaa,, MMyyoossoottiiss ssccoorrppiiooiiddeess,, LLyyccooppuuss eeuurrooppaaeeuuss eettcc..

PPhhrraaggmmiitteess aauussttrraalliiss

SSttaacchhyyss ppaalluussttrriiss

OOeennaanntthhee aaqquuaattiiccaa

IIrriiss ppsseeuuddaaccoorruuss

GGaalliiuumm ppaalluussttrree

SSyymmpphhyyttuumm ooffffiicciinnaallee

AAlliissmmaa ppllaannttaaggoo--aaqquuaattiiccaa

TTyypphhaa aanngguussttiiffoolliiaa

TTyypphhaa llaattiiffoolliiaa

MMyyoossoottiiss ssccoorrppiiooiiddeess

LLyyccooppuuss eeuurrooppaaeeuuss

bb.. TTyypphheettuumm aanngguussttiiffoolliiaaee ffrreeccvveennttăă îînn bbaazziinneellee aaccvvaattiiccee,, ccaannttoonnaattăă ddee oobbiicceeii îînnttrree aassoocciiaaţţiiaa

PPhhrraaggmmiitteettuumm şşii mmaall.. FFiittoocceennoozzeellee ssaallee jjooaaccăă uunn rrooll ddeeoosseebbiitt îînn pprroocceessuull ddee ccoollmmaattaarree aa

bbaazziinneelloorr.. TTyypphhaa aanngguussttiiffoolliiaa ddoommiinnăă îînn aassoocciiaaţţiiee,, ffiiiinndd îînnssooţţiittăă ddee:: AAlliissmmaa ppllaannttaaggoo--aaqquuaattiiccaa,,

PPhhrraaggmmiitteess aauussttrraalliiss,, TTyypphhaa llaattiiffoolliiaa,, LLyytthhrruumm ssaalliiccaarriiaa eettcc..,, îînnssăă îînn aassoocciiaaţţiiee ppăăttrruunndd şşii

nnuummeerrooaassee ssppeecciiii ccee aappaarrţţiinn ffiittoocceennoozzeelloorr ddee mmaall:: BBiiddeennss ttrriippaarrttiittuuss,, PPoollyyggoonnuumm mmiittee,,

SSyymmpphhyyttuumm ooffffiicciinnaallee eettcc.. ÎÎnn uunneellee ssiittuuaaţţiiii,, aallăăttuurrii ddee TTyypphhaa aanngguussttiiffoolliiaa aappaarree ffooaarrttee aabbuunnddeenntt

TT.. llaattiiffoolliiaa,, ffiittoocceennoozzeellee aacceessttoorraa ffiiiinndd ccuunnoossccuuttee ssuubb nnuummeellee ddee TTyypphheettuumm aanngguussttiiffoolliiaaee--

llaattiiffoolliiaaee..

LLyytthhrruumm ssaalliiccaarriiaa

BBiiddeennss ttrriippaarrttiittuuss

PPoollyyggoonnuumm mmiittee..

CCuurrss 1122 ((22))

IIVV.. MMOONNTTIIOO--CCAARRDDAAMMIINNEETTEEAA

VVeeggeettaaţţiiaa ppâârraaiieelloorr şşii iizzvvooaarreelloorr ddee mmuunnttee..

CCuupprriinnddee cceennoozzeellee ffoonnttiinnaallee.. VVeeggeetteeaazzăă ppee mmaarrggiinneeaa iizzvvooaarreelloorr şşii aa ppâârraaiieelloorr rreeccii ddiinn eettaajjuull

mmoonnttaann,, ssuubbaallppiinn şşii aallppiinn iinnffeerriioorr.. CCoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă,, ssttaabbiilliizzaattăă ddee oo aaddeevvăărraattăă hhoommeeoossttaazziiee

eeccoollooggiiccăă,, eessttee aassiigguurraattăă aattââtt ddee ddeebbiittuull nneeîînnttrreerruupptt ddee aappăă,, ccââtt şşii ddee tteemmppeerraattuurraa rreellaattiivv ccoonnssttaannttăă

aa aacceesstteeiiaa îînn ddeeccuurrssuull îînnttrreeggiiii ppeerriiooaaddee ddee vveeggeettaaţţiiee.. MMeennţţiinneerreeaa cceennoozzeelloorr ffoonnttiinnaallee eessttee

ccoonnddiiţţiioonnaattăă ddee ccuurrssuull rreeppeeddee aall ppâârraaiieelloorr,, ccaarree llee îîmmbbooggăăţţeesscc ccoonnţţiinnuuttuull îînn ooxxiiggeenn,, ccaa şşii rreeggiimmuull

lloorr oolliiggootteerrmm,, ccaarree aarraarreeoorrii ssee rriiddiiccăă ppeessttee 55 ggrraaddee CC..

CCaarraacctteerruull sstteennoottoopp aall aacceesstteeii aammbbiiaannţţee eeccoollooggiiccee aa sseelleeccţţiioonnaatt îînn ddeeccuurrssuull ttiimmppuulluuii uunn ccoommpplleexx

ddee ssppeecciiii bbiinnee ccoonnttuurraattee ddiinn ccaarree ssee rreeccoonnssttiittuuiiee cceennoozzeellee ffoonnttiinnaallee îînnzzeessttrraattee ccuu uunn rreemmaarrccaabbiill

ccoonnsseerrvvaattoorriissmm fflloorriissttiicc..

Page 44: fitocenologie

44

AA.. MMOONNTTIIOO--CCAARRDDAAMMIINNEETTAALLIIAA

CCAARRDDAAMMIINNOO--MMOONNTTIIOONN

aa.. CChhrryyssoosspplleenniioo aallppiinnii –– SSaaxxiiffrraaggeettuumm sstteellllaarriiss

CChhrryyssoosspplleenniioo –– CCaarrddaammiinneettuumm aammaarraaee

PPhhiilloonnoottiiddoo--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

CCaarriiccii rreemmoottaaee--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

aa.. CChhrryyssoosspplleenniioo aallppiinnii –– SSaaxxiiffrraaggeettuumm sstteellllaarriiss

CCaarraacctteerriizzeeaazzăă vveeggeettaaţţiiaa iizzvvooaarreelloorr şşii ppâârraaiieelloorr ddiinn eettaajjuull ssuubbaallppiinn,, ddoommiinnaattăă ddee

CChhrryyssoosspplleenniiuumm aallppiinnuumm şşii SSaaxxiiffrraaggaa sstteellllaarriiss,, ccaarree rreeaalliizzeeaazzăă oo aaccooppeerriirree mmeeddiiee ddee 3355--5500%%..

CChhrryyssoosspplleenniiuumm aallppiinnuumm

SSaaxxiiffrraaggaa sstteellllaarriiss

bb.. CChhrryyssoosspplleenniioo –– CCaarrddaammiinneettuumm aammaarraaee

CCeennoozzeellee sscciiaaffiillee ddoommiinnaattee ddee CCaarrddaammiinnee aammaarraa şşii CChhrryyssoosspplleenniiuumm aalltteerrnniiffoolliiuumm ssuunntt

ffrreeccvveennttee îînn jjuurruull iizzvvooaarreelloorr ddiinn ccuurrssuull vvăăiilloorr mmoonnttaannee,, aattââtt îînn eettaajjuull ffăăggeetteelloorr,, ccââtt şşii îînn cceell aall

mmoolliiddiişşuurriilloorr.. ÎÎnn eettaajjuull mmoonnttaann iinnffeerriioorr ssee ddiissttiinnggee oo ssuubbaassoocciiaaţţiiee ccuu ddiiffeerreennţţiiaallaa IImmppaattiieennss nnoollii--

ttaannggeerree,, iiaarr îînn eettaajjuull mmoonnttaann ssuuppeerriioorr ssuubbaassoocciiaaţţiiaa aarree ccaa ssppeecciiee ddiiffeerreennţţiiaallăă ppee CChhaaeerroopphhyylllluumm

hhiirrssuuttuumm..

CCaarrddaammiinnee aammaarraa

CChhrryyssoosspplleenniiuumm aalltteerrnniiffoolliiuumm

IImmppaattiieennss nnoollii--ttaannggeerree

CChhaaeerroopphhyylllluumm hhiirrssuuttuumm

cc.. PPhhiilloonnoottiiddoo--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

GGrruuppeeaazzăă cceennoozzeellee ddee CCaalltthhaa ppaalluussttrriiss ddiinn eettaajjuull ssuubbaallppiinn.. SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee CCaalltthhaa

ppaalluussttrriiss şşii PPhhiilloonnoottiiss sseerriiaattaa rreeaalliizzeeaazzăă oo aaccooppeerriirree ddee 5500%%..

CCaalltthhaa ppaalluussttrriiss

PPhhiilloonnoottiiss sseerriiaattaa

dd.. CCaarriiccii rreemmoottaaee--CCaalltthheettuumm llaaeettaaee

RReeuunneeşşttee cceennoozzeellee ffoonnttiinnaallee ddiinn eettaajjuull mmoonnttaann iinnffeerriioorr şşii mmiijjlloocciiuu ddiinn CCaarrppaaţţiiii rroommâânneeşşttii,, ccaarree

ssuunntt bbiinnee ddiiffeerreennţţiiaattee ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree fflloorriissttiicc ddee aassoocciiaaţţiiaa pprreecceeddeennttăă pprriinn pprreezzeennţţaa ccââttoorrvvaa

ssppeecciiii hhiiggrrooffiillee.. SSppeecciiaa ccaarraacctteerriissttiiccăă şşii ddee ddiiaaggnnoossttiiccaarree,, CCaarreexx rreemmoottaa,, iinnddiiccăă uunn pprroocceess ddee

gglleeiizzaarree aa ssoolluulluuii ((PPrroocceess ddee rreedduucceerree aa ooxxiizziilloorr ddee ffiieerr ddiinn ssooll îînn ccoonnddiiţţiiii ddee aannaaeerroobbiioozzăă,, ccrreeaattee

ddee uunn eexxcceess ddee uummiiddiittaattee))..

CCaarreexx rreemmoottaa

VV.. –– SSCCHHEEUUCCHHZZEERRIIOO –– CCAARRIICCEETTEEAA NNIIGGRRAAEE vveeggeettaaţţiiaa rrooggoozziişşuurriilloorr..

MMllaaşşttiinniillee ddee ttuurrbbăă ssuunntt ccllaassiiffiiccaattee dduuppăă ccrriitteerriiuull nnaattuurraall aall pprrooppoorrţţiieeii ddee ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee

eexxiisstteennttee îînn ccaarree ffiittoocceennoozzeellee hhaabbiitteeaazzăă:: mmllaaşşttiinnii oolliiggoottrrooffee ((ttiinnooaavvee)),, ccaarree vveeggeetteeaazzăă îînn aappee

ssăărraaccee îînn ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee şşii mmllaaşşttiinnii eeuuttrrooffee,, ccaarree vveeggeetteeaazzăă îînn aappee bbooggaattee îînn aasseemmeenneeaa

ssuubbssttaannţţee..

TTiinnoovvuull oolliiggoottrrooff iiaa nnaaşştteerree ppee oorriiccee ffoorrmmăă ddee rreelliieeff,, cchhiiaarr şşii ppee ppaannttee ccuu îînncclliinnaarree mmooddeerraattăă,,

ddaarr nnuummaaii ppee rrooccii ssiilliicciiooaassee.. AAcceesstteeaa nnuu ssee ppoott îînnffiirriippaa şşii,, mmaaii aalleess,, nnuu ssee ppoott ddeezzvvoollttaa ddeeccââtt îînnttrr--

uunn cclliimmaatt bbooggaatt îînn pprreecciippiittaaţţiiii,, ddeeooaarreeccee ttuurrbbaa ccee iiaa nnaaşştteerree sseeppaarrăă ddee ttiimmppuurriiuu vveeggeettaaţţiiaa

mmllăăşşttiinnooaassăă ddee ssoolluull mmiinneerraall.. FFoonndduull vveeggeettaaţţiieeii eessttee aallccăăttuuiitt ddee oo ppăăttuurrăă mmaassiivvăă ddee SSpphhaaggnnuumm,,

ccaarree pprreezziinnttăă ccoonnttuurruull uunneeii ssttiiccllee ddee cceeaassoorrnniicc.. DDee aaiiccii şşii nnuummeellee ddee ““mmllaaşşttiinnăă îînnaallttăă””.. ÎÎnnttrree

Page 45: fitocenologie

45

ppeerrnneellee llaaxxee ddee SSpphhaaggnnuumm ssee îînnttââllnneesscc ssppeecciiii oolliiggoottrrooffee,, aacciiddooffiillee ccaa:: EErriioopphhoorruumm vvaaggiinnaattuumm,,

CCaarreexx ccaanneesscceennss

EErriioopphhoorruumm vvaaggiinnaattuumm

CCaarreexx ccaanneesscceennss

ÎÎnn ttiinnooaavvee ssuunntt aaddăăppoossttiittee oo sseerriiee ddee rreelliiccttee,, ccoonnssttiittuuiinndd llooccuurrii ddee rreeffuuggiiuu ppeennttrruu nnuummeerrooaassee

ssppeecciiii ccaa:: SScchheeuucchhzzeerriiaa ppaalluussttrriiss,, BBeettuullaa nnaannaa,, BB.. hhuummiilliiss,, CCaallllaa ppaalluussttrriiss,, LLiigguullaarriiaa ssiibbiirriiccaa

SScchheeuucchhzzeerriiaa ppaalluussttrriiss

BBeettuullaa nnaannaa

BBeettuullaa hhuummiilliiss

CCaallllaa ppaalluussttrriiss

LLiigguullaarriiaa ssiibbiirriiccaa

ÎÎnn ooppoozziiţţiiee ccuu ttiinnoovvuull,, mmllaaşşttiinnaa eeuuttrrooffăă ssee aalliimmeenntteeaazzăă ddiinn aappaa ddee iinnffiillttrraaţţiiee,, bbooggaattăă îînnttoottddeeaauunnaa

îînn ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee nnuuttrriittiivvee.. ÎÎnn ccoonnsseecciinnţţăă,, vveeggeettaaţţiiaa eessttee oobblliiggaattăă ssăă ssee ddeezzvvoollttee ssuubb nniivveelluull

ggeenneerraall aall rreelliieeffuulluuii llooccaall,, ddeeccii îînn ddeepprreessiiuunnii pprreeeexxiisstteennttee..

AA.. CCAARRIICCEETTAALLIIAA NNIIGGRRAAEE

.. CCAARRIICCIIOONN NNIIGGRRAAEE

CCaarriiccii ddaacciiccaaee--PPllaannttaaggiinneettuumm ggeennttiiaannooiiddiiss

CCaarriiccii ddaacciiccaaee--PPllaannttaaggiinneettuumm ggeennttiiaannooiiddiiss

CCeeaa mmaaii ffrreeccvveennttăă ddiinnttrree aassoocciiaaţţiiiillee îînnffiirriippaattee îînn ssttaaţţiiuunniillee îînnmmllăăşşttiinniittee eessttee eeddiiffiiccaattăă ddee

CCaarreexx nniiggrraa sssspp.. ddaacciiccaa şşii PPllaannttaaggoo ggeennttiiaannooiiddeess..

CCaarreexx nniiggrraa sssspp.. ddaacciiccaa

PPllaannttaaggoo ggeennttiiaannooiiddeess

IIII.. VVeeggeettaaţţiiaa ddee ssttâânnccăărriiii şşii lliittoossoolluurrii ((ssoolluurrii sscchheelleettiiccee))

**AAsspplleenniieetteeaa rruuppeessttrriiss –– vveeggeettaaţţiiaa ffiissuurriilloorr ddee ssttâânnccii

**TThhllaassppiieetteeaa rroottuunnddiiffoolliiii –– vveeggeettaaţţiiaa ggrroohhoottiişşuurriilloorr

**SSaalliicceetteeaa hheerrbbaacceeaaee –– vveeggeettaaţţiiaa zzăăccăăttoorriilloorr ddee zzăăppaaddăă

**JJuunncceetteeaa ttrriiffiiddii –– vveeggeettaaţţiiaa ppăăşşuunniilloorr aallppiinnee

11.. AASSPPLLEENNIIEETTEEAA TTRRIICCHHOOMMAANNIISS ((RRUUPPEESSTTRRIISS)) vveeggeettaaţţiiaa ffiissuurriilloorr ddee ssttâânnccii..

GGrruuppăărriillee ccee ppooppuulleeaazzăă ffiissuurriillee ddee ssttâânnccii,, ccaarraacctteerriizzaattee îînn ssppeecciiaall pprriinnttrr--oo fflluuccttuuaaţţiiee mmaarree aa

ssppeecciiiilloorr îînnttââmmppllăăttooaarree,, ssuunntt ccuu ttoott ccaarraacctteerruull lloorr ddeesscchhiiss ssppeecciiaalliizzaattee eeccoollooggiicc,, ccoonnssttiittuuiinndd vveerriiggaa

iinniiţţiiaallăă aa lliittoosseerriieeii.. SSttrruuccttuurraa aacceessttoorr aassoocciiaaţţiiii pprreezziinnttăă oo eelleeccttiivviittaattee aacccceennttuuaattăă ffaaţţăă ddee nnaattuurraa

ssuubbssttrraattuulluuii ppee ccaarree ssee ddeezzvvoollttăă,, ffiiiinndd sseeppaarraattee 22 ggrruuppee mmaarrii:: aassoocciiaaţţiiii ccaassmmooffiittiiccee ccaallccooffiillee şşii

aassoocciiaaţţiiii ccaassmmooffiittiiccee aacciiddooffiillee..

PPee ssuupprraaffeeţţee ffrroonnttaallee şşii aabbrruuppttee ffiittoocceennoozzeellee nnuu ssee ddeezzvvoollttăă îînn ccoonnttiinnuuaarree sspprree aallttee vveerriiggii aallee

sseerriieeii eevvoolluuttiivvee,, ccoonnssttiittuuiinndd aaşşaa--nnuummiitteellee ““ggrruuppăărrii ppeerrmmaanneennttee”” ssaauu ““aassoocciiaaţţiiii ssttaabbiillee””..

PPOOTTEENNTTIILLLLEETTAALLIIAA CCAAUULLEESSCCEENNTTIISS

GGYYPPSSOOPPHHIILLIIOONN PPEETTRRAAEEAAEE

SSaaxxiiffrraaggoo rroocchheelliiaannaaee –– GGyyppssoopphhiilleettuumm ppeettrraaeeaaee

CCYYSSTTOOPPTTEERRIIDDIIOONN FFRRAAGGIILLIISS

AAsspplleenniioo--CCyyssttoopptteerriiddeettuumm ffrraaggiilliiss

AAsspplleenniieettuumm ttrriicchhoommaannoo--rruuttaaee--mmuurraarriiaaee

Page 46: fitocenologie

46

SSaaxxiiffrraaggoo rroocchheelliiaannaaee––GGyyppssoopphhiilleettuumm ppeettrraaeeaaee

CCeennoozzeellee eeddiiffiiccaattee ddee SSaaxxiiffrraaggaa mmaarrggiinnaattaa sssspp.. rroocchheelliiaannaa ccuu GGyyppssoopphhiillaa ppeettrraaeeaa pprriinn

ccoommppoonneennţţaa bbooggaattăă îînn ssppeecciiii bbaallccaanniiccee,, pprreezziinnttăă vvaallooaarree ddooccuummeennttaarrăă ppeennttrruu rreeccoonnssttiittuuiirreeaa uunnoorr

aassppeeccttee fflloorrooggeenneettiiccee şşii ffiittooiissttoorriieeccee aallee CCaarrppaaţţiilloorr MMeerriiddiioonnaallii.. ÎÎnn aallccăăttuuiirreeaa aassoocciiaaţţiieeii ppaarrttiicciippăă

nnuummeerrooaassee ssppeecciiii ttrraannssggrreessiivvee ddiinn oorrddiinnuull SSeesslleerriieettaalliiaa,, ddiinnttrree ccaarree ssee rreemmaarrccăă LLeeoonnttooppooddiiuumm

aallppiinnuumm şşii SSeesslleerriiaa rriiggiiddaa sssspp.. hhaayynnaallddiiaannaa..

SSaaxxiiffrraaggaa mmaarrggiinnaattaa sssspp.. rroocchheelliiaannaa

GGyyppssoopphhiillaa ppeettrraaeeaa

LLeeoonnttooppooddiiuumm aallppiinnuumm

SSeesslleerriiaa rriiggiiddaa sssspp.. hhaayynnaallddiiaannaa

AAsspplleenniioo--CCyyssttoopptteerriiddeettuumm ffrraaggiilliiss

VVeeggeettaazzăă îînn ffiissuurriillee şşii ppoolliiţţeellee ssttâânncciilloorr ccaallccaarrooaassee ccuu uunn ggrraadd aacccceennttuuaatt ddee uummiiddiittaattee.. SSppeecciiii

ccaarraacctteerriissttiiccee:: CCyyssttoopptteerriiss ffrraaggiilliiss,, AAsspplleenniiuumm vviirriiddee,, MMooeehhrriinnggiiaa mmuussccoossaa:: SSppeecciiii ddiiffeerreennţţiiaallee::

GGyymmnnooccaarrppiiuumm rroobbeerrttiiaannuumm,, RRaannuunnccuulluuss aallppeessttrriiss,, CCaammppaannuullaa ccaarrppaattiiccaa eettcc..

CCyyssttoopptteerriiss ffrraaggiilliiss

GGyymmnnooccaarrppiiuumm rroobbeerrttiiaannuumm

AAsspplleenniiuumm vviirriiddee ((AA.. rraammoossuumm))

MMooeehhrriinnggiiaa mmuussccoossaa

RRaannuunnccuulluuss aallppeessttrriiss

CCaammppaannuullaa ccaarrppaattiiccaa

AAsspplleenniieettuumm ttrriicchhoommaannoo--rruuttaaee--mmuurraarriiaaee

SSee îînnffiirriippeeaazzăă ppee zziidduurrii vveecchhii ddee ppiiaattrrăă,, ffiiiinndd cceennoozzee iinniiţţiiaallee aallee lliittoosseerriieeii ccuu ccaarraacctteerr xxeerrooffiill,,

mmiiccrroo--mmeezzootteerrmm şşii nneeuuttrroo--bbaazziiffiill.. SSuunntt ffiittoocceennoozzee ccuu oo ssllaabbăă ccooeezziiuunnee cceennoottiiccăă,, îînn ccaarree

pprreeddoommiinnăă:: AAsspplleenniiuumm rruuttaa--mmuurraarriiaa,, AA.. ttrriicchhoommaanneess,, PPooaa nneemmoorraalliiss,, SSeedduumm mmaaxxiimmuumm,,

CChheelliiddoonniiuumm mmaajjuuss,, TThhyymmuuss ccoommoossuuss..

AAsspplleenniiuumm rruuttaa--mmuurraarriiaa

AAsspplleenniiuumm ttrriicchhoommaanneess

PPooaa nneemmoorraalliiss

SSeedduumm mmaaxxiimmuumm

CChheelliiddoonniiuumm mmaajjuuss

TThhyymmuuss ccoommooss

CCuurrss 1133((33))

IIII.. TTHHLLAASSPPIIEETTEEAA RROOTTUUNNDDIIFFOOLLIIII

VVeeggeettaaţţiiaa ggrroohhoottiişşuurriilloorr

FFiittoocceennoozzeellee aacceesstteeii ccllaassee ccrreesscc ppee ggrroohhoottiişşuurrii şşii bboolloovvăănniişşuurrii,, ccoonnssttiittuuiinndd oo pprriimmăă vveerriiggăă îînn

iinnssttaallaarreeaa vveeggeettaaţţiieeii ppee tteerreennuurriillee rreezzuullttaattee ddiinn aaccuummuullaarreeaa îînn ttiimmpp aa ssffăărrââmmăăttuurriilloorr ddee rrooccii..

SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee aacceesstteeii ccllaassee ccrreesscc ppee llooccuurrii uunnddee ss--aauu ddeeppuuss mmiiccii ccaannttiittăăţţii ddee mmaatteerriiaall

oorrggaanniicc mmăărruunntt şşii pprraaff,, rreezzuullttaattee îînn ttiimmppuull rroossttooggoolliirriiii şşii ssffăărrââmmăărriiii bbllooccuurriilloorr.. PPee mmăăssuurrăă ccee ssee

aaccuummuulleeaazzăă mmaatteerriiaall oorrggaanniicc ccoonnddiiţţiiiillee ddeevviinn ffaavvoorraabbiillee ppeennttrruu iinnssttllaarreeaa ttrreeppttaattăă aa aallttoorr ssppeecciiii,,

pprreeggăăttiinndduu--ssee ttrreecceerreeaa sspprree ppaajjiişşttiillee ddee ssttâânnccăărriiii ccuu uunn nnuucclleeuu ddee ssppeecciiii mmaaii bbiinnee ccoonnttuurraatt..

OO ccaarraacctteerriissttiiccăă ppeennttrruu aacceessttee ssppeecciiii ssaaxxiiccoollee eessttee ddeezzvvoollttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii lloorr rraaddiiccuullaarr,, ccuu

aajjuuttoorruull ccăărruuiiaa ssee ffiixxeeaazzăă şşii îîşşii pprrooccuurrăă ssuubbssttaannţţeellee mmiinneerraallee şşii aappaa nneecceessaarree pprroocceesseelloorr vviittaallee.. ÎÎnn

Page 47: fitocenologie

47

uurrmmaa ffiixxăărriiii ggrroohhoottiişşuurriilloorr,, aa ccoolluuvviioonnăărriiii lloorr,, eellee ssee îînnţţeelleenneesscc ttrreeppttaatt,, eevvoolluuâânndd sspprree ppaajjiişşttii ddee

ssttâânnccăărriiii,, aappooii ttrreeppttaatt ssuunntt aaccooppeerriittee ccuu vveeggeettaaţţiiee lleemmnnooaassăă..

TTHHAALLSSPPIIEETTAALLIIAA RROOTTUUNNDDIIFFOOLLIIII

PPAAPPAAVVEERROO--TTHHYYMMIIOONN PPUULLCCHHEERRIIMMII

CCeerraassttiioo lleerrcchheennffeellddiiaannii –– PPaappaavveerreettuumm ccoorroonnaaee--ssaannccttii--sstteepphhaannii

AACCHHNNAATTEERRIIOONN CCAALLAAMMAAGGRROOSSTTIISS

GGyymmnnooccaarrppiieettuumm rroobbeerrttiiaannaaee

TThhyymmeettuumm ccoommoossii

CCeerraassttiioo lleerrcchheennffeellddiiaannii –– PPaappaavveerreettuumm ccoorroonnaaee--ssaannccttii--sstteepphhaannii

FFiittoocceennoozzeellee ddee PPaappaavveerr aallppiinnuumm sssspp ccoorroonnaa ssaannccttii--sstteepphhaannii şşii CCeerraassttiiuumm aarrvveennssee sssspp..

lleerrcchheennffeellddiiaannuumm ssee ddeezzvvoollttăă ppee ggrroohhoottiişşuurriillee ccaallccaarrooaassee ddiinn MM.. RReetteezzaatt şşii RRââiioossuu--BBuuddaa ddiinn

FFăăggăărraaşş.. ÎÎnn ccaaddrruull aassoocciiaaţţiieeii,, ppee llâânnggăă ssppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee oorrddiinnuulluuii,, îînnttââllnniimm:: AArraabbiiss aallppiinnaa,,

MMyyoossoottiiss aallppeessttrriiss eettcc.. EEssttee oo aassoocciiaaţţiiee ppiioonniieerrăă,, ccuu aaccooppeerriirree ssllaabbăă,, ddaarr ccuu rrooll îînn îînncceeppuuttuull ddee

îînnţţeelleenniirree şşii ffiixxaarree aa ggrroohhoottiişşuurriilloorr mmoobbiillee..

PPaappaavveerr aallppiinnuumm sssspp ccoorroonnaa ssaannccttii--sstteepphhaannii

CCeerraassttiiuumm aarrvveennssee sssspp.. lleerrcchheennffeellddiiaannuumm

AArraabbiiss aallppiinnaa

MMyyoossoottiiss aallppeessttrriiss

GGyymmnnooccaarrppiieettuumm rroobbeerrttiiaannaaee

ppooppuulleeaazzăă ggrroohhoottiişşuurriillee mmăărruunnttee ssaauu ggrroossiieerree nneeffiixxaattee,, ppuutteerrnniicc lluummiinnaattee,, uummeeddee.. PPee mmăăssuurrăă ccee

ssee aaccuummuulleeaazzăă ssuubbssttaannţţee oorrggaanniiccee îînn ssuubbssttrraatt şşii ggrroohhoottiişşuull ddeevviinnee mmaaii ssttaabbiill,, îînn aacceessttee ffiittoocceennoozzee

aappaarr ddee ppaajjiişşttii ccuu:: AAggrroossttiiss tteennuuiiss,, FFeessttuuccaa rruubbrraa..

TThhyymmeettuumm ccoommoossii

ssee ddeezzvvoollttăă ppee ggrroohhoottiişşuurrii mmăărruunnttee,, ccuu pprroocceess aavvaannssaatt ddee ssoolliiffiiccaarree,, ccuupprriinnzzâânndd uunn nnuummăărr mmaarree ddee

ssppeecciiii tteerrmmooffiillee:: TTeeuuccrriiuumm cchhaammaaeeddrryyss,, VViioollaa jjooooii,, SSeedduumm hhiissppaanniiccuumm,, GGeerraanniiuumm rroobbeerrttiiaannuumm,,

HHiieerraacciiuumm ppiilloosseellllaa,, FFeessttuuccaa cciinneerreeaa eettcc.. AAcceeaassttaa ddiinn uurrmmăă iinnddiiccăă eevvoolluuţţiiaa aassoocciiaaţţiieeii sspprree ppaajjiişşttii

xxeerrooffiillee..

IIIIII.. SSAALLIICCEETTEEAA HHEERRBBAACCEEAAEE

VVeeggeettaaţţiiaa zzăăccăăttoorriilloorr ddee zzăăppaaddăă

TTeerreennuurriillee ccuu zzăăppeezzii îînnddeelluunnggaattee,, ssiittuuaattee îînn eettaajjuull aallppiinn,, uunnddee zzăăppaaddaa ssee mmeennţţiinnee uunn ttiimmpp

îînnddeelluunnggaatt ((88--1100 lluunnii)) îînn ddeeccuurrssuull aannuulluuii,, ssuunntt ppooppuullaattee ccuu oo vveeggeettaaţţiiee ddee ttiipp aarrccttiicc,, aallccăăttuuiittăă ddiinn

ssppeecciiii cchhiioonnooffiillee.. AAcceesstteeaa ssuunntt aaddaappttaattee llaa oo vviiaaţţăă llaatteennttăă îînnddeelluunnggaattăă ssuubb pprreessiiuunneeaa ssttrraattuulluuii ddee

zzăăppaaddăă şşii oo ssuucccceessiiuunnee rraappiiddăă aa ffaazzeelloorr ddee vveeggeettaaţţiiee..

SSAALLIICCEETTAALLIIAA HHEERRBBAACCEEAAEE

SSAALLIICCIIOONN HHEERRBBAACCEEAAEE

SSaalliicceettuumm hheerrbbaacceeaaee

SSoollddaanneelllloo ppuussiillllaaee –– RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

SSoollddaanneelllloo hhuunnggaarriiccaaee –– RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

Page 48: fitocenologie

48

SSaalliicceettuumm hheerrbbaacceeaaee

ssee pprreezziinnttăă îînn ppââllccuurrii rreessttrrâânnssee,, vveeggeettâânndd ppee ppiieettrriişşuurrii,, nniissiippuurrii,, ssoolluurrii sscchheelleettiiccee,, îînn ssttaaţţiiuunnii bbiinnee

lluummiinnaattee şşii ppuutteerrnniicc vvâânnttuuiittee.. ÎÎnn aacceessttee aassoocciiaaţţiiii îînnttââllnniimm ssppeecciiii ddee CCaarreexx ccuurrvvuullaa,, PPrriimmuullaa

mmiinniimmaa eettcc..

CCaarreexx ccuurrvvuullaa

PPrriimmuullaa mmiinniimmaa

SSoollddaanneelllloo ppuussiillllaaee –– RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

aassoocciiaaţţiiee cchhiinnooffiillăă ccuu ccaarraacctteerr mmeezzooffiill,, ccaarree ssee îînnffiirriippeeaazzăă ppee ggrroohhoottiişşuurrii îînnzzăăppeezziittee ttiimmpp

îînnddeelluunnggaatt,, ddaarr ccaarree ssee ddrreenneeaazzăă dduuppăă ttooppiirree,, ssiittuuaattee ppee vveerrssaannţţiiii aaddăăppoossttiiţţii ddee vvâânnttuurrii îînn cciirrccuurriillee

ggllaacciiaarree.. AAllăăttuurrii ddee ssppeecciiiillee eeddiiffiiccaattooaarree şşii ccaarraacctteerriissttiiccee îînnttââllnniimm ccaa ssppeecciiii ddiiffeerreennţţiiaallee ppee GGeeuumm

mmoonnttaannuumm,, LLiigguussttiiccuumm mmuutteelllliinnaa,, PPllaannttaaggoo ggeennttiiaannooiiddeess..

SSoollddaanneellllaa ppuussiillllaa

RRaannuunnccuulluuss ccrreennaattuuss

GGeeuumm mmoonnttaannuumm

LLiigguussttiiccuumm mmuutteelllliinnaa

SSoollddaanneelllloo hhuunnggaarriiccaaee –– RRaannuunnccuulleettuumm ccrreennaattii

vveeggeetteeaazzăă îînn eeccoottooppuurrii aacciiddooffiillee,, ccuupprriinnzzâânndd ssppeecciiii cchhiioonnoo--oolliiggootteerrmmee ddaarr şşii mmeezzoo--oolliiggootteerrmmee..

ÎÎnn aaffaarrăă ddee cceellee 22 ccooddoommiinnaannttee,, ssee aaffiirrmmăă:: SSoollddaanneellllaa ppuussiillllaa,, AAggrroossttiiss rruuppeessttrriiss,, GGeeuumm

mmoonnttaannuumm,, LLiigguussttiiccuumm mmuutteelllliinnaa,, FFeessttuuccaa aaiirrooiiddeess,, PPrriimmuullaa mmiinniimmaa,, HHoommooggyynnee aallppiinnaa eettcc..

SSoollddaanneellllaa hhuunnggaarriiccaa

IIVV.. JJUUNNCCEETTEEAA TTRRIIFFIIDDII vveeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr aallppiinnee..ssee îînnffiirriippeeaazzăă ppee ssoolluurrii ssuuppeerrffiicciiaallee,,

sscchheelleettiiccee,, ssllaabb ppâânnăă llaa ppuutteerrnniicc aacciiddee,, bbooggaattee îînn hhuummuuss ddaarr ssăărraaccee îînn ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee

CCAARRIICCEETTAALLIIAA CCUURRVVUULLAAEE

CCAARRIICCIIOONN CCUURRVVUULLAAEE

PPrriimmuulloo mmiinniimmaaee--CCaarriicceettuumm ccuurrvvuullaaee

PPootteennttiilllloo cchhrryyssooccrraassppeeeeddaaee--FFeessttuucceettuumm aaiirrooiiddiiss

LLOOIISSEELLEEUURRIIOO--VVAACCCCIINNIIOONN

CCeettrraarriioo--LLooiisseelleeuurriieettuumm pprrooccuummbbeennttiiss

PPrriimmuulloo mmiinniimmaaee--CCaarriicceettuumm ccuurrvvuullaaee

aassoocciiaaţţiiee pprriimmaarrăă ttiippiiccăă ppeennttrruu eettaajjuull aallppiinn ssuuppeerriioorr,, uunnddee CCaarreexx ccuurrvvuullaa ddoommiinnăă mmaassiivv.. SSppeecciiiillee

ffiiddeellee aassoocciiaaţţiieeii ssuunntt:: AAggrroossttiiss rruuppeessttrriiss,, FFeessttuuccaa aaiirrooiiddeess,, JJuunnccuuss ttrriiffiidduuss,, GGeeuumm mmoonnttaannuumm,,

LLiigguussttiiccuumm mmuutteelllliinnaa,, PPrriimmuullaa mmiinniimmaa,, HHiieerraacciiuumm aallppiinnuumm,, PPootteennttiillllaa tteerrnnaattaa.. ÎÎnn ttooaattee

ffiittoocceennoozzeellee -- mmuullţţii lliicchheennii şşii bbrriiooffiittee..

JJuunnccuuss ttrriiffiidduuss

PPootteennttiillllaa tteerrnnaattaa

PPootteennttiilllloo cchhrryyssooccrraassppeeddaaee--FFeessttuucceettuumm aaiirrooiiddiiss

eessttee cceeaa mmaaii rrăăssppâânnddiittăă aassoocciiaaţţiiee ddiinn eettaajjuull aallppiinn,, iinnssttaallâânndduu--ssee ppee llooccuurrii ppllaannee,, ppee ppaannttee şşii

ccooaammee mmooddeerraattee ppâânnăă llaa rreeppeezzii.. AArree mmaaii mmuullttee ssuubbaassoocciiaaţţiiii:: ppooeettoossuumm mmeeddiiaaee,, nnaarrddeettoossuumm,,

cceettrraarriieettoossuumm,, jjuunncceettoossuumm,, sseesslleerriieettoossuumm.. PPrriinn pprraaccttiiccaarreeaa ppăăşşuunnaattuulluuii iinntteennssiivv,, ppaajjiişşttiillee eeddiiffiiccaattee

ddee FFeessttuuccaa aaiirrooiiddeess ssee ddeeggrraaddeeaazzăă şşii eevvoolluueeaazzăă sspprree NNaarrddeettuumm ssttrriiccttaaee..

NNaarrdduuss ssttrriiccttaa

Page 49: fitocenologie

49

CCeettrraarriioo--LLooiisseelleeuurriieettuumm pprrooccuummbbeennttiiss

aassoocciiaaţţiiee pprriimmaarrăă,, ccuu rrooll iimmppoorrttaanntt îînn ffiixxaarreeaa ssoolluulluuii,, aappăărraarreeaa lluuii ccoonnttrraa eerroozziiuunniiii ddiinn ssttaaţţiiuunnii ccuu

ccoonnddiiţţiiii vviittrreeggee,, îînnffrruunnttăă ggeerruurriillee aasspprree aallee iieerrnniiii şşii aarrşşiiţţaa ssooaarreelluuii ddiinn ttiimmppuull vveerriiii..

CCeettrraarriiaa iissllaannddiiccaa

LLooiisseelleeuurriiaa pprrooccuummbbeennss

VVEEGGEETTAAŢŢIIAA PPAAJJIIŞŞTTIILLOORR

VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr xxeerrooffiillee

VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr mmeezzooffiillee

VVeeggeettaaţţiiaa sseeggeettaallăă şşii rruuddeerraallăă

11.. VVEEGGEETTAAŢŢIIAA PPAAJJIIŞŞTTIILLOORR XXEERROOFFIILLEE

FFEESSTTUUCCOO--BBRROOMMEETTEEAA

MMeelliiccoo –– PPhhlleeeettuumm mmoonnttaannii

TThhyymmoo ccoommoossii--FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee

MMeelliiccoo –– PPhhlleeeettuumm mmoonnttaannii

FFiittoocceennoozzeellee aacceesstteeii aassoocciiaaţţiiii ssee ddeezzvvoollttăă ddee oo mmaanniieerrăă lluuxxuurriiaannttăă ppee rroocciillee ccaallccaarrooaassee,, îînnssoorriittee..

SSppeecciiiillee ccaarraacctteerriissttiiccee şşii eeddiiffiiccaattooaarree ppeennttrruu aassoocciiaaţţiiee ssuunntt:: PPhhlleeuumm mmoonnttaannuumm şşii MMeelliiccaa cciilliiaattaa..

MMeelliiccaa cciilliiaattaa

PPhhlleeuumm mmoonnttaannuumm

22.. VVeeggeettaaţţiiaa ppaajjiişşttiilloorr mmeezzooffiillee

MMOOLLIINNIIOO--AARRRRHHEENNAATTHHEERREETTEEAA

FFiilliippeenndduulloo--GGeerraanniieettuumm ppaalluussttrriiss

AAggrroossttiioo--FFeessttuucceettuumm rruuppiiccoollaaee

AAnntthhooxxaanntthhoo--AAggrroossttiieettuumm tteennuuiiss

AAggrroossttiioo--FFeessttuucceettuumm rruubbrraaee

LLoolliioo--CCyynnoossuurreettuumm ccrriissttaattii

FFiilliippeenndduulloo--GGeerraanniieettuumm ppaalluussttrriiss;;tteerreennuurrii uummeeddee,, bbooggaattee îînn ssuubbssttaannţţee mmiinneerraallee,, îînn lluunngguull

rrââuurriilloorr..

FFiilliippeenndduullaa uullmmaarriiaa

GGeerraanniiuumm ppaalluussttrriiss

VVeeggeettaaţţiiaa sseeggeettaallăă şşii rruuddeerraallăă

SSEECCAALLIIEETTEEAA

AAppeerreettuumm ssppiiccaaee--vveennttii

AAmmaarraanntthhoo--CChheennooppooddiieettuumm aallbbii

BBIIDDEENNTTEETTEEAA TTRRIIPPAARRTTIITTII

BBiiddeenntteettuumm ttrriippaarrttiittii

XXaanntthhiieettuumm iittaalliicciiii

CCHHEENNOOPPOODDIIEETTEEAA

HHoorrddeeeettuumm mmuurriinnii

AARRTTEEMMIISSIIEETTEEAA VVUULLGGAARRIISS

SSaammbbuucceettuumm eebbuullii

UUrrttiicceettuumm ddiiooiiccaaee

Page 50: fitocenologie

50

AAppeerreettuumm ssppiiccaaee--vveennttii

FFiittoocceennoozzee sseeggeettaallee xxeerroo--mmeezzooffiillee ccee ssee ddeezzvvoollttăă îînn ccuullttuurrii ddee cceerreeaallee ((pprreeffeerreennţţiiaall îînn cceellee ddee

oorrzz şşii ggrrââuu)).. SSuunntt cceennoozzee aannuuaallee ccee ssee ddiissttiinngg aattââtt îînn llaannuurrii,, ccââtt şşii llaa mmaarrggiinneeaa lloorr..

AAppeerraa ssppiiccaa--vveennttii

AAmmaarraanntthhoo--CChheennooppooddiieettuumm aallbbii

PPrreeffeerrăă ccuullttuurriillee ddee ppoorruummbb şşii ccaarrttooffii şşii tteerreennuurriillee ddee llaa mmaarrggiinneeaa uunnoorr ddrruummuurrii şşii tteerraassaammeennttee

ddee ccaallee ffeerraattăă.. SSuunntt cceennoozzee ccuu uunn ggrraadd rreellaattiivv mmiicc ddee aaccooppeerriirree ddaattoorriittăă lluuccrrăărriilloorr aaggrrootteehhnniiccee ccee

ssee eeffeeccttuueeaazzăă îînn ccuullttuurriillee ddee pprrăăşşiittooaarree.. CCaa şşii cceelleellaallttee ffiittoocceennoozzee sseeggeettaallee,, aacceessttee bbuurruuiieenniişşuurrii

ssuunntt nneeddoorriittee ddee aaggrriiccuullttoorrii şşii ddee aacceeeeaa ssee lluuppttăă ccoonnttrraa lloorr pprriinn lluuccrrăărrii ddee pprrăăşşiitt şşii pprriinn ttrraattaammeennttee

ccuu iieerrbbiicciiddee,, cceeeeaa ccee aa dduuss llaa aammeenniinnţţaarreeaa ccuu ddiissppaarriiţţiiaa aa uunnoorr ssppeecciiii,, mmaaii aalleess ddiinn llaannuurriillee ddee

rreeaallee ((CCeennttaauurreeaa ccyyaannuuss,, AAggrroosstteemmmmaa ggiitthhaaggoo))

AAmmaarraanntthhuuss aallbbuuss

CChheennooppooddiiuumm aallbbuumm

CCeennttaauurreeaa ccyyaannuuss

AAggrroosstteemmmmaa ggiitthhaaggoo

BBiiddeenntteettuumm ttrriippaarrttiittii

VVeeggeettaazzăă ddee--aa lluunngguull mmaalluurriilloorr ppee aalluuvviiuunnii nniissiippoo--mmââllooaassee,, ddee--aa lliiuunngguull şşaannţţuurriilloorr,, îînn

mmiiccrrooddeepprreessiiuunniillee ddee ppee uunneellee tteerreennuurrii ccuullttiivvaattee ((mmaaii llaaeess ppoorruummbbiişşttii)).. AAssoocciiaaţţiiee aannuuaallăă hheelliiooffiillăă..

BBiiddeennss ttrriippaarrttiittaa

XXaanntthhiieettuumm iittaalliicciiii

OOccuuppăă llooccuurriillee vviirraannee,, ccuu ssoolluurrii ddeeggrraaddaattee şşii îînnssoorriittee ddee llaa mmaarrggiinneeaa ddrruummuurriilloorr şşii ppaajjiişşttiilloorr..

SSppeecciiaa XXaanntthhiiuumm iittaalliiccuumm,, pprriinn ffaappttuull ccăă ddeepprreecciiaazzăă ccaalliittaatteeaa llâânniiii ooiilloorr,, ssppeecciiaa şşii rreessppeeccttiivv

cceennoozzeellee îînncchheeggaattee ddee eeaa ddăăuunneeaazzăă eeccoonnoommiieeii,, ccuu aattââtt mmaaii mmuulltt ccuu ccââtt,, pprriinn ffrruucctteellee ssaallee,,

ccoonnssttiittuuiiee ffooccaarree ddee îîmmbbuurruuiieenniirree aa aaggrroocceennoozzeelloorr şşii ppaajjiişşttiilloorr..

XXaanntthhiiuumm iittaalliiccuumm

HHoorrddeeeettuumm mmuurriinnii

AAssoocciiaaţţiiee mmuulltt rrăăssppâânnddiittăă îînn llooccaalliittăăţţii,, ppee mmaarrggiinnii ddee ddrruumm,, tteerraassaammeennttuull ccăăiilloorr ffeerraattee,, uunnddee

ssppeecciiaa ccaarraacctteerriissttiiccăă aallccăăttuuiieeşşttee uunn ccoovvoorr ddeessttuull ddee ccoommppaacctt.. SSee ddeezzvvoollttăă bbiinnee ppee tteerreennuurrii uussccaattee,,

uuşşoorr bbăăttăăttoorriittee,, uunnddee ffrruuccttiiffiiccăă aabbuunnddeenntt..

HHoorrddeeuumm mmuurriinnuumm

SSaammbbuucceettuumm eebbuullii

VVeeggeetteeaazzăă ssuubb ffoorrmmăă ddee ppââllccuurrii ddee ddiimmeennssiiuunnii vvaarriiaabbiillee ppee llâânnggăă ggoossppooddăărriiii,, ssttâânnee ppăărrăăssiittee,,

aaccoolloo uunnddee aauu ssttaaţţiioonnaatt aanniimmaallee,, iiaarr ssuubbssttrraattuull eessttee bbooggaatt îînn ssuubbssttaannţţee oorrggaanniiccee îînn ddeessccoommppuunneerree..

UUnneeoorrii aappaarr ppee mmaalluurriillee aabbrruuppttee aallee rrââuurriilloorr.. PPrriinn ssiisstteemmuull ssuubbtteerraann,, ddeessttuull ddee ddeezzvvoollttaatt,, ssppeecciiaa

jjooaaccăă uunn rrooll ccoonnssoolliiddaarreeaa mmaalluurriilloorr eerrooddaattee..

SSaammbbuuccuuss eebbuulluuss

UUrrttiicceettuumm ddiiooiiccaaee

UUrrttiiccaa ddiiooiiccaa ssee ddeezzvvoollttăă ppee tteerreennuurriillee bbooggaattee îînn ssuubbssttaannţţee oorrggaanniiccee îînn ddeessccoommppuunneerree,, ppee llâânnggăă

ssaattee,, ppee llooccuurriillee vveecchhiilloorr ssttâânnee,, aaccoolloo uunnddee aauu ssttaaţţiioonnaatt mmaaii mmuulltt aanniimmaalleellee îînn ttiimmppuull ppăăşşuunnaattuulluuii..

Page 51: fitocenologie

51

CCuurrss 1144((44))

VVeeggeettaaţţiiaa ttăăiieettuurriilloorr şşii mmaarrggiinniilloorr ddee ppăădduurree

EEPPIILLOOBBIIEETTEEAA AANNGGUUSSTTIIFFOOLLIIII

SSeenneecciioonnii--EEppiilloobbiieettuumm aanngguussttiiffoolliiii

SSaammbbuucceettuumm rraacceemmoossaaee

RRuubbeettuumm iiddaaeeii

SSeenneecciioonnii--EEppiilloobbiieettuumm aanngguussttiiffoolliiii

IIddeennttiiffiiccttaaee ffrreeccvveenntt îînn eettaajjuull ffăăggeetteelloorr şşii aall aammeesstteeccuurriilloorr ddee ffaagg ccuu ggoorruunn.. VVeeggeetteeaazzăă ppee tteerreennuurrii

ddeeffrriişşaattee îînnssoorriittee..

EEppiilloobbiiuumm aanngguussttiiffoolliiuumm

SSaammbbuucceettuumm rraacceemmoossaaee

SSee iinnssttaalleeaazzăă ppee vveerrssaannţţiiii sseemmiiuummbbrriiţţii îînn ffăăggeettee.. SSppeecciiiillee ddee ddiiaaggnnoossttiiccaarree şşii ddoommiinnaannttee ssuunntt

SSeenneecciioo ffuucchhssiiii şşii SSaammbbuuccuuss rraacceemmoossaa

SSaammbbuuccuuss rraacceemmoossaa

RRuubbeettuumm iiddaaeeii

PPee tteerreennuurrii rreecceenntt ddeeffrriişşaattee şşii îînnssoorriittee.. EEvvoolluuţţiiaa ssiinnddiinnaammiiccăă aa aacceessttoorr ffiittoocceennoozzee mmeerrggee sspprree

rreeiinnssttaallaarreeaa îînn ssccuurrtt ttiimmpp,, pprriinn rreeggeenneerraarree nnaattuurraallăă aa vveecchhiilloorr ppăădduurrii ddee ffaagg ssaauu bbrraadd

RRuubbuuss iiddaaeeuuss

VVeeggeettaaţţiiaa ttuuffăărriişşuurriilloorr ccoolliinnaarr--mmoonnttaannee

QQUUEERRCCEETTEEAA PPUUBBEESSCCEENNTTII--PPEETTRRAAEEAAEE

SSppiirraaeeeettuumm uullmmiiffoolliiaaee

PPrruunnoo ssppiinnoossaaee-- CCrraattaaeeggeettuumm mmoonnooggyynnaaee

CCoorryylleettuumm aavveellllaannaaee

SSppiirraaeeeettuumm uullmmiiffoolliiaaee

TTuuffăărriişşuurrii ddee ccuunnuunniiţţăă rrăăssppâânnddiittee îînn eettaajjuull mmoonnttaann,, ppee ssttâânnccii îînnssoorriittee,, ddee oobbiicceeii llaa mmaarrggiinneeaa

ffăăggeetteelloorr şşii aa ppăădduurriilloorr ddee aammeesstteecc ddee ffooiiooaassee ccuu rrăăşşiinnooaassee

CCoommppoozziiţţiiee fflloorriissttiiccăă:: TTiilliiaa ccoorrddaattaa,, AAccttaaeeaa ssppiiccaattaa,, PPooaa nneemmoorraalliiss,, DDrryyoopptteerriiss ffiilliixx--mmaass,,

PPuullmmoonnaarriiaa rruubbrraa,, SSaaxxiiffrraaggaa ccuunneeiiffoolliiaa,, AAssaarruumm eeuurrooppaaeeuumm,, MMeerrccuurriiaalliiss ppeerreennnniiss eettcc..

SSppiirraaeeaa uullmmiiffoolliiaa

PPrruunnoo ssppiinnoossaaee-- CCrraattaaeeggeettuumm mmoonnooggyynnaaee

AAcceessttee ttuuffăărriişşuurrii aauu oo llaarrggăă rrăăssppâânnddiirree,, iinnssttaallâânndduu--ssee ddee pprreeffeerriinnţţăă îînn oocchhiiuurriillee ddee ppăădduurree,, llaa

lliimmiittaa ddiinnttrree aacceesstteeaa şşii ppooiieenniillee ddiinn iinntteerriioorr..

CCoommppoozziiţţiiee fflloorriissttiiccăă:: RRoossaa ccaanniinnaa,, CCoorrnnuuss ssaanngguuiinneeaa,, LLiigguussttrruumm vvuullggaarree,, CCyyttiissuuss nniiggrriiccaannss,,

FFeessttuuccaa rruuppiiccoollaa,, AAcchhiilllleeaa mmiilllleeffoolliiuumm,, HHyyppeerriiccuumm ppeerrffoorraattuumm,, EEuupphhoorrbbiiaa ccyyppaarriissssiiaass eettcc..

PPrruunnuuss ssppiinnoossaa

CCrraattaaeegguuss mmoonnooggyynnaa

CCoorryylleettuumm aavveellllaannaaee

ÎÎnn uurrmmaa ttăăiieettuurriilloorr rraassee ssee iinnssttaalleeaazzăă ttuuffăărriişşuurrii ddee CCoorryylluuss aavveellllaannaa.. SSuunntt cceennoozzee ffrruutteesscceennttee ccee

pprreeffeerrăă vvăăiillee uummeeddee şşii mmooddeerraatt rrăăccoorrooaassee.. AAlluunniişşuurriillee ttiippiiccee ddiinn ccoolliinnaarr aauu pprriimmăăvvaarraa uunn ffrruummooss

Page 52: fitocenologie

52

aassppeecctt vveerrnnaall ccuu AAnneemmoonnee nneemmoorroossaa,, AA.. rraannuunnccuullooiiddeess,, CCoorryyddaalliiss ssoolliiddaa,, SScciillllaa bbiiffoolliiaa,,

EErryytthhrroonniiuumm ddeennss--ccaanniiss,, GGaaggeeaa lluutteeaa,, PPuullmmoonnaarriiaa ooffffiicciinnaalliiss,, IIssooppyyrruumm tthhaalliiccttrrooiiddeess,,

HHeelllleebboorruuss ppuurrppuurraasscceennss,, HHeeppaattiiccaa nnoobbiilliiss..

VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee ffooiiooaassee şşii aammeesstteecc

QQUUEERRCCOO--FFAAGGEETTEEAA

SSyymmpphhyyttoo ccoorrddaattii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

PPuullmmoonnaarriioo rruubbrraaee--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

PPhhyylllliittiiddii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

GGrruuppeeaazzăă ffăăggeetteellee ppuurree ssaauu aammeesstteeccuull ddee ffaagg,, bbrraadd şşii mmoolliidd ddiinn eettaajjuull mmoonnttaann.. CCaarraacctteerriizzaattee

pprriinn pprreezzeennţţaa uunnoorr ssppeecciiii ccaarrppaattiiccee şşii ccaarrppaattoo--bbaallccaanniiccee:: SSyymmpphhyyttuumm ccoorrddaattuumm,, DDeennttaarriiaa

ggllaanndduulloossaa,, HHeeppaattiiccaa ttrraannssssiillvvaanniiccaa,, PPuullmmoonnaarriiaa rruubbrraa,, LLeeuuccaanntthheemmuumm wwaallddsstteeiinniiii,,

RRaannuunnccuulluuss ccaarrppaattiiccuuss,, EEuupphhoorrbbiiaa ccaarrnniioolliiccaa,, AAccoonniittuumm mmoollddaavviiccuumm,, HHiieerraacciiuumm

rroottuunnddaattuumm,, GGaalliiuumm kkiittaaiibbeelliiaannuumm..

SSyymmpphhyyttuumm ccoorrddaattuumm

DDeennttaarriiaa ggllaanndduulloossaa

HHeeppaattiiccaa ttrraannssssiillvvaanniiccaa

PPuullmmoonnaarriiaa rruubbrraa

LLeeuuccaanntthheemmuumm wwaallddsstteeiinniiii

RRaannuunnccuulluuss ccaarrppaattiiccuuss

EEuupphhoorrbbiiaa ccaarrnniioolliiccaa

AAccoonniittuumm mmoollddaavviiccuumm

SSyymmpphhyyttoo ccoorrddaattii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

FFăăggeettee mmeezzooffiillee,, iinnssttaallaattee ppee vveerrssaannţţiiii ddeeaalluurriilloorr şşii mmuunnţţiilloorr ddiinn eettaajjuull mmoonnttaann..

AAuu uunn ssttrraatt aarrbboorreesscceenntt bbiinnee îînncchheeggaatt.. FFaagguull,, ddoommiinnaanntt,, eessttee îînnssooţţiitt ddee CCoorryylluuss aavveellllaannaa,,

SSaammbbuuccuuss rraacceemmoossaa,, SSaalliixx ccaapprreeaa..

ÎÎnn ssttrraattuull iieerrbbooss:: SSyymmpphhyyttuumm ccoorrddaattuumm,, AAssppeerruullaa ooddoorraattaa,, LLuuzzuullaa lluuzzuullooiiddeess,, EEuupphhoorrbbiiaa

aammyyggddaallooiiddeess,, AAtthhyyrriiuumm ffiilliixx--ffeemmiinnaa

PPuullmmoonnaarriioo rruubbrraaee--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

FFăăggeettee mmeezzooffiillee,, îînn ccaarree aappaarree ddiisseemmiinnaatt şşii AAbbiieess aallbbaa

LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

GGrruuppeeaazzăă ffiittoocceennoozzee ddee FFaagguuss ssyyllvvaattiiccaa şşii PPiicceeaa aallbbaa,, llaa lliimmiittaa ssuuppeerriiooaarrăă aa ffăăggeetteelloorr

SSppeecciiaa ccaarraacctteerriissttiiccăă eessttee eelleemmeenntt ccaarrppaattiicc..

VViiggooaarreeaa şşii ccaappaacciittaatteeaa ddee rreeggeenneerraarree aa aacceessttoorr aarrbboorreettee ssuuggeerreeaazzăă ccaarraacctteerruull ddee cclliimmaaxx aall

aassoocciiaaţţiieeii iinn CCaarrppaaţţiiii RRoommâânniieeii..

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

SSuunntt cceennoozzee aacciiddoo--nneeuuttrrooffiillee îînnttââllnniittee îînn eettaajjeellee ccoolliinnaarr şşii mmoonnttaann..

SSuunntt ppăădduurrii ssttrraattiiffiiccaattee şşii bbiinnee îînncchheeggaattee..

RRooll iimmppoorrttaanntt îînn mmeennţţiinneerreeaa ssoolluulluuii şşii rreeggllaarreeaa rreeggiimmuulluuii hhiiddrriicc,, pprriinn rreeţţiinneerreeaa uunnoorr mmaarrii ccaannttiittăăţţii

ddee aappăă mmaaii aalleess ssuubb ffoorrmmăă ddee zzăăppaaddăă ccee ssee ssccuurrggee ttrreeppttaatt îînn ttiimmppuull pprriimmăăvveerriiii..

Page 53: fitocenologie

53

PPhhyylllliittiiddii--FFaaggeettuumm ssyyllvvaattiiccaaee

CCuunnoossccuuttee ssuubb nnuummeellee ddee ““ppăădduurrii ddee ssuurrdduucc””,, ccrreesscc ppee ssuubbssttrraatt ccaallccaarrooss,, ppee vveerrssaannţţii uummbbrriiţţii,, ccuu

uummiiddiittaattee mmaarree..

ÎÎnn ssiinnuuzziiaa iieerrbbooaassăă:: HHeeppaattiiccaa ttrraannssssiillvvaanniiccaa,, AAccoonniittuumm mmoollddaavviiccuumm,, SStteellllaarriiaa nneemmoorruumm,,

MMeerrccuurriiaalliiss ppeerreennnniiss,, AAccttaaeeaa ssppiiccaattaa,, LLiilliiuumm mmaarrttaaggoonn,, DDaapphhnnee mmeezzeerreeuumm,, MMyycceelliiss mmuurraalliiss,,

PPaarriiss qquuaaddrriiffoolliiaa,, SSaallvviiaa gglluuttiinnoossaa eettcc

VVeeggeettaaţţiiaa ppăădduurriilloorr ddee rrăăşşiinnooaassee

VVAACCCCIINNIIOO--PPIICCEEEETTEEAA

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--PPiicceeeettuumm

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--AAbbiieetteettuumm

RRhhooddooddeennddrroo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

BBrruucckkeenntthhaalliioo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

RRhhooddooddeennddrroo--PPiinneettuumm mmuuggoo

CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--JJuunniippeerreettuumm nnaannaaee

CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiilliiii

RRhhooddooddeennddrroo--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiillllii

MMoolliiddiişşuurrii ddee lliimmiittăă,, ttuuffăărriişşuurrii ddee PPiinnuuss mmuuggoo,, JJuunniippeerruuss ssiibbiirriiccaa.. ÎÎnn ssttrruuccttuurraa lloorr fflloorriissttiiccăă ssee

îînnttââllnneesscc ssppeecciiii bboorreeaallee ffoorreessttiieerree ccââtt şşii ssppeecciiii mmiiccrrootteerrmmee ddee ppaajjiişşttii aallppiinnee:: PPiinnuuss mmuuggoo,, PP..

cceemmbbrraa,, LLaarriixx ddeecciidduuaa,, JJuunniippeerruuss ssiibbiirriiccaa,, RRhhooddooddeennddrroonn mmyyrrttiiffoolliiuumm,, BBrruucckkeenntthhaalliiaa

ssppiiccuulliiffoolliiaa,, CCaammppaannuullaa aabbiieettiinnaa,, PPootteennttiillllaa aauurreeaa sssspp.. cchhrryyssooccrraassppeeddaa..

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

MMoolliiddiişşeellee rreepprreezziinnttăă vveeggeettaaţţiiaa ffoorreessttiieerrăă ccaarraacctteerriissttiiccăă mmoonnttaannuulluuii ssuuppeerriioorr

SSppeecciiaa mmoonnooddoommiinnaannttăă eessttee PPiicceeaa aabbiieess

ÎÎnn ssttrraattuull iieerrbbooss:: HHiieerraacciiuumm ttrraannssssiillvvaanniiccuumm,, HHoommooggyynnee aallppiinnaa,, VVaacccciinniiuumm mmyyrrttiilllluuss,, SSoollddaanneellllaa

hhuunnggaarriiccaa sssspp.. mmaajjoorr,, OOxxaalliiss aacceettoosseellllaa,, LLuuzzuullaa ssyyllvvaattiiccaa..

PPrreezziinnttăă oo ssiinnuuzziiee mmuusscciinnaallăă:: HHyyllooccoommiiuumm sspplleennddeennss,, PPlleeuurroozziiuumm sscchhrreebbeerrii,, DDiiccrraannuumm

ssccooppaarriiuumm eettcc..

LLeeuuccaanntthheemmoo wwaallddsstteeiinniiii--PPiicceeeettuumm

FFiittoocceennoozzee ddee mmoolliidd îînnttââllnniittee ddee--aa lluunngguull rrââuurriilloorr şşii aa vvăăiilloorr mmoonnttaannee

SSppeecciiaa ccaarraacctteerriissttiiccăă,, LLeeuuccaanntthheemmuumm wwaallddsstteeiinniiii aarree uunn ccaarraacctteerr hhiiggrrooffiill eevviiddeenntt

SSttrraattuull iieerrbbooss eessttee ssăărraacc îînn ssppeecciiiiii ssee eevviiddeennţţiiaazzăă uunn ssttrraatt mmuusscciinnaall bbiinnee ddeezzvvoollttaatt

HHiieerraacciioo rroottuunnddaattii--AAbbiieetteettuumm

PPăădduurrii mmiixxttee ddee bbrraadd şşii mmoolliidd ggrruuppaattee îînn aacceeaassttăă aassoocciiaaţţiiee ooccuuppăă ssuupprraaffeeţţee rreedduussee ,, ppee

vveerrssaannţţii ppuuţţiinn îînncclliinnaaţţii,, ccuu ssoolluurrii bbrruunnee--aacciiddee

AAbbiieess aallbbaa şşii PPiicceeaa aabbiieess ssuunntt ccooddoommiinnaannttee

HHiieerraacciiuumm rroottuunnddaattuumm ((HH.. ttrraannssssiillvvaanniiccuumm)) eessttee oo ssppeecciiee ccaarrppaattiiccăă

RRhhooddooddeennddrroo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

SSuunntt mmoolliiddiişşuurrii ddee lliimmiittăă ssuuppeerriiooaarrăă aa zzoonneeii ffoorreessttiieerree,, ffoorrmmâânndd bbeennzzii ddee 7700--115500 mm llaa

ccoonnttaaccttuull ccuu jjnneeppeenniişşuurriillee

SSttrraatt aarrbbuussttiivv bbiinnee ddeezzvvoollttaatt,, ffoorrmmaatt îînnddeeoosseebbii ddiinn RRhhooddooddeennddrroonn mmyyrrttiiffoolliiuumm

RRhhooddooddeennddrroonn mmyyrrttiiffoolliiuumm

Page 54: fitocenologie

54

BBrruucckkeenntthhaalliioo--PPiicceeeettuumm aabbiieettiiss

MMoolliiddiişşuurrii ddee lliimmiittăă ssuuppeerriiooaarrăă ppee ssoolluurrii bbrruunnee--aacciiddee ssuuppeerrffiicciiaallee

SSppeecciiaa ccaarraacctteerriissttiiccăă eessttee BBrruucckkeenntthhaalliiaa ssppiiccuulliiffoolliiaa

BBrruucckkeenntthhaalliiaa ssppiiccuulliiffoolliiaa

RRhhooddooddeennddrroo--PPiinneettuumm mmuuggoo

CCeennoozzeellee eeddiiffiiccaattee ddee PPiinnuuss mmuuggoo ssee îînnttââllnneesscc ffrreeccvveenntt îînn ttooaattee mmaassiivveellee ddiinn CCaarrppaaţţiiii ddee SSEE,, llaa

lliimmiittaa ssuuppeerriiooaarrăă aa mmoolliiddiişşeelloorr ((11660000 mm)),, ppâânnăă llaa ccoonnttaaccttuull ccuu ppaajjiişşttiillee aallppiinnee ((22225500 mm))..

FFoorrmmeeaazzăă oo vveeggeettaaţţiiee aarrbbuussttiivvăă zzoonnaallăă ssuubb ffoorrmmăă ddee bbeennzzoo llaattee ddee 445500--555500 mm ccaarraacctteerriizzâânndd

ffiizziioonnoommiiaa eettaajjuulluuii ssuubbaallppiinn..

SSuunntt ttuuffiişşuurrii ccoommppaaccttee ddee 22--22,,55 mm îînnăăllţţiimmee..

UUnneeoorrii aappaarree şşii PPiinnuuss cceemmbbrraa

PPiinnuuss mmuuggoo

PPiinnuuss cceemmbbrraa

CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--JJuunniippeerreettuumm nnaannaaee

AAcceessttee ttuuffăărriişşuurrii ddee JJuunniippeerruuss nnaannaa ssee îînnttââllnneesscc ssppoorraaddiicc îînn ttooaattee mmaassiivveellee îînnaallttee aallee

CCaarrppaaţţiilloorr SSEE,, ffiiiinndd ccaannttoonnaattee ppee lluummiinniişşuurriillee ppăădduurriilloorr ddee lliimmiittăă ssuuppeerriiooaarrăă aa mmoolliiddiişşeelloorr

SSee ddeezzvvoollttăă ppee tteerreennuurrii îînnssoorriittee ppee ssoolluurrii rraannkkeerree

CCaammppaannuullaa aabbiieettiinnaa eessttee eelleemmeenntt ccaarrppaattiicc

CCaammppaannuullaa aabbiieettiinnaa

CCaammppaannuulloo aabbiieettiinnaaee--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiilliiii

CCeennoozzeellee eeddiiffiiccaattee ddee VVaacccciinniiuumm mmyyrrttiilllluuss ooccuuppăă llaarrggii ssuupprraaffeeţţee îînn nnuummeerrooaassee mmaassiivvee aallee

CCaarrppaaţţiilloorr,, uunnddee ssuunntt ccaannttoonnaattee llaa lliimmiittaa ssuuppeerriiooaarrăă aa mmoolliiddiişşeelloorr..

CCoonnccoommiitteenntt ccuu ddeeffrriişşaarreeaa mmoolliiddiişşeelloorr,, aacceessttee ttuuffăărriişşuurrii ssee ddeezzvvoollttăă mmaassiivv,, ffoorrmmâânndd ccoommuunniittăăţţii

ddee mmaarree ssttaabbiilliittaattee cceennoottiiccăă..

CCaarraacctteerruull lloorr sseeccuunnddaarr eessttee ssuubblliinniiaatt ssii ddee ccoommppoozziiţţiiaa fflloorriissttiiccăă,, ccee ccuupprriinnddee aattââtt ssppeecciiii

nneemmoorraallee,, ccââtt şşii ssppeecciiii ddee ppaajjiişşttii ssuubbaallppiinnee..

RRhhooddooddeennddrroo--VVaacccciinniieettuumm mmyyrrtthhiillllii

CCeennoozzeellee eeddiiffiiccaattee ddee RRhhooddooddeennddrroonn mmyyrrttiiffoolliiuumm pprreezziinnttăă oo llaarrggăă rrăăssppâânnddiirree îînn eettaajjeellee aallppiinn şşii

ssuubbaallppiinn,, aaccoolloo uunnddee ss--aa mmeennţţiinnuutt vveeggeettaaţţiiaa pprriimmaarrăă,, ppee vveerrssaannţţiiii oommbbrrooggeennii ssaauu sseemmiiîînnssoorriiţţii

Page 55: fitocenologie

55

Curs 15

FITOCENOLOGIE ECOLOGICĂ.

DINAMICA SUCCESIONALĂ A

FITOCENOZELOR

Fitocenogeneza Procesul de formare şi evoluţie a învelişului vegetal pe un teren lipsit de vegetaţie, până la

realizarea unei fitocenoze stabile, reprezintă fitocenogeneza.

Suprafeţele de uscat lipsite de înveliş viu şi deci şi de fitocenoze, pot avea două origini :

-suprafeţe nou formate prin depunerea de fragmente de roci, prin alunecări sau prăbuşiri ş.a;

-suprafeţe denudate de vegetaţie prin catastrofe naturale sau activitatea omului.

Succesiunile ce se produc pe suprafeţele nou formate, lipsite de sol, au fost numite primare, iar

cele ce se desfăşoară pe suprafeţe de pe care vegetaţia a dispărut dintr-o cauză oarecare,

păstrându-se cel puţin în parte solul, se numesc secundare.

• Stadiul de colonizare

Într-un prim stadiu, suprafaţa lipsită de înveliş viu, este „colonizată” de diverse organisme

sau germeni. Plantele ajung obişnuit sub formă de sămânţă, spori sau chiar fragmente de tulpină,

capabile de a da noi indivizi.

– Germenii de colonizare provin din fitocenozele vecine, dar uneori pot ajunge şi din

fitocenoze destul de îndepărtate (cazul seminţelor şi sporilor uşori, transportaţi de

vânt, ape, animale).

– Componenţa germenilor de plante care populează terenul depinde de mai multe

cauze, printre care:

• prolificitatea speciilor,

• prezenţa surselor de germeni în apropierea suprafeţei denudate, sau în locuri

unde germenii pot fi uşor transportaţi de vânt, apă spre această suprafaţă etc.

Într-o suprafaţă neocupată pot ajunge germeni de la plante foarte diferite prin adaptările lor.

În suprafeţele neocupate, condiţiile de mediu sunt, de regulă, mai puţin favorabile (insolaţie

puternică, variaţii termice accentuate, lipsa sau excesul de apă şi de substanţe minerale etc),

mulţi dintre aceşti germeni se dovedesc neviabili şi pier. Rezistă şi dau o primă generaţie de

plante germenii speciilor „pioniere”, toleranţi la insolaţie, ger şi îngheţ, secetă, exces de apă sau

săruri minerale etc. Exemple de asemenea specii sunt podbalul (Tussilago farfara), zburătoarea

(Epilobium angustifolium), salcia căprească (Salix caprea), mesteacănul (Betula verrucosa) ş.a.

Numărul speciilor pioniere ce constituie primii ocupanţi ai suprafeţelor libere nu este prea mare.

De plidă, din aproape 60 specii de arbori din pădurile noastre, doar câteva pot fi considerate

pioniere (salcia căprească, aninul alb, salcia comună, plopul alb, plopul tremurător, ulmul).

Multe terofite, printre care o serie de buruieni din culturi, au caracterul de specii pioniere.

Distribuţia plantelor pe suprafaţă, în acest prim stadiu, este cu totul întâmplătoare.

Densitatea lor este în general redusă, dar poate varia puternic: de la pâlcuri dese, la porţiuni de

Page 56: fitocenologie

56

teren complet neocupate. Nu se poate distinge o stratificare şi o alcătuire stabilă. Raporturile

între plante, între populaţiile de plante, între acestea si restul populaţiilor de organisme sunt încă

întâmplătoare.

În stadiul de colonizare nu există încă o biocenoză şi nici o fitocenoză în înţelesul strict al

cuvântului, ci numai nişte aglomerări de organisme şi populaţii care au rezistat unei prime

selectări prin mediu şi între care abia încep să se înfiripeze raporturi incipiente. Nu exista încă

nici solul, acea parte superioară a scoarţei terestre transformată sub acţiunea biocenozei; încep

însă procesele de acumulare şi descompunere a materialului organic mort, care declanşează

procesul de formare a solului.

• Stadiul de agregare

După instalarea primilor „colonizatori” începe înmulţirea lor pe cale vegetativă şi sexuată,

formându-se pâlcuri dese monospecifice, dar în unele situaţii şi aglomerări alcătuite din diverse

populaţii.

Acesta este stadiul de agregare, de formare a aglomerărilor încă neorganizate de plante.

• Stadiul de competiţie Înmulţirea speciilor colonizatoare duce la o mărire treptată a densităţii lor şi, în final, la

acoperirea întregii suprafeţe.

Se schimbă treptat ecotopul: amplitudinile termice scad, creşte intercepţia precipitaţiilor şi

drenajul substratului, în straturile de suprafaţă ale rocii se acumulează tot mai mult material

organic mort transformat în humus, sub a cărui acţiune se intensifică modificările chimice şi

fizice ale rocii, formându-se treptat solul.

Modificarea ecotopului creeaza condiţii pentru colonizarea unor noi specii de plante,

animale şi microorganisme. Acestea, deşi mai puţin adaptate la variaţia puternică a factorilor

abiotici, au în schimb o competitivitate mai mare, adică posibilitatea de a folosi mai intens

resursele mediului (lumina, apa, substanţele minerale), sustrăgându-le celorlalte specii.

Intervin şi efecte de inhibiţie datorită influenţelor alelopatice.

Treptat speciile „pioniere” dispar, iar dintre celelalte specii rămân numai cele adaptate sau care

se pot adapta la condiţiile de mediu modificate, adică la ecotopul transformat în biotop şi la

specificul raporturilor biocenotice tot mai numeroase ce iau naştere între populaţii.

Este un stadiu ce se caracterizează prin fluctuaţii mari de la an la an a efectivului

populaţiilor şi uneori chiar a compoziţiei specifice. Rolul ecotopului, transformat din ce în ce mai

mult în biotop, în selectarea speciilor ce populează suprafaţa trece pe planul al doilea faţa de

rolul mereu crescând pe care-l capătă raporturile biocenotice.

În pădure, stadiul de competiţie este caracterizat prin amestecuri nestabile de specii de umbră şi

de lumină; în pajişti un rol important revine speciilor de rizomi care, prin înmulţire vegetativă

intensă creează pâlcuri dese etc.

Stadiul de competiţie se recunoaşte prin învelişul vegetal încheiat, dar foarte neuniform din

punctul de vedere al compoziţiei şi aşezării pe orizontală şi pe verticală a populaţiilor de plante.

Se poate recunoaşte un început de stratificare, care însă nu este uniform pe întreaga suprafaţă.

Nici în acest stadiu biocenoza şi fitocenoza nu îşi capătă trăsăturile definitorii, deşi unele dintre

acestea încep să se contureze.

Page 57: fitocenologie

57

• Stadiul de stabilizare

Diversificarea tot mai mare a relaţiilor biocenotice, formarea unor lanţuri trofice din ce în ce

mai complexe şi ramificate, şi o data cu aceasta a unor reglaje biocenotice mai perfecţionate,

conduc la o „omogenizare” a compoziţiei şi la o aşezare mai stabilă în spaţiu.

Modificările în timp nu mai sunt atât de rapide, petrecându-se la intervale mai mari de timp.

Producţia fitocenozei devine din ce în ce mai puţin variabilă de la an la an.

Solul îşi capătă trăsăturile specifice imprimate de climat, biocenoză şi rocă.

Prin selectarea tot mai strictă a speciilor care, datorită caracteristicilor lor, sunt capabile de

convieţuire şi de folosire optimă a tuturor nişelor existente pe o anumită suprafaţă, se ajunge la

un stadiu de stabilizare a compoziţiei şi structurii. În acest stadiu numărul de specii este, de

regulă, ceva mai mic ca în stadiile de competiţie şi consolidare, dar variaţia efectivelor în timp şi

în spaţiu devine minimă, având caracterul de oscilaţie în jurul unei valori medii.

În schimb, numărul de plante poliploide, mai stabile din punct de vedere, genetic,

creşte,ceea ce conferă fitocenozei un plus de informaţie genetică, şi deci o stabilitate mai mare.

Distribuţia organismelor pe orizontală şi pe verticală capătă trăsături de omogenitate pronunţată,

astfel că structura tipică a biocenozei şi fitocenozei se evidenţiază pe o suprafaţă mult mai mică

decât stadiile anterioare.

Aspectul fitocenozei se uniformizează pe întreaga suprafaţă.

Evident, nu este vorba de o stagnare a evoluţiei fitocenozei. Dar aceasta este foarte lentă, şi

pentru unele fitocenoze, nici nu poate fi sesizată într-un răstimp scurt.

Nu trebuie uitat că în acest stadiu biocenoza, prin crearea unui mediu abiotic intern, cu rol

tampon, capătă o anumită independenţă faţă de mediul exterior (de pildă, sub raportul

substanţelor minerale care sunt refolosite întru-un circuit aproape închis ).

În cazul când nu mai intervin schimbări apreciabile în regimul factorilor ecologici ca urmare

a evoluţiei climei, reliefului, dacă nu se produce o evoluţie a speciilor, biocenoza îşi poate păstra

înfăţişarea şi funcţiile pe intervale mari de timp.

Este edificator în acest sens exemplul pădurii tropicale pluviale, care fiinţează ca atare din

terţiar.

• Climaxul

Stadiul în care se ajunge la o stabilitate relativă a compoziţiei şi structurii fitocenozei se

numeşte climax sau stadiu de climax.

Noţiunea de „climax” introdusă în ştiinţă şi larg folosită de şcoala dinamică americană

(Clements) a suscitat multe discuţii, datorită modului cum a fost concepută şi aplicată iniţial.

Clements, care atribuia comunităţii de plante caracterul de „organism” concepea climaxul ca un

stadiu de maturitate, iar succesiunea de stadii de colonizare până la climax o considera ca

ontogeneză a comunităţii. După acest autor, comunitatea ajunsă la stadiul de climax este în

deplină concordanţă cu climatul şi se poate schimba odată cu acesta. Toate comunităţile dintr-un

teritoriu trebuie să ajungă în final la un singur climax (teoria monoclimaxului).

Se admite totuşi că in anumite condiţii locale, de pildă acolo unde pedogeneza se desfăşoară

mai încet, succesiunea vegetaţiei se poate opri mult timp într-un stadiu de subclimax.

Anumite modificări în compoziţia comunităţii pot duce la formarea unui disclimax.

Uneori, printre comunităţile climax actuale se pot păstra comunităţi relicte care au avut

caracterul de climax în alte perioade climatice.

Page 58: fitocenologie

58

Acestea au fost denumite proclimaxuri. Pot să apară local şi comunităţi care reprezintă

climaxurile vecine, numite preclimaxuri.

Teoria climaxului are unele aspecte conforme cu realitatea, dar şi multe aspecte ipotetice care nu

se confirmă. Astfel, se admite astăzi că biocenoza, respectiv fitocenoza, pot ajunge la un stadiu

de stabilitate avansată care se manifestă însă printr-un echilibru dinamic care nu exclude evoluţia

lentă, neîntreruptă.

Această stabilitate nu este condiţionată însă numai de climat ci de ansamblul factorilor ce

constituie biotopul.

De aceea, nu se poate admite că pe un teritoriu mare, cu condiţii de relief şi de rocă foarte

diverse dar cu climat uniform, s-ar putea forma un singur climax (monoclimax).

Aceste consideraţii au stat de altfel la baza elaborării teoriei policlimaxului (Tuxen şi Diemont,

1937), potrivit căreia într-un teritoriu, deci în cadrul aceluiaşi climat, pot coexista mai multe

climaxuri determinate de condiţii climatice diferite.

Principala critică ce s-a adus doctrinei lui Clements priveşte însă interpretarea comunităţii de

plante ca organism.

Biocenoza, ca şi fitocenoza, sunt colectivităţi statistice, cu grad mic de integrare, fără sisteme de

reglaj centralizate şi fără ereditate.

Teza lui Clements se dovedeşte deci greşită. Odată cu aceasta cade şi teza după care stadiile

succesionale reprezintă faze de ontogeneză a aceleiaşi comunităţi.

Noţiunea de “climax” se foloseşte astăzi pentru a desemna fitocenozele stabile, aflate în echilibru

dinamic cu biotopul lor, în care evoluţia continuă dar într-un ritm mai lent.

Această noţiune nu poate fi înlocuită cu aceea de vegetaţie zonală (aşa cum propune Walter,

1973), deoarece ea se referă atât la fitocenozele stabile zonale, cât şi la cele nezonale.

• Seriile succesionale

Stadiile de evoluţie prin care trece învelişul vegetal de pe o suprafaţă, de la colonizare până la

climax, formează o serie succesională.

Seriile pot fi de mai multe feluri, după caracterul ecotopului pe care se desfăşoară :

– hidroserii, care se formează de la un ecotop acoperit cu apă ;

– xeroserii, care se desfăşoară în ecotopuri lipsite de apă ;

– litoserii, care se desfăşoară pe nisipuri.

• Printre efectele evoluţiei comunităţii de plante în seria succesională se menţionează ;

– creşterea gradului de acoperire, a densităţii şi înălţimii comunităţii de plante ;

– complicarea stratificării supraterane şi subterane ;

– sporirea până la un moment a numărului de specii şi a biomasei, apoi o oarecare

reducere a acestora;

– micşorarea variaţiilor de efectiv şi biomasă atât a fiecărei populaţii în parte, cât mai

ales a fitocenozei în întregime ;

Page 59: fitocenologie

59

– modificarea tot mai puternică a biotopului prin absorbţia luminii, atenuarea

temperaturii, intercepţia precipitaţiilor, reducerea evaporării, activizarea circuitului

apei prin transpiraţie, furnizarea unui volum tot mai mare de material organic mort

etc. ;

– folosirea din ce în ce mai completă a biotopului ;

– dezvoltarea procesului de formare a solului etc.

Toate aceste efecte duc la sporirea treptată a stabilităţii fitocenozei.O succesiune care duce la

asemenea efecte se numeşte progresivă (Braun-Blanquet, 1964).

În opoziţie cu aceasta se vorbeşte şi de o succesiune regresivă care se manifestă prin fenomene

opuse celor enumerate mai înainte, adică prin :

– reducerea gradului de acoperire a densităţii şi înălţimii comunităţii de plante ;

– simplificarea stratificării ;

– reducerea numărului de specii ;

– creşterea variaţiilor de efectiv şi biomasă a populaţiilor ;

– influenţarea mai slabă a biotopului.

• Ca exemplu de succesiune regresivă se poate da înlocuirea unei păduri de molid prin

fitocenoze de tinov, în cazul înmlăştinirii prin ape lipsite de ioni bazici (Sukaciov, 1964).