Dincolo de importanja lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj,ele presupun condi{ii stricte de monitorizare a circulate! turistice si de realizarea unor amenajari turistice adecvate din punct de vedere ambiental si estetic, caresa conduca la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihna si recreere,etnografic, ecologic si stiinjific, alpinism, speologic), cu reale beneficii pentrucomunitafile locale. Pentru aceasta sunt necesare politici adecvate care samcurajeze cresterea economiei locale Jntr-o maniera durabila, in concordanja custrategiile de dezvoltare din alte domenii de activitate (Industrie, transporturi,silvicultura, agricultura).

din roci vulcanice, acesti munji au inaltimi ce depasesc 2000m - PietrosulCalimanului avand maxima altitudine. Prezinta un relief vulcanic supus eroziuniiexterne, din care s-au pastrat partial conuri si caldere vulcanice. Deosebit deinteresante sunt formatiunile sculptate natural, denumite « Cei 12 apostoli »,Stanca Rosie, Piatra Corbului, etc. In plus, pe versantul nordic al Rachitisuluis-au pastrat urme a unui reliegf glaciar cu caldari tipice. In arealul acestui parese afla specii de zimbru, tisa, smardar, floare de colt, sangele voinicului, laleauapestrita. Animalele sunt reprezentate de specii de urs, ras, pisica salbatica, lup,jder, vulpe, mistret, cerb carpatin si caprior.

Turistii beneficiaza de prezenta a numeroase poteci pentru drumejie, iarcazarea se poate face la Vatra Dornei in vile si hoteluri, la Panaci, Brosteni incasele localnicilor.

> Parcul National Cheile Bicazului -Ha$ma$Parcul se aria, in cea mai mare parte, in judejul Harghita, iar foarte putin

din sectorul cheilor pe teritoriul judetului Neamt, la 35 km de orasul Bicaz si26 km de orasul Gheorghieni. Un loc aparte il dejin cheile raului Bicaz, formatein formatiuni calcaroase si conglomerate. Muntele Haghimas prin caracteristicilesale adaposteste importante plante endemice, iar in jurul Lacului Rosu se gasesc,de asemenea, plante rare - omagul, barba ursului, vulturica, firufa endemica,cocosii bicazeni. Fauna include mamifere mari precum ursul, mistre^ul , urmatede lup, vulpe, jder, dihor, veverita.

> Parcul National Piatra CraiuluiAcest spatiu geografic se afla pe teritoriul judejelor Arges si Brasov si are

o suprafata totala de 14.800 ha. Zona de stricta protecjie cuprinde partea centralaa crestei principale a masivului, cu aproximativ 4000 ha cu regim de ocrotiretotala a speciilor de flora si fauna.

Se defineste prin pereti inalti, foarte abrupti, coljuri ascutite, polite pietroase,padine si areale cu grohotis, vai inguste, chei, in mare parte lipsite de o bogatavegetatie, unde roca apare la zi. Exista 53 de specii endemice - omagul, cruceavoinicului, caldarusa, garoflta alba, clopotei, gentiane, micsandre salbatice,garofita Pietrei Craiului, macul galben, floare de colj, smardar, bulbucii de munte,iedera alba, etc. Fauna cuprinde specii de : urs, ras, lup, capra neagra, cocos demunte, vipera, corb, acvila de stanca, etc. Posibilitaji de cazare se gasesc lacabanele din jurul acestui masiv.

> Parcul Natural al Munfilor ApuseniParcul se afla in spajiul montan al judejelor Alba, Bihor, Cluj, cu o suprafaja

de 75.784 ha. Printre punctele de interes turistic major din acest pare se inscriu:Cetatile Ponorului, Izbucul si Canionul Vaii Galbene, Cetatea Radesii si zona

Pestera Ursilor de la Chiscau, Groapa Ruginoasa, Ghe|arul de la Scarisoara,Pestera Minunata de langa catunul Casa de Piatra, pestera din Dealul Humpleuluisi altele.

Datorita pozi|iei sale relativ centrale in cadrul Parcului si datorita faptuluica este un adevarat nod rutier spre care se indreapta principalele drumuri deacces in Parcul Natural, Platoul Padi§ constituie eel mai important punct dere|inere si de dispersare a ruristilor. Important sa este sporita de faptul ca aicicaracteristicile naturale ale terenului permit deplasarea mai usoara a turistilor(astfel de la Padi§ se pot vizita toate punctele de interes turistic din Pare, intr-unsejur cu durata de 4-8 zile).

Cetajile Ponorului, cu eel mai complex si pitoresc fenomen carstic, eel maispectaculos din intreaga fara, este un obiectiv turistic de mare valoare europeanasi interna|ionala. De mare interes este zona catunului Casa de Piatra, una dintrecele mai pitoresti asezari de munte din Jara noaastra; in apropierea acestuia segaseste Pestera Ghejarului Vartop, in care, daca masa de gheata este redusa, inschimb parte impodobita cu formatiuni calcaroase justified, pe deplin, denumireade ,,Pe§tera Minunata", data acesteia.

> Parcul Natural Vanatori NeamtAcest pare se afla pe teritoriul judejului Neam| si este printre primele arii

protejate care si-a realizat un sistem de organizare si administratie propriu. Defineo suprafa^a de 30.818 ha, fiind dominat de un important areal forestier. Se aflape cursul mijlociu al raului Ozana, la aproape 3 km de comuna Vanatori, intr-oregiune dominata de dealuri cu altitudini intre 600-800 m. Nucleul acestui pareeste format dint-un codru de stejari seculari cu varste de peste 100 de ani. Inasocia^ie cu specia de Quercus robur se gasesc specii de jugastru, fag, carpen,par si cire§ salbatic. La nivelul speeiilor arbustive se afla specii de alun, corn,calin, paducel, lemn cainesc, maces. Impresionant este numarul de speciilorfloricole, multicolore care dau un farmec aparte zonelor cu vegetafie ierboasa(angelica, clopojei, lacramioare, brebenei, viorele, sanziene, etc.). Dintre mamifereeste prezent ursul, mistreful, rasul, capriorul, vulpea si iepurele. Posibilita^i decazare exista in pensiunile rurale din localitatea Vanatori Neamt.

Din totalul parcurilor nationale si naturale au fost prezentate doar cateva,pentru a se evidenjia resursele floristice si faunistice de care dispun si care potdeveni elemente de atractie pentru turistii doritori sa cunoasca specii deosebite,sa observe modul de viata al acestora, sa admire peisaje naturale de marefrumusete.

Problema valorificarii economice, prin turism, a ariilor protejate trebuie sase realizeze nu pe baza elementelor componente, ci pe baza valorilor de peisajexistente. Aceasta este o noua modalitate de abordare stiinjifica si economica deexploatare a resurselor de^imite de spa^ii geografice cu exhilibru ecologic fragil,

Pentru intreg spajiul deltaic romanesc au fost aprobate de AdministrafiaR.B.D.D. un numar de 19 trasee turistice:

• Tulcea - Canal Mila 23 - Garla Sireasa - Garla Sontea - Canal Olgufa- Dunarea Veche - Mila 23 - Lebada - Maliuc - Tulcea;

• Tulcea - Victoria - Canal Litcov - Canal Cri§an - Caraorman - Lebada- Maliuc - Tulcea;

• Tulcea - Maliuc - Lebada - Canal Cri§an - Caraorman - Lac Puiu—,Popas ro§u - Lacul ro§ule{ - Canal Ro§u - Canal Impujita - CanafBusurca - Sulina - Tulcea;

• Murighiol - Canal DunavaJ - Canal Dranov - Golful Albina - LaculRazim - Gura Portijei;

• Jurilovca - Gura Portijei;• Lebada - Dunarea Veche - Canal Magearu - Dunarea Veche - Bra{

Sulina - Lebada.In funcfie de nivelul circulate! turistice si de urmarile negative care pot

apare in timp, Administratia R.B.D.D. poate lua decizia de inchidere temporaraa unor canale de circulate, sau devierea traseelor turistice pe alte canale secundaresau de schimbarea a acestora.

> Parcul National Retezatin 1935 a fost infiinjat primul pare national din Romania - Retezat,

pornindu-se initial de la un areal de 10.000 ha, la 54.000 ha. In cadrul acestuia,rezervajia s.tiin$ifica integrata, cu excluderea accesului turis.tilor, are o pozijiecentrala fa{a de principalele trasee montane (in bazinul Zlatuiei) §i ca urmare,condifii foarte bune de conservare.Vizitarea Parcului National Retezat sedesfas.oara sub forma drumejiei montane, turi§tii avand la dispozijie pentru cazarecabanele Pietrele (230 loc.), Buta (72 loc.) §i Gura Zlata (23 loc.), precum §iposibilitatea de a utiliza corturi propietate personala.

Dintre cele trei cabane numai Gura Zlata are acces auto. Celelalte doua,Pietrele §i Buta, sunt situate la 1-1 l/2 ore de mers pe jos de la capatul unordrumuri accesibile circulate! auto. De la aceste cabane se desfas.oara o refeadestul de ampla de poteci marcate, care conduc la numeroase puncte de interesturistic din cuprinsul parcului. Datorita configurajiei narurale a terenului, acestepoteci au unele porfiuni dificile, a caror parcurgere cere eforturi mari. Deasemenea, majoritatea traseelor sunt lungi si prezinta diferenje de nivel mari,obligandu-i pe vizitatori la drumuri obositoare.

Incepand din anul 1985, deschizandu-se drumul auto din lungul vaiiLapusnicu Mare pana la punctul Gura Bucurei, turistii pot patrunde in zonacentrala a Parului, adica pana la Caldarea Bucurei, urcand din acest punct circa1 '/2 ore. Pentru vizitarea Parcului exista administrate si personal pentrusupravegherea turi§tilor, ceea ce a determinat aparijia unor fenomene negative,

dovedit practica din intreaga lume, supravegherea permanenta a vizitatorilor decatre personalul de specialitate al Parcului.

> Parcul National CeahlauParcul National Ceahlau define 8.396 ha §i include trei zone concentrice,

care se desfas.oara pe acest masiv muntos de redusa extensiune spajiala s.i delimitatprecis de unitafile montane inconjuratoare. Astfel, in partea centrala inalta seafla rezervafia ?tiin(ifica integrata, dezvoltata pe 4000 ha, ce include PlatoulOcola§elor, Varfurile Ocola§u Mare, Ocolasu Mic §i Varful Toaca. Accesul laaceasta zona se va face pe trasee obligatorii, sau prin realizarea, in perspectiva,a unei telecabine intre Durau §i Varful Toaca. Posibilitati sigure de cazare se aflala Cabana Dochia.

A doua zona, circumscrisa primei, este zona tampon, ce define 55% dinsuprafata parcului, cu un regim de valorificare turistica durabila, care sa asigureprotecjia rezervafiei §tiin{ifice din partea centrala. Cea de-a treia zona de prepare,cuprinde §i areale locuite, as.ezari rurale ce urea pe vaile afluente ale Bistrijei,Bistricioarei §i Izvorul Muntelui. Aici vor putea fi realizate amenajari turisticecomplexe, avand ca suport si baza de pornire stajiunea Durau §i cabanele deversant Fantanele §i Izvoru Muntelui. Edificarea amenajarilor turistice va fi astfeldimensionata meat sa menjina un echilibru activ in cadrul zonei de prepare.

> Parcul National RodneiAcest spajiu protejat se afla situat pe teritoriul judejelor Maramures., Bistrija

Nasaud §i Suceava, avand 46.399 ha. In sistem de ocrotire se gasesc MunfiiRodnei, alcatui|i din §isturi cristaline, cu multe varfuri ce depas,esc 2000 m(Buhaescu Mare, Ineu, Pietrosu, Rebra). Din total, circa 750 de ha sunt strictocrotite §i cuprind in principal Masivul Pietrosu Mare. Exitenja unui relief glaciarbine conservat prin vai s.i caldari glaciare face ca peisajul alpin sa fie deosebitde atractiv pentru turis.ti. Exista 4 lacuri glaciare, din care cele mai cunoscutesunt Lala s.i Buhaescu.

Sub aspect floristic, aceasta zona cuprinde specii deosebite ce aparfin etajuluialpin §i subalpin. Unele endemisme - gu§a porumbelului, paiu§ul, clopofelul,ghinjura, mierea ursului, floarea de r.olj sunt deosebit de valoroase pentru florasalbatica. Circa 305 din suprafajd masivului este acoperita de jnepeni§uri, aflatein asociere cu smardar, zimbru §i alte specii ierboase §i floricole.

Din punct de vedere faunistic, aici se intalnesc specii de urs, cerb, ras,capra neagra, marmota, acvila de munte, numeroase pasari §i insecte. In apelerepezi ale raurilor §i a lacurilor glaciare mai mari se afla pastrav indigen sicurcubeu, lostrifa. Ca urmare a importanjei biogeografice a fost declarat rezervajiea Biosferei. Posibilitafi de cazare exista la Borsa

> Parcul National Calimani

© label nr. 9

Rezervatiile Biosfcrei $i parcurile n a t i una l e din Romania

Zona protejata

Delta Dunar i i — rezervatie a Biosferei

Mt. Domogled - Valea Cernei

Munt i i Retezat - rezervatie a Biosferei

Cheile Nerei - Beu?nita

Muntii Rodnei - rezervatie a Biosferei

Cheile Bicazului - Mtii. Hajma?

Muntele Ceahlau

.Muntii Calimani

Muntele Cozia

Muntii Piatra Craiului

Munti i Semenic - Cheile Cara$ului

Munfii Macinului

Jude(u)

Tulcea, Constanta

Cara$-Severin, Gorj, Mehedinfi

Hunedoara

Cara$-Severin

Bistrifa Nasaud, Maramure§, Suceava

Neam{, Harghita

Neamf

Mure§, Suceava

Vaicea

Arge§, Brajov

Cara§-Severin

Tulcea

Suprafata(ha)

580.000

60.100

54.400

28.297

46.369

11.600

8.396

24.041

17.100

14.800

36.664

11.321

Sursa: Ministcrul Apelor, Padurilor $i Protecjiei Mediului, 2000

Cele mai cunoscute parcuri nafionale au intrat de mai demult in circuitulturistic (Retezat, Rodna, Ceahlau, Munfii Apuseni, Bucegi, Domogled-ValeaCernei, Delta Dunarii), desi dotarea cea mai adecvata o au doar Munfii Retezat,Bucegi, Rodna. In cadrul parcurilor naturale se includ urmatoarele spafiigeografice: Porfile de Fier, Gradistea Muncelului-Cioclovina din Munfii Sebesului,Munfii Apuseni, Munfii Bucegi, Vanatori-Neamf, Balta Mica a Brailei.

Rezervafiile biosferei cuprind 645.313 ha, respectiv 45,9% din totalul ariilorprotejate, cele stiinfifice defin un numar de 52 de unitafi cu circa 100.217 ha,urmate de cele naturale cu 527 unitafi si o suprafafS de 122.569,2 ha, precum side monumente ale naturi cu 228 unitafi si 2.174,8 ha. Circa 2/3 din ariile protejatecu excepfia Deltei Dunarii se afla concentrate in aria carpatica si au rol majorin protecfia unor specii floristice, faunistice valoroase.

> Rezervatia Biosferei Delta DunariiUn exemplu elocvent in efortul romanesc de conservare si valorificare a

resurselor naturale prin turism este ,,Rezervafia Biosferei Delta Dunarii"(R.B.D.D.), ca imagine deosebitS a Romaniei turistice si pentru care turismulorganizat nu afecteaza ecosistemele locale, el constituindu-se in factor importantde relansare economics si socials a asezSrilor deltaice.

Orieinalitatea si ineditnl neisainlni hratele Diinarii si oanalplp HP

si plopi negri, ciudSfenia exotica a grindurilor Letea si Caraorman, cele peste280 specii de pasari, fauna piscicola, plajele, climatul, cultura si asezarile acesteizone, unice in Europa, determina turismul itinerant si de sejur, eel stiinfific sausportiv, precum si agroturismul. Turismul in aceasta zona va fi permis numai inlimita capacitafii de suport ecologic a fiecarei zone, pe baza unor autorizafii(permise) de intrare in Delta Dunarii si numai in anumite areale.

Rezervafia Delta Dunarii (580.000 de hectare pe teritoriul Romaniei) includeun sistem ecologic unic in Europa (delta), cu o mare varietate de specii deplante, pesti, pasari (majoritatea fund migratoare si declarate monumente alenaturii) si mamifere. Regimul de protecfie integrals priveste circa 8,7% dinsuprafefe, care includ terenuri permanent sau temporar acoperite cu ape (lacuri,mlastini, stufarii etc.), paduri cu valoare ecologies sau stiintifica ridicata si/saumonumente ale naturii, terenuri emerse (grindurile) care constituie habitatul unorspecii de flora si faunS protejate. Jumatate din suprafafa rezervafiei corespundeunei zone economice, in care predominS terenuri aflate in regim liber de inundafie(70%). Pe langS terenurile indiguite pentru folosinfS agricola, piscicola, silvicasi cele pe care sunt amplasate asezarile, exists si zone (circa 4%) orientate cStrereconstrucfia ecologies, fiind afectate de activitatea antropica.

Constituirea, din 1991, a Rezervafiei Biosferei ,,Delta Dunarii", cu autonomieproprie si prin sprijinul fmanciar al multor organisme internafionale, a facut caturismul sS aibS aici alt statut, si sa fie incurajat eel in sistem organizat, carevalorifica mai bine infrastructura turistica existentS si reduce, cat mai mult,formele de poluare care pot apare in cazul turismului individual, mai greu decontrolat. La nivelul Deltei Dunarii se gasesc 9 zone turistice :

• Zona turisticS Letea-C.A.Rosetti, cu posibilitafi de cazare in orasulSulina si in localitafile rurale limitrofe ;

• Zona turistica Chilia-Padina cu ofertS de cazare in pensiunile rurale dinlocalitatea Chilia;

• Zona turisticS Mila 36-23 cu condifii de cazare in locuinfele localnicilorsi pensiunile din Mila 23;

• Zona turistica Matifa -Bogdaproste cu posibilitSfi de campare pentruturisti;

• Zona turistica Gorgova-Uzlina cu oferta de cazare in localitatea Uzlinain pensiuni rurale;

• Zona turisticS a lacurilor Rosu-Puiu cu posibilitafi de campare pentruturisti;

• Zona turistica la complexului lacului Razim -Dranov cu ofertS de cazarein localitatea Murighiol, la Jurilovca si campingul si complexul turisticde la Portifa;

• Zona turisticS grindul Lupilor-Chituc cu cazare in pensiuni rurale si inlocuinfele localnicilor;

• Zona turistica de interferentS cu apele marine, respectiv Sulina, Sf.Gheorehe. canalul Sondei. erindul Chituc si Gura Portitei cu multiple

Bate Sank: MoldovaTusnad

floristicefaunisticede flora si fauna

•A peisagisticeforestierespeologice

• geologice• parcuri dentrologica

Figura 17. Principalele rezervatii din Romania

protecfie.Parcurile najionale dejin 298 465 ha, circa 23,8%

din tot teritoriul protejat,cu 11 unitati, iar cele naturale au 312378 ha, circa 30,2%

din suprafafa protejata,

cu cat mai pujine

modificari

asupra starii inrfiale.

La ora actuala,

suprafataariilor protejate insum

eaza 11.000 km2, adica 4,8%

din teritoriul national, dincare parcurile najionale reprezinta 100.300,8 ha. E

xista o puternica concentrarea ariilor protejate

in spajiul m

ontan si colinar, fiind cu m

ult m

ai redusa inperim

etral campiilor'si luncilor.

In Tabelul nr. 9 sunt prezentate rezervajiile biosferei si parcurile nationale

. din Rom

ania, care au fost nominalizate pe baza datelor existente

si avand invedere conjinutul

Legii

nr. 137/1995

si 5/2000 privind

protectia mediului

inconjurator. Ariile protejate ocupa la nivelul teritoriului national 197.343 ha,

aproximativ 8,3%

din suprafaja Jarii, avand 855 de areale cu statut special de

Alexandra B

orza, a fost elaborata si statuata, in 1935, Legea protectiei m

ediului.A

ceasta prevedea ediflcarea unor rezervajii intinse, in cadral carora sa se intervina

*o

a g•rt TOU »»

!— ' K)^O Ou) ojD toOCa

1&>-tnta

8«-+

<\«-hca<-f-*-

30

cro]o"

TO

%OXoft

Sn

W

&cao0

•M-J°'

naturala din Rom

ania in Bucegi (intr-o subunitate a acestora - M

untele Cocora).

en<T>

y

ii—*

*•+B"-<-»•

•en

Cu

O

pf-t-ca<

|

ft

5'

faunei dateaza de aproape un secol

si se datoreaza initiativelor unor savanji

romani, precum

Em

il Racovifa, G

rigore Antipa, etc.

conservare deficitara, alte 55 de specii sunt periclitate , 69 specii sunt consideratevulnerabile si 24 de specii sunt foarte rare. Incercarile de ocrotire a florei si

0

tta§-1pG

o

1%3^ooCuften13o

Cu

to

Scr^

c-»-

5'

0?

o>Cu

vulnerabile (171), periclitate ( 39), extincte (74). Un num

ar de 23 au fost declaratem

onumente ale naturii. In lum

ea animala circa 33.085 sunt nevertebrate si doar

de plante si 33 792 specii de animale (2002 - M

inistral Mediului).

Aproape jum

atate din speciile vegetale sunt considerate specii rare (1253),

trecut au fost initiate proiecte de delimitare a unor zone care sa fie protejate de

orice activitate economica. In R

omania au fost identificate circa 3700 de specii

"2. 3>i-h °£3^ ft

5 ^Q3< £?

1-1 •—P> en3 g

Oso £T

0 ^

Cu >g0 !jiCu ^5' !

T3 ^>J

3 ^5p" 2-

li-B" ^

S- 3CO f-*-O *"n 3

l|t— i eni-c 173

en >-"

£- 0C I-!X. OH

' Pe teritoriul Rom

aniei, primele arii protejate au fost constituie inca de la

r 2.8.7.2. A

ril protejate in R

omania

, ^ J „

distructive pentru peisajele naturale.

sprijin pentra comunitatile locale pentra

a obtine venituri suplim

entare prin

limitarea

in schim

b a activitajilor

miniere,

agricole si forestiere

mult m

ai

si prin posibilitajile de desfasurare a activitafilor turistice, aceste parcuri reprezintaimportante resurse ce imbogatesc patrimoniul turistic al unei \aei, diversificandoferta turistica. Constituirea parcurilor najionale si naturale ca produse turistice- se realizeaza insa in contextul amenajarii si dotarii corespunzatoare a acestora,actiune ce are la baza armonizarea functiilor lor stiintifice si turistice.

Structura parcurilor este astfel conceputa meat sa permita o buna conservarea speciilor floristice si faunistice existente dar si derularea unor minime activitafieconomice. In acest context, aceste arii protejare cuprind trei tipuri de zone :

- o prima zona, a§a zisa salbatica, constituie rezervaUa naturalapropriu-zisa, care protejeaza global flora, fauna si peisajul, fiind supusaunui regim restrictiv activitajii umane, care se limiteaza numai lacercetarea stiinjifica;

- o a doua zona, rezervajia integrala, denumita „ tampon ", mai extinsa insuprafata, inconjoara rezervatia stiinjifica, asigurandu-i o protecjieecologica. Este supusa si ea unui regim restrictiv, dar nu exclude uneleactivitati umane, chiar economice, dar limitate. In cadrul ei sunt amenajatealei pentru circulate, uneori si alte construcjii turistice, chiar baze decazare;

- cea de-a treia zona, in mod obisnuit zona periferica, denumita si,,preparc" este constiruita in jurul parcurilor in scopul de a pune ladispozi$ia vizitatorilor aceleasi obiective naturale, carora li se aplicainsa o reglementare stricta de ocrotire. Ea comporta activitafi umane dediferite intensitati, cuprinzand cea mai mare parte a dotarilor turistice,servind ca zona de recepjie a fluxurilor turistice, asigurand dispersarealor ordonata in interiorul parcului.

- Activitatile umane interzise sunt : exploatarile miniere si forestiere,vanatoarea si pescuitul, pasunatul animalelor domestice, practicarea agriculturii,industriei si comerfului, construcjia de baraje, locuinje, linii electrice de inaltatensiune, este limitata construirea cailor de comunicatii etc., adica a tot ceea cear duce la ruperea echilibrului ecologic.

- Activitatile umane permise sunt reprezentate de o serie de acjiunilegate de organizarea turismului (construirea de baza materiala, efectuarea unortrasee marcate, efectuarea de filmari documentare legate de istoricul parcurilorsi al obiectivelor protejate, care sa evidentieze valoarea peisajului, a unorobiective, practicarea unor sporturi: echitatie, canotaj, schi), cercetarea stiinjifica,laboratoare si sta^iuni de cercetari stiinjifice.

Aceste principii sunt valabile, de regula, in parcurile protejate cu suprafetemai mici din Europa, Australia, Oceania, Canada si America de Sud. Parcurilenafionale din Africa permit si unele activitaji umane ca pastoritul, vanatoarea,safari-urile. Unele parcuri nationale din Asia permit organizarea unor mici asezaride cult (Japonia), balneare (India, Vietnam, Indonezia). Parcurile najionale

Amenajarea turistica a parcurilor najionale si naturale variaza de la o {arala alta, asa cum difera si echipamentele turistice ale fiecarui pare, acestea fiinddeterminate, in mare masura, de specificul obiectivelor sale naturale, dotarileexistente, incadrandu-se (cantitativ) in limitele impuse de ecosistemele respective,a caror depasire poate determina perturbarea echilibrului lor. In acest context seaplica mai multe tipuri de suport: ecologic, social, psihologic, economic toateutilizate pentru a limita nivelul de derulare a unor activita{i traditionale alepopulajiei ocale sia fine sub control fluxurile de turisti.

Dotarile turistice cuprind, in general, baze de cazare foarte diversificate(terenuri de campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret,sate de vacanja etc.), baze de alimenta|ie publica (restaurante moderne cu specific,chioscuri, cofetarii etc.), mici magazine pentru corner^ adecvat, instalatii sportive(partii de schi, piscine, piste de patinaj, calarie) si de alte dotari pentrudivertigment, caracteristice fiecarui loc. Dar, indiferent de gradul de dotare alacestor parcuri, fiecare dintre ele trebuie sa aiba un echipament de baza constituitdin instalajii sanitare, aflate in tot cuprinsul parcului, poteci si alei marcate,locuri de odihna si amenajari pentru vizitarea diferitelor obiective naturale.

Alaturi de parcurile nafionale si naturale, ca unitaji operafionale si degestionare, dar si de valorificarea a resurselor naturale prin rurism, putem aminti:

- rezervatiile biosferei, care ocupa areale intinse si fac parte dinprogramele interna|ionale de asistenja si protec^ie. in cadrul lor, pot coexistaasezari si chiar localitaji, in care activitatea umana are caracter permanent sidiversificat;

- rezervatiile $tiintiflce integrate, care sunt portiuni din natura de ovaloare deosebita prin existenja unor elemente floristice sau faunistice endemice,a unor formafiuni geologice reper, a unor situri paleontologice de valoare najionalasau/si universala;

- rezervatiile naturale au dimensiuni variabile si o foarte mare varietatea obiectivelor ocrotite. De regula, sunt ,,esantioane" de natura nemodificata careconfin raritaji naturale (floristice, forestiere, geologice, faunistice, geomorfologiceetc.). Sunt permise anumite intervenjii antropice, dar numai in vederea asigurariicondijiilor optime de protejare a rezervajiei (Fig. 17);

- monumentele naturii, elemente naturale deosebit de atragatoarereprezinta unicate, rarita^i, endemisme, de important na|ionala, care trebuieprotejate prin orice mijloc. Prin dimensiunile lor, monumentele naturii au uncaracter punctual si nu constituie un ecosistem reprezentativ etc.

Toate incercarile de a pune in valoare resursele turistice existente in ariileprotejate are drept finalitate practicarea ecoturismului. Acesta include aceleactivitaji turistice menite sa reduca influenza negativa a turismului de masa, sapermita doar acele initiative cu rol de cunoastere si de simpla vizitare fara apune baza pe dotari turistice si alte amenajari specifice. Potrivit practicilor

geografic, modificand caracteristicile §i calitatea ecosistemelor naturale, deter-minand degradarea unor spajii geografice, mai mult sau mai pu|in extinse,ajungand in stadiul de ,,ireversebilitate". Acest efecte nedorite sj adesea profundnegative au determinat contrareacjii, adoptarea unor masuri legislative,' gasireaunor instrumente eficiente in sprijinul conservarii naturii, definirea unor categoriide arii protejate.

•2.8.7.1. Arii protejate: concept, clasificare

Crearea, amenjarea sj ocrotirea ariilor protejate are un dublu obiectiv:- pe de o parte, protecfia naturii fa{a de aspectele nefaste ale evolufiei

societafii contemporane, care au determinat, in numeroase situa^ii, un procesintens de distrugere a mediului inconjurator, uneori cu implicafii grave asupraechilibrului biologic al spajiului respectiv;

- pe de alta parte, de a proteja cadrul natural pentru al pune la dispozijiaoamenilor pentru odihna §i recreere. Deci, politicii conservarii ,,clasice" a naturii,adica a protecfiei ei impotriva influenjelor negative ale omului, i s-a adaugat inprezent protecfia naturii in folosul omului. Aceasta ca un revers firesc altehnicizarii crescande a societa|ii, cand nevoile umane de compensare fizicS sipsihica se indreapta spre natura, in mijlocul careia oamenii gasesc condifiifavorabile pentru menjinerea sanata^ii §i reconfortarea fizica sj psihica, necesita^ipe care si le pot satisface, in mare masura, practicand turismul. Rela^ia intrecerinfele menfinerii echilibrului mediului natural si cele impuse de practicareaturismului - ca factor important al presiunii antropice asupra naturii - ridica oserie de probleme si intrebari.

Ariile naturale protejate au devenit din ce in cce mai mult, parte a turismului,tocmai pentru ca ele prezinta o stare ideala a mediului inconjurator, mai pu(inafectata de presiunea antropica, un spajiu de recereere pentru cei stresaji de viajacotidiana a marilor ora§e. Zonele naturale protejate sunt considerate de specili§tiiin geografia turismului ca parte a potenjialului turistic natural, resursa turisticace poate fi valorificata ca atare. Ca urmare a existat si exista o disputa permanentalegata de incompatibilitatea intre turism, cu toate componentele sale §i protecjiamediului.

Organismele neguvernamentale de sub egida O.N.U. acjioneaza pentruutilizarea controlata a arealelor naturale protejate ca resursa turistica deosebit devaloroasa. Exista o politica de armonizare intre mediu si societate, fundamentatape definirea ,,limitei de suportabilitate a mediului" (carrying capacity), ce trebuierespectat de utilizator, respectiv de industria turistica. Uniunea International!*pentru Conservarea Narurii (U.I.C.N.) a stabilit si definit chiar o serie de categoriioperafionale de arii protejate:

- parcuri nafionale destinate cercetari §tiin|ifice si turismului de recreere;- parcuri naturale cu rol de conservare a peisajului natural;

'

- rezervajii §tiin{ifice destinate menjinerii unor peisaje rare, in scopulcercetarii stiintifice, dar si pentru menfinerea in patrimoniul natural;

- rezervajii peisagistice destinate pastrarii unor forme de relief sau asociafiivegetale cu valoare estetica;

- monumente ale naturii, care pot fi forme de relief unice, sau specii deplante si animale rare, pe cale de disparijie, situate in exteriorul sau interiorulperimetrelor construite.

Indiferent insa de numele pe care il au, scopul lor este ,,de a conserva, cateste posibil, natura in stare virgina, de a modela peisajul dupa principii estetice,{inand cont de exigence biologice si economice si de a procura odihna tuturorcelor care cauta repaus, voie buna si pace". Ele sunt create pentru a beneficiade avantajele lor atat generajiile actuale, cat si cele viitoare. ,,Noi vrem saprotejam natura, nu numai pentru ea insasi, dar mai ales pentru oamenii carecauta in ea o sursa de bucurie, sanatate si recreere inteligenta" spunea Dl.Sonnemann (Germania) inca din 1970 (Consiliul European, ,,Raport asupra creeriiparcurilor naturale, regionale si parcurilor naturale de frontiers", Doc, 2708/1970.). f

> In spiritul acestor principii, parcul national este definit ca ,,un arealrelativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate deexploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectelegeomorfologice si habitatele sunt de un interes stimjific, educativ si recreativdeosebit, sau care define un peisaj natural de o mare frumusefe; unde autoritateacea mai competenta a farii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat maicurand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, de intarireefectiva a respectului fa$a de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici careau justificat stabilirea lui; unde vizitatorilor le este permisa intrarea in condijiispeciale pentru scopuri de cercetare, educative, culturale si recreative" (SimonaMarinescu Condurafeanu-Fesci, 1985.)-

> Parcurile naturale au fost organizate mai tarziu, crearea lor fiinddeterminate de dezvoltarea crescanda a turismului, reprezentand primul conceptpentru a veni in ajutorul faunei persecutate si florei ameninfate. Ele desemneazaun teritoriu de o frumusefe aparte, care grupeaza o serie de atracjii turistice,respectiv fenomene naturale originale, monumente istorice si de arta, elementenaturale originale, elemente de etnografie si folclor si care, fara a se prejudiciaechilibrul sau natural, servesc recreerii populafiei.

Aceste defmijii subliniaza cele doua funcjii fundamentale ale parcurilornationale si naturale: funcfia ?tiin(ifica, de conservare a resurselor naturale sifuncfia turistica, de satisfacere a necesitatilor culturale, de odihna si recreere aoamenilor. Ideea organizarii parcurilor nafionale si naturale a aparut, mai intai,in {arile dezvoltate din punct de vedere industrial ca o motivate sociala §ieducativa.

Prin frumusetea peisaielor. ttrin asoectele originale. remarcabile ale comno-

vanatorii, numarul exemplarelor ce pot fi vanate se stabile§te anual, deinspectoratele silvice, vanarea speciilor deosebite: urs, capra neagra, ras, lupfund posibila doar pe baza unor aprobari. In prezent, Asociajia Generala aVanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (circa 53.000 vanatori si 130.000pescari sportivi), si nu numai, se ocupa de intrejinerea fondurilor de vanatoaresi pescuit, de buna gospodarire a vanatului, de organizarea partidelor sicompetitor interne si Internationale si este membra a organismelpr Internationalede profil.

Impreuna cu Romsilva dispune de 119 cabane de vanatoare si de drumuride acces la fondurile de vanatoare. De retinut ca un numar de 25 de cabane devanatoare (Tab. nr. 8), situate in zona montana §i apartinand S.N.Romsilva, suntin prezent destinate turismului international de vanatoare, fiind deservite depersonal silvic specializat in vanatoare si ocrotirea vanatului (ele nu sunt inclusein circuitul turistice general).

Tabelul nr. 8

Cabane silvice pentru vanatoare

Judetul / Cabana

Alba

1. lezer

2. Babele

3. Oa$a

Arge?

4. Piatra Craiului

Baciiu

5. In{arcatoarea

Bistrita

6. Colibija

7. Dealu Negru

Cluj

8. Varu

9. Izvoarele Cernei

Covasna

lO.Cormos

11. Bodvai

Harghita

12. Ivo

Munjii Trascau

Mun(ii §ureanu

Munjii §ureanu

Munjii Piatra Craiului

Mun{ii Tarcau

Munjii Calimani

Munfii Bargaului

Munfii Gilau-Muntele Mare

Muntii Mehedinfi

Mun^ii Intorsurii

Munjii Intorsurii

Muntii Giueeu

Continuare — Tabelul nr. 8

13. Lacul Ro$u

Hunedoara

14. Aujel

15. Reciu

16. Cotu Jiefului

17.Campusel

Maramure$

18. Novat

19. Izvorul Izei

20. Poiana

Mure?

21. Lapusna

Neamf

22. Teiu?

Prahova

23. §tevia

Suceava

24. Darmova

Valcea

25. Obarsia Lotrului

Munfii Suhard

Munfii §ureanu

Munfii Parang

Munjii Parang

Munfii Retezat

Munfii Maramure?

Munjii Rodnei

Munfii Jible§

Munfii Giurgeu

Mun^ii Tarcau

Mun{ii Baiului

Obcinele Mestecani?

Munfii Lotru

Sursa: S.N. Romsilva, 2003

'

Dupa cum este cunoscut, acest segment al ofertei turistice se adreseaza maiales celor cu venituri ,,peste mediu" si necesita o capacitate specifica de organizare,informare si educare. Pentru ruristi sunt valoroase exemplare cu statut de trofeecare sunt materializate prin marimea blanurilor, pieilor, coarnelor. Privit peansamblu, Romania define un valoros potential cinegetic care poate determina oevolufie pozitiva a turismului de vanatoare ce poate contribui la crestereaincasarilor valutare in turism si promovarea unei imagini turistice atractive cadestinajie turistica pentru potentiali clienti cu venituri deosebite.

2.8.7. Potentialul turistic al ariilor protejate

Intervenfiile antropice din ce in ce mai agresive, presiunea antropicaputernica si in continua cre§tere - datorata, in principal, proceselor de

rol - de a objine resurse de carne si piei, blanuri §i de a apara prin reducereaefectivelor faunei salbatice a culturilor agricole §i a animalelor domestice. Inperioada medievala, premoderna si chiar actuala practicarea excesiva a vanatoriia condus la dispari^ia unor specii- zimbrul, bourul, castorul sau la scadereadrastica a efectivelor- capra neagra, lup, ras, pisica salbatica, jder de padure.Vanatorile s-au derulat cu utilizarea armelor de foe, a cainilor de vanatoare, asoimilor dresaji.

Ultimele reglementari legislative in domeniu (Legea 103/1996, si Legea654/2001) arata ca fondul cinegetic al Romaniei reprezinta o resursa naturala deinteres national si international si care este astfel gestionata incat sa permitaconservarea biodiversitajii faunei, menfinerea echilibrului ecologic si practicareavanatorii in sistem organizat sau individual. Suprafaja unui fond de vanatoareeste de circa 5000 ha la campie, 7000 ha la deal si podis., 10.000 ha la munte.Gestionarea acestor fonduri se face de catre Regia Nationals a Padurilor,Asociajiile Generale a Vanatorilor §i Pescarilor Sportivi, unitajile de cercetarestiinjifica cu profil cinegetic si de alte organizajii vanatoresti constituite in modlegal. Repartijia fondurilor face ca circa 68% sa aparjina organizajiilor vanatoresti,30% unitajilor din Regia Najionala a Padurilor, 2% pentru protecjia fonduluigenetic al unor specii valoroase de vanat, pentru derularea unor activita^i decercetare stiinjifica si unitaji de inva$amant cu profil silvic.

Activitajile de vanatoare sunt permise pentru 25 de specii de mamifere(bizam, capra neagra, cerb lopatar, dihor, iepure, jder, hermelina, marmota, mistre{,nutria, nurca americana, rasul, veverija, sacalul, viezurele, vulpea, etc.) si pentru59 de specii de pasari din care peste 70% de apa (2 specii de beca^ine, 5 speciide gaste salbatice, 16 specii de rate salbatice, 2 specii de sitari, 4 specii de sturzi,prepelite, potarnichi, ierunci, cocosi de munte, porumbei gulerati si de scorbura,turturele, 4 specii de ciori, etc.). Prin vanatoare, ca acjiune, se in^elege cautarea,starnirea, urmarirea, haituirea, ranirea, uciderea si capturarea finala a vanatuluisau orice alta activitate cu aceia§i fmalitate pentru vanatori.

In functie de diversitatea formelor de relief, de oferta trofica si cerin^eleecologice ale fiecarei specii, reparti^ia vanatului este inegala. La nivelul teritoriulnational exista mai multe zone cinegetice (Fig. 16) care se deta§eaza prin speciicinegetice caracteristice fiecareia:

• zona I - care cuprinde arealele de pajisti si pasuni alpine din MunjiiRodnei, Calimani, Ceahlau, Ciucas, Bucegi-Fagaras, Lotru-Cindel, Parang, Retezatfiind cunoscute pentru capra neagra, niarmota, cocos de mesteacan etc.

• zona II - include spatiul montan cu paduri de conifere si de amestecconifere cu fag, cunoscute pentru urs, cerb, ras, mistret, caprior, jder, ierunca,cocos de munte etc.;

• zona III - inglobeaza arealele colinare inalte sj de podis., cu paduri defoioase in principal, unde dominante sunt: mistretul, capriorul, cerbul, lupul,vulpea, iepurele etc.;

• zona V - ocupa, in special, balfile si teritoriul luncilor, cu variate speciide balta: raje si gaste salbatice, lisije etc.

I c a p r j n c a j i r a—1 terb $i nrs[Jjl cilprior 51 mis t re t^3 icpiire $i t . i z i i n• v a n d t do baits B U L

Figura 16. Principalele zone cinegetice din Romania

In cadrul acestor zone de interes major s-au constituit (pentru o mai bunagestionare si valorificare a fondului cinegetic), la nivelul fiecarui jude|, fondurilede vanatoare (peste 2500). Exista judeje cu un numar mare de asemenea fonduri,si anume: 40-50 fonduri in Maramures, Suceava, NeamJ, Valcea, Gorj,Cara§-Severin, Arges; 20-40 unitaji in Covasna, Harghita, Bra§ov, Sibiu, Buzau,Alba; iar cu fonduri reduse judejele Braila, Gala^i, Constan{a, lalomija, Calarasietc.

Dupa bogajia, varietatea si numarul de exemplare ce se pot vana, pe primelelocuri se afla judefele care au {inuturi colinare si de podis, dar valoarea economicsa vanatului este mai mica. Fauna montana, in schimb, are o valoare cu mult maimare, ea oferind cele mai renumite trofee. Din anul 1997, in fiecare an seorganizeaza, in comuna Poiana Marului (Brasov), sarbatoarea ,,Vanatoare inCarpafi".

Pe teritoriul Romaniei vanatoarea are vechi tradifii, reglementarea acesteiaprin lege realizandu-se inca din 1851 in Translivania prin introducerea permisuluide DOrt arma. in 1854 a nermisului de vanatnare si arml 1886 m Tarilp Rnmanp

,o

Pentru marirea valorii recreative a padurilor din zona periurbana a Bucu-restiului (Baneasa, Sinesti, Snagov, Caldarusani, Cernica, Pustnicul, Comana,Mogosoaia) si, implicit, pentru crearea unor condijii civilizate de odihna si recreerea vizitatorilor in mijlocul naturii, sunt necesare masuri pentru imbunata|ireainzestrarii naturale a padurilor si echiparea tehnico-edilitara a acestora.

2.8.5. Potentialul turistic al faunei

Fauna, ca si vegetatia, se impune prin varietate, densitate si valoareatrofeelor, din punct de vedere turistic prezentand importan|a prin valoarea saestetica, recreativ-cinegetica si stiinjifica. Desi are o mobilitate accentuata inspatiu, fauna se structureaza, la randul sau, altitudinal, contribuind la individua-lizarea unor asociatii faunistice deosebite, cu numeroase elemente de interescinegetic.

• Etajul faunistic al stepei §i silvostepei cuprinde, in special, specii adaptatela conditii climatice specifice si resurse naturale vegetale limitate. Suprafejeleocupate cu fauna salbatica sunt cu caracter insular, reduse ca marime si includun mare numar de specii de rozatoare (grivan cenusiu, popandau, harciog, orbete,soarecele de camp). Alaturi de acestea exista si cateva specii de mamifere cuvaloare cinegetica precum iepurele de camp si de vizuina, dihorul de stepa sidihorul patat, bizamul, lupul, vulpea, viezurele. Pasarile sunt mai numeroase:potarnichi, prepelite, fazani, grauri, ciocanitori, dumbravenci, ciocarlia de Baragansi de stol, privighetori, mierle, fase de camp, soimul randunelelor, sorecarulmare, eretele alb. Pe cale de disparijie sunt dropia, spurcaciul, declaratemonumente ale naturii. Reptilele sunt reprezentate prin serpi, soparle de camp,broasca Jestoasa de uscat. Pe cursurile inferioare ale raurilor traiesc numeroasespecii de pesti, valoroase pentru pescuitul sportiv, precum: somnul, crapul, bibanul,linul, stiuca, babusca, platica, {iparul, carasul; in domeniul apelor statatoarenaturale sau amenajate predomina crapul indigene si chinezesc.

• Etajul faunistic al padurilor de stejar este specific zonelor de dealuriinalte si munti mijlocii si se caracterizeaza printr-o mare varietate a speciilor sidispersie spajiala. Pe acest spajiu geografic se fac interference intre speciilefaunistice montane si eel din zonele de campie care tranziteaza pe termen scurtin ambele sensuri. Fauna specifica acestui areal cuprinde: veverija, iepurele,lupul, vulpea, pisica salbatica, mistretul, ursul. Pasarile sunt reprezentate de:codobatura, gaija, pitigoi, sturzul de vase, gaia rosie, graur, mierla, viesparul,ciocanitoarea, bot grosul, fiuierarul de munte, s.a., iar reptilele cuprind, inprincipal, sarpele orb, soparla de camp, gusterul broasca rosie de padure. Cursulmijlociu al raurilor include o flora acvatica specifica (muschiul de apa, piciorulcocosului de apa, broscarija, ciuma apelor), iar fauna piscicola cuprinde grindelul,lipanul, mreana, scobarul;

lup, vulpe, viezure, pisica salbatica, jder de piatra, pars), rozatoare (veveri$a,iepure), pasari cantatoare - ierunca, porumbelul salbatic, codobarura, fluierarulde munte, pitigoiul de livada, pifigoiul de munte, ciocarlia de padure, ciocanitori,s.a. fauna acvatica bogata (clean, mreana, zlavoaca etc.);

• Etajul faunistic al padurilor de conifere, sau amestec fag cu conifere,este mult mai bogata in fauna cinegetica de talie mare: urs, cerb, ras, jder, darsi pasari: cocosul de munte, (prezent doar in nordul \arii, ip Munjii Maramuresuluisi Rodnei, la izvoarele Bistritei), cocosul de mesteacan (protejat de lege, ca sicocosul de munte, si prezent in cateva areale in Mun^ii Calimani si Cearcanu-Mara-mures, unde se ala si rezervafie specializata in ocrotirea acestei specii: Cornedei- Ciungii Balasinii) (Cianga N., 2002), ierunca, gainusa de alun etc. Acvifaunaeste dominata de pastravi, lipan, lostrija (pe Bistrija Aurie, Viseu - in aval deViseu de Jos si chiar pe Somesul Cald, regenerata in crescatoria de la Gilau).

• Etajul faunistic al zonelor alpine si subalpine se remarca prin un numarmai redus al speciilor faunistice datorita condijiilor climatice mai aspre si formelede vegeta|ie mai modeste. Se remarca cateva specii: capra neagra, marmota,vulturul barbos, vulturul plesuv brun, acvila de munte, vanturelul rosu, pietraruletc. In golurile alpine insorite apar: vipera comuna, soparla de munte, broascade munte.

In concluzie, din punct de vedere turistic, etajul forestier este acela careconcentreaza cea mai mare varietate de specii de interes cinegetic, din categoriavanatului cu blana si cu o valoare a trofeelor remarcabila chiar pe planinternational. Se contureaza chiar areale care ofera conditii deosebite de favorabilehabitarii ursidelor (Rodna, Calimani, Curghiu, Harghita, Vrancea, Sureanu);cervideelor (Obcinele Bucovinene, Munfii Bistrifei, Harghita, Vrancei, Buzauluietc.), caprelor negre (ocrotite de lege)(in zona alpina a Carpa^ilor Meridionalisi Mun|ilor Rodnei), care in cazul turismului cinegetic - de vanatoare oferatrofee deosebit de valoroase.

Prezenta unei faune bogate a favorizat, in cadrul activitatilor turistice,dezvoltarea unor forme recreative specifice: vanatoarea si pescuitul. Cu toateacestea, din fauna Romaniei doar o mica parte prezinta interes cinegetic (40%),cele mai reprezentative fund: cocosul de munte si de mesteacan, fazanul, ierunca,gasca si raja salbatica, potarnichea, prepelija, sitarul, bizamul, nurca, vidra,marmota, jderul, capra neagra, capriorul, cerbul, ursul, mistretul, iepurele, lupul,vulpea, pisica salbatica etc.

Posibilitatile de a vana se bazeaza pe existenta fondurilor de vanatoare,care sunt repartizate astfel: 68% organizajiilor si asociafiilor vanatoresti legalconstituie; 30% Regiei Najionale a Padurilor; 2% pentru realizarea rezervatiilorde geofond si de cercetare cu profil silvic.

2.8.6. Zone cinegetice

2.8.4. Spatii verzi recreative fn zona periurbana a Bucure§tiului

Pentru orasul Bucuresti suprafaja padurilor-parc si a padurilor de agrementnecesare la 1000 locuitori este de 30 ha, iar distan{ele la care se pot situa acesteain funcjie de marimea orasului sunt de pana la 35 km pentru padurile-parc si35-50 km pentru padurile de agrement. Gradul de solicitare a populajiei urbanepentru recreere este in funcfie de accesibilitatea padurii, distanfa fa{a de oras,peisajul silvestru, dotarile din padure.

Padurile-parc, situate in zona periurbana interioarS a orasului (0-35 km)sunt dotate cu drumuri de acces, cu poteci, parcaje auto, restaurante, bufete. Aicisunt create condifii pentru odihna de scurta si lunga duratS (poieni si pajisti,campinguri, cabane, hoteluri), pentru recreate si odihnS (stranduri, cinematografe,biblioteci) si pentru practicarea jocurilor distractive si sportive (amenajaii specialepentru cros, calarie, tir, tenis, volei). In zona periurbana a Bucurestiului PadureaBaneasa si Snagov sunt incadrate in categoria padurilor-parc. (Fig. nr. 15).

Padurile de agrement, care se identified de fapt cu padurea de recreere,sunt acele paduri situate, de obicei, in zona periurbana exterioara (30-50 km),sau chiar in cea interioara, care prezinta un interes deosebit din punct de vedereturistic sau stiinjific; peisajele naturale valoroase sau punctele de perspectivacare atrag excursionistii sunt amenajate sumar, pentru nevoile sociale alepopulafiei: drumuri de acces, locuri de adapost, poieni.

In funcjie de accesibilitatea padurii, amenjarile de interes social, cadrulnatural in care sunt amplasate obiectivele de interes turistic sau stiinjific, peisajelenaturale intalnite, distan^a la care padurile se afla de ora§ si starea drumurilor-padurile de recreere din zona periurbana a Bucurestiului se impart in 4 categoriide valori pentru agrement si recreere:

I. Grupa I - excepfionale sau foarte bune: Snagov-parc, Baneasa,Caldarusani, Andronache, Pustnicul, Crenica, Mogosoaia, Sinesti, Zavoi-Buda,Zavoi-Adunati Copaceni, Cernica §trand, Dumitrana;

II. Grupa II - bune: Comana, Raioasa, Cotroceanca, Malu-Spart, Cascioarele,Zavoaiele Argesului, Socola, Bogdana, Motoc, Saftica, Balotesti, Caciulafi,Pasarea, Gulia, Lucianca, Calugareni, Crucea-Fantanele;

III. Grupa III - satisfacatoare: Izlaz, Padina Tatarului, Moara Vlasiei,Corbeanca, Buciumeni, Stefanesti;

IV: Grupa IV - slabe: Runcu, Tiganca, Teius, Babele, Campurelu,Dragomiresti, Ciocanesti, Singureni Deal.

Sub aspectul folosirii padurilor pentru agrement si recreere deosebim:• Paduri intens solicitate: Baneasa, Snagov Pare, Pustnicul, Cernica,

Mogosoaia, Andronache, Buda, Adunafi-Copaceni, Sinesti, Fundu-La-cului, Socola, Bogdana;

• Padurile mnderat xnlicitntp- 7.avnaiplp Aropcnlni Mnar

Nicule$ti Peris

Tunari /tefaneftl

Joita \\Dragomiresti Vale

Adunatii Copaceni

drum nationaldrum judetean +-no™> camping,

, aeroport AP°P?S .. ,-<- re|ea hidrograttca * baza nautlc5

lacuriuri, spafii verzii ., •

m^nastiri, biserici,monumente de arhitecturS -• L-

alea Draguluj

VGostinari

Figura 15. Bucurejti ?i imprejurimile sale

• Paduri slab solicitate: Comana, Calugareni, Crucea, Padina, Islaz, Gulia,Lucianca.

• Paduri nesolicitate (partial solicitate): majoritatea trupurilor mici de

a) Padurea-parc - constituie o zona de agrement deosebit de importantadin zona periurbana; face parte din categoria padurilor sociale cu funcjii derecreere, are de obicei peste 100 ha suprafaja si rezulta in urma amenajariipadurilor, sau a unor par^i din padure, prin introducerea unor specii floristiceoraamentale, lnfiin|area unor drumuri si alei, dotari cu caracter utilitar si deservire a vizitatorilor.

In vederea organizarii in plan orizontal, parcurile de recreere secompartimenteaza in 2-3 zone: de odihna pasiva; de odihna activa; mixta.

• Zona de odihna pasiva este rezervata cu precadere plimbarilor in aerliber, prezentand ca motivate si diferite puncte de atracjie (poieni, rejeacorespunzatoare de alei si poteci, restaurante, gradini zoologice etc.); este o zona,,linistita" situata la distance mai mari fa{a de caile de comunicajie si mijloacelede transport. Se impune dotarea zonei de acest tip de band (in lungul aleilor silocurilor de popas), adaposturi de ploaie, panouri de orientare, cosuri etc., iarpentru diversificarea peisajului se recurge la ameliorarea compozijiei arboretelormai ales pe traseele de plimbare.

• Zona de odihna activa se caracterizeaza prin prezenja unor amenjari sidotari speciale, cum sunt: terenurile de sport de diferite tipuri (tenis, badminton,fotbal, handbal) plaje, stranduri, poieni pentru jocuri de grup, poteci pentruorientare turistica si drumejie, cicloturism, calarie, vetre pentru foe, band, cosurisi lazi pentru gunoi menajer etc. Ea este situata in imediata apropiere a mijloacelorde transport, la marginea masivelor impadurite, suporta 20-50 vizitatori/ha/zi §ipermite odihna, luarea mesei, adapostirea in caz de timp nefavorabil.

• Zona de odihna mixta imbina caracteristicile spajiilor de odihna activacu cele de odihna pasiva. Suprafaja padurilor-parc cu func^ii de odihna, derecreate si odihna este supusa, deci, parcelarii, pentru a objine diferite efectepeisagistice, pentru a ,,deschide" perspective care sa puna in valoare toateobiectivele turistice de valoare (puncte de belvedere, poieni, izvoare, stancariietc.), iar in cadrul parcelelor se constituie areale unde exista, sau vor fi amplasatedotari specifice pentru recreere si odihna, campinguri, unitafi de alimentajiepublica etc.

Desi asigura, in primul rand, recreerea la sfar§it de saptamana, padurile-parccreeaza un cadru optim si pentru odihna de scurta durata, dispunand de hoteluri,moteluri, popasuri turistice. Ele se pot organiza si in zone balneare, climatericeimportante, cu condifia sa existe posibilitaji lesnicioase de acces. Exemple tipicede paduri-parc sunt: Snagov, Trivale din Pitesti, Crangul Buzau de la Buzau,Lacul Sarat din zona Braila, Bucov Pare, Paulesti Pare in zona periurbana aPloiestiului, Capela - Cetatuia la Ramnicu Valcea, Padurea Verde de la Timisoara,Hoia de la Cluj, Poiana Brasov si Varte - Stejaris din Brasov, Pare Oras de laAlexandria etc.

b) Padunie de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se

prima categoric de paduri, ele dispun de dotari si amenajari sumare, reprezentateprin drumuri si poteci marcate ce due la obiectivele turistice existente in zona(cabane, puncte de belvedere, cabane vanatoresti si pastorale etc.). Structura sicompozitia padurilor de agrement este, cu rare exceptii, naturala, spre deosebirede padurile pare unde sunt frecvente formele structurale ,,gradinarite" §i,,cvasigradinarite", plantatiile decorative.

In cazul zonelor impadurite, constitute in spa^ii verzi recreative si deagrement, trebuie evitate taierile rase in scopul ob|inerii de masa lemnoasa,practicandu-se doar taieri de igienizare, taieri de ingrijire prin care sa se asigureo compozitie variata si o vizibilitate la minimum 100 m. Atunci cand sereorganizeaza spajiul verde recreativ sau se extinde, in urma suprasolicitariizonelor existente, se fac si taieri mai insistente, de extindere si de deschidere denoi poieni, respectiv taieri pentru realizarea cailor de acces, sau a dotarilorspecifice.

Padurile de agrement constituie o rezerva posibila pentru extindereapadurilor-parc. Alaturi de padurile-parc, padurile de agrement intens solicitatede popula^ia urbana din vecinatate, sau de alti vizitatori, care se remarca prinvalente estetice si recreative deosebite sunt numeroase: Cernica, Pustnicu,Mogosoaia, Saftica, Comana, Calugareni, Zavoiu Buda, Malu Spart-Cascioarele(in teritoriul Bucurestiului, jude^ul Giurgiu); Ceala, Mandruloc (in teritoriul Arad,judetul Arad); Uileac, Poiana Vanatorilor, Baile Felix si Baile 1 Mai (in teritoriulOradea, judetul Bihor), Dumbrava (in teritoriul Bistrita, judetul Bistrita); Tampa,Poiana Brasov, Dambul Morii, Paraul Rece, Stejaris (in teritoriul Brasov, judetulBrasov); Feleac, Faget, Baicu, Horia (in teritoriul Cluj, judejul Cluj), Suga§,Arcu§, Fantana Popii (in teritoriul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna), Balvanyos(in teritoriul Miercurea Ciuc, jude^ul Harghita), Borsec (in teritoriul Borsec,jude^ul Harghita), Fagul Inalt (in teritoriul Gheorghieni, judejul Harghita), Valeade Arama, Zanoaga, Poienari (in teritoriul Deva, judetul Hunedoara); PadureaMare, Baronul Stejaris (in teritoriul Tg.Mures, judetul Mures); Dumbrava, Teius,Cisnadioara, Carmen Paltinis (in teritoriul Sibiu, jude^ul Sibiu); Barzavita, Calnic(in teritoriul Re§ita, judetul Caras-Severin), Padurea Verde, Bistra, Selesteanu,Hotar, Bazos, Ghioroc (in teritoriul Timisoara, jude|ul Timis); Berarie, Frumusana,Ferneziu (in teritoriul Baia Mare, jude^ul Maramures); Neptun - Comorova (interitoriul Constanta, judejul Constanta); Eminescu (in teritoriul Baneasa, judetulConstanta); Trivale, Grigoresti, Valea lui Drag, Zavoaiele Argesului (in teritoriulPitesti, jude^ul Arges); Odaia Sarbilor, Geangoiesti (in teritoriul Targoviste, jude^ulDambovi^a); Lacul Sarat, Tudor Vladimirescu (in teritoriul Braila, jud. Braila),Straharet (in teritoriul Slatina, judetul Olt); Crangul lui Bot, Bucov Pare,Paulesti-Parc, Paulesti-Sanatoriu, Crangul Teiului (in teritoriul Ploiesti, judejulPrahova); Pare Oras. (in teritoriul Alexandria, jud. Teleorman); Lunca Mischii,rvrnplp Mnflpni C\n tfritnriiil frainva indfthil noli"*: Canela Cetatuia fin teritoriul

tipul cinegetic - include padurile caracterizate printr-un fond cinegeticvaloros, care ofera posibilitaji de recreere prin vanatoare;tipul piscicol - cuprinde padurile pe langa care exista lacuri sau apecurgatoare populate cu pesti (pescuit sportiv);

Tabel nr. 7Functiiie indeplinite de padure

Rolul functional

Functie sanitara

Functie recreativa $ide agrement

Functie estetica

Tipul functional

Moderator climatic

Igienic

Cinegetic

Piscicol

Juristic

Cadru pentru campare,sport etc.

Agrement

Peisagistic

Cadru peisagistic pentru

EfectuI functional

Ambianja naturala terapeuticain cazul unor maladii

lonizarea si purificarea aeruluide praf, fum, gaze nocive,microorganisme etc.

Satisfac{ii si produse vSna-toresti, divertisment, deconec-tare, recreere, reconfortare

Satisfacti i legate depescuitulsportiv, divertisment, deconec-tare, recreere, reconfortare

Cunoastere, drumejie, educate,recreere, reconfortare

Adipost pentru tabere sezo-niere, campinguri, terenuri desport etc.

Odihna si destindere in mediunatural, plimbari si altedistracfii

Armonie organica, favorabila,,gandirii pozitive", stimulariisentimentului de frumos

Soprirea valorii estetice a unor

tntregirea lor cu un cadrupeisagistic adecvat

- tipul recreativ - padurile ce ofera turistilor o ambianja deosebita,reconfortare, recreere prin deplasari pe trasee turistice mai lungi, drumetie,posibilitatea cunoasterii naturii etc.

- tipul cadru pentru camping - include padurile dotate cu instalajii specificegenului camping (casute, sat de vacanja);

- tinul

practicarea de sporturi usoare, recreere de scurta durata (pana la o zi) pentrupopulajia urbana din orasele limitrofe (Bucuresti, Timisoara, Craiova, Pitesti,

Sibiu, Brasov, etc.).

2.8.3. Fondul forestier recreativ din zonele periurbane

Cautarea de spatii libere verzi, cu sau fara dotari recreative, in teritoriulperiurban, se datoreaza in mare masura dezvoltarii insuficiente a sistemuluirecreativ in orase. Cadrul recreativ periurban, cu elementele sale naturale specifice,cu posibilitatile inedite oferite recreearii este o realitate ce nu poate fi neglijata.Padurile, cursurile de apa, lacurile, diferitele forme de relief impreuna cu rejeauade circulate care asigura relatii teritoriale contribuie la dezvoltarea fenomenuluirecreativ din aceste zone, conduc la accentuarea formelor colective si individuatede recreere in teritoriu periurban, indeosebi recreerea in padure.

Recreerea trebuie privita, dupa cum spunea scriitorul german Scheller, caun fenome de trecere de la o stare ,,violenta", la starea care este ,,normair,idealul recreerii fiind linistea launtrica unita cu miscarea fizica. Recreerea inpadure are efecte si mai evidente, determine revitalizarea temporal a organismuluiuman stresat de atmosfera urbana, improspateaza fizicul si psihicul uman,constituie "... un strop de vitalitate smuls de organismul uman ambianjei naturalesilvestre, pentru refacerea propriei vitality, o veritabila silvoterapie, un antidotimpotriva stresului urban (Patrasciociu N., sa.a 1987).

Cele mai reprezentative zone de agrement de utilitate turistica sunt,padurile-parc" si ,,padurile de agrement". Importanta lor, necesitatea organizarii,amenajarii, extinderii acestora, cresterea valorii lor recreative sunt determinatede factorul demografic, materializat prin cresterea populatiei si intensificareapresiunii acesteia asupra padurilor din jurul oraselor, cu scopul de a asiguracondole de mediu si ambianja necesara odihnei si agrementului. Capacitatea derecreere, valoarea recreativa a padurilor cu functie predominant* de agrement(functie sociala), din zona periurbana, depinde de calitajile elementelor naturalespecifice fondului forestier si cadrului natural stajional, dar si de echipamentelesi dotarile tehnico-edilitare destinate agrementului recreerii.

Cele mai reprezentative si importante spa^ii verzi recreative prezente inperiurban - padurile-parc si de agrement - necesita permanent lucrari de organizaresi amenajare, de extindere in teritoriu, pentru a spori capacitatea de a-si exercita,in condi|ii optime, functiile sociale. Organizarea sau reorganizarea acestor teritoriipun problema reasezarii zonarii func^ionale a padurii supuse presiunii crescutea populatiei urbane din marile orase din vecinatatea, sau chiar in tranzit, nuinainte de a analiza insa situajia actuals si de perspectiva a dezvoltarii centrelorurbane din apropierea acestor paduri, luandu-se in considerare ritmul de cresterea numarului de vizitatori in oerspectiva si cerintele acestora, cresterea nivelului

,,Padurea nu este numai un mic univers vegetal, ci si o entitate de ordinestetic si afectiv, mai ales pentru neamul nostru romanesc, care si-a mentinut simodelat fiinfa in cetatea vegetala de peste versanjii cununii carpatine". (Dinu V.,1984)

Padurea, indiferent ca-si face aparijia in arealele de campie, de deal sau inzona montana, introduce in spafiul acestora o nota de varietate, de armonie sichiar farmec, le asigura un cadru emotiv, cu multiple implicajii de natura esteticasi psihologica. Scut viu, viguros si impunator al spafiului geografic romanesc,padurea ni se infatiseaza ca un element dominant de peisaj - armonios si deosebitde frumos privindu-1 din afara, in ambianja reliefului accidental mai ales. Darfrumusejea si farmecul cresc pe masura ce patrundem in imparajia ei, in templeleintunecate ale codrilor seculari de rasinoase sau sub inaltele cupole verzi alepadurilor de fag.

Funcfia estetico-peisagisticd a padurilor noastre se exercita sub variateforme: imbracand versanjii bazinelor hidrografice, versanjii lacurilor de acumulare,intrerupand uniformitatea vastelor campii tabulare din Campia Romana, acoperindterenurile cu exces de umiditate etc.

Formele de viaja atat de complexe si variate ale padurii, frumusefeaspecifica, schimbatoare de la un anotimp la altul, farmecul greu de definit siatractiv al fiinfei ei explica de ce, in toate timpurile, padurea a furnizat literaturiipopulare si culte, si artelor nesecate izvoare de inspiratie. Pentru tofi marii poe$i,ca si pentru anonimul mare poet popular, arborele si padurea au constituit sursainepuizabila de inspiratie a unor opere care s-au inscris in tezaurul spiritualitajiiuniversale.

,JSurdzdtoare copildriei, binevoitoare dragostei, compdtimitoare bdtrdnefii,tofi gdsesc in ea posibilitatea de a continua un vis?" nota Anne de Noaillesdespre padure, in care dupa lasatul serii „... vezi §i auzi §oaptele frunzei cdtrefrunza, ale tufi§ului cdtre tufis., murmure, suspine; pasarea se atinge u$or depasdre, insecta i§i face drum sub cupolele pddurii ... ".

Funcfia turisticd define un rol major in valorificare economics a padurii,care dincolo de exploatarea ofera si sansa de conservare si refacere ecologica.Fondul forestier cu utilizare in activita^i turistice este inclus in nomenclatoarelesilvice ca paduri de agrement, de recreere si protectie sanitara (paduri de interessocial) (Fig. 14).

Funcjia de agrement, de recreere exprima destinatia ei in plan social conferitaprin valorificarea complexa, prin amenajare si gestionare durabila, a capacitatiiacesteia de a satisface motiva|iile si cerin|ele turistilor de a se apropia de naturasi de un mediu curat, fiind permise o serie de activitati recreative precum:vanatoarea, pescuitul, turismul de drumetie si orientare turistica, camping, sporturiusoare si agrement, etc.

In prezent, acest tip de paduri insumeaza 2,45 mil. ha (N.Patrascoiu sicolab., 1987), grupate pe patru clase, din care trei prezinta importanta deosebita

Protec{ia solurilor cottteroziunilor

Protecfia regimapelor

ra Protecfia contra factorilorclimatici daunStori

Protecfia intereselor 5tiinfificerezervajii, parcuri

PADUREA DE INTERES SOCIAL

FUNCJIE RECREATIVA§1 AGREMENT

Figura 14. Schema clasificarii polifunctionale a padurilor de interes social

- padurile de pe o raza de 40 km in jurul oraselor cu peste 100.000locuitori; 25 km in jurul oraselor cu o populate de 20.000-100.000locuitori; 15 km in jurul oraselor mici, sub 20.000 locuitori;

- padurile din jurul stajiunilor balneclimaterice de interes national;- padurile din jurul celorlalte stajiuni balneoclimaterice, climaterice, cabane

turistice, hanuri, popasuri turistice, tabere, case de odihna - pe o razade un km in jurul acestora.

In cadrul padurilor cu funcfie recreativa se identified mai multe tipuri de

Continuare — Tabelul nr. 6

Grupa 2. Paduri de interes §tiintific §i de ocrotire a genofondului§i ecofondului forestier

2a

2b

2c

2d

2e

2f

2h

2i

2j

2k

21

Parcuri nafionale, care cuprind suprafeje de teren §i de ape (din fondul forestierce pSstreaza nemodificat cadrul natural cu flora $i fauna sa, destinata conservarecofondului si genofondului forestier, cercetarii stiintifice, recreafiei si turismuluconstituie potrivit legii privind protec{ia mediului inconjurator (se refers la zonelsupuse regimului de ocrotire integrals, respectiv, la rezervafiile incluse in parcurilnafionale).

Parcurile naturale care cuprind suprafefe de teren (din fondul forestier), de intinderivariate, destinate conservSrii unor medii de viafa, a genofondului si ecofonduluforestier, constituie potrivit legii privind protecfia mediului inconjurator.

Rezervafiile naturale ce cuprind suprafefe de teren si de ape (din fondul forestier)de intinderi variate, destinate consrvarii unor medii de viafa, a genofondului §ecofondului forestier, constituie potrivit legii privind protecfia mediuluinconjurator.

Rezervafiile stiin(ifice ce includ suprafefe d eteren si de ape (din fondul forestier)de intinderi variate destinate cercetarilor §tiin(ifice de specialitate si conservarifondului genetic autohton, constituite potrivit legii protecfiei mediului inconjurator.

Rezervajiile peisagisticein care sunt cuprinse asociajii de vegetafie sau forme dejrelief de mare valoare esteticS (din fondul forestier), prin a caror conservare seurmareste integritatea frumuse{ilor naturii, constituite porivit legii privind protecjiamediului inconjurator.

Monumentele naturii, reprezentand asociafii sau specii de plante si de animale pecale de disparijie, arbori seculari, fenomene geologice unice, precum si locurfosilifere din fondul forestier, constituite potrivit legii privind protecfia mediuluinconjurator.

Padurile in care sunt amplasate suprafeje experimentale pentru cercetari forestierede durata (neconstituite in rezervafii stiinjifice)

Padurile stabilite ca rezervafii pentru producerea de seminfe forestiere §i conservareagenofondului forestier, neincluse in rezervafiile constituie potrivit legii privindprotecjia mediului inconjurator (a-f)

Padurile destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigena sau colonizata

Padurile seculare de valoare deosebita, precum si porfiunile d epadure cu speciiforestiere rare (lisa, zambru, castan comestibil, alun turcesc, liliac §.a)

Parcurile dendrologice si arboretum-ulrilor

Pidurile constituite in zone de protecfie (zone-tampon) a rezervajiilor din parcurilenajionale si a altor rezervajii

Sursa: Ciurgiu V., 1988 (prelucrat partial)

Padurea constituie, pentru turism, un mediu ambiant cu evidenta valoarerecreativa, chiar terapeutica, exercitand o puternica atracjie - care este directproportionate cu masivitatea acesteia, componenja specifica, varsta arboretuluietc. De aceea, cea mai mare parte a fondului forestier se inscrie potenjialuluituristic natural fie ca obiectiv de sine statator, fie ca etapa tranzitorie catreregiunea montana inalta, unde locul padurii este luat de:

- etajul subalpin - ce se caracterizeaza prin altemanja dintre jnepenisurisi pajistile alpine, cu extindere intre 1600 - 1900 m. Spre limita inferioara aparezona coniferelor, unde datorita pozifiei de interferenja altitudinala arborii aumodificari de inal^ime si coronament. Limita superioara are 1900 m in CarpatiiMeridionali si in Orientali (Rodnei si Calimani), atinge 2100 m in Bucegi, coboarala circa 1600 m in Masivul Biharia.Vegeta|ia ierboasa cuprinde mai multe speciicare aparjin gramineelor: parusca (Festuca supina), iarba vantului (Agrostisrupestris), {eposica (Nardus stricta), firuja (Poa media) asociate cu alte speciide ericacee -merisor, apoi de specii de afm, smardar,etc..

Elementul predominant este jneapanul (Pinus montana), care apare pe uneleplatforme structurale din Munjii Maramuresului, Rodnei, Calimani, Ceahlau sipe areale mai reduse in Munjii Bargaului, Bistrija, Penteleu, Ciucas, Bucegi,Fagaras, Retezat, Godeanu, farcu. Pe suprafeje foarte reduse se mai intalnestein Mun^ii Apuseni si in Semenic, aici dominant fiind ienuparul (Junisperus nanasi Junisperus communis).

Vegetajia este completata si de aparifia, uneori singulara sau sub forma depalcuri, a unor specii lemnoase, precum: molidul, bradul, zambrul, mesteacanul,iar pe vai anini de munte. Pe versanjii insoriji si pietrosi apare bujorul de munte(smardar-Rhododendron kotschyi), care prin colorirul viu al florilor, de un rozintens, puncteaza verdele pajistilor;

- etajul alpin este situat la altitudini intre 1900-2540 m. Aici se intalnescspeciile de salcii pitice (Salix herbaccea, Salix reticulata), tufarisuri de afm,azaleea, jnepenisuri, unele plante ierboase: Jeposica, iarba coarna (Carex curvula),iarba stancilor (Agrostis rupestris), rogozul de munte (Carex sempervirens),paiusul etc.; urmate de asociajii de muschi si licheni xerofili sau muschi hidrofiliin spajiile turboase. Prezen|a unor specii cu flori viu colorate genereaza un covorimpestrijat, plin de pitoresc si frumuseje, care sporeste atractivitatea locurilor.

2.8.2. Functia social turistica a padurii

Padurea „... asigura o influenza binefacatoare asupra starii generate aorganismului, nu numai prin ameliorarea climatului, ozonificarea aerului sipurificarea sa de particulele de praf si alte elemente toxice, ci si prin efectulcalmant, de confort psihic caracteristic intregii ambiance din padure, prinspectacolul de varietaji (coloristic, cinegetic, peisagistic, muzical, etc.) inegalabilne care nadurea Tl ofera vizitatorilor. cu atata eenerozitate. in orice anotimn al

Arealulpadurilor de molid UCRAINA

BULGARIA

Arealulpadurilor de amestec

de fag §i " " "

.A

dupa Gcografia Romanic!, vol.2 BULGARIA

Figura 13

© Tabelul nr. 6Grupa padurilor de interes social-turistic

Grape sisubgrupe

functionate

HP

Criterii de incadrare

Grupa 1. Padurila

Ib

Ic

Id

le

If

* »=

Ih

li

Ij

Ik

11

cu functii de recrearePaduri-parc si alte paduri de recreare, de intensitate funcfionala foarte ridicata

Padurile din jurul Municipiului Bucuresti, al celorlalte municipii, ora$elor si

comunelor, care se delimiteaza {inandu-se seama de urmatoarele criterii:

Categorii de localitafi:i -i, .!;; :.-:n'r

'•.!' !. • V. l p . '•••

Municipiul Bucuresti;

Celelalte municipii §i orase;

- cu peste 100 mii locuitori;

- intre 20 §i 100 mii locuitori;

- sub 10 mii locuitori;

Padure de recreare

la 1000 locuitori (ha)

30

20

17

15

Latimea maxima1

a zonei circulare a

padurilor de

agrement (km)

50

40

25

15

Padurile din jurul stafiunilor balneoclimaterice si climatice, si al sanatoriilor, de

intensitate funcjionala foarte ridicata.

Padurile din jurul stajiunilor balneoclimaterice, si climatice

intensitate funcfionala medie si ridicata ,

ji al sanatoriilor, de

Benzile de paduri din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice,

camping-urilor si taberelor permanente, pe o suprafa{a de pana la 50 ha in raport

cu importanja obiectivului.

Padurile din jurul Jntreprinderilor agricole si stafiumnilor de mecanizare a

agriculrurii, situate pe o raza de 1 km §i in suprafaja maxima de 50 ha, in situafiile

in care mdeplinesc si funcfii speciale de agrement.

Padurile situate la o distanja de pana la 2 km fa{a de comunele din regiunea de

campie si coline joase, in suprafaja de pana la 50 ha.

Benzile de padure de-a lungul cailor de comunicajie de interes turistic deosebit,

constituite din parcele intregi.

Paduri de interes cinegetic deosebit.

Padurile care protejeaza objective speciale

Benzile de padure situate de-a lungul cailor de comunica{ie de interes turistic,

• Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecSrui anotimp se constituiein elemente de polarizare a turi$tilor, deoarece fiecare anotimp atrage prin cevaspecific. Tranzifia de la un anotimp la altul schimbS estetica §i atractivitateapeisajelor naturale prin forme si culori, Fiecare unitate majora de relief seidentifies prin specii vegetale deosebite, unele cu caracter dominant, alteleendemice, relicte sau aflate pe cale de disparifie, cu valoare de monumente alenaturii. Frumuse^ea peisajelor naturale, pu{in antropizate este datS de alternatedintre zonele forestiere mai mult sau mai pufin compacte si zonele cu vegetateierboasS, dominate de multe specii floricole.

In ultimele decenii ale secolului trecut In multe \&n cu tradijie deosebitS Inindustria vacan^elor s-a pus accent pe acfiuni de p&strare §i conservare a peisajelornaturale, iar existenja fondului forestier a condus la dezvoltarea silvoturismului(Franca, Marea Britanie, SUA, etc.)

In acest sens, fenomenul de inflorire a liliacului in partea de sud-vest aJarii, aflata sub influenza submediteraneana, declanseaza un aflux turistic deosebitspre zona Ponoare din judejul Mehedinfi, sau Cara§ova si Eftimie Murgu dinCaras-Severin, unde se organizeaza anual ,,sarbatoarea liliacului". Un interesturistic deosebit prezinta §i fenomenul de inflorire a bujorului de campie dinFanetele Clujului, dar §i inflorirea narciselor din Poiana Narciselor de laNegrileasa (Muntii Apuseni) sau de la Dumbrava Narciselor de langa Sercaita.

• Obiective turistice deosebit de atractive sunt §i diferitele plante relicte,reprezentate prin: nufarul egiptean (Nymphaea lotus termalis) de la Baile Felix§i 1 Mai; cetina cu negi din Cheile Bicazului; strugurii ursului din RezervatiaMasivului Bihor, dar §i plantele endemice rare: floarea de coif din masivelecalcaroase §i stancariile Bucegilor, Pietrei Craiului, Fagara§ului, din Retezat,Trascau, Cheile Turzii, Cheile Bicazului; garofija de munte (Piatra Craiului) etc.

• Vegetafia luxuriantd specifica s.i deosebit de variata din Delta Dunarii,ha§macurile dintre dunele grindurilor maritime, rezervajia Ha§macu Marereprezinta s.i ele elemente importante de atracjie turistica.

• Valoarea turistica a vegetatiei spore§te si prin prezenfa unor rezervafiis,tiin(ifice sau a unor specii declarate monumente ale naturii: Codrii de la Slatioara,Fagetele seculare din Semenic, Padurea Comana, Ciornuleasa, Frasinu, PadureaMociar, Dosul Laurului (Depr. GurahonJ) etc. si, respectiv, Teiul lui Eminescu(de pe Dl. Copou din lasi), Stejarul Unirii de la Roman, Gorunul lui Horea dela Tebea, Molidul candelabru de la Tiha Bargaului, Fagul imparatului de laMuncel, stejarii seculari de la Cristian (jud. Bra§ov).

Inveli§ul vegetal al Romaniei este foarte divers sub aspectul asocieriicomponentelor, generand o diversitate peisagistica deosebita. Dintre toateforma{iunile vegetale padurea pare sa concentreze cele mai numeroase §iimportante valence turistice, indiferent ca sunt situate in proximitatea oraselor,

Considerat eel mai complex ecosistem natural, cu funcjii bine definite §iesenfiale pentru existenja omului, padurea devine in prezent, odata cu urbanizareagalopanta, un important factor de destindere si agrement, o parte din paduriservind exclusiv func^ia turistica, stimuland drume|iile §i excursiile, locurile derecreere §i popas etc., fund reale oaze de lini§te.

- Padurea reprezinta un ecosistemul natural dominat de specii arboricole,cu desfas.urare restransa in zona de campie s.i mult mai mare in zona montana(la 1600-1800 m), cu forme perene sau permanente, care poate avea funcfiunivariate in funcfie de vechime, densitate, structura speciilor, accesibilitate. Inprincipal, aceasta, pe altitudine este dispusa pe trei etaje:

- etajul padurilor de stejar, unde gorunetele au cea mai puternicaextensiune, avand limita superioara intre 600-700 m altituidine, iar cea inferioaracoboara la 200-300 m. Alaturi de gorun se intalnesc §i alte specii de stejar cucaracter termofil (cer, garnija, stejar pedunculat), aflate in asociajie cu: carpen,arfar, paltin, jugastru, tei, salcie, frasin, iar pe alocuri fag s.i castan bun. Stratularbustiv este alcatuit din: alun, lemn raios, mojdrean, carpinifa, paducel. Speciileierboase sunt foarte numeroase, unele aparand §i in spajiul fagetelor: viorele,ghiocei, brebenei, lacramioare, piciorul coco§ului, mierea ursului, asociate §i cuunele graminee;

- etajul padurilor de fag se desfa§oara de la partea inferioara §i mijlociea regiunii montane (500-600 m) §i pana la 1200-1400 m, dar coboara §i in zonadealurilor inalte din Subcarpaji, Podisul Getic, Podi§ul Sucevei (Fig. nr. 13). Unfenomen interesant il constituie aparijia insulara a unor inversiuni de vegetable,cand molidi§urile coboara spre fundul vailor, iar padurile de amestec pot urea inaltitudine.

Predominant este fagul comun (Fagus silvatica), alaturi de care mai apar§i alte specii de fag: Fagus taurica pe valea Nerei (Bozovici) Niscov (Buzau),valea Cernei (Herculane), Luncavifa (Dobrogea), sau fagul balcanic (moesica) inapropierea Craiovei (Padurea BucovaJ), fagus orientalis in Banat §i Dobrogeade Sud. Alaturi de fag se intalnesc numeroase alte specii: gorunul, ulmul,mesteacanul, frasinul, jugastrul, marul §i parul paduret, paltinul, arfarul, teiul,alunul turcesc, paducelul, cornul, lemnul cainesc etc.

- etajul padurilor de conifere se desfasoara intre 1200 §i 1600 -1800 maltitudine, fiind prezent in toate masivele montane romane§ti. Predominant estemolidul(Picea excelsa), asociat in multe locuri cu bradul (Abies alba), pinul(Pinus silvestris), uneori cu fagul, paltinul de munte, mesteacanul, zada (Larixdecidua), laricele, zambrul (Pinus cembra), tisa (Taxus baccata - relict). Vegetajiasecundara este reprezentata de zmeur, afm, coacaz de munte. Stratul ierbaceueste mult mai redus, fiind format de ferigi, macri§ul iepurelui, paiu§ul ro§u, §.a.

Pe langa funcjia economics, padurile indeplinesc §i alte funcjii, (Tab.nr.6),

Con

form

ulti

mei

st

rate

gii

elab

orat

e de

m

inis

teru

l de

res

ort

prin

cipa

lele

acjiu

ni s

trat

egic

e si

mas

uri p

e te

rmen

scu

rt s

i med

iu -

car

e sa

duc

a la

rea

bilit

area

si m

oder

niza

rea

lito

ralu

lui

rom

anes

c si

alin

iere

a sa

la

nive

lul

cali

tati

v al

ofe

rtel

orde

lito

ral

din

fari

le e

urop

ene

- su

nt l

egat

e de

pre

lung

irea

sez

onul

ui t

uris

tic i

nst

atiu

nile

cu

baze

de

trat

amen

t, m

oder

niza

rea

infr

astr

uctu

rii

gene

rale

si

edili

tare

,ex

tinde

rea

spat

iilor

ver

zi s

i re

duce

rea

feno

men

elor

de

polu

are,

mai

ale

s a

seru

lui,

apei

si

foni

ce,

real

izar

ea u

nor

parc

uri

acva

tice

de a

grem

ent,

cres

tere

a ca

litat

iise

rvic

iilor

tur

isti

ce,

crea

rea

unor

mod

erne

por

turi

tur

istic

e, c

lubu

ri n

autic

e si

aun

or f

orm

e de

agr

emen

t si

rec

reer

e m

oder

ne:

golf

, bi

liar

d, c

azin

ou,

echi

tajie

. in

plus

pen

tru

a pr

even

i de

grad

area

in

timp

si s

patiu

a a

cest

ei r

esur

se t

uris

tice

de

inte

res

nati

onal

s-a

rea

lizat

un

ghid

pri

vind

am

enaj

area

si

utili

zare

a zo

nelo

r de

litor

al c

u ro

l im

port

ant

in g

estio

nare

a si

con

serv

area

com

pone

ntel

or n

atur

ale

siin

tenj

ia d

e a

redu

ce c

onfl

icte

le e

cono

mic

e ex

iste

nte

si p

oten

tiate

leg

ate

de n

ivel

ulde

exp

loat

are

si v

alor

ific

are

econ

omic

a. D

e as

emen

ea,

in p

erio

ada

2004

-200

5 a

fost

mod

ific

ata

si l

egea

de

expl

oata

re a

zon

elor

de

litor

al,

pent

ru a

dim

inua

dist

ruge

rile

si

a lim

ita r

ealiz

area

de

noi

cons

truc

tii p

entr

u a

se a

sigu

ra o

dez

volta

redu

rabi

la a

tur

ism

ului

de

litor

al r

oman

esc.

2.8.

P

oten

tial

ul

turi

stic

al

co

mpo

nent

elor

fn

veli

§ulu

ibi

ogeo

graf

ic

Com

pone

ntel

e in

velis

ului

bio

geog

rafi

c - f

lora

si

faun

a -

joac

a u

n ro

lde

oseb

it in

div

ersi

fica

rea

pote

ntia

lulu

i tu

rist

ic n

atur

al s

i co

ntri

buie

la

sust

iner

eafe

nom

enul

ui t

uris

tic,

gen

eran

d ch

iar

anum

ite

form

e de

tur

ism

.

2.8.

1.

Flor

a §i

ro

lul

ei I

n de

zvol

tare

a tu

rism

ului

sun

t pu

tern

icin

flue

ntat

e de

con

difi

ile m

orfo

logi

ce s

i cl

imat

ice,

de

part

icul

arita

tile

pedo

logi

ce,

geol

ogic

e si

m

orfo

met

rice

ca

re

favo

rize

aza

sau

rest

rang

rep

arti

jia

spec

iilo

rve

geta

le.

Ace

asta

cup

rind

e ve

geta

jia c

ampi

ilor,

a de

alur

ilor

si

podi

suri

lor,

aet

ajul

ui m

onta

n, p

recu

m s

i veg

etat

ia a

zona

la s

peci

fics

lunc

ilor,

bai

lor,

mla

stin

ilor.

La

aces

tea

se m

ai a

daug

a ve

geta

tia e

xist

enta

in a

pele

cur

gato

are,

in D

elta

Dun

arii

si c

ea d

in M

area

Nea

gra.

Pote

ntia

lul

natu

ral

al v

eget

atie

i es

te d

eose

bit

de

vari

at s

i co

mpl

ex.

Ea

seas

ocia

za a

ltor

elem

ente

, ge

nera

nd p

eisa

je g

eogr

afic

e de

oseb

it de

atr

acti

ve; a

lteor

ias

ocia

tiil

e ve

geta

le,

com

pozi

tia

si

stru

ctur

a flo

rist

ica a

ace

stor

a po

t de

veni

elem

ente

atr

activ

e, o

biec

tive

turi

stic

e sp

ecif

ice.

Par

ticul

arita

tile

com

pone

ntel

orfi

toge

ogra

fice

, pr

in c

are

aces

tea

intr

a su

b in

cide

n^a

dife

rite

lor

form

e de

tur

ism

,su

nt:

dim

ensi

unea

si

vars

ta p

lant

elor

, ci

clul

de

vege

tate

, va

riet

atea

com

pozi

tiei

- localitatca Slanic-Prahova, situata la 45 km de orasul Ploiesti. Principalasalina este inca folosita in exploatarea si comercializarea sarii, iar accesul seface cu ajutorul unui lift de mare capacitate. Doar unele galerii sunt utilizatepentru tratamente balneare (sala Unirea) sau pentru agrement, sporturi usoare.

Terapia in salinele amenajate si, in general, speleoterapia da rezultateincurajatoare in tratarea astmului bronsic, bronsitelor cronice, alergiei cailorrespiratorii superioare; jntervine in suprimarea stresului cutanat si pulmonar;aerosolii de Na, Ca si Mg avand un rol deosebit in favorizarea respiratiei profunde.

2.6. Salinele terapeutice

Salinele, prin microclimatul ,,de salina", constituie un element important alpotenjialului balnear. Recunoasterea si utilizarea in balneoterapie a microclimatuluide salina s-a realizat mai ales in a doua jumatate a sec. XX si, in special, inultimele patru decenii, cand au fost introduse in circuitul terapeutic salinele dela Slanic Prahova, Praid, Targu Ocna, la care se adauga Ocna Dej si Cacica cuposibilitafi reale si multiple de utilizare.

Cel mai important tip de microclimat, microclimatul de salina are un caractersedativ de crutare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres. Este un climatechilibrat sub aspectul umezelii, umiditatea relativa fund de circa 60-80%; usorracoros ca temperatura (de 12-13°C); curentii de aer au viteze reduse, practicinsesizabile; presiunea aerului este constants. In condijii de salina se remarca,deci, o constants evidenta a parametrilor fizici, chimici si microbiologici, practicfara variatii zilnice si sezoniere (spre deosebire de aerul din exterior).

Intre localitatile care detin asemenea resurse turistice naturale pot fi amintite:- localitatea Cacica, situata in judeful Suceava, la 14 km de orasul Gura

Humorului, unde salina cuprinde un acces prin numeroase trepte, in interior maimulte galerii care au fost amenajate diferit- sala festivitati, doua bisericuje, salatratament balnear;

- localitatea Praid situata la 9 km de statiunea turistica Sovata, unde salinacuprinde galeriile - losif, Gh. Doja, Pardele si mai multe camere de fostaexploatajie mai mici; dintre acestea cura balneara se practica in galeria Gh. Dojasi camera 608;

- localitatea Baile Turda, aflate pe valea Ariesului, la 4 km de orasulTurda si 30 km de Cluj-Napoca. Principala salina se afla situata in parte de nordsi accesul se face dificil prin coborarea a numeroase trepte construite din lemn.Salina include mai multe galerii, iar in cea principals exista posibilitatea de aface cura de aer sarat;

- localitatea Ocna Sugatag se gaseste la 20 km de orasul Sighetu Marmatiei,iar salina s-a aflat in exploatare pana in anul 1955. Aceasta include mai multeocne din care utilizata pentru tratament balnear este doar Drago§ Voda;

- localitatea Targu Ocna, aflata la 60 km de orasul Bacau, 34 km deorasul Adjud, 18 km de sta^iunea turistica Slanic Moldova. Din anul 1975functioneaza un adevarat sanatoriu balnear subteran in principala galerie a salineicare deserveste si turistii de la Slanic Moldova;

- localitatea Ocna Dej, aflata la 3 km de orasul Dej care cuprinde o salinaaflata inca in exploatare curenta, cu acces prin galerie in trepte, unde se practicain mod temporar climatoterapia cu aer sarat;

- localitatea Ocna Mures, situata la 21 km de orasul Aiud, care define osalina cu mai multe ocne; aici exista singura camera cu aburi sarati din tara, iar

• o faza lichida reprezentata de solujia apoasa a substanjelor solubileorganice si anorganice din namol, ce ocupa interstijiile dintre particulelesolide. Ea provine din apa lacurilor (in cazul namolurilor lacustre), dinapa minerals (in namolurile minerale §i unele turbe) §i din precipitajii;

• o faza gazoasa rezultata in urma diferitelor procese fizico-chimice sibiochimice, si reprezentata §i prin hidrogen sulfurat (H2 S), dioxid decarbon (CO2), O2, H2 etc.

Namolurile au efecte deosebite in afecfiunile reumatice, circulatoriiperiferice, ginecologice etc., principiile active fiind de natura chimica, fizica,mecanica - determinate de compozijia chimica, microbiologica §i enzimatologica.

Utilizarea peloidelor, ca factori terapeutici, a inceput inca in a doua partea sec. XIX la Techirghiol (folosind namol sapropelic) si Vatra Dornei (pe bazanamolului de turba exploatat la Copaceni si, ulterior, la Poiana Stampei-Pilugani),tratamentul cu peloide devenind in timp o procedure cunoscuta, aplicata curentin numeroase stajiuni balneare §i balneoclimaterice, de pe litoralul Marii Negre§i pana in zona montana.

Dupa condi^iile de formare si compozi^ia lor chimicS namolurile se dife-ren^iaza in:

a) Namoluri sapropelice se formeaza pe fundul lagunelor §i lacurilor sarateprin sedimentarea sub apa a materiilor organice si minerale si sub influenzaproceselor microbiologice si fizico-chimice. Au, in general, culoare neagra -datorita monosulfurilor de fier, fiind prezente pe fundul lacurilor sarate:Techirghiol (cu rezerve exploatabile estimate la peste 500.000 m3), Amara, LaculSarat, Ursu, Alunis, Costiui, Ocna Sibiului, Bazna, Ocnele Mari, Slanic etc.

Acestea sunt utilizate in tratarea afecjiunilor locomotorii, fie sub formaimpachetarilor s.i a bailor de namol, sau pentru ob|inerea unor factori medica-mentosi de extract, cum este Pel Amar, otyinut din namolul sapropelic din LaculAmara §i avand un efect sporit asupra acelorasi afec|iuni.

b) Namoluri le minerale se formeaza in mod natural, in jurul izvoarelorminerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice si microbiologice care sedeclan§eaza la contactul apei minerale cu un pat argilos. Se pot otyine si inbazine artificiale captusite cu un pat argilos, de data aceasta formarea fiinddirijata (tot prin procese microbiologice si fizico-chimice, la contactul apa minerala- pat argilos). Astfel de namoluri minerale gasim la Govora (namol silicios,iodat), Geoagiu (feruginoase), Sangeorz-Bai (u§or radioactive - radonic),Voslobeni, Pucioasa, Baile Tu§nad, Madaras, Turia (sulfatate), la care se adaugasi namolurile cu ape carbogazoase din Depresiunea Dornei si Depresiunea Borsec;namolurile de la Covasna etc.

c) Namolurile de turba se formeaza in mlastini, prin transformareaincompleta a materialului vegetal, in condifii de umiditate avansata. Namolul deturba a fost utilizat pentru prima data la Vatra Dornei, in 1880; urmat de Borsecin anul 1889, importante resurse de acest gen existand la Vatra Dornei, Borsec,

^ r\ f\ f\f\/\

Proprietajile chimice ale namolurilor si chiar utilizarea terapeutica, efecteletratamentului {in atat de prezenja substanjelor organice, cat si de mineralizarealor (slab mineralizate, sub 15 g saruri solubile/1; mineralizate 15-35 g/1; puternicmineralizate 35-150 g/1 si saturate in saruri - cu peste 150 g/1 saruri solubile infaza lichida).

Namolul se aplica mai ales sub forma de bai, impachetari, cataplasme(aplicafii de namol, la temperaturi variate, pe regiuni limitate ale corpului), sausub forma de oncfiuni (o metoda de aplicare a namolului rece, practical peliteral). Principalele indicafii ale namoloterapiei le constituie afecjiunile aparatuluilocomotor, afecjiunile ginecologice cronice, bolile endocrine, dermatologice etc.

2.5. Gazele terapeutice naturale

Gazele terapeutice au origine mofetica, fund si ele utilizate in tratamentulbalnear fie asociate cu apele minerale, fie separat, in Romania fiind cunoscutemai multe zone cu aparijii de emenajaii gazoase de CO2 si sulfatariene. Asa suntivirile de emanatii de CO2 din zona eruptivului neogen Gutii - Calimani -Harghita, in localitajile:

• Covasna - cea mai mare si cea mai pura (98,0% CO2) emena^ie mofeticadin Europa, cu amenajari moderne pentru tratament;

• Turia, Baile Santimbru, Baile Harghita - cu emenajii de o puritateadeosebita (peste 94% CO2);

• Balvanyos, Tusnad-Bai, Sangeorz-Bai - cu mofete utilizate rudimentar,in incaperi improvizate.

Legat de manifestable postvulcanice din zona eruptivului sunt cunoscute §icateva iviri gazeifere care conjin, pe langa CO2, si H2S, care imprima gazului uncaracter sulfurat, emenatiile de acest tip fiind cunoscute sub denumirea desulfatard (cele mai reprezentative la Turia, Baile Harghita, Baile Santimbru,Suga§ Bai).

Daca emanafiile carbogazoase sunt intens utilizate in cura balneara,amenajandu-se instalatii adecvate, mai mult sau mai pufin moderne, pentrutratatment mofetic la Covasna, Tusnad, Vatra Dornei, Slanic Moldova, Borsec,Harghita Bai etc., ivirile sulfatariene sunt insuficient §i empiric valorificate incura balneara.

Mofeta naturala (numai emanatia de CO2 - gaz uscat), utilizata in scopterapeutic in Romania, este un fenomen unic in lume, aplicarea tratamentuluirealizandu-se colectiv, in incaperi amenajate in forma unui ,,circ roman". Termenulde ,,mofeta" s-a extins si pentru gazele (CO2) extrase din ape carbogazoase siutilizate in scop terapeutic.

Alaturi de apele minerale care indeplinesc condijiile de imbuteliere si CO2

(rezultat din emanatii naturale sau caotat orin foraje pana la stratul de gaz) poate

- Apele alcaline $i alcalino-teroase se administreaza si sub forma de inhalatii(in afec{iuni O.R.L. si bronho-pulmonare), sub forma de comprese sau bai (inafecjiuni dermatologice etc.)

• Apele iodurate sunt ape minerale cu un conjinut de iod de minimum 1mg/1, fund indicate in afectiuni endocrine, metabolice, guta etc. Izvoarele cu apeminerale complexe cu continut de iod sunt prezente la Baile Olanesti,Calimanesti-Caciulata, Carei (fund indicate in cura interna); dar §i la Bazna,Govora, Praid, Baltatesti, Sacelu, Sarata Monteoru etc. (indicate in cura exteraasi inhalajii, pulverizafii).

b) Apele termale §i termomineraleSe leaga genetic de apele de adancime, cantonate de-a lungul faliilor majore

din vestul {aril, orientate, in general, pe direcjie nord-sud. Insular ele apar insasi in regiunea carpatica.

Termalismul se leaga, in primul caz, de tectonica accentuata §i un gradientgeotermal rezultand din aceasta, iar in al doilea caz, de efectul remanent alactivitatilor vulcanice neogene. Apele termale existente se impart in trei categoriidistincte: hipotermale, pana la 31°C, mezotermale, intre 31° si 38° si hipertermale,peste 38°, ajungandu-se chiar la peste 70° in unele cazuri.

Cea mai bogata in ape termale este Campia de Vest, cu apari^ii la zi laBaile Felix, 1 Mai, Calacea, Marghita, Tinea, Teremia etc. Surse de apetermominerale se intalnesc si in Muntii Apuseni la Moneasa (32°C), Geoagiu(34°C), Vata de Jos (35-38°C); in grabenul Cemei - la Baile Herculane (62°Cin cazul apelor din foraje); in zona Vadu Oii-Topalu.

Orizonturi cu ape termale ce au temperaturi de peste 50°C au fost interceptate§i de o serie de foraje sapate la Ticleni, Calimanesti-Caciulata, Cozia, Bivolari,Siriu etc.

In Carpatii Orientali, hidrotermalismul este legat de vulcanismul neogen.Ca urmare, exista ape mezotermale la Toplija, la Baile Tusnad (unde pe langaapele mezotermale, intr-un foraj a fost interceptat un zacamant de adancime cuape de peste 64°C). (Cianga N., 2002)

c) Ape minerale de consum curentIn paralel cu activitatea de valorificare a apelor minerale in cadrul unitajilor

de tratament balnear (pentru cura interna sau externa) s-au desfasurat §i activitajide valorificare a acestor ape prin imbuteliere ,,avand la baza tehnici de captaresi stocare tot mai adecvate. Acestea au evoluat de la vechile captari empirice dinsecolul XIX, pana la captarile moderne cu sonde, protejarea zacamintelor §irealizarea condijiilor de stocare temporara, fara pierderea calitatilor si acontinutului de CO2, precum si eliminarea factorilor potemjiali de poluare aorizonturilor acvifere" (Cianga N., 2002, pg.88).

Aceasta activitate prezinta o importanta economica-sociala deosebita, fiepentru asigurarea apei minerale ,,de masa", de consum curent, pe plan intern, dar

inceput sa se faca, in mod regulat, la Borsec, inca din 1804. Activitatea devalorificare prin imbuteliere, cu suisurile si coborasurile acesteia, a inregistrato extindere si cre§tere generala, atat sub aspectul cantitatii imbuteliate §icomercializate, cat si a zacamintelor ce au intrat sub aceasta incidental Borsec,Sancraieni- Ciuc, Casin-Iacobeni, Saru Domei, Poiana Negri, Biborteni, Mamas,Stanceni, Buzias, Lipova, Stana de Vale etc.

2.3.3.2. Izbucurile carstice

Frecvent, apa patrunsa in sistemele subterane apare la zi sub forma izvoarelorcarstice sau a izbucurilor, acestea din urma fund izvoare cu un debit bogat,intermitente in general, care apar la baza abrupturilor carstice laterale ce marginescvaile, in chei, constituindu-se in componente deosebit de pitoresti si atractive alepeisajelor carstice. Ele prezinta o frecvenja deosebita in Muntii Apuseni si inMun^ii Banatului, cele mai atractive prin particularitatile pe care le au fiindizbucurile: Calugdri, declarata rezervatie geologica in complexul carstic Vascau,cu dubla intermitemja; Galbena - de pe dreapta vaii Galbena, cu un debit decirca 1 m3/sec. - reprezinta locul unde reapare apa vaii Cetajii dupa 4 km de curssubteran, fiind integral complexului carstic Cetajile Ponorului; Bulbuci - in amontede cheile cu acelasi nume si Izbucul de la marmita din valea Bulbuci; Bujorel- de pe valea Posaga; Izbdndi$- §uncuiu? §i Gala$eni - in Munjii Padurea Craiului;Coteful Dobre$tilor (Izbucul Coibei Man) - in sudul Munsilor Bihor; sauizbucurile Bratca, Toplifei, Radesei, Ponor, respectiv cele din bazinul GardaSeaca: Gura Apei - constituind sursa de apa din valea Gardisoara (ce depase§teca amploare izbucul Galbenei, siruata la izvoarele Gardisoarei), Coliba Chiobului(aproape de izvoarele Gardisoarei) etc.

De asemenea, sunt cunoscute: Izbucul Cernei de sub Ciuceava Chicerii,considerat izvorul principal al Cernei; izbucurile Minif si Baba Stana la izvoareleMinisului, iar spre aval Izbucul Irma $i Bigar; Izbucul hvernei - in PodisulMehedinji; Izbucul Izei - in zona calcarelor eocene din nordul Munjilor Rodnei;izbucul deschis in partea centrala a Cheilor Dambovicioarei, la baza versantilortaia^i in calcarele jurasice etc.

2.4. Namolurile terapeutice (peloidele)

Namolurile sau peloidele (de la grecescul pelos = mai) sunt substante carese formeaza in condijii naturale, sub influenta proceselor geologice si biologice,fiind folosite in scopuri terapeutice ca atare, sau dupa o prealabila pregatire prinmacinare, amestec cu ape minerale sau incalzire, deoarece substantele mineralesi organice continute au o actiune benefica asupra organismului.

In concep^ia actuala, namolurile reprezinta amestecuri eterogene de substanteorganice si minerale, in stari de agregare si forme structurale variate. Ele contin:

• o faza solidd, compusa din substante organice (celuloza, lignina, rasina,

U C R A I N A J -£

120km B U L G A R I A tA.Prit i ju. 1972

Figura 11. Raspandirea apelor minerale sarate

Ocna Mures, Ocna Sugatag, Targu Ocna, Cojocna, Ocna Dej, Ocnele Mari,Ocnija, Praid, Slanic Prahova, Someseni, Telega etc.

- Apele minerale clorurate-sodice hipotone (1-15 g/1) provin din izvoareleminerale prezente in zona cutelor diapire si sunt folosite predominant in curainterna, inhalatii, pulverizajii, gargarisme: Sangeroz Bai, Slanic Moldova,Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Buzias, Sarata Monteoru, Targu Ocna,Bradet, Bal^atesti, Covasna etc.

Izvoarele minerale sarate se leaga, deci, de prezenfa simburilor de sare dinzona cutelor diapire care, datorita marii solubilitafi a Na Cl in apa genereaza un,,sirag" de izvoare sarate (cunoscute si sub denumirea de muratori sau slatine) ceincep din jud. Suceava si continua la marginea muntilor pana la vest de Olt; darcontureaza si un brau circumtransilvan pe latura interna a munjilor.

- Apele sulfuroase yi sulfatate- Apele sulfuroase se asociaza, in general, cu prezen^a formatuinilor gipsifere

sau sulfurilor din Carpajii Orientali; a conglomeratelor din Subcarpatii Geticietc. (Fig. nr. 12) si con|in eel pujin 1 mg de sulf titrabil; in contact cu aerul eleisi pierd stabilitatea si isi modifica aspectul - devenind din transparente laptoase.

Aoele sulfuroase slab concentrate se folosesc in cura interna in urmatoarele

U C R

DnpiA.PmiJM,»WJ2 B U L G A R 1 2 0 k m

Figura 12. Raspandirea apelor minerale sulfuroase

in afec^iuni cronice ale vezicii biliare etc. Se administreaza si sub forma deinhalajii, avand o acjiune antiinflamatoare, antiseptica si desensibilizanta asupramucoasei cailor respiratorii.

In cura externa se utilizeaza apele sulfuroase cu o concentrate mare deH2S/1, fiind indicate in tratamentul afecjiunilor reumatismale degenerative infla-matorii, afecfiunilor sistemului nervos periferic si ale sferei genitale, dar si intratamentul unor boli de piele la: Pucioasa, Nicolina-Iasi, Mangalia, BaileHerculane, Olanesti, Calimanesti, Baile Govora - stadium de interes general.

- Apele sulfatate prezinta un interes mult mai restrand, se leaga de acelasisubstrat, dar in acest caz este prezent si radicalul SO4, izvoarele sulfatate nefiindfolosite in mod organizat pentru cura balneara (Ivanda in Banat; izvoarele Mirceasi Breazu de langa Ia§i) desi in alte fari se utilizeaza cu succes in terapiaafecfiunilor hepato-biliare si intestinale.

- Apele alcaline $i alcalino-teroaseAcest tip de ape minerale se cantoneaza indeosebi in Carpajii Orientali, in

Banat si in nordul Transilvaniei, avand eel pu|in 1 g saruri dizolvate la litru.- Apele alcalino-teroase se caracterizeaza prin predominant bicarbonatului

de Ca si Mg, avand efecte deosebite in tratamentul tulburarilor metabolice,4. *. oft nx:

• conjinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentrajii stabilite(1000 mg CO2/1; 1 mg H2S/1);

• temperaturi de peste 20°C, indiferent de continutul mineral, care leconfera caracteristica de ape termale, respectiv: hipotermale (20-31°C),termale (32-38°C) si hipertermale (peste 38°C);

• existenja unei acjiuni terapeutice stiinjific recunoscuta.Sursele hidrominerale, fie ca sunt provenite din aparijii naturale la zi

(izvoare), fie ca sunt interceptate si captate prin foraje, sunt variate ca si conjinuthidrochimic.

In literatura de specialitate au existat, in lungul timpului, numeroase incercaride clasificare a apelor minerale, folosind drept criterii de referin^a: amplasareageografica, temperatura, compozijia fizico-chimica, efectele terapeutice etc.

In prezent, se accepta existenja apelor minerale de masa si apelor mineraleterapeutice - cu statut de medicament. De asemenea, se diferenjiaza:

• ape minerale propriu-zise, cu peste 1 g/1 substance solide dizolvate,subdivizate in:

• ape cu mineralizare medie (1-15 g/1);ape concentrate (15-35g/l);

• ape foarte concentrate (35-150 g/1) si• ape de mare concentrate (peste 150 g/1).ape oligominerale, cu mineralizari sub 1 g/1 substance dizolvate, dar cu

continut de component biologici activi.Datorita structurii geologice complexe a teritoriului Romaniei, |ara noastra

dispune de rezerve foarte mari de ape minerale aparjinand tuturor categoriilorrecunoscute de Organizatia Mondiala a Sanatatii (ape oligometalice, alcaline,alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, sulfuroase, feruginoase,arseniacale, carbogazoase, radioactive). Aceste ape minerale se cantoneaza, cuprecadere, in zona montana (cu ape carbogazoase), apoi in zona dealurilorsubcarpatice si chiar podi§ - unde predomina apele minerale clorurate, sodice sibicarbonatate. In zona de campie isi fac aparitia apele termominerale.

Din punct de vedere genetic, tipurile hidrochimice dominante, legate defaciesul litologic, sunt apele carbogazoase, cele clorosodice si sulfuroase-sulfatate.

• Apele carbogazoase se asociaza cu zona montana vulcanica, fundrezultatul direct al fenomenelor postvulcanice, de emanatie a CO2 si conjin eelputin 1 g CO2/1. Ele iau nastere prin impregnarea apelor vadoase cu bioxid decarbon, in aureola mofetica a eruptivului Oas-Gutii-Tible§ si Calimani-Gurghiu-Harghita, eel mai extins areal cu acelasi hidrochimism se grupeaza la Bixad,Sapanta/Valea Borcutului, Bilbor, Borsec, Baile Harghita, Homorod, Tusnad,Sancraieni, Bodoc, Covasna, Zizin, Mamas etc. (Fig. 10).

Alte areale cu mofete si izvoare carbogazoase exista in Munjii Metaliferi(Geoagiu, Rapolt, Boholt, Chimindia etc.) dar si in Campia de Vest si DealurileVestice, unde CO, dizolvat in apele carbogazoase urea din adancuri prin sistemul

U C R A I N A f

DnpJA.Ptkij.il. ml B U L

Figura 10. Raspandirea apelor minerale carbogazoase

Dintre sta|iunile cu izvoare carbogazoase mixte, bicarbonatate, clorurate-so-dice, feruginoase, sulfuroase etc., recunoscute si pe plan international, men^ionam:Sangeorz-Bai, Borsec, Vatra Dornei, Valcele (jud. Covasna), Bibor^eni, Lipova,Buzias, unde aceste ape sunt folosite atat in cura externa (in tratatemntulafec|iunilor aparatului cardiovascular), cat si pentru cura interna (in tratatmentuldispepsiilor, gastritelor, afecjiunilor inflamatorii ale cailor urinare etc.).

• Apele minerale clorurate-sodice (sarate) (Fig.nr.ll)In balneologie sunt considerate ape clorurate-sodice apele ce con|in peste

1 g/1 NaCl, dar ele au, de regula, concentratii mult mai mari (>15 g/1).- Apele minerale cu o concentrate de peste 15 g/1 NaCl sunt considerate

ape sarate (hipertone), fiind prezente in Marea Neagra (15,5 g/1), limanelemaritime sau lacurile de stepa sarate (70-80 g/1 - Lacul Techirghiol), lacurilesarate formate in vechi ocne de sare parasite (Ocna Sibiu - 230 g/1; Ocna Dej- 260 g/1, Ocna Mure§ - 266 g/1 etc.). Ele se utilizeaza in cura externa, pentrutratatmentul afecjiunilor aparatului locomotor, reumatismelor degenerative,afec|iunilor ginecologice etc.

Stajiunile ce folosesc apa sarata in cura externa sunt: pe literal (valorificandapa marii): Mangalia, Venus, Neptun, Eforie Nord; pe malul lacului Techirghiol:Eforie Nord, Techirghiol; in vecinatatea lacurilor sarate: Sovata, Ocna Sibiu,Bazna, Amara, Balta Alba, Lacul Sarat; in zona masivelor de sare, cu ape minerale

Tabelul nr. 5Caracteristicile principalelor zficaminte hidrominerale din Romania

Tabelul nr. 5

Zacflmantul

Valea Mariei

Slngeorz Bai

Vatra Domei

§aru Dornei

Dorna Candreni

Co?na

Poiana Negri

Bilbor

Borsec

Tojorog

Stanceni

Sancraieni

Baile Tu$nad

Tu$nad Sat

Malna?

Bodoc

Ca§in

Balvanyoj

Poian

Targu Secuiesc

Covasna

Zizin

Biborfeni

Valcele

Varghi?

Vlahifa

Odorheiu Secuiesc

Slanic Moldova

Baile Herculane

Tipdesursa

_______

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Foraj

Foraj

Foraj

Izvor

Izv. foraj

Foraj

Foraj

Foraj

.Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izvor

Izvor

Foraj

Foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Foraj

Izvor

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Mineralizaremg/1

.

8046-9286

8359

250-4000

3500-4800

860-8972

4717

1728-4905

2800-4600

1000-4000

1700-1800

1300-1500

3048

3495-8278

1127-6001

509-6781

1200-1600

203-5361

5131-10331

6816

1965-3525

633-17377

756-15463

4975-5514

3400-3600

-

1500-3500

6431

25155-2491

1000-8500

Conflnutcoz

633,6

1108,0

92,1-93,3

1874,2

2250

2941

1230,0

1000-2500

1012-1596

1300,0

1400

1665,0

1505-1948

889-1896

101-1424,0

1000-1400

2200,0

553-1875

2500-2700

792-2840

1000-2500

132-2165

700-1900

1012-1865

-

^872-1200,0

1300-1900

641,0

-

DebitCumul

I/s

0,0

1,5

6,9

15,0

3,0

0,6

7,0

0,5

22,0

0,6

0,8

3,5

7,2

4,9

0,4

0,5

0,2

0,9

0,3

1,4

10,2

0,7

7,9

2,5

2,0

1,5

0,5

10,8

60,0

Utllizare

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Imbuteliere

tmbuteliere

Imbuteliere

Imbuteliere

RezervS

Terapie-Tmbutel i ere

Imbuteliere

Imbuteliere

tmbuteliere

Terapie-agrement

Imbuteliere

Terapie-imbuteliere

Imbuteliere

Imbuteliere

Terapie

Imbuteliere

Terapie-agrement

Terapie-tmbuteliere

Imbuteliere

Imbuteliere

Terapie-tmbuteliere

Imbuteliere

Terapie

Agrement

Terapie-imbuteliere

Terapie-agrement

Temp,ape

termale•_•_*___

.

•

-

-

-

-

-

-

-

-

-

28-6 1°C(foraj)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

47-62°C

Calimanesti-Caciulata

Olane?ti

Oovora

Sacelu (Gj)

Moneasa

Viaja de Jos

Geoagiu Bai

Calan

Boholt

Tinea

Lipova

Buzia$

Somejeni

Baifa

Bazna

B. Felix - 1 Mai

Calacea

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izvor

Izvor

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izv. foraj

Izvor

Izv. foraj

Foraj e

Foraj e

436-17778

6290-18840

1800-7500

2800-4600

234-256

1083-1218

1061,2-1363,3

1000-2000

4775,8

8578

3114,5

5684-7169

1900-14500

2132,0

68374

700-1009

800-1100

-

-

-

-

-

-

-

-

2173,4

2235,5

2005,9

1977-2545

-

-

-

-

-

12,5

7,2

6,4

5,1

8,3

4,0

25,0

2,5

0,4

6,0

0,8-1,0

13,5

2,3

1,1

2,2

60

3,5

Terapie

Terap.

Terapie

Terapie

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Imbuteliere

Terapie

Terapie-imbuteliere

Terapie-imbuteliere

Terapie-agrement

Terapie-agrement

Terapie

Terapie-agrement

Terapie-agrement

33-39'C(foraje)

-

-

-

32°C

38-39,5°C

23,0-32,0°C

25-29°C

-

-

-

-

-

-

-

27-49°C

39-42°C

Sursa: Cianga N., 2002'

Prin calitajile lor fizico-chimice si valoare terapeutica apele minerale sitermale romane§ti sunt similare si chiar superioare apelor minerale din vestitelesta|iuni Bolzano (Italia), Baden-Baden (Germania), Karlovy-Vary (Cehia).

a) Apele minerale ocupa un loc aparte in cadrul resurselor turisticepotentate, generand una dintre cele mai vechi forme de turism - turismul balnear.Importanja lor deosebita se datoreste eficienjei in prevenirea si tratamentul (princura interna sau externa) a diferitelor afecjiuni, dar mai ales varietajii lorhidrochimice si unui numar impresionant de izvoare cu debite exploatabile.

Pana in prezent nu exista o definite unica data apelor minerale, farileaderand fie la conceptul latin, care defmeste apa minerala doar prin ac|iunea saterapeutica; fie la conceptul german care ia in considerate criterii cantitative decompozijie chimica.

!n general, apele minerale sunt acele ape care provin dintr-o sursa naturala(izvor) sau forata artificial si indeplineste una din condijiile urmatoare:

• con|inutul de saruri minerale dizolvate este de peste 1 g/1;• prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacoloeica cunoscuta (Tier.

2.3.3. Potentialul turistic al apelor subterane

Apele subterane, prin formele de organizare hidrografica existente, se implicasi ele in derulare actului turistic, constituind objective naturale de atracfie turisticasau ,,materie prima" pentru diferite activitafi turistice. Ele intra in fondul turistical Romaniei fie sub forma lacurilor si raurilor endocarstice din pesterile accesibile,fie prin aparitia izvoarelor minerale si, respectiv, termale de mare adancime, aizbucurilor etc.

2.3.3.1. Apele minerale §i termale reprezinta principalul factor naturalde cura din Romania atat prin volumul rezervelor, cat si prin calitafile terapeuticepe plan intern si international, care sunt valorificate prin cura externa si interna,dar si prin imbuteliere - ca apa de masa. (Tab. nr. 5)

87

variind intre 10 - 20 m si 200 - 300 m, predominarea suprafefelor plane dau onota evidenta de monotonie, astfel meat resursele turistice ale cadrului naturalsunt reduse, atsit din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ. In aceste condijiivalenfele turistice sunt date de:

- Formele de relief specifice se inscriu intre 80-200m, iar in unele unitajiaceste valori sunt depasite in apropierea podisurilor sau coboara mai mult Tnsprezonele de lunca si culoarele de vale (Dunare, Siret, Olt); specifice pentru teritoriulromanesc sunt unele campii inalte, tabulare, piemontane, de subsistenja;

- Gradul de fragmentare si energia de relief are valori foarte mici moderatefapt ce explica prezenfa raurilor vailor largi in alternanfa cu interfluvii netede,rauri meandrate, a zonelor mlastinoase, a formajiunilor de crovuri in strategroase loess, a dunelor de nisip;

- Structurile litologice sunt reprezentate de pietrisuri, nisipuri, loess sialuviuni recente;

- Alternanja mult mai evidenta a culoarelor de vale cu campurile plate inCampia de Vest si in Campia Romana, ceea ce ofera o schimbare de peisaj (care,in general, este mai monoton si pufin atractivi);

- Clima temperat continental^ prezinta trasaturi de ariditate in CampiaRomana si influence oceanice in Campia de Vest, iar in Campia Banatului influencemediteraneene. Bioclimatul este excesiv, care presupune eforturi de adaptare latemperaturile mai ridicate si lipsa de umiditate a aerului. Amplitudinile termicesunt mai mari, verile calduroase, iernile mai reci, insofite de vanturi, fenomenede ceafa, polei, viscole (eel mai des intalnite in Campia Romana); in acesteconditii suportabilitatea climatului vara depinde de apropierea unor arealeforestiere, oglinzi si cursuri de ape, iar iarna este mai pu^in atractiva pentruactivitafi turistice;

- Existenja unor importante si atractive resurse de origine hidrologica, careau dus la dezvoltarea unui turism polivalent, dar cu predominarea tentelorrecreativ-curative. Arealul de campie si lunca este mult mai sarac in resursehidrominerale , fiind prezente unele lacuri cu ape sarate in Campia Romana (L.Sarat, L Amara, etc.). Un loc aparte il detin lacurile cu apa dulce din lunci silacurile antropice care sunt cautate pentru agrementul de sfarsit de saptamana sipescuit sportiv;

- Fondul forestier este mai redus, acesta fiind partial inlocuit de terenurileagricole; in general fondul forestier este cantonat in rezervajii naturale sau inapropierea luncilor, a asezarilor umane;

- Speciile faunistice sunt mai pujin variate, cu un potential cinegeticredus, existand un mic numar de fonduri de vanatoare pentru vanatul de taliemedie si mica;

- Predominarea terenurilor agricole, cu o frecventa deosebita a

• Gradul inalt de umanizare a spajiilor de campie si lunca explica nu atatnumarul mare de asezari cat mai ales marimea acestora, unde s-au mai pastratpujine forme tradijionale de organizare si bunuri culturale sau etnofolcloricedeosebite;

• Prezenja unor zone de lunca face ca peisaj ele sa fie mult mai atractivepentru recreere, agrement, pescuit si vanatoare sportiva, sporturi nautice, etc.;

Exista, totusi, cateva elemente fizico-geografice ale spatiului care prezintaatractivitate turistica, polarizand - in anumite perioade ale anului - diferitesegmente ale populatiei, dar numai pentru activitaji turistice de profil limitate:

• Potenfialul turistic al reliefului celor doua campii se leaga, in principal,de prezenja reliefului fluvial. In acest sens, albiile raurilor si Dunarii au constituittotdeauna locuri de polarizare turistica prin prezenta limanelor, ostroavelor,meandrelor, plajelor etc. Malurile joase si nisipoase sunt favorabile pentrupracticarea helioterapiei si inotului; brajele parasite si limanurile asigura condijiipropice pentru pescuit sportiv, sporturi nautice sau alte activitati desfa§urate incadrul turismului de sfars.it de saptamana; luncile si terasele ofera suprafejefavorabile pentru diferite amenajari turistice specifice.

• Lacurile cu apa dulce din jurul capitalei si chiar din intravilan: Buftea,Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Cernica, Herastrau, Tei, Floreasca, respectivoglinzile de apa de la Snagov, Caldarusani, Fundata, Mostistea etc. sunt utilizateatat pentru pescuit sportiv, agrement nautic, cat si pentru plaja sau inot. Prezenjalacurilor de stepa sarate din estul Campiei Romane, formate in crovuri rezultatein urma tasarii loessului, au dus la apari^ia si dezvoltarea unor stabilimentebalneare ce folosesc apa sarata si namolul sapropelic in scop balnear (LaculSarat, Lacul Amara, Lacul Movila Miresei etc.).

• Apele termominerale cu valenfe terapeutice din Campia de Vest aususjinut dezvoltarea sta^iunilor balneare recunoscute pe plan national siinternational Felix, 1 Mai, Lipova, sau a celor de interes local de la Tinea s.iCalacea. In ultimii ani sunt exploatate in interes balnear si apele termomineraleinterceptate prin foraje in zona capitalei.

• Arealele impadurite, reprezentate prin Padurea Pustnicu, Cernica, Snagov,Baneasa, Comana, Spataru, Ciornuleasa etc., care se asociaza uneori cu prezenjalacurilor de campie, au devenit in timp obiective preferate pentru recreere siodihna.

Prin urmare, Campia Romana prezinta interes turistic prin lacurile saratedin Campia Brailei §i Baragan, prin lacurile antropice de pe Olt si din zonaVlasia - Mostistea, prin limanele fluviale sau ochiurile de padure care ausupraviejuit in timp; in timp ce Campia de Vest isi valorifica cu precadereresursele geotermale si bioclimatul excitant-stimulativ, ce favorizeaza curabalneara in cadrul stafiunilor men^ionate. Amenajarile turistice sunt mai reduse

- Gradul de fragmentare si energia de relief are valori moderate, fapt ceexplica prezenja platourilor structurale, culmilor rotunjite, pante medii si mici,poduri de terasa, depresiuni intracolinare mai extinse;

- Structurile sedimentare si rocile mai friabile sunt dominante, multe fundcu aspect cutat sau boltite, elemente care explica prezenfa unor procese erozionalesi alunecari de teren mai puternice;

- Alternanja mult mai evidenta a unitafilor deluroase cu zonele depresionaresi culoarele de vale impozante ale Barladului, Siretului, Jiului, Oltului, Argesuluietc., care sporesc pitorescul acestor finuturi;

- Bioclimatul sedativ, de crujare, specific zonelor deluroase, cu usoarenuanje de stimulare in Subcarpafi, constituie un factor natural de cura. Oimportant deosebita pentru turismul balnear din aceste zone prezinta bioclimatulsubteran al vechilor saline, un real factor terapeutic, prin ionizarea puternica aaerului. Concentrajia mare a aerosolilor din cavitajile subterane ale ocnelor desare de la Sianic, Praid, Targu Ocna explicS aparifia sanatoriilor subterane pentrutratarea afecjiunilor respiratorii;

- Climatul specific de deal si podis, cu cresterea sezonului cald pana la240 de zile (din martie - pSnS in octombrie), temperaturile moderate, de 8-10°Csi precipitafiile reduse favorizeazS desfasurarea unor multiple activitaji turistice,tot timpul anului. Pozifia geograficS diferita in latitudine si faja de arcul carpaticfavorizeaza prezenfa unor topoclimate; valorile medii multianuale ale principalilorparametrii meteorologici si climatici au valori moderate, fapt ce explicitpretabilitatea deosebita pentru activitSfile turistice pe toata durata anului;

- Existenfa unor bogate si atractive resurse de origine hidrologic§, care audus la dezvoltarea unui turism polivalent, dar cu predominarea tentelorrecreativ-curative. Arealul colinar si de podis s-a dovedit bogat in resursehidrominerale mai ales la contactul cu unitajile montane, precum si in lacuri cuvaloare terapeutica (Lacul Ursu, Ocna Sibiu, Ocna Dej, Cojocna, Telega, Sianic,Ocnele Mari), cu evidente func{ii balneare; In timp ce iazurile prezente in PodisulMoldovei si Campia Transilvaniei au valoare pentru agrementul de sfarsit desaptamana si pescuit sportiv;

- Speciile faunistice sunt variate, cu un potential cinegetic deosebit,existand importante fonduri de vanatoare pentru vanatul de talie medie si mica;

- Predominarea terenurilor agricole, cu o frecvenja deosebita a plantafiilorpomicole si viticole - in alternanfa cu areale impadurite si fanefe naturale - oferaun farmec deosebit prin forme si colorit;

- Gradul inalt de umanizare a spafiilor deluroase si de podis atesta numarulmare al asezarilor, care in decursul secolelor si-au pastrat forme tradijionale deorganizare si bunuri culturale sau etnofolclorice deosebite, ce pot starni interesulsi curiozitatea turistilor de toate varstele;

Prezenfa unor locuri cu fenomene geologice bizare, sau structuri geologice

,,Vulcanii noroiosi" de la P&clele Mari si Mici din Depresiunea Policioriofera o imagine selenara si totusi activa - prin expulzarea gazelor, apeisi noroiului la suprafa^a solului, intr-o continua bolborosire;Focurile ,,nestinse" de la Andreiasu (jud. Vrancea);Blocurile de calcar de la Badila (langa tabara de sculptura de la Magura- jud. Buzau);Carstul pe sare, dezvoltat in Subcarpa^i - pe circa 90 km2 si in DepresiuneaTransilvaniei - pe 60 km2, este pus in evidenfS prin lapiezuri, tuburi deorg5, nise, v3i de dizolvare, poduri naturale. Aceste microforme de reliefapar frecvent la Cacica, TSrgu Ocna, ,,intre RSmnice", la SISnic-Prahova,Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Praid, Sovata etc.;Repere de marca pentru cererea turisticS constituie si ravenarileimpresionante, cu un farmec aparte, de la ,,Rapa Rosie" (langa Sebes)sau ,,Gr§dina Zmeilor" din Podisul Somesan, rezultate in urma acjiuniiproceselor erozionale intense, care determina spalarea rapida a rocilorfriabile, lasand in urmS adevarate ,,bad-lands"-uri sau forme rezidualeciudate constituite din roci mai dure.

Cele mai atractive unitaji deluroase si de podis sunt:- Subcarpafii $i Dealurile Transilvanene, cu numeroase sectoare de chei

scurte dar spectaculoase pe §usi|a, Putna, Milcov, Teleajen, Sianic,Doftana, Bizdidel (afluent al lalomijei), Raul Alb (afluent al Dambovi|ei),Argesel, Raul Doamnei, Valsan, Capra etc (in Subcarpa|i); unde seconcentreaza un numar mare de stajiuni balneare de interes na|ional siregional (Sovata, Bazna, Ocna Sibiu, Ocna Mures, Govora, Calimanesti,Olanesti, Pucioasa, Sarata Monteoru, Balfatesti etc.) si un bogat siinteresant tezaur etnofolcloric;

- Podi§ul Mehedinfi §i Podi$ul Dobrogei - cu un pitoresc inedit dat derelieful carstic cu pesteri, abrupturi si chei; sau de eel ruiniform in zonaMunjilor Macin, cu maguri inecate in grohotis si stancarii, formate pegranite sau sisturi verzi; de prezenja vailor in chei (cheile de pe vaileCrucea, Stupina, Pestera, Galbiori, Sarpu etc.); a vailor Casimcei, Telijeisi Taipei etc.

In zona subcarpatica, colinara si de podis se gasesc importante stajiunituristice, multe de interes national, care valorifica resursele turistice prezente, deasemenea amenajarile turistice au caracter mai complex , fiind dominate de celecare sunt utilizate in turismul blanear. Desi mai pujin atractiva sub aspectulfrumusejilor naturale si diversitatea peisajelor, prin varietatea resurselor turisticeexista oportunita|i de practicare a multiple forme de turism pe toata durata anului.

2.1.3. Potentialul turistic al campiilor §i luncilor

Sfi fstc. oS no ,%/->»i

in Munjii Ceahlau: Duruitoarea (30 m) de pe Piriul Rupturii, din nord-vestulmasivului, sau cascadele de pe Bistro Mare si Bistro Mica, afluenji ai Bicazuluidinspre Ceahlau etc.

Un loc aparte defin cele mai faimoase si frumoase cascade din MunjiiRodnei: Cascada Cailor, dezvoltata in trepte, pe o diferenfa de nivel de 152 m(intre 1245 m si 1093), pe abruptul nordic al masivului; Negoiescu, Cormaia (insectorul sudic), Cascada Dracului - de pe Valea Izvorul Bailor (unul din izvoareleVaii Vinului) etc. Cascade de un pitoresc desosebit exista si in Cheile Runcului,chei sapate in platoul vulcanic din Munjii Gutai.

• Abrupturile, crestele si piscurile constituie elemente de discontinuitateevidente in peisaj, care impresioneaza turistul prin spectaculozitatea si marefialor. Atractivitatea lor creste proportional cu diferenfa de nivel pe care acesteelemente o inregistreaza, intre baza si fruntea - respectiv - baza si va"rfulversantului.

Abrupturile sunt frecvente mai ales in zonele carstice, dar apar si in cazulmasivelor cristaline sau al defileelor si cheilor, geneza lor fiind legata de structura,denudare diferen|iala sau de tectonica. Sunt remarcabile abrupturile PietriiCraiului, Bucegilor, Ceahlaului, Pietrii Mari, Domogledului, Bedeleului, Raraului,Zaganului etc. Valorificarea lor, in prezent, se realizeaza prin ,,contemplare" dela distanja sau prin practicarea alpinismului, deoarece amenajarea unor astfel deelemente ale reliefului este foarte costisitoare.

Crestele §i piscurile se constituie in adevarate puncte de belvedere asupraregiunilor inconjuratoare. Importanta lor turistica si puterea de atracfie este cuatat mai mare cu cat crestele sunt mai lungi si mai inalte, sau cu cat sunt maiizolate de restul formelor de relief. Un rol important in conturarea unor crestemuntoase impozante, prezente in Munfii Fagaras, Parang, Retezat si Rodna, arevenit ghetarilor cuaternari, care au modelat puternic structurile cristaline,generand custuri sau complexe de custuri, creste simple sau compuse.

Creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului se impune prin spectaculozitatesi singularitate, fiind un rezultat al modelarii exercitate de agenjii externi asupraflancului vestic al unui sinclinal suspendat al grupei Bucegi. In comparafie cuaceasta creasta impozanta, ,,Creasta Cocosului" din Muntii Gutai reprezintaresturile unor vechi structuri vulcanice.

Crestele, piscurile si abrupturile stancoase au conturat in cadrul regiunii deorogen un important domeniu pentru practicarea alpinismului, cu peste 1000 detrasee cu diferite grade de dificultate, atat pentru alpinism de vara cat si de iarna.Ele sunt localizate cu precadere in sectoarele cu abrupturi calcaroase, sau inmasivele muntoase cu o zona alpina tipica - cu caldari si creste impozante - inBucegi, Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Fagaras, Cheile Bicazului.

pe circa 1200 - 1400 m diferenja de altitudine (de la 800 m pana la 2200 m -de la caz la caz). Domeniile schiabile cele mai reprezentative se afla in MunjiiBucegi, Postavaru, Parang, Muntele Mic-Tarcu etc. unde exista si o serie deamenajari in acest sens: partii de schi, saniuja, telecabine, telescaune, teleschiuri,baby schii etc. Masivele muntoase amintite permit amenajarea unor partii insistem ,,releu", intre 900-1000 si respectiv 2200 m, favorizand valorificareasuccesiva, de la poale spre culme, a domeniului schiabil si ca urmare prelungireasezonului de sporturi de iarna pana primavara (mai). Progresul tehnic din domeniultransporturilor, al mijloacelor de urcat pe cablu si al construcjiilor a favorizataparijia si dezvoltarea modei sporturilor de iama in secolul XX.

• Pasurile si trecatorile au o valoare peisagistica relativ redusa, rolul lorin domeniul turismului fiind mai mult de natura funcjionala. Ele faciliteazacresterea potenjialului de comunicajie, oferind condign relativ optime pentruconstruirea unei refele dense de cai de comunicajie (rutiere si feroviare) pana inapropierea obiectivelor turistice. Pasurile si trecatorile concentreaza si, in acelasitimp, dirijeaza fluxurile turistice, asigura accesul spre zonele intramontane saurealizeaza legatura intre regiunile intra si extracarpatice. Desi nu sunt forme derelief ce cumuleaza elemente de atractivitate, pasurile sunt adesea puncte debelvedere, beneficiind de o serie de dotari pentru cazare, alimentajie publica sichiar agrement (Pasul Tihuja, Mestecanis, Prislop, Bratocea, Predeal, Giuvala,Vlahija etc.

Trecatorile au si ele un rol de natura funcjionala, asemenea pasurilor, darspre deosebire de acestea se suprapun vailor raurilor in zonele de defileu sauchei, avand si o valoare estetica, peisagistica. Ele sunt numeroase pe raurile cetaie zonele montane: pe Olt - Tusnad, Racos, Cozia, Turau Rosu; pe Jiu - Lainici;pe Crisul Repede - Ciucea; pe Mures, pe Buzau etc.

2.1.2. Potentialul turistic al unitatilor de deal §i podi§

Dealurile si podisurile Romaniei reprezinta formele de relief cu cea mailarga extensie la nivelul teritoriului national. Acestea prezinta o reparti^ie relativuniforma, flancand arcul carpatic romanesc atat pe latura extema, cat si ceainterna. Spre deosebire de zona montana, aceasta treapta majora se caracterizeazaprin atenuarea contrastelor si fragmentarii, reducerea varietajii petrografice, ceeace se reflecta si asupra potenfialului turistic al formelor de relief, care este maimodest, de complexitate medie. Intre mun{i si dealuri linia de contact este maigreu de descifrat, existand multe depresiuni de contact sau structurale, iar sprecampie trecerea se face mai lent.

In aceste condign valenfele turistice sunt date de:- Formele de relief specifice se inscriu intre 200-800 m; in unele unitaji

aceste valori sunt depasite (in Subcarpaji) sau coboara mai mult (in Dealurile de

Stanisoara; a fortificafiei medievale Turnu Rosu - ridicatS, in 1433, delancu de Hunedoara; prin prezen^a unor vestigii romane si a stajiuniiCalimanesti - Caciulata.

- Defileul Jiului este unul dintre acela mai impunatoare defilee din Romania,care se desfasoara intre Livezeni si Bumbesti Jiu, pe circa 33 km. Valea estedeosebit de ingusta, cu versanji abrupfi, meandre incatusate (Paius, CarligulCaprei, Carligul Inchis), rupturi frecvente de panta in albia minora. Datoritareliefului foarte accidental, traseului deosebit de salbatic, abia la sfarsitul secoluluiXIX se realizeaza drumul prin defileul, asfaltat in anul 1968, iar calea ferata afost data in exploatare abia in 1948, necesitand construcfia a numeroase viaducte,tunele (38) si polate (construcfii din beton de tip tunel, care protejeaza caleaferata de materialul dezagregat de pe versan^i).

- Defileele Mure$ului. Muresul, in drumul sau de la izvoare la Tisa,traverseaza Carpafii Orientali si Carpajii Occidentali, strapungerea zonelormontane realizandu-se prin defilee, unele mai mici, altele de zeci de kilometri.Se impune prin lungimea sa:

- Defileul Toplita-Deda - un culoar transversal veritabil, sapat de Mure§in lungul contactului dintre Munfii Calimani si Masivul Fancel (MunfiiGurghiu), in roci vulcanice. Defileul se caracterizeaza, pe cei 44 km,prin succesiunea unor sectoare de evidenta ingustare si bazinetedepresionare (Stanceni, Lunca Bradului si Rastolija) cu un potential dehabitat deosebit;

- Defileul Orastiei, de natura epigenetica, desfasurat intre confluenjaSebesului si respectiv Sighiselului cu Muresul;

- Intre Deva si Lipova se contureaza un culoar de tip defileu, unde Muresula sculptat cateva defilee (in amonte de Branisca, de Zau de Savarsin side Lipova), ce nu depasesc 8-9 km, in alternanja cu sectoare de largiriputernice, iar elementele de potential turistic cu rol de polarizare turisticasunt, predominant, cele antropice.

- Defileul Cernei se suprapune vSii superioare a raului, pe circa 40 km,desfasurandu-se din dreptul Culmii Gardoman si pana la confluenja cu Belareca,fiind flancat in vest de Munjii Cernei si Godeanu, iar in est de Munjii Mehedin{i.Pe ansamblu, defileul se prezinta ca o succesiune de porfiuni de vale ingusta,dintre care unele sunt chei tipice (Cheile Corcoaiei - cu numeroase forme carstice,Cheile Bobotului, Piatra Puscata, Cheile de la Ogasul Ursului) si bazinete orilargiri ale luncii cu dimensiuni variabile (Lunca Cernisoarei, lovanului, Balmosului- dezvoltate in zone de confluenja, adesea cu profil asimetric).

- Defileul Cri$ului Repede (40 km) se afla la contactul Munjilor PadureaCraiului - Vladeasa si respectiv Mese§ - Plopis, fiind sapat, in mare parte, incalcarele mezozoice ale marginii nordice a Padurii Craiului, unde s-a format siunul dintre sectoarele cele mai spectaculoase, cu infajisare salbaticS, cu pesteri

se prezinta ca o succesiune de ingustari, cu aspect de chei, si bazinete depresionaremai mici sau mai extinse.

- Alte defilee importante prin potenfialul lor natural si chiar antropic sunt:Defileul llvei, cu sectoare de chei impozante in dreptul rocilor vulcanice dure,sapat in vestul Munjilor Bargau; Defileul Buzaului, de circa 10 km, intre MunjiiSiriu si Podu Calului, modelat in gresii, ce dau un relief de turnuri, ace - cugrohotisuri la baza; Defileele Prahovei, o axa turistica importanta, cu elementepeisagistice deosebite, impunandu-se Defileul Clabucetelor (la sud de Predeal)si Defileul Posada (intre Sinaia si Posada) cu meandre incatusate, praguri,repezisuri; Defileul Bistrijei Ardelene, cu aspect salbatic in sectoarele de ingustari,cu aspect de chei (perefi abrupfi, stand, cascade), Cascada Diavolului la intrareain defileu; Defileele Some$ului Mare ji Mic, sapate in roci dure granitice,sisturi cristaline si metamorfice, inguste in general si cu rupturi de panta; Deflleeleepigenetice de la Vata de Jos, Halmagiu si Gurahont, sapate de la Crisul Alb;Defileul Arie$ului Mare, de circa 24 km, la contactul Munjilor Metaliferi cuMuntele Mare, grefat pe roci conglomeratice si gresii; Defileul Cormaia dinsudul Munjilor Rodnei; Defileul Cavnic situat la marginea nord-vestica aMasivului Preluca; Defileul Crasnei de la §imleul Silvaniei etc.

• Cascadele se datoreaza existentei, in talvegul unor rauri, a rupturilor depanta de amplitudini diferite. Cascadele, elemente de atracjie turistica deosebita,caracterizeaza, in special, arealele calcaroase puternic tectonizate,spectaculozitatea lor fiind direct proportionals cu inatyimea pragului si volumuluiapei deversate peste prag.

Numeroase si spectaculoase cascade se gasesc in Munjii Apuseni: Cascadaladolina $i Saritoarea ledufului (pe valea ladei si, respectiv, a afluentului sauIedu|u); Cascada Moara Dracului, cu o denivelare de 20 m, situata in zona deizvoare a Draganului; Cascada Vadu Cris,ului - formata la varsarea, in CrisulRepede, a cursului subteran Vadu Crisului; Cascada Radesei, de 5-6 m altitudine,nascuta la confluenja Radesei cu Piraul Feredeu, de unde incepe, de fapt, SomesulCald; Cascadele Ofelu Boghii si Bulbuci (in amonte de Cheile Bulbuci) dinbazinul Paraului Boga (afluent al Crisului Pietros); Cascada Varciorog - peafluentul cu acelasi nume al Ariesului; Rdchifele - pe valea Stanciului etc.

Menjionam, de asemenea, si cascadele: Beus,nifei - in cadrul Cheilor Nerei,Bohui, la iesirea din Pestera Bohui (Mun^ii Banat); Dracului - din cheile vaiiCheia (Masivul Postavaru); Tamina ?i 7 Scari - cascade in trepte in bazinulTimisului (pe versantul vestic al Masivului Piatra Mare); Vdnturis. - pe IzvorulDorului, Urlatoarea - pe Valea Urlatoarea, Zanoaga - de pe lalomija, saucascadele de pe vaile Cerbului si Jepilor, acestea din urma aflate in MunjiiBucegi, unde vaile scurte dar foarte abrupte, ce strabat abrupturile ce marginescPlatoul Bucegilor, prezinta frecvente rupturi de panta si favorizeaza, astfel, aparijiacascadelor.

In Mun{ii Vrancei se afla Cascada Putnei (10-12 m), dezvoltata pe un bane

• In perimetrul Masivelor Ciucas-Zagan, Piatra Mare, Postavarul fluxurileturistice sunt polarizate de cheile de pe Valea Cheijei §i Valea Stanii;Cheile Pdrdului §apte Scdri - cu cele sapte cascade mici, de 2,5 m §ipana la 15 m inaltime, cu marmite formate la baza lor; Cheile Rd§novului.

• In Muntii Bucegi se succed cheile lalomijei, de mici dimensiuni ingeneral: Cheile Ur$ilor, Pe$terii, Tdtaru Mic, Tdtaru Mare, ZdnoagaMica, Zdnoaga Mare, Orzei si Dobre?tilor, iar in Piatra Craiului s-audezvoltat Cheile Dambovicioarei pe o lungime de 18 km, cu versantiabrup^i, turnuri §i stanci ascutite sj Cheile Zdrne$tilor.

• Pe flancul sudic al Fagarasului, pe gnaisuri si roci cristaline, Argesul amodelat, in aval de Lacul Vidraru, Cheile Argeyului de 2,5 km lungime;iar pe eel al Muntilor Parang si Capatanii au fost sculptate Cheile Oltefului(3,5 km), cu numeroase pesteri dezvoltate in domeniul versantilor, CheileGalbenului (6 km), deosebit de ingusta si salbatica. Cheile Jiefului seafla in sectorul vestic al Muntilor Parang, iar Cheile Cibinului s-auformat in sisturile cristaline ce caracterizeaza versantul nordic al MuntilorCibin.

• Elemente de potential turistic de tipul cheilor prezinta si unele vai cecoboara de pe versantii sudici ai Muntilor Valcan si Mehedinji: CheileRuncului si Cheile Sohodolului, respectiv de pe versantii sud-vestici aiRetezatului: Cheile Bu(ii, cu caracter epigenetic, de numai 200 m lungime,dar cu pereji inalti de peste 150 m.

• In Muntii Banatului, cu areale calcaroase extinse, au fost sculptate cheimonumentale, de mari dimensiuni: Cheile Nerei, Timi§ului, Mini§ului,Bdrzavei, Gdrliftei, Bohuiului etc., dar apar si o succesiune de chei maimici formate pe seama formatiunilor carbonatice in alternan^a cu sisturicristaline.

• Densitatea cea mai mare a sectoarelor de chei se inregistreaza in MuntiiApuseni, iar in cadrul acestora se impun Muntii Trascau, cu renumiteleCheile Turzii pe Valea Hasdate, Turului, Ro$iei; in bazinul Geoagiului:Cheile Ampoifei, Fene?ului; mai spre nord, se succed Cheile Galdei,care adapostesc cea mai joasa stajiune din Europa unde vegeteaza floareade colt (590 m), Gdldifei, Geoagiului, Rdmefului etc. (Grigore M., 1989).

• In Muntii Bihor, o valoare estetica si peisagistica deosebita prezinta:Cheile Sighi$telului, formati prin prabusirea tavanului unei pe§teri initiate,Cheile Boga, Bulbuci, Galbenei etc. in bazinul Crisului Negru, iar inMuntii Padurea Craiului Cheile Vimei §i Ro§iei.

Defileele caracterizeaza sectoarele de vale transversala, puteraic adanciteantecedent si epigenetic, prin eroziune liniara, dar cu versanjii mai evazati. Suntmai largi decat cheile, firul apei fiind insotit de o albie majora, uneori cu mici

• Defileul Dunarii - reprezinta cea mai mare vale transversala din Carpati,cu 144 km, intre Bazias si Gura Vaii, fiind flancat la nord de Munjii Locvei,Almajului, Mehedinfi §i, respectiv, Podisul Mehedin^i. Include mai multe bazinetedepresionare (Pojojena, Moldova Veche, SicheviJa-Liubcova, Dubova §i Orsova)si ingustari puternice (de 3 km si pana la 29 km lungime). Cel mai reprezentativsi mai important sub aspect peisagistic este sectorul de ingustare format intrePlavisevija si Ogradena, cunoscut sub denumirea de ,,Cazanele Dunarii", undedefileul imbraca un aspect specific de ,,chei", cu versanji abrupti si inalji, cuabrupturi calcaroase (cca 250 m) in arealul Ciucaru Mare (316 m) si CiucaruMic (130 m), cu nise carstice reprezentate prin Pestera cu Musca (254 m),strabatuta de un mic parau subteran, Pestera Chindiei (15 m) cu picturi rupeste,Pestera Liliecilor etc. (Sencu V, 1979). In cadrul ,,Cazanelor" se individualizeazaCazanele Mari (3,8 km), bazinetul tectonic Dubova si Cazanele Mici. Princonstruirea barajului Por^ile de Fier I s-a format lacul de acumulare cu acelasjnume, cu nivelul lacului situat cu 28 m deasupra nivelului initial al apelorDunarii, avand o suprafata de circa 700 kmp si un volum de apa de 12 km3 (PopGr., 1996).

• Defileele Oltului. Datorita complexitajii sectoarelor montane strabatutede Olt §i prezenjei sectoarelor de vale cu caracter transversal Oltul si-a sculptato serie de defilee mai scurte sau mai lungi, mai impozante sau mai reprezentativesub aspect peisajistic, Astfel, dinspre amonte spre vale se succed:

• Defileul Bogota (2 km), taiat de Olt intr-o bara cristalina acoperita deaglomerate vulcanice, la nord de Miercurea Ciuc;

• Defileul Jigodin , situat la sud de Jigodin-Bai, unde pe circa 1,6 kmvalea Oltului se adanceste si se ingusteaza puternic in roci andezitice;

• Defileul Tu$nad - ceva mai lung (15 km), axat pe contactul conurilorvulcanice Pili§ca §i Ciomatu (Puciosu), cu statiunea Tusnad Bai;

• Defileul Bicsad - Malna§ intre Munfii Baraolt si Bodoc;• Defileul de la Raco§ (17 km), sapat de Olt in rocile bazaltice ale Persanilor

nordici, cu renumita rezervatie geologica ce ocrote§te coloanele de bazaltde aici si, nu in ultimul rand,

• Defileul Oltului de la Turnu Ro$u-Cozia, care in sens larg se desfasoarape 58 km, intre Boita si Calimanesti, fiind eel de-al doilea defileu, camarime, dupa Defileul Dunarii. Aceasta strapungere grandioasa a Oltuluicuprinde, de fapt, doua sectoare de defileu si o depresiune: in nordDefileul Turnu Ro$u (17 km), modelat in sisturile cristaline ale contactuluidintre Muntii Fagaras si Lotru, intre Boija si Caineni; DepresiuneaLoviftei - ce insofeste Oltul pe circa 25 km, fiind cunoscuta sj subdenumirea de Jara Lovistei si Defileul Cozia (16 km) - unde Oltul s-aadancit prin antecedents in sisturi cristaline, micasisturi si gnasuri ceaprtin Muntilor Capatanii si Masivului Cozia. Spatiul defileului seconstituie intr-o importanta axa de polatizare turistica prin peisaiul de

Tabelul nr. 2Principalele chei §i defilee din Romania Continuare - Tabelul nr. 2

Oblectivul turistic 1 Unitatea montanS Lungime (km) |

Deflleul Dunarii

Defileul Oltului

Deflleul Mure$ului

Defileul Cernei

Defileul Cri?ului Repede

Defileul Jiului

Deflleul Ilvei

Deflleul Arie$ului

Dafileul Lapu$ului

Deflelul Vaii Cormaia

Deflleul Buzaului

Defileul Prahovei

Deflleul Ha$datelor

Deflleul Somesului

Deflleul Crisului Negru

Defileul Cri$ului Alb

Cheile Sebe?ului

Cheile Cara§ului

Cheile Bistritei Aurii

Cheile Barzavei

Cheile Nerei

Cheile Videi

Cheile Garli$tei

Cheile Dambovicioarei

Cheile J ie tu lu i

Cheile Buhui

Cheile Bicazului

Cheile la lomite i

Cheile Timi$ului

Cheile Galbenului

Cheile Galbenei

Munf i i Banatului

Munfii Fagara? -Munfii Lotrului

Munjii Calimani

Munfii Mehedinfi

Munfii Padurea Craiului

Munfii Retezat-Parang

Munfii Bargau

Munfii Trascaului

Masivul Preluca

Munfii Rodnei

Munfii Siriu

Munfii Baiu

Munfii Trascau

Culmea Prisnel

Munfii Codru-Moma

Munfii Metaliferi

Munfii Cindrel

Munfii Aninei

Munfii Rodnei

Munfii Dognecea

Munfii Aninei

Munfii Padurea Craiului

Munfii Aninei

Munfii Piatra Craiului

Munfii Parang

Munfii Aninei

Munfii Hasina?

Munfii Bucegi

Munfii Semenic

Munfii Capafanei

Munfii Bihorului

144

60

44

40

40

30

30

30

28

22

10

9

7

3

5,5

3,5

36

18

17,5

16

14

10

9

8

8

8

8

6,2

6

6

6

Cheile Runcu

Cheile Lazurilor

Cheile Rudariei

Cheile Bistrifei ( Zugreni)

Cheile Oltetului

Cheile Varghijului

Cheile Albacului

Cheile Arge;ului

Cheiloe Co$nei

Cheile Bicajelului

Cheile Cri$ului Alb

Cheile Dambovitei

Cheile Rametului

Cheile Raului Mre

Cheile Moldovei

Munfii Gutai

Munfii Piatra Craiului

Munfii Almajului

Munfii Rodnei

Munfii Capafanei

Munfii Perjani

Munfii Bihorului

Munfii Fagira$ului

Munfii Rodnei

Munfii Ha§ma§

Munfii Metaliferi

Munfii lezer

Munfii Trascau

Munfii Cindrel

Munfii Rarau

5

5

4

4

3,5

3,5

3,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2

2

2

Sursa: Pompei Cocean, 1997

pere^ii cheii ce inal{a cu 200 - 250 m deasupra talvegului, prezentandin partea superioara turnuri si col^i uriasi de calcar si sectoare de largire- unde turistul poate intalni salase sau diferite obiective turistice: lacuri(L.Dracului), pesteri numeroase (Grigore M., 1989).Cheile Mini$ului, din partea centrala a Munjilor Aninei, masoara 14 km,au un prim sector foarte ingust si salbatic si altul ceva mai larg, dar cuun peisaj deosebit de atractiv, cu pesteri suspendate deasupra albiei, cuizbucuri (Bigar, Irma, Minis, Baba Stana etc.).Alaturi de aceste sectoare de chei le putem menjiona si pe cele dezvoltatepe rocile vulcanice din Munjii Gutai: Cheile Tatarului de pe Mara, sauCheile Runcului pe Valea Runcului (afluent al Marei) cu pereji verticalide 100 m inaljime uneori, cu infa^isare salbaticS, cu numeroase rupturide panta si cascade pitoresti.In gresiile de Tarcau din Munjii Vrancei numeroase vaii mici, dar puternicadancite, prezinta si ele chei cu praguri, cascade, repezisuri - cum suntcele de pe Putna, Tisifa, Lepsa, Coza etc.In lungul vSii Bistrifa, in aval de Vatra Dornei, se impun in peisaj CheileZugrenilor; in sectorul nordic al Raraului se detaseaza cheile mici, dar

vai transversale in raport cu Carpatii (Dunarea, Muresul, Oltul, Crisul Repede,Jiul), sau partial transversale (Bistrija, Trotus, Buzau, Teleajen, Prahova,Dambovija, Nera, Cara§ etc.), de un pitoresc aparte. In aceste sectoare, dar nunumai, apele curgatoare au creat defllee sau chei, vai de tip canion, care sunt innumar de circa 300 si insumeaza peste 1600 km (1,4% din lungimea totalaestimata a rejelei hidrografice de 118.000 km) (Grigore M., 1989).

• Vaile in chei si defileele sunt ingustari puternice ale raurilor care s-auadancit epigenetic in structuri tabulare, monoclinale sau cutate, generand sectoarede vale cu profil ingust, versanti abrupti, uneori de sute de metri altitudine, cuperejii surplombaji, marmite laterale sau de fund, uneori cu izbucuri ce {asnescdin peretele de piatra, cu multe repezisuri, cascade in trepte etc. (Fig. 6) Ele potrezulta si in urma eroziunii regresive a raurilor ce strapung siruri de culmi, sauprin prabusirea tavanului pesterilor (in cheile Sibistelului, Radesei, SomesuluiCald etc.).

Cheile se formeaza in roci calcaroase, mai pujin pe alte roci sedimentare,dar si pe roci vulcanice sau pe sisturi cristaline. Dimensiunea lor depinde deduritatea rocilor strabatute, de ritmul si intensitatea adancirii vaii, de faza desculptare etc., si aproape totdeauna imprima peisajelor trasaturi deosebite, demare expresivitate.

Cele mai representative (Tab. nr. 2) si mai cunoscute din fara sunt:• Cheile Bicazului masoara circa 8 km, cu adancimea albiei de peste 200

m si chiar 300 m in anumite sectoare, cu doua compartimente distincte:Cheile Mari - sculptate in calcare si Cheile Mici - in conglomerate.Sectorul de maxima ingustare se inregistreaza in perimetrul cunoscutsub denumirea de ,,Gatul ladului", cu perefii foarte apropiaji, cu frecventesurplombe, grote mici. Un aspect monumental imbraca Piatra Altarului,sau Turnul Bardaului, situata in partea centrala si pe stanga vaii Bicaz,un obiectiv turistic de prim ordin pentru alpinisti, datorita dificultafiideosebite a traseelor. Acestea sunt cele mai renumite pentru spectacu-lozitatea perejilor si inalfimea acestora.Deosebit de pitoresti sunt cheilede pe afluenjii mai mari ai Bicazului: Bicajel, Lapos, §ugau, Cupa§ etc.,cu pereji inalfi de 350 - 400 m si foarte apropiafi, la 3 - 4 m.Cheile Cara$ului se constituie, alaturi de Cheile Bicazului, intr-unuldintre cele mai frumoase sectoare de chei din Romania, avand o lungimede 18 km si un caracter evident transversal fa{a de Munfii Aninei.Versanfii verticali au 150 - 250 m inalfime, apropiindu-se uneori panala doi metri (Sencu V., 1978), cu numeroase stand calcaroase, frecventepesteri ce au intrarile situate la diferite altitudini faj:a de nivelul albieiCarasului, cu marmite laterale de mari dimensiuni, marmite de fundimpresionante, ce au adancimi de 15 - 20 m etc.Cheile Nerei sunt caracterizate pe cei 18 km lungime printr-un oeisai

Gv•O

Continuare — Tabelul nr.l

e§tera aven din CloacaIrebeneilor

olovragi

luierilor

ura Mare

istemul Ponorici - Cioclovinan Apa

e$tera din Valea Stanii

ilomitei

'ambovi-cioarei

s§tera din Valea Fundata

aujoare

:$tera din Cariera Cuciulat

iliecilor de la Gura Dobrogei

Pod.§i M.MehedinJ

M.Capatanei

M.Capatanei

M.Sebejului

M.Sebe§ului

M.Sebejului

M.Bucegi

M.Bucuegi

M.Barsei

M.Rodnei

Pod. $ome?an

Dobrogea

*

**

**

***

***

**

**

*

**

**

*

*

**

**

*

**

*

*

***

**

++

-H-

++

+

+

+

+

+++

-H-

+

+

+

II

III

II

IV

HI

III

II

I

nHIIV

iia: ,,Pe$terile Romaniei - Potential turistic", Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1995

egenda:"* - potential de atractivitate deosebit" - potential de atractivitate mediu

- potential de atractivitate limitat

- potential de pozipe favorabilH- - potential de pozitie satisfacator+ - potential de pozitie nefavorabil

varietate remarcabila. D

ispunerea principalelor trepte de relief sub forma unui

edificiu cu o configurable concentrica, asociata cu particularitafile genetice si de

Refeaua hidrografica si relieful se constituie, la nivelul {arii noastre, intr-un

ansamblu de com

ponente care prin interferenfa lor im

prima peisajelor trasaturi

de mare expresivitate, generand anum

ite categorii de potential natural, de o

2.1.1.2. Atracfii turistice spec/f/ce zone/ m

ontane

adesea necorespunzatoare, sau chiar inexistenta.ele au intrat

in circuitul turistic,

desi amenajarea lor in scopul vizitarii este

Tausoarelor, Scarisoara, C

losani, Cetajile Ponorului, U

rsjlor etc. Multe dintre

O parte din pesterile R

omaniei constituie unicate pe plan national, flind

declarate monum

ente ale naturii sau rezervajii speologice:

Pestera Topolnija,COgoocy05

OS

?

f

30)s

o a.S 3-£. 5*-a 1•CO ^

"0 3o> e-co *

cc! <

3* <s!

£T aTn§s: o.CD< OQJ2 o'

Ol

0) ^"£ ofl) £j"t flJ

O)N ff

0* Ci-l -CO

<""> **

01 3<CO

J° 3

O categoric aparte de pesteri sunt acelea care conserva urm

e ale locuiriiom

ului preistoric: Pestera Ciur-Izbuc

din Munjii Padurea C

raiului, Cioclovina

- Draperiile rezulta in urm

a prelingerii apei incarcate cu carbonaji pe perefiipesterii, generand in tim

p depuneri sub forma unor suprafeje valurite.

- Gururile sunt m

ici bazinete, asemanatoare unor cuiburi, care se form

eazape planseele salilor sau culoarelor subterane, fiind form

ate din mici baraje de

diferite forme, uneori dispuse in trepte, in spatele carora se pot aduna apele

rezultate prin prelingere, generind lacuri m

inuscule.- O

valoare stiintifica si estetica deosebita prezinta pe§terile cu

gheafd,care au cantitaji

mari de gheaja,

conservata datorita existence! unor condifii

topoclimatice

si particularitafi morfologice deosebite ale unor pe?teri: Pestera

Scarisoara, care prin volumul de peste 75.000 m

3 gheaja este cea mai m

are dinsud-estul E

uropei; Pestera Borjig (langa C

etSfile Ponorului), cu un volum de

circa 30.000 m3; G

he^arul Focul Viu din M

unjii Bihor unde, la o anum

ita ora azilei, razele

soarelui patrunse prin aven sunt puternic reflectate

de masa de

gheaja, colorand in rosu atmosfera pesterii, G

hejarul Vartop si G

hejarul Barsa.

- Unele dintre pesterile R

omlniei adapostesc picturi

rupestre, de o

important stiinfifica-cognitiva deosebita. E

ste cazul pesterilor Gaura M

ica de laPescari, din D

efileul Dunarii, cu picturi executate cu argila rosie, in num

ar decirca 400, reprezentand, cu precadere, pasari si braduji; a celei de la C

uciulat dinPodisul Som

esan, cu cele mai frum

oase picturi rupestre din Rom

ania, realizatein aceeasj perioada cu celebrele picturi din A

ltamira sau Lascaux; pestera A

damdin D

obrogea etc.

Prin unirea celor doua formafiuni se nasc coloanele ce pot form

a adevarate,,paduri": in Pestera Topolnifa

- Galeria C

oloanelor, in Pe§tera Osoi - ,,Sala

Padurii impietrite" etc.

Potentialul speoturistic al RomanieiTabelul nr.I

Numele pesterii

moras

antului

idu Crijului

itranului

•ilaseni

rifa

ur - Izbuc

ur Ponor

jnchii

eziad

smilor

tiejarul de sub Zgura$ti

hetarul Scari$oara

yarul Polifei

jliba Mare

:tatile Ponorului

lietarul Barsa

stemul Zapodie-Pestera Neagra

Grupa montana

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Padurea Craiului

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

Potentialul speoturistic al Romaniei

cavernament

**

***

**

**

**

*

**

***

**

***

**

**

**

*

**

***

**

***

speleoterme

**

**

*

**

**

**

**

**

**

**

**

**

***

*

*

**

**

Laeuri,cascade

**

*

*

*

*

**

*

**

**

*

***

*

**

Gheafafosila

***

*

VestigiipaLarh.

**

***

*

*

*

*

Potentialde pozitie

+

+++

+++

+

+

++

+

+

+

++

+

+

+

+

+

+

+

+

Grad dedificultate

III

I I I

II

II

III

I

II

IV

HI

II

III

III

III

III

III

IV

III

III

Continuare - Tabelul nr.I

le^arul Focul Viu

agura

-§ilor

icula

:§tera din Valea Firei

uda lui Papara

Dmarnic

)povat

acovita

uhui

aura Haiduceasca

5§tera de la Gura Ponicovei

:§tera Mare de al Scronijte

s§tera lui Ion Barzoni

apolnita

estera lui Epuran

urecea

:verna

odului

losani

M.Bihor M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Bihor

M.Trascau

M.Aninei

M.Aninei

M.Aninei

M.Aninei

M.Locvei

M.Almaj

Culoarul Cernei

Culoarul Cernei

Pod.§i M.Mehedinti

Pod.$i M.Mehedinp

Pod.si M.Mehedinti

Pod.si M.Mehedinti

Pod.ji M.Mehedinp

Pod.si M.MehedinJ

*

**

*

**

***

**

**

**

**

**

**

**

**

*

***

**

**

**

**

*

*

**

***

**

**

*

***

**

*

*

**

*

*

*

**

**

**

**

*

***

**

*

*

*

*

*

*

+

+

++

++

+

+++

+

+

+

++

++

++

+

++

++

++

++

+

+++

++

II

II

II

IV

III

III

II

III

I

III

II

III

III

I

III

II

11

IV

IIII

Batrana, sau din Masivul Bedeleu, Ciumarna, Scari{a-Belioara, reprezentatprin toate formele specifice reliefului exocarstic de disolufie (doline,polii, lapiezuri etc.);

• vaile incrustate in chei pe zeci si sute de metri;• bazinele inchise Ocoale-Scarisoara, axat pe Valea Ocoale, cu numeroase

pe?teri (Scarisoara, Pojarul Polijei, Zgurasti, Avenul din Sesuri) siPadi§-CetaJile Ponorului- ce include: Platoul Podis presarat cu doline,Lumea Pierduta cu numeroasele sale avenuri, Cetajile Ponorului cu treiavenuri impresionante, Groapa de la Barsa-cu numeroase pesteri (Zapodie,Ghejarul de la Barsa etc.);

• Groapa de la Ruginoasa-un organism toren^ial de foarte mari dimensiuni,unic in felul sau si taiat in gresii moi de culoare roscata;

• izbucurile numeroase ce apar din perefii abrupji ai versanjilor etc.> Carstul subteran-pesterile• pesterile sunt adevarate ,,palate" subterane care pot concura adesea cu

marejia templelor create de mana omului. Ele apar in zonele calcaroaseca forme endocarstice, care au general speoturismul. Sunt forme carsticefoarte cautate de turisti, datorita atractivitajii determinate de formadeosebita a golului subteran, dimensiunile sale, de prezenjaspeleotermelor, a depozitelor de gheaja fosila, de prezenja unor picturirupeste. (Fig.5) (Tab.nr.l)

Romania dispune de un important potential speologic, cu cele peste 10.900pesteri fara noastra situandu-se, in prezent (in urma dezmembrarii lugoslaviei),pe locul doi dupa Fran|a. O parte a pesterilor noastre pot fi considerate adevaratecomplexe carstice subterane, cu rauri si cascade (Topolnifa, Ceta^ile Ponorului,Vantului, Comarnic etc.), cu sisteme dezvoltate pe mai multe nivele, cumineraliza|ii rare etc.

Sali de dimensiuni impresionate, cu o acustica deosebita, se gasesc inpesterile: Vantului, Sura Mare, Comarnic, Topolnija, Tausoare etc.. Pestera dinValea Firei (in Munjii Apuseni) adaposteste una dintre cele mai impunatoare,,sali" subterane din lume, care are circa 300 m lungime si o inal^ime de circa100 m.

Elementele cele mai admirate de turisti sunt speleotermele - depuneri decalcit prin picurare (stalagmite, stalactite, coloane, ,,macaroane"); prin prelingerecapilara (draperiile, baldachinele) sau prin precipitare.

• Stalactitele sunt forma{iuni ce atarna din tavanul pesterilor, formate dincalcit, iar lungimea lor variaza de la cajiva centimetri la 5-7 m, cu diametrevariabile de la cajiva milimetri la metri. Exemplare numeroase, de o frumuseterara, se intalnesc in Pestera Ursilor (de langS Chiscau), Topolni^a, Pojarul Poli^eietc.

B

•3

I

I

Muntii Timi$ului (Bdrsei), aflati la extremitatea vestica a Carpa^iilor deCurbura, reprezentafi de masivele Piatra Mare si Postavaru, abunda si ei inelemente de relief specifice, dezvoltate pe calcare. Postavaru se impune prininterfluviile structurale spectaculoase , reprezentate de creasta puternic degradata,cu numerosi martori reziduali Postavaru - Muchea Cheii, o cresta tectonica side eroziune cu rauri de pietre si trene de grohotisuri la baza; prin prezenfa unorchei mici, dar pitoresti formate de Valea Cheii si Valea Cetajii. In Piatra Mareatrage abruptul tectonic si structural ce marcheaza latura estica a platformeistructurale, care se ridica impozant deasupra Vaii Garcinului, cu unele formereziduale; pe versantul vestic apar vaile de tip ,,horoaba" ale Taminei si aleSipoaiei, chei etc. (Valeria Velcea, 1961 si 1987).

• Carpatii Meridional! se caracterizeaza si ei prin extensiunea relativredusa a calcarelor si conglomeratelor, roci care apar mai frecvent la cele douaextremitati ale ramei muntoase: in Munjii Bucegi si Piatra Craiului, respectiv inMuntii Mehedinti si Mun^ii Cernei, pe areale restranse fiind prezente si in MasivulBuila-Vanturarifa (din Mun|ii Capatanii), Piuele lorgovanului (2081 m) dinsud-vestul Retezatului, unde calcarele au favorizat dezvoltarea unui relief carsticreprezentat predominant prin doline, avene, pesteri si lapiezuri; un peisajasemanator este si eel suprapus arealelor calcaroase din sudul Mun^ilor Sureanu- cu doline concentrate in aria Ponorici, campul carstic din Platoul Vartoape,ponoare etc.

In Muntii Bucegi si Piatra Craiului prezenja calcarelor si conglomeratelora favorizat dezvoltarea unui relief carstic deosebit de atractiv, cu multe elemente,,unicat", cu trasee de alpinism ce au un grad ridicat de dificultate. Se impunprin spectaculozitate:

abruptul prahovean al Bucegilor, cu o diferenta de nivel de peste 1000m, dominat in partea superioara de varfuri semete: Costila, Caraiman,Jepii Mici si Mari, Piatra Arsa, Varful cu Dor, Furnica, cu un reliefruiniform impresionant prin varietatea si multimea formelor;creasta calcaroasa ingusta si puternic zimjata a Pietrei Craiului, desfa-surata pe circa 25 m, frecvent cu altitudini de peste 2000 m, cu versantifoarte abrupti, numeroase hornuri inguste formate pe liniile de diacleza(Hornul Inchis, Hornurile Grindului etc.) si vai de tip ,,horoaba" (seci)(Prapastiei, Crapaturii) etc.;,,Babele", ,,Sfinxul", ,,Ciupercile" de pe platoul Bucegilor, rezultate inurma modelarii conglomeratelor si gresiilor prezente aici;cheile din lungul lalomitei: Pesterii, Ursilor, Tataru Mic si Mare, ZanoagaMida si Mare, Orzei, Dobresti etc.;

Muntii Mehedinti polarizeaza fluxurile turistice prin crestele stancoasesi salbatice, puternic fragmentate de torenfi din Piatra Closani si CulmeaDomogled - Varful lui Stan; prin cheile pitoresti sculptate de Motru, MotruSec. Cosustea sau cele din Valea Cernei CCorcnaia. Cheile CiucevelorV nrin

altitudine (Sencu V., 1981) sau Crovul Medvedului - dolina cea mai mare dinfara, cu diametru de circa 1 km si adancimea de 170 m.

• Carpatii Occidentali, spre deosebire de celelalte doua sectoare carpatice,se impun prin carstul de interfluviu, suspendat sub forma de platouri, cu lapiezuride disolufie si campuri de lapiezuri, doline singulare sau asociate, polii de diferitedimensiuni, avene; prin bazine carstice inchise printr-un adevarat labirint de cheisi o circulate subterana deosebit de intensa si extinsa, care a general forme deadanc deosebit de originale si variate in acelasi timp. Marefia si densitateaextraordinara a formelor carstice este reflexul litologiei (aici apar cele maireprezentative areale cu roci carstice puternic tectonizate, de grosimi conside-rable), corelat cu cantitajile mari de precipitafii cazute (1000-1200 si chiar1400 mm/an)

In Munfii Banatului relieful carstic este prezent mai ales in Munfii Aninei- unde se inregistreaza cea mai mare lungime a cheilor calcaroase din Carpaji.Se remarca frecvenja mare a culmilor calcaroase, ce depasesc rar 900 m siprezinta abrupturi structurale; Podisul carstificat al labalcei si podurile carsticesuspendate (ce corespund unor zone de sinclinal) Colonovaj;, Ravnistea, Ceresnaiasunt presarate cu campuri de lapiezuri si de doline rezultate prin disolufiacalcarului sau prin prabusire; densitatea mare a cheilor spectaculoase, sapate deNera, Cara§, Minis, Buhui, Garlistea etc. Aici sunt prezente si o serie de lacuricarstice de dolina: Ochiul Beului, Lacul Dracului etc., avene impozante, ca deexemplu avenul Poiana Gropii de 235 m adacime (al doilea ca marime din |ara).

in Muntilor Almaj se contureaza cateva areale deosebite prin valoarea lorpeisagistica: Platoul suspendat Carbunari, cu campuri de lapiezuri si doline, darmai ales relieful carstic deosebit din spajiul geografic al Cazanelor Dunarii, cuabrupturi impunatoare, relief ruiniform, pesteri etc.

Muntii Apuseni se constituie intr-o zona renumita pentru dezvoltareacarstului, sub toate formele sale de manifestare, prin extensiunea si personalitateareliefului carstic fiind unic in fara noastra, unde se inregistreaza si catevasuperlative sau elemente singulare (Valeria Velcea, Savu Al., 198.); cea mailunga pestera (pestera Vantului, cu peste 21 de galerii, lungimea totala exploratafiind de circa 43.000 m); eel mai adanc aven - Avenul din Stanu Foncii de 11,35 km,cu izbucul Astileu; singurele pesteri cu gheafa fosila, de mare interes stiinjific,la Scarisoara, Focul Viu, Vartop, Barsa, Bor|ig, toate in Muntii Padurea Craiului.

Formele carstice domina in Munfii Bihor, Trascau, Padurea Craiului siCodru Moma, cele mai tipice si impunatoare fiind:

• carstul de creasta in Culmea Ramefului, Coljii Trascaului, CulmeaSandulesti, Prisaca etc.,

• carstul de masive izolate specific pentru Piatra Craivii, Piatra Cetii,Piatra Bulzului, Plesa Ramefului, Piatra Grohotisului;

. carstlll HP nlatr.ii HJn Dlot«,,1 \r~~~x.. ^ TT-*- ^ . _ . . . _ -

Muntii Oas, unde formatiunile tipice s-au pastrat insular, cu altitudini de600-700 m, ,,inecate" in depozite sedimentare si, de asemenea, defileeleepigenetice de pe raurile Tur si Talna, taiate in roci eruptive;

Masivele Ignis (1307 m) si Gutai (1443 m): primul define un platouvulcanic intins, relativ bine conservat, unde eroziunea a pus in evidenfa depresiunisuspendate primitoare (Poioana Izvoarelor de pe Valea Runcu, cu stafiuneaclimaterica Izvoarele si Poiana lui Stefan la izvoarele Marei) si chiar chei salbaticesculptate de Mara (Cheile Tatarului), Runcu (Cheile Runcului) etc., sau neckurivulcanice reprezentate prin Cetajuia Mare si Mica, Dl. Ascufita, Dl. Florilor, Dl.Minei, Piatra Sapanjei etc.; iar al doilea - Masivul Gutai - este un aparat vulcanicde mari dimensiuni, distrus prin explozii vulcanice si eroziunea exercitata deagenjii externi, din care s-a pastrat ,,Creasta Cocosului", un dyke vulcanic dezvoltatpe andezite si cateva varfuri impozante dispuse in semicerc: Gutaiul Doamnei,Gutaiul Mic si Mare, Mogosa, Varaticul etc.;

Muntele Tibles, cu aspect de amfiteatru urias (10 km diametru), reprezintaun masiv subvulcanic scos la zi prin indepartarea depozitelor sedimentareacoperitoare, unde se evidenjiaza Satra Pintei (1041 m), un neck izolat impaduritsi inconjurat de glacisuri si cateva centre de erupjie secundare cu aspect decupole vulcanice: Tibles (1893 m) si Neteda (1322 m);

- In Muntii Metaliferi relieful vulcanic este reprezentat de nucleele deeruptiv ce domina interfluviile larg ondulate prin aspectele lor tipice de maguri:Cetatea Rosiei, Rosia Poieni, Gemenele, Corabia, Piatra Surligata (in sectorulRosia Montana), aparate vulcanice tipice, bine conservate; corpurile intrusiveexhumate ale magurilor Savarsin, Cerbia, Cazane§ti, Magura Vatei care aualtitudini reduse, in jur de 1000 m, dar se impun in peisaj prin masivitate. Oimportanta turistica deosebita prezinta coloanele de bazalt de la Detunata siDetunata Goala (ultima declarata monument al naturii), unde lavele bazaltices-au solidificat sub forma unor neckuri compuse din coloane prismatice.

> Relieful modelat pe calcare, domolite, conglomerateAcest tip de relief rezulta din conlucrarea unor roci solubile cu apa si se

defineste printr-o raspandire spafiala azonala si o mare varietate de forme sifenomene. Desi arealele calcaroase dejin doar 2% (circa 4.750 kmp) din suprafataRomaniei (in afara zonelor montane fund prezente si in Podisul Mehedinfi siPodisul Dobrogei de Sud), ele se remarca printr-un relief carstic de marespectaculozitate, reprezentat prin platouri carstice de diferite dimensiuni si laaltitudini diferite, campuri de lapiezuri si de doline, relief rezidual, chei, cascade,pesteri, avenuri, etc. Ca elemente structurale, bine inscrise in relief, se contureazaseria sinclinalelor suspendate din Masivele Rarau, Ceahlau, Ciucas, Postavaru,Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului, Buila Mare - Vanturarnja etc., in care sedisting suprafeje structurale, cueste, vai adaptate la structura.

• In Carpatii Orientali calcarele si conglomerate sunt prezente pe suprafejerelativ rfiHllSfi HisnilSR Hisrnntinim ci nrpHr>minant onK fnrm<* nn/->t- ein^linolo

In Muntii Rarau apar, in urma eroziunii diferenjiate, turnuri, piramide,pereji verticali, vestite fiind Pietrele Doamnei, Popii Raraului, Piatra Zimbrului,Piatra Soimului etc., iar pe latura nordica - langa Pojorita - se ridica varfurile,,gemene" Adam si Eva, grefate pe dolomite.

Muntele Ceahlau se impune in peisaj prin aspectul sau inedit, unic, cu oparte centrala mai inalta, unde se contureaza doua platforme structurale, cusuprafefe relativ netede, denivelate intre ele cu circa 200 m (Ocolasul Mare siOcolasul Mic), peste nivelul carora se ridica cateva preeminence piramidale, demare atractivitate: Toaca (1900 m), Batca lui Ghedeoni (1844 m), Lespezi (1802 m),Ocola§ul Mic, Ocolasu Mare (1907). La periferia masivului se individualizeazao serie de abrupturi, cu aspect ruiniform, cele mai impozante fiind cele caremarginesc bazinele paraielor Izvorul Muntelui, Neagra si Paraul Schitului, idealepentru practicarea aplinismului. In cadrul platourilor, dar mai ales in spafiulgeografic al abrupturilor se individualizeaza o mare varietate de forme rezultateprin dezagregarea fizica a conglomerated, ce compun - pe ansamblu - un reliefruiniform de mare spectaculozitate, reprezentat prin turnuri si coloane de tipPanaghia, Dochia, Detunata, Caciula Dorobanjului, Piatra cu Apa, Claile luiMiron - cu infatisari variate; stand bizare - Batca Neagra; colji - Caprele,Ciobanul, Turnu Sihastrului, la care se adauga, ca forme structurale: Polifa cuCrini, Piatra Lata, Lespezi etc.

Masivul Hasma$ul Mare include un relief carstic prezent in cadrul unorplatouri nu foarte extinse, extins in spajiul format de : Cheile Bicazului, undevalea s-a adancit puternic pe verticala, cu 300 - 600 m sub nivelul culmilor,generand un peisaj magnific, dominat parca ostentativ de Piatra Altarului(Bardaului); abruptul vestic al Hasmasului Mare (1792 m); magurilecalcaroase-dolomitice Licas, Suhardu Mare, Hasmasul Negru (1773 m), PiatraAscujita (1707 m) etc., alaturi de care se inalfa, oarecum izolat, Piatra Singuratica(1587 m).

• In Carpatii Curburii turismul si turistii beneficiaza din plin de potenjialulturistic natural oferit de Munfii Ciucas, Postavaru si Piatra Mare, unde prezenfaflisului conglomeratic cretacic de circa 700 m grosime si, respectiv, a calcarelormezozoice a favorizat, din plin, dezvoltarea unor forme si microforme de reliefspecific, cu un potential atractiv deosebit, de mare valoare estetica si peisagistica.

Muntii Ciucas se impun, in primul rand, prin relieful sau rezidual extremde pitoresc, care apare fie pe liniile de creasta sau in apropierea acestora, fie inzona abrupturilor marginale. Cele mai atractive forme sunt date de stSnci ciudate,de cele mai multe ori grupate, dar si izolate: Ciobanul cu Oile, Babele la Sfat,Tigaile Mici si Mari, Sfinxul Ciucasului, Mana Dracului, Turnul Vulturilor, Podulde Arama; formele structurale de mari dimensiuni: Turnu lui Goliat, Turnu deAramS; crestele zimfate ale Muchiei Cheii (din Zagan); turnurile etajate §i pintenii

sculptate fie in jurul resturilor suprafe^ei de eroziune Borascu: Zanoaga,Zanoguja, Slaveiul, Radesu, fie pe versantii nordici ai Retezatului: Galesu,Taurile Custurii, Taul Negru, Pietrele (situate la peste 2200 m) (GastescuP., 1971) sau din Muntele Borascu, Tarcu, Bloju etc.;multimea lacurilor glaciare (peste 80), dintre care se impun prin diferitecaracteristici: Bucura - cu o suprafaja de 10 ha (Gastescu P., 1971) sio adancime de 15,7 m, fiind eel mai extins lac glaciar din Romania;Zanoaga - de 29 m adancime si deci eel mai adanc lac glaciar, TaulNegru, Taul Portii, Galesu, Slaveiul. O mare parte a lacurilor din grupaRetezat - Godeanu sunt insirate de-a lungul unor vai glaciare, fie inspatele unor praguri determinate de prezenja unor pachete de roci dure(Taul Agatat, Lia, Viorica, Florica in lungul vaii Bucura), fie in spateleunor morene frontale (L.Ana). Multe dintre lacurile glaciare sunt indiferite faze de colmatare, astfel meat adancimea lor abia mai atinge 1- 2 m .

- Muntii Bucegi, fiind grefati pe conglomerate si calcare, nu secaracterizeaza prin prezen^a unui relief glaciar clasic. Aici s-au pastrat doarlocal, pe fa^ada nordica, urme ale unei glaciatiuni cuaternare - care au,,supravietuit" proceselor intense de modelare in postglaciar. Ca forme glaciarerelativ bine conservate pot fi mentionate: Custura Padina Crucii, vaile glaciarecu praguri ale Vaii Malaesti si Tiganesti, sau circurile secundare in trepte, prezentein complexul glaciar al Vaii Morarului.

Atractivitatea reliefului glaciar sporeste si in sectoarele unde isi fac aparitiamarile si raurile ,,de pietre" sau ,,blocuri" din Muntii Parang, Rodna; aglomerarilede blocuri dintr-o serie de circuri glaciare ale Muntilor Retezat - ca efect directal gelifractiei etc.

In concluzie, cea mai mare suprafata ocupata de relieful glaciarcaracterizeaza Muntii Fagaras (127 km2), unde sunt peste 170 de circuri si 50 devai glaciare, de dimensiuni variate, in timp ce Muntii Retezat adapostesc -pecirca 54 km2 - eel mai complex relief glaciar.

> Potentialul turistic al reliefului vulcanic §i pseudovulcanicRelieful vulcanic §i pseudovulcanic, grefat pe roci vulcanice, este mai putin

spectaculos, dar se constituie in ,,materie prima" a turismului - stand la bazaaparitiei si dezvoltarii fenomenului turistic in numeroase locuri ale coroaneicarpatice. Prezenta lantului eruptiv pe latura vestica a Carpatilor Orientali sisud-estul Muntilor Apuseni a dus la intregirea zonei de orogen, la complicarealui structurala si la diversificarea accenruata a reliefului, deoarece relieful vulcanicreprezinta o categorie cu stil aparte al formelor.

Aceste forme etaleaza atractii peisagistice multiple, care sunt in dependentsdirecta cu marimea si forma corpurilor vulcanice, cu gradul de patrundere aeroziunii, vechimea eruptiilor, etc. Ca rezultat al activitatilor postvulcanice,rpHpfiilni viilfanir i c*=> xGnnmZ mrifptplp ci culfotafplp ont*»1^ A& irrimira

Relieful vulcanic caracterizeaza masivele vulcanice si este alcatuit din conurivulcanice cu sau fara cratere, caldere, platouri vulcanice de lava. §i piroclastite,dykuri (cu aspect de zid sau creasta ascutita), neckuri ( cu forma de coloane saua unui filon magmatic), toate diferentiate ca dimensiuni §i extindere spatiala decatre eroziunea de suprafa^a postvulcanica (Mihai lelenicz §i colob., 1999),coloane bazaltice etc.

- Muntii Cdlimani-Gurghiu-Harghita-Ciomatu Mare, cu altitudini cedepasesc 1600-1700 m, pastreaza eel mai bine forme de relief vulcanic. Aici sedesfa§oara un etaj al conurilor vulcanice ce include caldere generate de explozii§i prabusjri (in Calimani), cratere drenate dar bine pastrate, uneori ingemanate(craterul Saca - din Gurghiu, Cucu - din Muntii Harghita), cratere nedrenate ceadapostesc lacuri (craterul Ciomatului Mare cu Lacul Sfanta Ana), numeroasecorpuri vulcanice lipsite de cratere §i un etaj al platourilor de aglomeratevulcanice , moderat fragmentate (eel mai reprezentativ fiind Platoul Vlahija). Lacontactul dintre conurile invecinate, rejeaua hidrografica majora a sculptat deflleetransversale pitoresti: Defileul Tu§nad pe Olt, desfasurat intre conurile Pili§ca §iCiomatu Mare, sau Defileul Topli^a - Deda, intre Muntii Calimani si Gurghiu.

- Muntii Calimani se impun printr-un platou de lava bine dezvoltat §i,mai ales, prin aparatul vulcanic central ce atinge 1900 - 2100, de tip caldera, cuaspect de amfiteatru urias (10 km diametru) care prezinta numeroase conurisecundare. Principalele elemente de atractie turistica se leaga de marginilecraterului initial, unde eroziunea a modelat creste dantelate, pereti verticali (FataGardului), coloane grupate (12 Apostoli) sau singuratice (Tihu, Pietrele Rosii) sichiar mici circuri glaciare suspendate pe marginea craterului.

- In Muntii Gurghiu relieful vulcanic, ce prezinta interes pentru rurism,este reprezentat de un aliniament de aparate vulcanice de 1500 - 1700 m, cucratere bine conservate, unele transformate in caldere: Masivul Fancel-Batrana(cu o caldera bine pastrata, cu un diametru de 13 km) (W.Schreiber, 1987),conurile Saca, Tatarca (cu un crater de circa 4,5 km diametru), Sumuleu, Ciumani(cu doua cratere ingemanate, ambele de aproximativ 2 km in diametru).

- Muntii Harghita se remarca, de asemenea, ca un aliniament format din10 conuri vulcanice, eel mai reprezentativ fiind Harghita de 1800 m, cu un craterrelativ bine pastrat, continual spre sud de conurile Muntele Mic, Ostoros, Rachitis,,Arotas, conul Luci - cu craterul drenat de Valea Corno§, care adaposte§te omlastina oligotrofa (Tinovul Luci) declarata rezervatie naturala, urmat de conurileCucu, Murgu, Pili§ca §i, pe stanga Oltului, Ciomatu Mare (1301 m) cu douacratere ingemanate: unui intreg, care adaposteste Lacul Sfanta Ana si altul drenatde Paraul ROS.U, in care s-a format Tinovul Mohos.

- Relieful vulcanic caracteristic grupei Oa$-Gutai-Tibles este mai putinreprezentativ, puternic erodat, cu o frecvenja mare a neckurilor, care adeseaooarta numele de ,,magura" sau ,,chicera", cu forme subcrustale de cupole sau

> Reliefui glaciarLa antipodal platformelor de nivelare se situeaza relieful glaciar, dezvoltat

in zonele montane inalte, la peste 2000 m in Carpajii Meridional! si 1850 - 1900m in nordul Carpajilor Orientali, unde ghefarii cuaternari s-au manifestat dinplin ca factor modelator. Relieful glaciar maresle, evident, gradul de atractivitatea zonelor respective, inlroducand variajii in peisajul geografic al munjilor inaljiprin prezenfa crestelor, custurilor, circurilor glaciare si vailor glaciare. Predominacircurile simple, suspendate deasupra vailor glaciare, care adapostesc aproapetot atatea lacuri glaciare. Nu lipsesc insa nici circurile complexe-conjugate saulobate-prezente la peste 2300 m in Munjii Retezat, Parang, FSgaras, undemodelarea glaciara a fost mai pulernicS si mai avansata.

Peisajul glaciar carpatic are un caracter evident insular, instalat doar pemasivele cele mai inalte ale Carpajilor Meridionali si ale grupei nordice (MunjiiRodnei, Maramures), general de ghe^ari de tip alpin si pirenaic. Elementele celemai spectaculoase sunt reprezentate de crestele alpine prelungi, rezultate in urmaintersectarii circurilor glaciare instalate pe ambii versanji ai culmilor muntoase,fapt ce explicS aspectul lor de spinSri inguste, abrupte, exemplele cele mai tipicefund:

- creasta principals a Muntilor Rodnei, compusS dintr-un aliniament decusturi orientate vest-est, pe circa 30 km, punctata de varfurile cele mai inalte,de peste 2000 m (Vf. Pietrosu Mare - 2304 m; Vf. Rebra - 2221 m; Vf. Puzdrele- 2188 m si Ineu - 2279 m) ale masivului. Sub varfurile amintite, pe versanjiinordici, se afla cele mai mari circuri glaciare complexe din Munjii Rodnei,separate prin creste secundare (custuri) mai scurte, cu numeroase lacuri glaciare(BuhSescu, Negoescu, Lala Mare si Mica, Izvoru Cailor, Galati etc.)

- In Munfii Fagara§ se impune creasta nordicS principals, de peste 60km lungime, frecvent peste 2500 m altitudine (in varfurile Moldoveanu - 2544m, Negoiu - 2535 m, Vislea Mare - 2526 m, Caltun - 2522 m si Vanatoarea luiButeanu - 2507 m), din care procesele de gelifraclie au detasat ,,ace" §i hornuriimpozante: Acele Cleopatrei, Turnurile Podragului si Arpaselului, StrungaDracului etc., ce se constituie in importante elemente de polarizare, de atracjieluristica. Muntii lezer se impun, in primul rand, prin cateva sectoare de cuslurS:Coljii lui Andrei si Coljii Cremenei. Intensitatea mult mai mare a glaciajiei, inacest spajiu montan, a determinat frecventa mai mare a custurilor secundare,foarte bine dezvoltate, multimea circurilor glaciare complexe, sau a unor circurimai mici suspendate (de cuib) in versanti (peste 30 de lacuri glaciare, I.Pisola,1971). Lacul Mioarelor se afla la altitudinea cea mai mare (2282 m), iar Podraguleste eel mai adanc (15,5 m). Alaturi de acestea se remarca si lacurile Capra,Buda, Caljun situate pe versantul sudic al Fagarasului, sau Balea, Urlea, Avrigetc. de pe versantul nordic.

- Muntii din grupa Parang au fost afectaji de glacia^iune la altitudini depeste 2100-2200m, agresiunea modelSrii glaciare fund cea mai evidenta in

se afla si cele mai reprezentative circuri complexe. Custura principals, orientatasi aici pe direcjia vest-est, are doar 10 km, intre Vf. Parangul Mare (2519 m) siVf. Mohoru (2337 m) si cuprinde circuri complexe, compuse din circuri glaciaresuspendate, mai mici, ce adapostesc cochete lacuri glaciare. Cele mai impozante,prin mSrime si numarul lacurilor adSpostile, sunt circurile complexe Slaveiul,Rosiile, Mija, Calcescu, GSuri, lezeru etc. din bazinul Jiefului §i respectiv Lotrului,la care se adaugS si altele, mai mici, din bazinul Latorijei (Urdele, Muntinu) saucircurile simple de pe versantul sudic al Masivului Parang, situate la izvoareleGilortului, Galbenului, Romanului, lasului etc.Urmele proceselor de modelareglaciara sunt prezente si in Mun^ii Sureanu, cu cateva circuri mici,modeste,situate in jurul Varfului Sureanu (2509 m) si Varful lui Patru (2130 m); pe laruranordica a Munplor Candrel (lezeru Mare, lezeru Mic, Gropata), sau sub VarfulSteflesti din Munjii Lotrului.

Vaile glaciare, cu un profil longitudinal accidental, sunt prezente cuprecadere pe versanjii nordici si nord-estici ai Parangului, unde ghe^arii au avuto dezvoltare mai puternica, masa de ghea^a acumulata in circurile complexecoborand pe vaile Jie^ului, Lotrului, Latori|ei (in sectoarele lor superioare, peca^iva kilometri lungime).

In Muntii Retezat, Godeanu si f arcu condi^iile climatice deosebit defavorabile au facilitat dezvoltarea unor ghejari putemici, care au modelat reliefulpreglaciar grefat predominant pe roci cristaline metamorfozate, sculptand cresteglaciare cu frecvente sectoare de custura cu aspect ruiniform (rezultat in urmaproceselor intense de degradare), varfuri impozante - uneori cu versanti aproapeverticali, ce prezinta la baza lor intinse ,,mari" de grob.otis.uri. Se constituie inatractii turistice pitoresti:

• creasta glaciara principals din Retezat, de circa 18 km lungime,desfa§uratS pe aliniamentul varfurilor Zlatna - Sesele - Judele - Bucura- Peleaga - PSpusa - Varful Mare, din care se desprinde o creastasecundarS, la fel de spectaculoasa, cu varfuri intre 2300 m - 2500 m:Peleaga - Custura- LazSru;

• creasta principals stancoasS, de circa 12 km lungime, a MasivuluiGodeanu, orientals pe directia vesl-esl, cu versantul nordic abrupl sipunclatS de o serie de varfuri de pesle 2100 m: Plalina, BorSscu Mare,Galbena, Gugu, Moraru, Godeanu;

• stancariile sSlbatice din Custura MStaniei, Piatra Scorilei, Cleanfu Horeietc. §i formele glaciare grupate in jurul Vf. Tarcu (2190 m), Vf. Baicului,Vf. Brusluru, Vf. Pielrii elc. (circuri cu pereji slancosi, vai glaciarescurte de 1,5-2 km);

• surprinde numSrul mare al circurilor glaciare asociate sub forma unorcomplexe glaciare, cu un diamelru de circa 2-3 km: complexul Bucurei,LSpusnicului, complexul Peleaga din Relezal, sau complexul Pallina si

Hin Mnntii Gndeanu. cu numeroase

RELIEF §1 GEOLOGIEtrepte §i forme de reliefpeisaj geomorfologicforme bizare de relief sj structuri geologiceforme geologicemonumente ale naturii

CLIMAtemperatura aeruluiprecipitajii lichidestratul de zapadadurata de stralucire a soarelui

HIDROGRAFIAape freatice §i ape mineralerauri, lacuri (si cele terapeutice) naturalesi antropiceMarea Neagra §i Delta Dunariiizbucuri, cascade

VEGETATIA• tipuri de padure• flora specifica• monumente ale naturii• paduri de interes social

FAUNA• fond cinegetic (vSnat cu par §i pene)• fond piscicol• specii faunistice

REZERVAJH• rezervajii ale Biosferei• parcuri nationale• rezervajii naturale de diferite tipuri

munfi cu potential turistic mediu, datorat unui tip de relief specific, cuforme erozionale deosebite (Muntii Oas, Tibles, Capatanii, Lotrului,Poiana Ruscai, lezer, Trascau, Locvei, Aninei, Cernei s.a.);munfi cu potential redus, cu altitudini scazute, forme monotone, domoale,grad ridicat de impadurire, accesibilitate redusa (Munjii Almas, Zarand,Buzau, Tarcau, Codru-Moma s.a.).

2.1.1.1. Principalele tipuri de relief cu functie turistica deosebita

Varietatea petrografica si complexitatea structurala a Carpatilor, succesiuneasistemelor de modelare de diferite tipuri au influentat, in mod evident, formareadiferitelor tipuri si forme de relief, jucand un rol deosebit in conturarea aspectuluiactual al reliefului tarii noastre. Asocierea lor sub cele mai variate forme, maisimple sau complexe, configurajia lor atractiva, structura geologica, funcfiona-litatea si modul de integrare in relieful de ansamblu al Romaniei alcatuiesccomponente de baza ale peisajului.

> Relieful modelat pe §isturi cristalineDuritatea deosebita a rocilor de acest tip a imprimat masivelor muntoase

fizionomii contrastante, in functie de altitudine si de tipul modelarii. Acesteaconstituie puternice noduri orografice, culmi rotunjite si etajate, sisteme de vaiinguste si adanci, cu frecvente rupturi de panta. La acestea se mai adauga nivelede eroziune, forme glaciare, relief periglaciar si crionival care toate dau o anumeindividualitate peisagistica.

Complexele de nivelare (platformele de eroziune) constituie, prin prezentasi specificul lor, una dintre caracteristicile morfologice de baza ale CarpajilorRomane§ti, reprezentand pentru turism si turisti elemente morfometrice deosebitde favorabile drumetiilor, deoarece asigura o vizibilitate deosebita asupra spajiilorgeografice inconjuratoare.

Platformele (nivelele) de eroziune se mscriu in peisaj sub forma unor poduriinterfluviale largi, suspendate (platforma Borascu, la circa 2000 m - in CarpatiiMeridionali, Farcas-Carligatele la circa 1700 m - 1300 m in Muntii Apuseni),considerate resturi ale peneplenei carpatice (L.Sawicki, 1912; Valeria Velcea,1987), ce domina vaile adanci, sau sub forma unor poduri netede, extinse casuprafata, respectiv culmi rotunjite ce se desfac din principalele noduri orografice,apartinand platformelor Rau-§es si Gornovita (in Muntii lezer, Candrel, §ureanu,Godeanu, Tarcu, Bucegi), sau Marisel si Fenes-Deva (in Muntii Apuseni),respectiv Carja-Tomnacica si Teregova-Caras (in Muntii Banatului).

Acestea includ asezari umane temporare si sunt locuri de organizare aunor sarbatori traditionale, denumite nedei (targuri a ,,doua tari"), care adunaula un loc locuitori de pe o parte si alta a Carpatilor. In plus, farmecul platformeiBorascu este dat de prezenta circurilor glaciare marginale, care diversifies peisajele