Halucinaţiile

Proca Carolina 13P23

1. Notiunea de halucinaţii.2. Istoria halucinatiilor.3. Clasificarea halucinaţiilor după natură.4. Clasificarea dupa modalitatea senzorială.5. Cauze.6. Tratament.7. Haucinaţii ciudate (exemple).

Halucinaţiile

Halucinaţia este o percepţie falsă asupra unor lucruri, persoane, sunete

etc. care nu există in realitate. Halucinaţiile pot fi vizuale, auditive, tactile, gustative, acusticoverbale

(voci).

1. Notiunea de halucinaţii

a) cresterea intensităţii perceptive – hiperstezia;

b) scaderea intensităţi perceptive – hipostezia sau pierderea totală (anestezia);

c) prezenta unor false percepţii sau a iluziilor;

d) percepţii fară obiect- halucinaţiile.

Halucinaţiile fac parte din categoria tulburărilor de percepţie, care pot fi prezentate sub urmatoarele aspecte:

Halucinaţiile reprezintă percepţii fără obiect, de perceput, pe baza

experientelor psihologice interne care determină subiectul să se comporte ca şi cum ar avea o

senzaţie sau o percepţie, atunci când condiţiile exterioare normale ale

acestor senzaţii sau percepţii nu se realizează.

Termenul de halucinație a fost

conceput de scriitorul medical

Sir Thomas Browne, în secolul

17.

2. Istoria

Timp de multe secole, demența a fost

explicația invocată pentru o mare varietate de afecțiuni ale creierului. Un motiv pentru absența unui diagnostic corect a fost frica oamenilor că, dacă le vor descrie doctorilor experiențele lor, se vor alege cu eticheta nefericită și incorectă de „bolnavi mintal”.

Istoria

3. Clasifiarea

După natură Dupa modalitatea senzoriala

Halucinaţiile propriu-zise (adevarate)

Halucinozele (obiete ireale)

Halucinaţiile psihice Halucidoidele (situate

între reprezentările vii şi halucinaţiile vagi)

Auditive

Vizuale

Olfactive şi gustative

Tactile

Corporale

Alcoolismul, consumul de droguri

Stari de delir sau demenţă Epilepsia Febra Narolepsia Tulburari psihice ( schizofrenia,

depresia, sindromul de stres) Probleme senzoriale (orbirea,

surditatea) Afectiuni grave ( insuficienta

hepatica, insuficienta renală, SIDA, cancer)

4.Cauze

Se pot trata cu antipsihotice. Tratamentul halucinaţiilor depinde de cauzele acestora.

Astfel, dacă abuzul de substanţe este cel care le determină, este nevoie de întreruperea consumului acestora, iar când halucinaţiile însoţesc o afecţiune neurologică, se tratează mai întâi boala. Atunci când este cazul, medicul psihiatru poate prescrie medicamente antipsihotice şi anxiolitice. Este nevoie de intervenţie terapeutică de urgenţă atunci când halucinaţiile determină apariţia unui comportament agresiv.

"Halucinaţiile pot să nu fie semnul unei afecţiuni, însă, de cele mai multe ori, acestea indică o afectare serioasă a funcţionării sistemului nervos." Emilian Voiculescu medic specialist psihiatru.

5.Tratament

Creierul uman rămâne în mare parte un mister pentru cercetători, dar acum ei pot înţelege de ce unele persoane au diferite halucinaţii sau tulburări de percepţie. Este foarte posibil ca mai mulţi oameni să aibă aceeaşi iluzie.

6.Halucinatii ciudate

În ultimii ani, cu ajutorul noilor

tehnologii, oamenii de ştiinţă au început să înţeleagă ce se întâmplă în creierul persoanelor care suferă de asemenea tulburări. Iata câteva din cele mai ciudate halucinaţii:

Această tulburare neorologică înseamnă perceperea distorsionată a timpului şi spaţiului, exact cum păţea eroina din cartea cu acest nume.

Astfel, bolnavii vor avea impresia că au anumite părţi ale corpului mai mari sau mai mici ca în realitate, sau cu forme ciudate.

Sindromul, care este foarte rar, pare să fie provocat de infecţii virale, epilepsie, migrene sau tumori pe creier.

Studiile au demonstrat o activitate anormală în cortexul vizual, responsabil de perceperea corectă a formei şi mărimii obiectelor.

Sindromul Alice în Ţara Minunilor

Sindromul Alice în Ţara Minunilor

Această tulburare, numită şi Sindromul Cotard, îi face pe bolnavi să creadă că sunt morţi, că sunt pe moarte sau că nu mai au organe interne.

Prima menţionare a bolii a fost făcută de neurologul francez Jules Cotard, în 1880. El a consultat o pacientă care era convinsă că nu mai are intestine şi creier şi deci nu mai trebuie să mănânce. Din nefericire, femeia a murit de foame.

Sindromul este întâlnit de obicei la oameni cu alte probleme psihice: schizofrenie, traumatisme cerebrale sau scleroză multiplă.

Sindromul mortului viu

Sindromul mortului viu

Apare la persoanele care şi-au pierdut vederea şi care încep să aibă halucinaţii vizuale: văd chipuri, culori, desene animate, obiecte.

Experţii credă că iluziile apar din cauză că în creier nu mai este primită informaţie vizuală şi atunci acesta începe să-şi fabrice propriile imagini. Tulburarea apare la 10-40% dintre adulţii care îşi pierd vederea.

Sindromul Charles Bronte

Sindromul Charles Bronte

În cazul acestui sindrom extrem de rar, bolnavii sunt convinşi că se transformă în lupi sau în alte animale. Îşi percep diferit trupul şi sunt siguri că au blană, dinşi ascuţiţi şi gheare.

Există şi cazuri când pacienţii au afirmat că se transformă în alte animale, nu doar în lupi, ci şi în porci, broaşte, câini, şerpi.

Şi această boală apare de regulă asociată cu schizofrenia, cu depresia puternică sau cu tulburarea bipolară.

Licantropia

Licantropia

Bolnavii care au acest sindrom sunt siguri că un prieten sau o rudă apropiată a fost de fapt înlocuită cu un impostor. Tulburarea apare la pacienţi cu schizofrenie, boala Parkinson, Alzheimer, demenţă sau la cei care au leziuni cerebrale.

Un studiu a demonstrat că boala implică o activitate redusă în sistemul cerebral de procesare a informaţiei despre feţe şi emoţii.

Iluzia Capgras

După cum îi spune numele, presupune credinţa paranoidă că partenerul este infidel. Cei care suferă de această boală au gânduri obsesive şi devin deseori violenţi.

Un caz observat în Burkina Faso arată că tulburarea poate să apară în urma unui atac cerebral, chiar şi atunci când pacientul îşi revine ulterior din paralizie.

Sindromul Othello

Sindromul Othelo

Numită şi parazitoză halucinatorie, această tulburare îi face pe bolnavi să aibă impresia că sunt infestaţi cu paraziţi, care li se târăsc pe sub piele.

Pacienţii se plâng de mâncărimi şi uneori, dorind să scape de aceşti paraziţi, ajung să se rănească şi să-şi provoace singuri răni.

Nu se ştie exact de ce apare acest sindrom, este posibil să fie provocat de modificări structurale în creier, iar uneori pacienţii se simt mai bine dacă iau medicamente antipsihotice

Sindromul EKBOM

Sindromul EKBOM

Este o afectiune care cauzeaza accelerari ale ritmului cardiac, ameteli, confuzie si chiar halucinatii la o persoana care vede opere de arta, indeosebi atunci cand acestea sunt foarte frumoase sau cand sunt multe intr-un singur loc. De asemenea, tulburarea poate sa apara si atunci cand o persoana poate vedea un colt de natura de o frumusete coplesitoare.

Denumirea afectiunii vine de la celebrul scriitor francez Stendhal care, in cartea sa "Napoli si Florenta: o calatorie de la Milano la Reggio", a descris experienta avuta in timpul vizitei lui la Florenta, Italia, din 1817.

Sindromul Stendhal

Acel indragostit de Italia care a fost Stendhal povesteste in “Calatoriile in Italia” o intamplare pe care a trait-o in 1817, cand cobora scarile Bisericii florentine Santa Croce. Inauntru experimentase “un fel de extaz, generat de ideea de a fi in Florenta, si de apropierea de marile personalitati ale caror mormanturi tocmai le vazuse”.

Absorbit in contemplarea unei frumuseti covarsitoare, in momentul in care a iesit din biserica, a simtit cum inima ii palpita puternic, picioarele ii tremurau si avea simptome alarmante de slabiciune, care l-au obligat sa se sprijine de o coloana.Nu a fost un caz izolat de hiperestezie artistica. In ziua de azi, se cunosc cazuri de turisti care au ameteli, transpiratii reci, convulsii necontrolate sau chiar pierderi de memorie in timp ce viziteaza muzee si monumente impresionante. Sunt calatorii-victime ale “sindromului lui Stendhal”, un rau care il afecteaza pe cei care vor sa viziteze tot ce se gaseste in ghidurile turistice si nu au timp sa o faca.

Cauze

Psihiatria a incadrat acest sindrom intr-o scala destul de larga care incepe de la o simpla ameteala si poate ajunge pana la internarea in spital. Conform specialistilor, cauzele directe ale sindromului Stendhal sunt o personalitate impresionabila, stresul calatoriei si impactul oraselor impregnate de memorie istorica.

Turistii afectati de acest sindrom sunt persoane care, in general, fac sau au facut ceea ce ceilalti asteapta de la ele si nu ceea ce simt, persoane pentru care contactul cu cerintele exterioare a fost intotdeauna mai important decat cel cu propria natura profunda. Sunt cei care, de obicei, au un scop in viata sau mai multe, dar nu si un sens. Ca si cum prea multele scopuri de atins – si specificatia asociata lor – le-ar acoperi si indeparta posibilitatea de a descoperi ceva legat de sensul propriei existente.

Pentru a intelege mai bine distinctia dintre scop si sens, sa luam un exemplu: pot face o calatorie in Spania cu scopul de a-mi petrece cumva concediul sau pentru ca si vecinii mei au facut anul trecut una la fel. Ajung acolo, ma suprasaturez cu imagini si informatii turistice, pe care la intoarcere le relatez si altora, vacanta se inchei, iar eu ma reintorc neschimbat, practic, la rutina vietii mele de zi cu zi. Anul viitor o iau de la capat. Sau se poate intampla altfel: orice calatorie pe care o fac lasa in mine o amprenta, iar in urma ei nu mi se imbogateste memoria, ci se schimba maniera mea generala de a intelege viata, lucrurile, pe ceilalti si pe mine insumi.

Supradoza culturala poate ataca cel mai probabil in Florenta, din cate se pare, locul cu cel mai inalt risc, ca si in Paris, Praga sau Istambul.

Recent, a inceput sa se vorbeasca chiar de “sindromul Ierusalimului”, in care principala componenta este delirul vizionar, nascut din credinta religioasa. I s-a intamplat unui profesor danez care in primele patru calatorii in Orasul Sfant a sustinut ca a intrat in contact cu Iisus, iar in a cincea a inceput sa tipe la Fecioara Maria, in timp ce se zbatea in bratele paznicilor de securitate.

Sindromul Stendhal

Cafeaua în exces poate da halucinaţii?

Ştiaţi că ? ...

Potrivit cercetatorilor australieni, persoanele care beau 5 cesti de cafea pe zi risca sa aiba halucinatii.

Riscul creste si mai mult daca bautorii au si o viata stresanta.

Cercetatorii de la Scoala de Stiinte Psihologice de la Universitatea australiana La Trobe sutin ca atunci cand sunt consumate excesiv, ceaiul si unele bauturi racoritoare sau energizante pot da halucinatii.

De vina este cafeina, utilizata si ca drog psihoactiv.

In cadrul unui studiu recent privind efectul cafeinei si al stresului asupra halucinatiilor auditive, profesorul Simon Crowe si colegii sai de la universitatea australiana au investigat 92 de subiecti.

Potrivit profesorului Crowe, cinci căni de cafea pe zi sunt suficiente pentru a a cauza halucinatii.

"Dozele mari de cafeina asociate cu o viata stresanta au interactionat pentru a produce un nivel mare de halucinatii la cei care au luat parte la studiu, indicand faptul ca trebuie luate masuri suplimentare de precautie la utilizarea acestui drog considerat sigur", a declarat profesorul Crowe.

1. http://www.descopera.ro/dnews/12838506-sapte-halucinatii-ciudate-pe-care-cercetatorii-au-reusit-sa-le-explice-ce-se-intampla-in-creierul-bolnavilor.

2. http://sanatate.acasa.ro/boli-7/sindromul-alice-in-tara-minunilor-boala-ciudata-care-deformeaza-realitatea-187539.html.

3. http://adevarul.ro/news/stiri-ciudate/mortul-viu-barbat-boala-rara-creierului-s-a-crezut-mort-timp-noua-ani-colindat-cimitirele-1_51a9e507c7b855ff564910cd/index.html.

4. http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/6162-halucinatiile-muzicale-in-surzenie.html.

5. http://www.scienceworld.ro/features/in-lumea-stranie-a-halucina-iilor-12442.html. 6. http://ecati-psihoterapie.blogspot.com/2012/07/sindromul-othello-sau-paranoia-conjugala.html. 7. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/sindromul-picioarelor-nelinistite-316725.html. 8. http://sanatate.bzi.ro/boli-mintale-grave-sindromul-stendhal-boala-care-cauzeaza-halucinatii-29704. 9. http://sanatate.bzi.ro/cafeaua-in-exces-poate-da-halucinatii-4183. 10.http://www.ted.com/talks/oliver_sacks_what_hallucination_reveals_about_our_minds/transcript?

language=ro. 11. http://adevarul.ro/sanatate/medicina/de-apar-halucinatiile-1_50acadd57c42d5a66388306c/index.html.

Biografie

1. Cum înţelegeţi noţiunea de halucinaţii?2. Cine a conceput termenul de halucinatii? În

ce secol ?3. Ce fel de halucinaţii cunoaşteţi ? Da-ţi

exemple. 4. Care sunt cauzele aparitiei halucinaţiilor?5. Ce sindroame cunoaşteţi?6. Cum se manifestă sindromul Stendhal?

Întrebări de verificcare