41
ALGEBRÃ I. Funcţii I.1. Funcţii injective, surjective, bijective Definiţia1. Fie f:AB o funcţie. Spunem cã f este o funcţie injectivã , dacã pentru oricare douã elemente x şi y ale lui A, xy, avem f(x) f(y). Faptul cã f este injectivã se mai exprimã şi altfel: x,yA: f(x) = f(y) x = y Definiţia2. O funcţie f:AB este o funcţie surjectivã , dacã pentru orice bB existã cel puţin un element aA, astfel încât f(a) b. Deci f:AB nu este surjectivã dacã bB avem f(a) b()aA. Definiţia 3. O funcţie f:AB care este simultan injectivã şi surjectivã se numeşte funcţie bijectivã . I.2. Compunerea funcţiilor Definiţia4. Fie funcţiile f:AB şi f:BC (domeniul de definiţie al funcţiei g coincide cu codomeniul funcţiei f). Fie aA, atunci f(a)B, deci existã imaginea sa prin g, adicã g(f(a))C. Astfel putem defini o funcţie h:AC unde h(a) = g(f(a)) pentru aA. Funcţia h astfel definitã se noteazã gf (sau gf) şi se numeşte compunerea funcţiei g cu funcţia f . Observaţii: 1. Dacã f:AB şi g:CD sunt douã funcţii, are sens sã vorbim de compunerea funcţiei g cu funcţia f numai dacã B = C. 2. Dacã f:AB şi g:BA sunt douã funcţii, are sens g◦f:AA şi f◦g:BB. în general f◦g g◦f. Teoremã. Fie f:AB şi g:BC şi h:CD trei funcţii. Atunci fiecare din funcţiile h◦(g◦f), (h◦g)◦f are sens şi existã egalitatea: h◦(g◦f) = (h◦g)◦f. I.3. Funcţia inversã Definiţia 5. Fie A o mulţime oarecare. Notãm cu 1 A :AA funcţia definitã astfel: 1 A (a) = a pentru aA. 1 A se numeşte funcţia identicã a mulţimii A. Propoziţie. Fie A o mulţime şi 1 A funcţia sa identicã. Atunci: 1

formule matematiceM2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

de matematica

Citation preview

mic_memorator_matematic

ALGEBR

I. Funcii

I.1. Funcii injective, surjective, bijective

Definiia1. Fie f:A(B o funcie. Spunem c f este o funcie injectiv, dac pentru oricare dou elemente x i y ale lui A, x(y, avem f(x) ( f(y). Faptul c f este injectiv se mai exprim i altfel: (x,y(A: f(x) = f(y) ( x = y

Definiia2. O funcie f:A(B este o funcie surjectiv, dac pentru orice b(B exist cel puin un element a(A, astfel nct f(a) ( b. Deci f:A(B nu este surjectiv dac ( b(B avem f(a) ( b(()a(A.

Definiia 3. O funcie f:A(B care este simultan injectiv i surjectiv se numete funcie bijectiv.

I.2. Compunerea funciilor

Definiia4. Fie funciile f:A(B i f:B(C (domeniul de definiie al funciei g coincide cu codomeniul funciei f). Fie a(A, atunci f(a)(B, deci exist imaginea sa prin g, adic g(f(a))(C. Astfel putem defini o funcie h:A(C unde h(a) = g(f(a)) pentru (a(A. Funcia h astfel definit se noteaz gf (sau gf) i se numete compunerea funciei g cu funcia f.

Observaii:

1. Dac f:A(B i g:C(D sunt dou funcii, are sens s vorbim de compunerea funciei g cu funcia f numai dac B = C.

2. Dac f:A(B i g:B(A sunt dou funcii, are sens gf:A(A i fg:B(B. n general fg ( gf.

Teorem. Fie f:A(B i g:B(C i h:C(D trei funcii. Atunci fiecare din funciile h(gf), (hg)f are sens i exist egalitatea: h(gf) = (hg)f.

I.3. Funcia invers

Definiia 5. Fie A o mulime oarecare. Notm cu 1A:A(A funcia definit astfel: 1A(a) = a pentru (a(A. 1A se numete funcia identic a mulimii A. Propoziie. Fie A o mulime i 1A funcia sa identic. Atunci:

1. Pentru orice mulime B i pentru orice funcie f:A(B avem f1A= f

2. Pentru orice mulime C i pentru orice funcie g:C(A avem 1Ag = g

Definiia 6. O funcie f:A(B se numete inversabil dac exist o funcie g:B(A astfel nct gf = 1A i fg = 1B.

Teorem. O funcie este inversabil dac i numai dac este bijectiv.

II. Operaii cu numere reale

1. Puteri naturale ale numerelor reale

1. (+a)n = +an

2. (-a)2n = +a2n3. (-a)2n+1 = -a2n+14. am(an = am+n5. am:an = am-n, a ( 0

6. am(bm=(a(b)m7. am:bm = , b ( 0;

8. , a ( 0;

9.(am)n = amn = (an)m;

10. a0 = 1, a ( 0;

11. 0n = 0, n ( 0, n(N.

2. Radicali. Proprieti1. ;

2. ;

3. ;

4. ;

5.

EMBED Equation.3 ;

6. ;

7. ;

8. ;

9. ;

10.;

11.R;

, dac i numai dac A2 B = C2;

21.Expresia conjugat a lui este iar pentru este

III. Ecuaii i inecuaii de gradul nti

1. Semnul funciei afine f:R(R, f(x) = ax + b, a ( 0

x-( +(

f(X) semn contrar lui a 0 semnul lui a

2. Modului unui numr real

Proprieti:( x,y(R, avem:

1. (;

2. ;

3. (sau ;

4. ( R;

5. ;

6. ;

7.

8. ;

9. ;

10. ;

11. .

IV. Ecuaii i inecuaii de gradul al II-lea

Ecuaii de gradul al doilea

ax2 + bx + c = 0, a,b,c(R, a ( 0

1. Formule de rezolvare: ( > 0

, , ( = b2 4ac2. Formule utile n studiul ecuaiei de gradul al II-lea:x12 + x22 = (x1 + x2)2 2x1x2 = S2 2P

x13 + x23 = (x1 + x2)3 3x1x2(x1 + x2) = S3 2SP

x14 + x24 = (x1 + x2)4 2x12x22= S4 4S2P + 2P23. Discuia naturii i semnul rdcinilor n funcie de semnele lui ( = b2 4ac, P = x1x2, S = x1 + x2.(PSNatura i semnul rdcinilor

( < 0--Rdcini complexe:

( = 0--Rdcini reale i egale

P > 0S > 0Rdcini reale pozitive

( > 0P > 0S < 0Rdcini reale negative

P < 0S > 0Rdcini reale i de semne contrare; cea pozitiv este mai mare dect valoarea absoluta a celei negativi

P < 0S < 0Rdcini reale i de semne contrare; cea negativ este mai mare n valoare absolut.

4. Semnul funciei f:R(R, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,c(R

( > 0: a ( 0, x1 < x2.

x-( x1 x2 +(

f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

( = 0

X-( x1 = x2 +(

f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

( < 0

X-( +(

f(x) semnul lui a

5. Graficul funciei f:R(R, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,c(R este o parabol. Aceast funcie se poate scrie i sub forma , numit form canonic.

V

6. Maximul sau minimul funciei de gradul al doilea1. Dac a > 0, funcia f(x) = ax2 + bx + c are un minim egal cu , minim ce se realizeaz pentru x =

2. Dac a < 0, funcia f(x) = ax2 + bx + c are un maxim egal cu , maxim ce se realizeaz pentru x =

7. Intervale de monotonie pentru funcia de gradul al doilea

Teorem. Fie funcia de gradul al doilea f(x) = ax2 + bx + c, a(0

1. Dac a > 0, funcia f este strict descresctoare pe intervalul i strict cresctoare pe intervalul .

2. Dac a < 0, funcia f este strict cresctoare pe intervalul i strict descresctoare pe intervalul .

Observaie: Intervalele i se numesc intervale de monotonie ale funciei f.

Descompunerea trinomului f(x) = aX2 + bX + c, a,b,c(R, a(0, x1 i x2 fiind rdcinile trinomului.

1. ( > 0, f(x) = a(X x1)(X x2);

2. ( = 0, f(x) = a(X x1)2;

3. ( < 0, f(x) este ireductibil pe R, deci f(x) = aX2 + bX + c

Construirea unei ecuaii de gradul al doilea cnd se cunosc suma i produsul rdcinilor ei: x2 Sx + P = 0, cu S = x1 + x2 i P = x1x2.

V. Logaritmi

Definiia1. Fie a(R*+, a ( 1 i b(R*+ dou numere reale. Se numete logaritm al numrului real strict pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat numrul a, numit baz, pentru a obine numrul b.

Logaritmul numrului b n baza a se noteaz logab

Evident . Pentru a = 10 obinem logaritmi zecimali, iar pentru a = e obinem logaritmi naturali.

Proprieti:1. logab = logac ( b = c, (b,c > 0);

2. logaa = 1;

3. loga1 = 0

4. logaac = c; loga=- logab; logax2n = 2n loga(x (, x(0

5. ;

6. logab logba = 1;

7. Formula de schimbare a bazei logaritmului:

8. x>0 i y>0 ( logaxy = logax + logay;

9. x>0 i y>0 ( loga = logax logay; cologax = - logay

10. a>1 i x((0,1) ( logax < 0; a>1 i x>1 ( logax > 0;

11. 00, b>0, a(1, b(1 ( ;

14. x>0, a>0, a(1, n(N (n logax = logaxn;VI. Metoda induciei matematice

Fie P(n) o propoziie care depinde de numrul natural n. Dac avem:

1. P(0) adevrat;

2. (n(N, P(n) adevrat ( P(n+1) adevrat, atunci P(n) este adevrat pentru orice numr natural n.

n demonstraie prin metoda induciei matematice (recuren) poate aprea n loc de 0, un numr natural n0, dac n propoziia P(n) pe care vrem s demonstrm am constatat n(n0.

VII. Analiz combinatorie

1. Permutri

Definiia1. O mulime mpreun cu o ordine bine determinat de dispunere a elementelor sale este o mulime ordonat i se notaz (a1,a2,,an).

Definiia 2. Se numesc permutri ale unei mulimi A cu n elemente toate mulimile ordonate care se pot forma cu cele n elemente ale lui n. Numrul permutrilora n elemente, n(N*, este Pn=1(2(3((n = n!; 0! = 1 (prin definiie).Factoriale (proprieti): n! = (n 1)!n; n! =

2. Aranjamente

Definiia 1. Se numesc aranjamente a n elemente luate cte m (m(n) ale unei mulimi A cu n elemente, toate submulimile ordonate cu cte m elemente care se pot forma din cele n elemente ale mulimii A. Se noteaz Amn.

Numrul aranjamentelor a n elemente luate cte m este:

Amn = n(n 1)(n m + 1) = , n(m.

Proprieti: Ann = Pn; Ann = sau Ann= n!; .

3. Combinri

Definiia 1. Se numesc combinri a n elemente luate cte m (m(n) ale unei mulimi A cu n elemente toate submulimile cu cte m elemente, care se pot forma din cele n elemente ale mulimii A. Se noteaz .

Proprieti:1. ;

2. ;

3. Numrul submulimilor unei mulimi cu n elemente este 2n;

4. ;

5. unde p1 + pm-1 < n

4. Binomul lui Newton(x + a)n =

(x a)n = unde n(N

Proprieti:1. Termenul de rank k+1 este Tk+1 = (-1)kxn-kak;

2. ;

3. Tk+2 = Tk+1 sau Tk+2 = Tk+1;

4. Numrul termenilor dezvoltrii (x ( a)n este n+1;

5. Coeficienii termenilor egal deprtai de extremi sunt egali.

Relaii importante:

Dezvoltri particulare uzuale:1. (a ( b)2 = a2 ( 2ab + b2;

2. (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ac);

3. (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;

4. (a b)3 = a3 3a2b + 3ab2 b3;

5. (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a2b + a2c + b2a + b2c + c2a + c2b) + 6abc;

6. (a + b)4 = a4 + 4a3b + 6a2b2 + 4ab3 + b4.

5. Suma puterilor asemenea ale primelor n numere naturale

Dac Sp = 1p + 2p + + np, p(N, atunci avem:

O relaie care permite calculul lui Sp, cnd se cunosc Sp-1, Sp-2,, S1 este formula lui Pascal: (n+a)p+1 = 1+

VIII. Progresii

1. Progresii aritmetice

Definiia1. Se numete progresie aritmetic un ir de numere a1,a2,a3,,an, n care fiecare termen, ncepnd cu a2, se obine din cel precedent prin adugarea unui numr constant numit raia progresiei. Se noteaz (a1,a2,a3,an,

Dac a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raia, n numrul termenilor i Sn suma celor n termeni, atunci avem:

an = an-1 + r, n(2 (prin definiie)

an = a1 + (n 1)r, n(2 (prin definiie)

Sn = a1 + a2 + + an, Sn =

Termenii echidistani de extremi. ntr-o progresie aritmetic suma termenilor echidistani de extremi este egal cu suma termenilor extremi: ak + an-k+1 = a1 + an.

Observaie. Dac numrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci exist un termen n mijloc, am+1, astfel nct 2am+1 = a1 + a2m+1.

Condiia necesar i suficient pentru ca trei termeni a,b,c, luate n aceast ordine, s formeze o progresie aritmetic, este s avem 2b = a + c.

2. Progresii geometrice

Definiia 1. Se numete progresie geometric un ir de numere a1,a2,a3,,an, n care fiecare termen, ncepnd cu a2, se obine din cel precedent prin nmulirea acestuia cu un acelai numr q (q(0) numit raie. Se noteaz ((a1,a2,a3,an,

Dac a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q raia, n numrul termenilor i Sn suma celor n termeni, atunci avem:

an = qan-1, n(2 (prin definiie)

an = a1qn-1, n(2 (an n funcie de a1, q i n)

Sn = a1 + a2 + + an, Sn =

Sn =

Termeni echidistani de extremi. ntr-o progresie geometric, produsul a doi termeni echidistani de extremi este egal cu produsul termenilor extremi: apan-p+1 = a1an.Observaie. Dac numrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci exist un termen la mijloc, am+1, astfel nct .

Condiia necesar i suficient ca trei numere a,b,c, luate n aceast ordine, s formeze o progresie geometric este s avem b2 = ac.IX. Polinoame

1. Forma algebric a unui polinomTeorema mpririi cu rest: (f,g(C[x], g(0 exist polinoamele unice q,r(C[x] astfel nct f = gq + r, grad r < grad g.

mprirea unui polinom cu X-a: Restul mpririi polinomului f(C[x], f(0 la X-a este f(a).

Schema lui Horner: ne ajut s aflm ctul q = b0Xn-1 + b1Xn-2 + + bn-1 al mpririi polinomului f = a0Xn + a1Xn-1 + a2Xn-2 + + an la binomul X-a; precum i restul acestei mpriri r = f(a);

a0a1an-1an

ab0 = a0b1 = ab0+a1bn-1 = abn-2+an-1r=f(a)=abn-1+an

2. Divizibilitatea polinoamelor

Definiia 1. Fie f,g(C[x], spunem c g divide pe f i notm g(f dac (q(C[x] astfel nct f=gq.

Proprieti:

1. a (f, (a(C*, (f(C[x];

2. g (f i f(0 ( r = 0;

3. g (f i f(0 ( grad f ( grad g;

4. a(C* ( af (f;

5. f (f (refelexivitate);

6. f (g i g (h ( f (h (tranzitivitate);

7. f (g i g (f ( ( a(C* cu f = ag (f,g sunt asociate n divizibilitate).

Definiia2. Un polinom d se numete cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al polinoamelor f i g dac: 1) d (f i d (g. 2) d (f i d (g ( d (d i notm d=(f,g)Definiia 3. Dac d=1 atunci f i g se numesc prime ntre ele.

Definiia 4. Un polinom m se numete cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) al polinoamelor f i g dac: 1) f (m i g (m. 2) f (m i g (m ( m (m

Teorem. Dac d=(f,g) atunci m =

3. Rdcinile polinoamelorDefiniia 1. Numrul ((C se numete rdcin a polinomului f dac i numai dac (() = 0.

Teorema lui Bezout: Numrul ((C este rdcin a polinomului f(0((X-a) (f.

Definiia 2. Numrul ( se numete rdcin multipl de ordinul p a polinomului f(0 dac i numai dac (X-a) (f iar (X-a)p+1 nu-l divide pe f.

Teorem: Dac f(C[x] este un polinom de gradul n i x1,x2,x3,,xn sunt rdcinile lui cu ordinele de multiplicitate m1,m2,m3,,mn atunci unde a0 este coeficientul dominant al lui f, iar m1 + m2 + + mn = grad f.

4. Ecuaii algebrice

Definiia 1. O ecuaie de forma f(x) = 0 unde f(0 este un polinom, se numete ecuaie algebric.

Teorema lui Abel-Ruffini: Ecuaiile algebrice de grad mai mare dect patru nu se pot rezolva prin radicali.

Teorema lui DAlambert-Gauss: Orice ecuaie algebric de grad mai mare sau egal cu unu, are cel puin o rdcin (complex).

Formulele lui Viete: Dac numerele x1,x2,,xn sunt rdcinile polinomului f(C[x], f = a0Xn + a1Xn-1 + + an, a0(0 atunci:

5. Polinoame cu coeficieni din R, Q, Z

Teorem: Dac f(R[x] admite pe ( = a + ib, b(0 ca rdcin atunci el admite ca rdcin i pe(( = a ib, iar ( i(( au acelai ordin, de mutiplicitate.Teorem: Dac un polinom f(Q[x] admite pe ( = a + b (a,b(Q, b(0, d(R\Q) ca rdcin, atunci el admite i pe(= a b, iar ( i(( au acelai ordin, de mutiplicitate.

Teorem: Dac un polinom f(Z[x], grad f(1, admite o rdcin ( = (Q, (p,q) = 1 atunci p (an i q (a0.

n particular dac f(Z[x] are rdcina (=p(Z atunci p (an.

X. Permutri, matrici, determinani

1. Permutri

Definiie 1. Fie A={1,2,n}, ( se numete permutare de gradul n daac (:A(A i ( bijectiv.

( =

Sn mulimea permutrilor de grad n; card Sn = n!

1A = e, permutarea identic e =

Compunerea permutrilorFie (,((Sn atunci (o( = (SnTranspoziii

Definiia 2. Fie i,j(A, i(j, (ij(Sn, (ij se numete transpoziie dac:

Observaii: 1. ((ij)-1 = (ij;

2. Numrul transpoziiilor de grad n este

Signatura (semnul) unei permutri

Definiia XV.1.3. Fie (i,j)(AxA, i m((C), (MBA este unghi exterior;

2. a+b > c, b+c > a, a+c > b

3. a > (b-c (, b > (c-a (, c > (a-b (

4. ma <

5. p < ma + mb + mc < P

Teorema bisectoarei ((BAD ( (DAC) M

Observaii:

1. Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul de intersecie al mediatoarelor;

2. Centrul cercului nscris ntr-un triunghi este punctul de intersecie al bisectoarelor;

3. Centrul de greutate al triunghiului este punctul de intersecie al medianelor.

4. Ortocentrul triunghiului este punctul de intersecie al nlimilor.

II. Poligoane convexe

Suma Sn a msurilor unghiurilor unui poligon convex cu n laturi:

Sn = (n 2)(180(

Poligonul regulat este inscriptibil ntr-un cerc i poate fi circumscris unui alt cerc.

III. Relaii metrice n triunghi

1. Triunghiul dreptunghic

ABC (m((A) = 90(, AD(BC)

1. Teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2;

2. Teorema catetei: b2 = a(CD, c2 = a(BD;

3. Teorema nlimii: =BD(DC;

4. ;

5. ;

6. ;

7. ;

8. ;

9. ;

10. Relaii exprimate prin funcii trigonometrice:

b = a(sin B, b = a(cos C, b = c(tg B, b = c(ctg C.

2. Triunghiul echilateral

ABC (a = b = c)

1.

2. ;

3.

4.

3. Triunghiul oarecare ABC (AD(BC)

1. Teorema lui Pitagora generalizat:

a) b2 = a2 + c2 2a(BD, dac m((B)90( ;

2. Relaiile lui Steward O((BC):

b2(BO + c2(CO a2(AO = a(BO(CO;

3. ;

4. ;

5. ;

6. ;

7. ;

8. ;

9. .

4. Relaii exprimate prin funcii trigonometrice

1. Teorema sinusurilor: ;

2. Teorema cosinusului: ;

3. ;

4. ;

5. ;

6. ;

7. ;

8. ;

9. ;

10. .

IV. Funcii trigonometrice

1. Definiii n triunghiul dreptunghic

, ,

, ,

2. Proprietile funciilor trigonometrice

1. sin:R([-1,1]

sin(-x) = -sin x, sin(x + 2k() = sin x, (k(Z)

cos:R([-1,1]cos(-x) = cos x, cos (x + 2k() = cos x, (k(Z)

2. tg:R\{(2k+1)}(R tg(-x) = -tg x

tg(x+k() = tg x, (k(Z)

3. ctg:R\{k(}(R

ctg(-x) = -ctg x

ctg(x + k() = ctg x, (k(Z)

V. Formule trigonometrice1. Relaii ntre funciile trigonometrice ale unui argument:

1. ;

2.

3.

,

4.

;

5.

,

6.

;

7.

;

2. Formule de adunare:

3. Formule pentru multiplii de argument:

4. Formule pentru jumti de argument:

5. Sume, diferene i produse:

VI. Inversarea funciilor trigonometrice

1. arcis:[-1.1]([-, ], arcsin (-x) = - arcsin x

2. arcos:[-1,1]([0,(], arcos (-x) = ( - arcos x3. arctg:R, arctg (-x) = -arctg xVI.4. arctg:R((0,(), arctg (-x) = ( - arctg x

VII. Soluiile ecuaiilor trigonometrice simple

1. Ecuaii fundamentale

2. Tabele de valori:x

funcia0

2

sin x0

10-10

cos x1

0-101

x

funcia0

2

tg x0

1

/0/0

ctg x/

1

0/0/

VIII. Elemente de geometrie analitic

1. Segmente

1. Distana dintre dou puncte A(x1,y1), B(x2,y2): AB =

2. Panta dreptei AB:

3. Coordonatele (x,y) ale mijlocului segmentului AB:

4. Coordonatele punctului M care mparte segmentul (AB) n raportul k:

2. Ecuaia dreptei1. Drepte paralele cu axele de coordonate:

(d):x = a (d ((Oy), (d):y = a (d ((Ox)

2. Dreapta determinat de punctul Mo(xo,yo) i vectorul nul , t(R, -vectorul de poziie a lui Mo; r-vectorul de poziie a unui punct M al dreptei d.

, t(R, ecuaiile parametrice;

3. Ecuaia explicit: y =mx + n (m(R*, n(R, m panta, n ordonata la origine);

4. Ecuaia prin tieturi:

5. Ecuaia dreptei de pant m, prin punctul Mo(xo,yo): y yo = m(x xo), (m(0);

6. Ecuaia dreptei determinat de punctele A(x1,y2), B(x2,y2):

sau

7. Ecuaia general: ax + by + c = 0;

8. Aria triunghiului ABC (A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3)): AABC = , unde

, dac ( = 0 atunci A, B, C sunt colineare

9. Poziia relativ a dreptelor (d1) i (d2):

i

d1 = d2, dac

d1 ((d2, dac ;

d1 ( d2 i d1 ( d2 ( (, dac

10. Distana de la punctul Mo(xo,yo) la dreapta (h): ax + by + c = 0

11. Unghiul ( determinat de dreptele:

i

d1 ( d2, dac m1m2 = -1

3. Cercul

Cercul C de centru M(a,b) i raz r:

1. Ecuaia cercului (x a)2 + (y b)2 = r2; dac M(a,b) = 0(0,0): x2 + y2 = r2;

2. Ecuaia general: x2 + y2 + mx + ny + p = 0, unde , b = i

r2 = (m2 + n2) p.

4. Conice raportate la axele de simetrie

1. Elipsa E: F(c,0), F(-c,0), A(a,0), A(-a,0), B(0,b), B(0,-b), MF + MF = 2a, M(E

Ecuaia elipsei:

Ecuaia tangentei n punctul M(xo,yo), M(E:

2. Hiperbola H: F(c,0), F(-c,0), A(a,0), A(-a,0), (MF MF(= 2a, M(H.

Ecuaiea hiperbolei:

Ecuaia tangentei n Mo(xo,yo), Mo(H.

3. Parabola P: F(,0), h:x = - (h dreapta directoare): d(M,h) = MF, M(P.

Ecuaia parabolei P: y2 = 2pxEcuaia tangentei n Mo(xo,yo), Mo(P: yyo = p(x + xo)ANALIZ MATEMATIC

I. Limite de funcii

1. Limite tip

EMBED Equation.3

, ;

4.

, , dac a > 1;

, , dac 0 < a < 1;

4.

i dac a > 1;

i dac 0 < a < 1;

6.,

,

,

7. ,

,

,

,

, ;

8. , , , ;

9.

10.

11.

12. ,

13. .

2. Continuitatea funciilor

Definiia 1. Fie f:D(R, xo(D, xo punct de acumulare a lui D, f este continu n xo, dac , xo se numete punct de continuitate.

Definiia2. Fie ((D, ( este punct de discontinuitate de prima spe dac exist i sunt finite limitele laterale n (, dar funcia nu este continu n (.

Definiia 3. Fie ((D, ( este punct de discontinuitate de spea a doua dac nu este de prima spe.

Teorem. Dac f:I(R, I interval i f continu pe I, atunci J = f(I) este interval ( o funcie continu pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval).III. Funcii derivabile

1. Definiia derivatei ntr-un punct

f:E(R, xo(E, xo punct de acumulare a lui E:

f(x0) =

fs(x0) = , fd(x0) =

f(x0) = fs(x0) = fd(x0)Interpretarea geometric:

dac f(x0)(R, y - f(x0) = f(x0)(x x0) este ecuaia tangentei la graficul funciei f n punctul A(x0,f(x0));

dac f este continu n x0, fd(x0) = +(, fs(x0) = -(, sau invers, x0 este punct de ntoarcere al graficului;

dac f este continu n x0 i exist derivatele laterale n x0, cel puin una fiind finit, dar f nu este derivabil n x0, x0 este punct unghiular al graficului.

2. Reguli de derivaref,g:E(R, f,g derivabile n x(E:

1. (f + g)(x) = f(x) + g(x);

2. (cf)(x) = cf(x), c(R;3. (f(g)(x) = f(x)(g(x) + f(x)(g(x)

4. dac g(x)(0, ;

5. dac f:I(J, g:J(R, f derivabil n x0(I i g derivabil n y0 = f(x0), atunci (gof)(x0) = g(y0)f(x0);

6. dac f:I(J continu, bijectiv i derivabil n x0 cu f(x0)(0, atunci f-1:J(I este derivabil n y0, y0 = f(x0) i f-1(y0) = .

3. Derivatele funciilor elementareFuncia (condiii)Derivata (condiii)

C0

xn, n(N* nxn-1

xr, r(R, x>0rxn-1

logax, a(1, a>0, x>0

ln x, x>0

ax, a(1, a>0, x>0ax ln a

exex

sin xcos x

cos x-sin x

tg x, x

ctg x, x

arcsin x, x([0,1]

arcos x, x([0,1]

arctg x

arcctg x

Formula lui Leibniz:

5. Proprieti ale funciilor derivabile

Teorema lui Fermat:

Fie f:I(R derivabil pe I. n orice punct extrem local din interiorul lui I, f este nul.

Teorema lui Rolle:

Dac funcia continu f:[a,b](R este derivabil pe (a,b) i f(a) = f(b) atunci exist c((a,b) astfel nct f(c) = 0.

Teorema lui Lagrange:

Dac funcia continu f:[a,b](R este derivabil pe (a,b), atunci exist c((a,b) astfel nct .

Teorem. Dac funcia f este continu i derivabil pe I (I interval deschis), atunci:

1. ntre dou rdcini consecutive ale funciei exist cel puin o rdcin a derivatei;

2. ntre dou rdcini consecutive ale derivatei exist cel mult o rdcin a funciei.

Teorema lui Cauchy:

Dac f,g:[a,b](R continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) i g(x)(0, (x((a,b) atunci (c((a,b) astfel nct

IV. Asimptote

1. Asimptote orizontale (f:D(R)

Definiia IV.1.1. Dac sau , l1,l2(R, dreptele y=l1 i y=l2 sunt asimptote orizontale a lui f spre +(, respectiv -(2. Asimptote oblice (f:D(R)

Definiia IV.2.1. Dac i dreapta y = mx + n este asimptot oblic a lui f spre +(.

Definiia IV.2.2. Dac i dreapta y = mx + n este asimptot oblic a lui f spre -(.

3. Asimptote verticale (f:D(R)

Definiia IV.3.1. Dac , ( - punct de acumulare a lui D, dreapta x=( este asimptot vertical la stnga a lui f.

Definiia IV.3.2. Dac , ( - punct de acumulare a lui D, dreapta x=( este asimptot vertical la dreapta a lui f.

V. Primitive

(integrale nedefinite)

Definiia 1. Fie funcia f:J(R, J interval, F:J(R este primitiva lui f, dac F este derivabil pe J i F(x) = f(x), (x(J.

Se noteaz:

Proprieti ale primitivelor:

1. ;

2. ;

3. .

1. Prima metod de schimbare a variabilei

Dac ( :I(J, f:J(R,( derivabil pe I, f admite primitive (F), atunci

2. A doua metod de schimbare a variabilei

Dac ( :I(J, f:J(R,( bijectiv, derivabil, cu derivata nenul pe I, admite primitive (H) atunci .

3. Tabel de primitive: (I interval, I(R)

1. ;

2. ;

3. ;

4. ;

5. ;

6. ;

7. ;

8. ;

9. ;

10. ;

11. ;

12. ;

13. ;

14. ;

15.

4. Primitivele funciilor raionale1. ;

2. ;

3. ;

4. ;

5. .

Substituiile lui Euler:

1. ;

2. ;

3. este o rdcin a ecuaiei

ax2 + bx + c = 0.

VI. Integrale definite

1. Definiia integrabilitii (integrale Riemann)Notaii: f:[a,b](R, ( = (a = x0, x1, x2, , xn = n) diviziune, xi-1 ( (i ( xi , (i puncte intermediare, (((f, () suma Riemann:

Definiia VI.1.1. f se numete integrabil dac exist numrul real If cu proprietatea: (( > 0, ((( >0 astfel nctr pentru orice divizune ( a lui [a,b] cu i orice puncte intermediare (i are loc unde

Se noteaz:

Proprieti ale integralei definite:

1. ;

2. ;

3. ;

4. .

Formula lui Leibniz-Newton:

(F primitiv a lui f)Teorema de medie:

Dac f continu pe [a,b], atunci ((([a,b] astfel nct:

Formula de integrare prin pri:

Formula de schimbare de variabil:

Dac ( :[a,b](J, f:J(R, f continu pe J, ( derivabil cu derivata continu pe [a,b], atunci

Proprieti de paritate:

Dac f:[-a,a](R continu atunci:

2. Aplicaii ale integralei definite1. Aria subgraficului (f, f:[a,b](R+, f continu:

aria

Aria subgraficului (f,g, f,g:[a,b](R ,f(x) ( g(x) ( x([a,b],aria

2. Volumul corpurilor de rotaie, f:[a,b](R+, f continu:

3. Lungimea graficului f:[a,b](R+, f derivabil cu derivata continu:

4. Aria suprafeelor de rotaie:

134

_1106562366.unknown

_1106642111.unknown

_1106656351.unknown

_1106670648.unknown

_1106725909.unknown

_1106730033.unknown

_1106731334.unknown

_1106732219.unknown

_1106733003.unknown

_1106733231.unknown

_1106734257.unknown

_1319989248.unknown

_1319989293.unknown

_1106735323.unknown

_1204168953.unknown

_1106734889.unknown

_1106733420.unknown

_1106733567.unknown

_1106733336.unknown

_1106733122.unknown

_1106733201.unknown

_1106733036.unknown

_1106732817.unknown

_1106732923.unknown

_1106732966.unknown

_1106732860.unknown

_1106732706.unknown

_1106732784.unknown

_1106732532.unknown

_1106731674.unknown

_1106731999.unknown

_1106732163.unknown

_1106732201.unknown

_1106732040.unknown

_1106731901.unknown

_1106731941.unknown

_1106731888.unknown

_1106731491.unknown

_1106731566.unknown

_1106731611.unknown

_1106731545.unknown

_1106731371.unknown

_1106731438.unknown

_1106731359.unknown

_1106730878.unknown

_1106731151.unknown

_1106731219.unknown

_1106731297.unknown

_1106731187.unknown

_1106731055.unknown

_1106731098.unknown

_1106730879.unknown

_1106730443.unknown

_1106730498.unknown

_1106730632.unknown

_1106730470.unknown

_1106730196.unknown

_1106730374.unknown

_1106730120.unknown

_1106727614.unknown

_1106729181.unknown

_1106729757.unknown

_1106729934.unknown

_1106730026.unknown

_1106729889.unknown

_1106729603.unknown

_1106729710.unknown

_1106729449.unknown

_1106727763.unknown

_1106727844.unknown

_1106727858.unknown

_1106727796.unknown

_1106727676.unknown

_1106727687.unknown

_1106727649.unknown

_1106726495.unknown

_1106727371.unknown

_1106727464.unknown

_1106727498.unknown

_1106727388.unknown

_1106726929.unknown

_1106727173.unknown

_1106726521.unknown

_1106725914.unknown

_1106726078.unknown

_1106726400.unknown

_1106725915.unknown

_1106725912.unknown

_1106725913.unknown

_1106725910.unknown

_1106724457.unknown

_1106725112.unknown

_1106725905.unknown

_1106725907.unknown

_1106725908.unknown

_1106725906.unknown

_1106725583.unknown

_1106725901.unknown

_1106725903.unknown

_1106725904.unknown

_1106725902.unknown

_1106725663.unknown

_1106725900.unknown

_1106725899.unknown

_1106725584.unknown

_1106725254.unknown

_1106725255.unknown

_1106725166.unknown

_1106724680.unknown

_1106725057.unknown

_1106725073.unknown

_1106724681.unknown

_1106724575.unknown

_1106724679.unknown

_1106724678.unknown

_1106724510.unknown

_1106723994.unknown

_1106724173.unknown

_1106724341.unknown

_1106724396.unknown

_1106724307.unknown

_1106724080.unknown

_1106724143.unknown

_1106724003.unknown

_1106671884.unknown

_1106723707.unknown

_1106723790.unknown

_1106672510.unknown

_1106671164.unknown

_1106671802.unknown

_1106671855.unknown

_1106670979.unknown

_1106659051.unknown

_1106668401.unknown

_1106670019.unknown

_1106670181.unknown

_1106670505.unknown

_1106670528.unknown

_1106670486.unknown

_1106670132.unknown

_1106670156.unknown

_1106670079.unknown

_1106669757.unknown

_1106669861.unknown

_1106669969.unknown

_1106669790.unknown

_1106669554.unknown

_1106669702.unknown

_1106668603.unknown

_1106659182.unknown

_1106667902.unknown

_1106668196.unknown

_1106668279.unknown

_1106668121.unknown

_1106667791.unknown

_1106667845.unknown

_1106667749.unknown

_1106659103.unknown

_1106659149.unknown

_1106659178.unknown

_1106659135.unknown

_1106659074.unknown

_1106659102.unknown

_1106659064.unknown

_1106657250.unknown

_1106658922.unknown

_1106658947.unknown

_1106659020.unknown

_1106659042.unknown

_1106658954.unknown

_1106658929.unknown

_1106658939.unknown

_1106657560.unknown

_1106658892.unknown

_1106658912.unknown

_1106658684.unknown

_1106658049.unknown

_1106657331.unknown

_1106657529.unknown

_1106657310.unknown

_1106657076.unknown

_1106657127.unknown

_1106657175.unknown

_1106657093.unknown

_1106656906.unknown

_1106657026.unknown

_1106656486.unknown

_1106655821.unknown

_1106655973.unknown

_1106656221.unknown

_1106656261.unknown

_1106656302.unknown

_1106656245.unknown

_1106656008.unknown

_1106656191.unknown

_1106655986.unknown

_1106655881.unknown

_1106655923.unknown

_1106655942.unknown

_1106655907.unknown

_1106655850.unknown

_1106655866.unknown

_1106655823.unknown

_1106642375.unknown

_1106653795.unknown

_1106654743.unknown

_1106655724.unknown

_1106655732.unknown

_1106655812.unknown

_1106655703.unknown

_1106653814.unknown

_1106653769.unknown

_1106653782.unknown

_1106653733.unknown

_1106642279.unknown

_1106642326.unknown

_1106642347.unknown

_1106642304.unknown

_1106642230.unknown

_1106642264.unknown

_1106642179.unknown

_1106585382.unknown

_1106641260.unknown

_1106641863.unknown

_1106641984.unknown

_1106642016.unknown

_1106642079.unknown

_1106642004.unknown

_1106641939.unknown

_1106641961.unknown

_1106641914.unknown

_1106641471.unknown

_1106641518.unknown

_1106641577.unknown

_1106641497.unknown

_1106641340.unknown

_1106641355.unknown

_1106641321.unknown

_1106587749.unknown

_1106640632.unknown

_1106641148.unknown

_1106641175.unknown

_1106641120.unknown

_1106640027.unknown

_1106640577.unknown

_1106587797.unknown

_1106587269.unknown

_1106587584.unknown

_1106587625.unknown

_1106587451.unknown

_1106586921.unknown

_1106587094.unknown

_1106586792.unknown

_1106581359.unknown

_1106583554.unknown

_1106583984.unknown

_1106585037.unknown

_1106585292.unknown

_1106584170.unknown

_1106583622.unknown

_1106583737.unknown

_1106583560.unknown

_1106582758.unknown

_1106583129.unknown

_1106583324.unknown

_1106583023.unknown

_1106582611.unknown

_1106582671.unknown

_1106581684.unknown

_1106562943.unknown

_1106579864.unknown

_1106580025.unknown

_1106580231.unknown

_1106579893.unknown

_1106579463.unknown

_1106579486.unknown

_1106563525.unknown

_1106562722.unknown

_1106562805.unknown

_1106562864.unknown

_1106562747.unknown

_1106562578.unknown

_1106562668.unknown

_1106562424.unknown

_1106550628.unknown

_1106555345.unknown

_1106559722.unknown

_1106561354.unknown

_1106562222.unknown

_1106562295.unknown

_1106561415.unknown

_1106561301.unknown

_1106561320.unknown

_1106561162.unknown

_1106559368.unknown

_1106559497.unknown

_1106559551.unknown

_1106559425.unknown

_1106555410.unknown

_1106559275.unknown

_1106555388.unknown

_1106554154.unknown

_1106555182.unknown

_1106555200.unknown

_1106555276.unknown

_1106555199.unknown

_1106554978.unknown

_1106555148.unknown

_1106554715.unknown

_1106550744.unknown

_1106553710.unknown

_1106554117.unknown

_1106553675.unknown

_1106550673.unknown

_1106550702.unknown

_1106550640.unknown

_1106549809.unknown

_1106550476.unknown

_1106550525.unknown

_1106550583.unknown

_1106550603.unknown

_1106550566.unknown

_1106550506.unknown

_1106550513.unknown

_1106550486.unknown

_1106550075.unknown

_1106550410.unknown

_1106550443.unknown

_1106550301.unknown

_1106549944.unknown

_1106549995.unknown

_1106549924.unknown

_1106549040.unknown

_1106549191.unknown

_1106549572.unknown

_1106549745.unknown

_1106549469.unknown

_1106549141.unknown

_1106549161.unknown

_1106549087.unknown

_1106548824.unknown

_1106548912.unknown

_1106548996.unknown

_1106548871.unknown

_1106548694.unknown

_1106548770.unknown

_1106548591.unknown