3
CARACTERIZAREA GRUPEI Grupa mică 2 are un număr de 25 de copii înscrişi, 12 fete şi 13 băieţi. Din punct de vedere al varstei , grupa este omogenă,majoritatea copiilor avand 3 ani. Copiii provin din medii familiale diferite,majoritatea nu au frecventat creşa,fiind introduşi pentru prima oară într-o colectivitate. De aceea desprinderea de mediul familial şi adaptarea la noul mediu social şi educaţional a fost de lungă durată.Copiii s-au adaptat greu, dependenţa de părinţi şi mai ales faţă de mamă este puternică chiar şi după 2-3 săptămani de la începerea grădiniţei. O altă sarcină a educatoarelor a fost familiarizarea preşcolarilor cu programul zilnic specific grădiniţei.Dificultăţile s-au concretizat prin reprize de “plans isteric” şi manifestări agresive faţă de educatoare,faţă de ceilalţi copii şi chiar faţă de părinţi. Educatoarele grupei au urmărit permanent evoluţia relaţiilor interpersonale din grupă, intervenind în scopul stabilizării lor,spre o evoluţie pozitivă a acestora. Deja, prin intervenţia educatoarelor relaţiile de grup au pierdut din intensitate şi tensiune.Vom viza organizarea unor jocuri care să stimuleze apariţia unor sentimente de prietenie,simpatie,încredere,siguranţă,cooperare şi întrajutorare, apartenenţă la grupul social. Respectand principiul “ cunoaştem copilul educandu-l şi-l educăm cunoscandu-l ” ne-am propus anumiţi indici observaţionali,grupaţi pe categorii de activităţi şi pe marile domenii de cunoaştere. Itemii aleşi au vizat un conţinut vast ,variat şi au fost aplicaţi fiecărui copil în parte ,ilustrand nivelul dezvoltării globale a acestora. Domeniul cognitiv a avut ca itemi aprecierea corectitudinii în pronunţie şi exprimare, nivelul volumului vocabularului,dar şi nivelul cunoştinţelor legate de mediul înconjurător şi de interacţiunea copilului cu acesta.Copiii deţin cunoştinţele vizate în fişe dar nu au încă claritate şi precizie în stabilirea relaţiilor dintre aceste date,informaţii.Relaţiile din timpul jocului sunt tensionate, comunicarea între membrii grupului este sumară,copiii preferă să se joace mai mult singuri şi cu jucăriile personale.Vocabularul, în general, este redus şi sărac, comunicarea se limitează la strictul necesar.Am sesizat şi prezenţa unor tulburări de vorbire,urmand ca pe viitor depistăm cauzele şi mai ales măsurile pentru remedierea lor.

grupa ursuletilor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

carcaterizarea grupei

Citation preview

Page 1: grupa ursuletilor

CARACTERIZAREA GRUPEI

Grupa mică 2 are un număr de 25 de copii înscrişi, 12 fete şi 13 băieţi. Din punct de vedere al varstei , grupa este omogenă,majoritatea copiilor avand 3 ani. Copiii provin din medii familiale diferite,majoritatea nu au frecventat creşa,fiind introduşi pentru prima oară într-o colectivitate. De aceea desprinderea de mediul familial şi adaptarea la noul mediu social şi educaţional a fost de lungă durată.Copiii s-au adaptat greu, dependenţa de părinţi şi mai ales faţă de mamă este puternică chiar şi după 2-3 săptămani de la începerea grădiniţei. O altă sarcină a educatoarelor a fost familiarizarea preşcolarilor cu programul zilnic specific grădiniţei.Dificultăţile s-au concretizat prin reprize de “plans isteric” şi manifestări agresive faţă de educatoare,faţă de ceilalţi copii şi chiar faţă de părinţi. Educatoarele grupei au urmărit permanent evoluţia relaţiilor interpersonale din grupă, intervenind în scopul stabilizării lor,spre o evoluţie pozitivă a acestora. Deja, prin intervenţia educatoarelor relaţiile de grup au pierdut din intensitate şi tensiune.Vom viza organizarea unor jocuri care să stimuleze apariţia unor sentimente de prietenie,simpatie,încredere,siguranţă,cooperare şi întrajutorare, apartenenţă la grupul social. Respectand principiul “ cunoaştem copilul educandu-l şi-l educăm cunoscandu-l ” ne-am propus anumiţi indici observaţionali,grupaţi pe categorii de activităţi şi pe marile domenii de cunoaştere. Itemii aleşi au vizat un conţinut vast ,variat şi au fost aplicaţi fiecărui copil în parte ,ilustrand nivelul dezvoltării globale a acestora. Domeniul cognitiv a avut ca itemi aprecierea corectitudinii în pronunţie şi exprimare, nivelul volumului vocabularului,dar şi nivelul cunoştinţelor legate de mediul înconjurător şi de interacţiunea copilului cu acesta.Copiii deţin cunoştinţele vizate în fişe dar nu au încă claritate şi precizie în stabilirea relaţiilor dintre aceste date,informaţii.Relaţiile din timpul jocului sunt tensionate, comunicarea între membrii grupului este sumară,copiii preferă să se joace mai mult singuri şi cu jucăriile personale.Vocabularul, în general, este redus şi sărac, comunicarea se limitează la strictul necesar.Am sesizat şi prezenţa unor tulburări de vorbire,urmand ca pe viitor să depistăm cauzele şi mai ales măsurile pentru remedierea lor. În cadrul domeniului psiho-motric s-a urmărit capacitatea de a păstra ehilibrul orto-static,cunoaşterea propriei scheme corporale,a funcţiilor îndeplinite de segmentele corpului uman, capacitatea de a manui obiecte şi instumente de lucru specifice.S-a observat o lipsă de coordonare,supleţe în executarea mişcărilor segmentelor corpului.Copiii nu au reprezentări spaţiale precise, prezintă nesiguranţă în reprezentarea propriei scheme corporale.Nesiguranţa se manifestă şi în manuirea instrumentelor de lucru individuale (carioca, creioane colorate,pensule),folosirea lor necesitand un instructaj prealabil. Domeniul socio-afectiv a vizat aprecierea gradului de socializare (relaţionare copil-copil,copil-adult),independenţă,autoservire,autonomie. Majoritatea copiilor nu se pot îmbrăca,dezbrăca singuri,nu mănancă fără ajutor, nu folosesc formule de politeţe elementare.S-a avut în vedere şi gradul de identificare a semnelor exterioare ale unor emoţii şi sentimente.Fişele aplicate au arătat că expresiile faciale de veselie,tristeţe au fost uşor de detectat de către copiii.Sentimentul proprietăţii este exagerat,acest fapt declanşand numeroase conflicte între copii sau între copii şi părinţi( “ Vreau să-l aduci pe Miki-jucăria- că altfel plang şi nu stau la grădi ”) Cunoaşterea copiilor şi evaluarea cunoştinţelor acestora s-a realizat atat prin fişe de evaluare ,prin discuţii şi acţiuni practice şi de joc, dar mai ales prin observarea directă a relaţiilor cu cei din jur, a reacţiilor în diferite situaţii. În funcţie de rezultatele obţinute de copii, de prevederile noului curriculum, vom selecta conţinuturile şi vom planifica activitatea instructiv-educativă.

Page 2: grupa ursuletilor