5/24/2018 Hemato Hodgkin

1/8

Identifica, elaboreaza, aplica si evalueaza rezultatele pacientilor ce necesita ingrijiri in boala Hodghin:

The Lymph System

The lymph (lymphatic) system helps the body fight infections and other diseases. Its made up oftissuandorgans:

Lymph vessels: The lymph system has a network oflymph vessels.Lymph vessels branch intothe tissues of the body.

Lymph: Lymph vessels carry clear fluid (lymph). Lymph containswhite blood cells,especiallylymphocytessuch asB cellsandT cells.

Lymph nodes: Lymph vessels are connected to small, round organs calledlymph nodes.Grouplymph nodes are found in the neck, armpits, chest, abdomen, and groin. Lymph nodes store wh

blood cells. They trap and remove harmful substances that may be in lymph.

Other parts of the lymph system: Other parts of the lymph system include thetonsils,thymus,spleen.Lymph tissue is also found in other parts of the body including the stomach, skin, and

small intestine.

Limfomul Hodgkin este o forma de cancer a sistemulu i limfatic, boala fiind cel mai bine cunoscuta d

toatele formele de limfom (celelalte forme de limfom sunt grupate sub denumirea de non-Hodgkin)

In boala Hodgkin, celulele sistemului limfatic se divid anormal si se raspindesc in afara acestuia. Pe

masura ce boala progreseaza, afecteaza capacitatea corpului de a lupta impotriva infectiilor.

Ce diferentiaza limfomul Hodgkin de cele non-Hodgkin este prezenta celulelor

http://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046683&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046683&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000257523&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000257523&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000257523&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000269462&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000269462&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000269462&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046305&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046305&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046305&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045993&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045993&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045993&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045765&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045765&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045611&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045611&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045611&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000044928&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000044928&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000044928&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045762&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045762&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045762&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046618&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046618&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046618&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046616&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046616&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046616&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046593&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046593&version=Patient&language=Englishhttp://www.romedic.ro/limfoamele-non-hodgkinhttp://www.romedic.ro/limfoamele-non-hodgkinhttp://www.romedic.ro/limfoamele-non-hodgkinhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046593&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046616&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046618&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045762&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000044928&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045611&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045765&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000045993&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046305&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000269462&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000257523&version=Patient&language=Englishhttp://www.cancer.gov/Common/PopUps/popDefinition.aspx?id=CDR0000046683&version=Patient&language=English

5/24/2018 Hemato Hodgkin

2/8

o celula specifica limfomului Hodgkin. Virusul Epstein-Barr este de asemenea un factor de risc,aparind in 50% din cazuri. Boala este mai frecventa la persoanele care au avutmononucleoza

infectioasa.Exista o legatura si intre limfom si virusul varicelei. S-a descoperit recent supraproductia

IL-13 de catre celulele canceroase. Cauza exacta a limfomului este inca cercetata.

Mononucleoza infectioasa este o boala infectioasa, provocata de un prim contact cu virusul Eps

Barr, un virus foarte contagios din familia virusurilor herpetice.

Mononucleoza infectioasa este numita si "boala sarutului", deoarece se transmite frecvent prin

saliva sau "febra glandulara", deoarece provoaca inflamatia ganglionilor.

Inca de la varsta de 5 ani, 50% din populatie este purtatoare a virusului Epstein-Barr, iar la 40 aprocentul ajunge la 90%. Dupa ce este contractat, virusul ramane prezent in organism, fara a

antrena complicatii.

In majoritatea cazurilor, in special la copiii sub 5 ani, simptomele de mononucleoza infectioasa s

atat de usoare incat trec neobservate. La adolescenti si tinerii adulti infectia este insotita (in 50%

din cazuri) de simptome precum febra, oboseala intensa, curbaturi (dureri musculare), inflamat

sau sensibilitatea ganglionilor din regiunea cervicala, etc.

Virusul Epstein-Barreste foarte contagios si se transmite prin saliva, deci prin sarut si prin

utilizarea in comun a unor obiecte. Ocazional, poate fi contractat in timpul unei transfuzii de sa

sau a unui transplant de organe. Dupa ce patrunde in organism, virusul prolifereaza rapid inglobulele albe. Incubatia (intervalul de timp intre introducerea virusului si aparitia simptomelo

variaza de la 4 la 6 saptamani. Semnele infectiei dispar dupa 2 -3 saptamani, dar o stare de obos

poate persista timp de cateva luni.

Perioada de contagiune variaza de la o persoana la alta. In general, o persoana infectata este

contagioasa cateva zile inainte de aparitia bolii si pana la 18 luni dupa aceasta.

Mononucleoza infectioasa afecteaza atat barbatii cat si femeile si este mai frecventa in randul

tinerilor. Varful incidentei se intalneste intre 14 si 16 ani pentru fete si 16 18 ani pentru baieti

Semne si simptome

Principalele semne si simptome pentru mononucleoza infectioasa sunt:

oboseala extrema stare de slabiciune adenopatie (cresterea in volum a ganglionilor) cervicala si axilara pusee de febra searatemperatura poate ajunge pana la 40,5 C

dureri de cap

http://www.romedic.ro/mononucleoza-infectioasahttp://www.romedic.ro/mononucleoza-infectioasahttp://www.romedic.ro/mononucleoza-infectioasahttp://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatiehttp://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatiehttp://www.romedic.ro/mononucleoza-infectioasahttp://www.romedic.ro/mononucleoza-infectioasa

5/24/2018 Hemato Hodgkin

3/8

inapetenta angina (inflamatia faringelui)insotita de dureri la deglutitie

Alte simptome:

curbaturi (dureri musculare) roseata hepatomegalie (marirea in volum a ficatului) in 20% din cazuri sausplenomegalie (mari

in volum a splinei) in 50% din cazuri

eruptii cutanate asemanatoare scarlatinei la 5% din pacienti icter - rar (5% din cazuri) eruptia pruriginoasa (asemanatoare urticariei) se datoreaza administrarii inutile si chiar

periculoase de ampicilina

La copiii cu varste intre 4 si 15 ani, virusul poate cauza simptome usoare, asemanatoare uneiin

respiratorii.La adulti, mononucleoza antreneaza semne si simptome mai severe, ce dureaza mai

mult timp.

Perioada de incubatie a virusului este de 4 6 saptamani, desi la copii aceasta perioada poate fi

scurta. Unele simptome (febra si durerile in gat) se amelioreaza de obicei in doua saptamani, de

oboseala,adenopatia sisplenomegalia pot persista cateva saptamani.

Cauze si factori de risc

Virusul Epstein-Barrface parte din familia virusurilor herpetice si infecteaza 50% dintre copiiinaintea varstei de 5 ani. Dupa ce patrunde in organism, urmeaza replicarea virusului la nivelul

nazofaringelui. Limfocitele B (tip de globule albe) sunt singurele infectate de acest virus si secre

imunoglobuline (anticorpi heterofili).

Dupa infectia primara, virusul Epstein-Barr(EBV) ramane in organism, in special in limfocitele

pe toata durata vietii si poate fi excretat in mod intermitent de la nivelul orofaringelui, de catre

pacienti in absenta oricarei manifestari simptomatice. Virusul poate fi detectat in secretiile

orofaringiene la 15% -25% dintre adultii sanatosi. Doar 5% dintre pacientii cu mononucleoza

infectioasa contracta boala de la un alt pacient cu infectie acuta. In majoritatea cazurilor insa,

transmiterea are loc de la o persoana EBV - seropozitiva asimptomatica la o persoana infectata.

EBV nu este foarte contagios. Transmiterea se poate face prin utilizarea in comun a unor obiect

contaminate cu secretii, prin picaturi, (rar) prin transfuzii de sange, dar mult mai frecvent prin

contact direct (sarut).

Majoritatea persoanelor care intra in contact cu pacientii cu mononucleoza infectioasa au fost d

infectati cu EBV in trecut. Perioada de incubatie (intervalul de timp intre patrunderea virusulu

organism si aparitia simptomelor) este de 4-6 saptamani.

Cu toate acestea, nu sunt necesare precautiile speciale sau izolarea pacientilor, deoarece virusul

gaseste frecvent in saliva persoanelor sanatoase. De fapt, numeroase persoane in stare de sanata

pot transmite in mod intermitent virusul pe toata durata vietii. Din acest motiv, transmiterea

virusului este aproape imposibil de prevenit.

http://www.romedic.ro/amigdalita-anginahttp://www.romedic.ro/inflamatia-faringeluihttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/splenomegaliehttp://www.romedic.ro/icter-sindrom-icterichttp://www.romedic.ro/infectiile-respiratoriihttp://www.romedic.ro/infectiile-respiratoriihttp://www.romedic.ro/adenopatii-cervicalehttp://www.romedic.ro/splenomegaliehttp://www.romedic.ro/splenomegaliehttp://www.romedic.ro/adenopatii-cervicalehttp://www.romedic.ro/infectiile-respiratoriihttp://www.romedic.ro/infectiile-respiratoriihttp://www.romedic.ro/icter-sindrom-icterichttp://www.romedic.ro/splenomegaliehttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/inflamatia-faringeluihttp://www.romedic.ro/amigdalita-angina

5/24/2018 Hemato Hodgkin

4/8

Factorii de risc pentru mononucleoza infectioasa sunt:

varsta: adolescentii si tinerii adulti transfuziile de sange persoanele cu sistem imunitar slabit bolnavii deSIDA,persoanele care urmeaza un

tratament de prevenire a rejetului dupa un transplant

Evolutie si complicatii

Simptomele de mononucleoza infectioasa regreseaza in general in 2-3 saptamani, dar astenia po

dura cateva luni. Eruptiile cutanate se datoreaza in general luarii de antibiotice (ampicilina), ca

sunt contraindicate in aceasta boala. Rar, exista o evolutie spre:

endocardita secundara (inflamatia tunicii interne a inimii) convulsii miocardita (inflamatia muschiului inimii) hepatita anemie hemolitica autoimuna otita sau inflamatia mastoidei (parte a osului temporal, situata in spatele conductului

auditiv)

Rar, pot exista complicatii ce necesita un tratament de urgenta: ruptura splenica - se manifesta

durere acuta localizata in partea stanga superioara a abdomenului si prin scaderea presiunii

arteriale. Ruptura splenica este rezultatul cresterii in volum a splinei si poate antrena consecint

severe. Uneori, se observa o jena respiratorie legata de angina.

Complicatiile neurologice constau inencefalita,sindromul Guillain-Barr,neuropatie perifericameningita aseptica, mielita sipsihoza.

Complicatiile hematologice cuprind granulocitopenia,trombocitopenia sianemia hemolitica.

Granulocitopenia sau trombocitopenia temporare survin la cca 50% din pacienti; cazurile sever

asociate cu infectiile bacteriene sau hemoragii survin rar.

Complicatiile respiratorii (obstructia cailor aeriene superioare, de exemplu) survin rar si raspun

uneori la corticoterapie.

Complicatiile hepatice includ nivelurile crescute de aminotransferaza (de 2- 3 ori mai mari deca

normalul) ce revin la normal in 3-4 saptamani

se intalnesc in 95% din cazuri.

Infectia severa cu virusul Epstein-Barr survine rar, dar pot exista mai multe cazuri in cadrul un

familii, in special cele cu sindromul limfoproliferativ X-linkat. Dupa vindecarea infectiei primar

EBV, pacientii prezinta un risc ridicat de a dezvolta agamaglobulinemie sau limfom.

Diagnostic

http://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/endocardita-infectioasahttp://www.romedic.ro/miocardita-viralahttp://www.romedic.ro/anemie-hemoliticahttp://www.romedic.ro/encefalitahttp://www.romedic.ro/neuropatia-perifericahttp://www.romedic.ro/meningitahttp://www.romedic.ro/psihozahttp://www.romedic.ro/trombocitopeniahttp://www.romedic.ro/anemie-hemoliticahttp://www.romedic.ro/anemie-hemoliticahttp://www.romedic.ro/trombocitopeniahttp://www.romedic.ro/psihozahttp://www.romedic.ro/meningitahttp://www.romedic.ro/neuropatia-perifericahttp://www.romedic.ro/encefalitahttp://www.romedic.ro/anemie-hemoliticahttp://www.romedic.ro/miocardita-viralahttp://www.romedic.ro/endocardita-infectioasahttp://www.romedic.ro/sida

5/24/2018 Hemato Hodgkin

5/8

In majoritatea cazurilor de mononucleoza infectioasa, diagnosticul clinic este stabilit pe baza tri

caracteristice: febra, angina si adenopatie, ce dureaza 1- 4 saptamani. In 50% din cazuri se obse

o crestere moderata in volumul splinei, care devine maxima dupa 2-3 saptamani de boala.

Hepatomegalia (cresterea in volum a ficatului) nu este frecventa.

In general, testele de laborator sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului. Testele serolog

arata o crestere moderata a numarului de globule albe, crestere a numarului de limfocite, peste

10% limfocite atipice.

Prezenta anticorpilor anti-EBV este cautata cu ajutorul testului MNI, ce consta in amestecarea

lama a unei cantitati mici de ser provenind de la pacient cu o suspensie. Testul MNI poate fi efec

inca din primele zile de boala, dar da si rezultate fals-pozitive. De aceea, testul trebuie completa

reactia Paul-Bunnel (reactie de aglutinare a anticorpilor specifici ce sunt prezenti in serul

pacientilor cu mononucleoza infectioasa), ce confirma sau infirma diagnosticul. Reactia este poz

incepand din a 7-a zi de infectie pana la a 3-a luna.

La pacientii cu simptome caracteristice pentru mononucleoza infectioasa, a reactie pozitiva Pau

Bunnel are valoare diagnostica, testele suplimentare nefiind necesare. Rezultatele fals-pozitive s

intalnesc la un numar mic de pacienti, iar cele fals-negative sunt obtinute la 10% -15% dintre

pacienti, in special la copiii sub 10 ani.

Tratament

Durata bolii variaza - faza acuta dureaza in general 2 saptamani. Totusi, oboseala poate persista

timp de cateva saptamani sau in 1-2 % din cazuri, timp de cateva luni. Decesul survine in mai p

de 1% din cazuri, in principal din cauza complicatiilor (encefalita, ruptura splenica, obstructia

cailor respiratorii, etc.)

Obiectivul tratamentului pentru mononucleoza infectioasa consta in reducerea simptomelor pan

vindecarea completa si in prevenirea complicatiilor. Cu exceptia acestor masuri, nu exista un

tratament specific pentru mononucleoza infectioasa, deoarece boala este usoara si dispare in gen

de la sine in 2 -3 saptamani.

Tratamentul medicamentos

Unele medicamente permit reducerea simptomelor si tratarea complicatiilor, daca este cazul.

AnalgeziceleImpotriva febrei, durerilor de cap, anginei si a curbaturilor, medicul poate presc

comprimate de acetaminofen sau ibuprofen.

Atentie! Aspirina este contraindicata in cazurile deinfectii virale copiilor sub 16 ani, deoarece pprovoca sindromul lui Reye, o afectiune rara, dar potential fatala.

AntibioticeleAproximativ 20% dintre pacientii cu mononucleoza infectioasa dezvolta simulta

infectie bacteriana (a gatului, sinusurilor sau amigdalelor). Medicul va prescrie in acest caz un

antibiotic, care nu face parte din clasa penicilinelor, deoarece antibioticele derivate din penicilin

provoaca eruptii cutanate importante la 90% dintre pacientii cu mononucleoza infectioasa.

Corticosteroiziisunt recomandati doar in tratamentul complicatiilor, precum cresterea anorm

in volum a amigdalelor sau pentru a preveni ruptura splenica.

Sfaturi de ingrijire

http://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/infectiile-virale-la-omhttp://www.romedic.ro/infectiile-virale-la-omhttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepatica

5/24/2018 Hemato Hodgkin

6/8

pacientii sunt incurajati sa se odihneasca pe durata fazei acute de mononucleoza infectiosi sa-si reia progresiv activitatile anterioare, odata cu reducerea febrei, anginei si a durer

aporturile lichidiene suplimentare (apa, suc de fructe) sunt recomandate pentru prevenirdeshidratarii

solutiile saline sunt indicate pentru calmarea durerilor de gat renuntarea la exercitiile intense si la sporturile de contact, cat si evitarea ridicarii de obie

grele - pe o perioada de minim 2 luni pentru a evita o ruptura splenica.

Boala poate apare la copii cit si la adulti. Este mai frecventa intre 25-30 de ani si dupa 55. Este rara la

copiii sub 5 ani. Aproximativ 10-15% sunt diagnosticati copiii de 16 ani.

Limfomul Hodgkin nu este contagios.

Tratamentul este in functie de stadiul bolii. Numarul si regiunea de noduli implicati, precum si simetri

lor, de o parte si de alta a diafragmului este de asemenea importanta. Scopul acestuia este de a distrug

mai multe celule maligne si intrarea in remisiune a pacientului. 95% dintre cei aflati in stadiul intii al

supravietuiesc o perioada de 5 ani sau mai mult cu tratament adecvat. Rata de supravietuire la 5 ani pepacientii cu boala raspindita este de 60%.

Cauze

Cauza exacta a limfomului Hodgkin este necunoscuta. Exista 5 tipuri de limfom Hodgkin, localizate i

sistemul limfatic. Boala debuteaza in nodulii limfatici localizati in partea superioara a corpului. Unii

noduli se afla in zone detectabile cum ar fi gitul, supraclavicular, axilar. Boala se poate raspindi si in a

sistemului limfatic,in orice zona a corpului.

Un rol important il are dezvoltarea anormala a celulelor B limfatice. In mod normal acestea conlucrea

cu celulele T care deriva din timus, in lupta contra infectiilor. Celulele T inlatura factorii straini direct

timp ce celulele B devin plasmocite si secreta Ac care vor neutraliza particulele straine.

Atunci cind celulele B se transforma in celule gigant, anormale, se numesc celule Reed-Sternberg, ducei doi patologisti care le-au descoperit. In loc sa-si urmeze ciclul celular normal de diviziune, celulel

S nu mor, si continua sa produca Ac si celule B maligne.

Factorii de risc care ar putea fi implicati in acest proces malign sunt:- virsta - persoanele intre 15 si 40 de ani si cei mai in virsta de 55, sunt mai expusi riscului de a face b

- istoricul medical familial - oricine care are o ruda de gradul intii cu aceasta afectiune este predispus declansarea bolii

- sexul - barbatii sunt mai frecvent descoperiti cu Hodgkin

- infectiile cu virusul Epstein-Barr - mononucleoza infectioasa- sistem imun compromis -HIV/SIDA,sau un transplant de organ.

http://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sidahttp://www.romedic.ro/sida

5/24/2018 Hemato Hodgkin

7/8

Simptome

Primul simptom este de oboceilimfadenopatianodulilor limfatici ai gitului, axilari si inghinali.

Tumefactia este nedureroasa.

Alte simptome includ:

- transpiratii profuze nocturne

- febra ridicata- scadere ponderala- oboseala

- tuse

- un prurit persistent corporal.

Cele mai intilnite sunt:febra,pierderea ponderalasi transpiratiile, cunoscute ca simptomele B.Alte simptome tin cont de zona in care ganglionii au fost afectati. O mica parte dintre bolnavi prezinta

celule canceroase in maduva hematogena osoasa, scazind numarul de celule sanguine sanatoase eliber

in singe, determinind urmatoarele simptome:

-tahicardie,tahipnee- oboseala

- risc crescut de infectii

- cresterea timpului de singerare,menstruatie prelungita, petesii. Rar bolnavii pot experimenta durereganglionara la consumul de alcool.

Stadializarea bolii:- afectarea unei singure zone ganglionare sau extralimfatice

- afectarea a doua sau mai multor regiuni ganglionare, de aceeasi parte a diafragmului- afectarea ganglionara de ambele parti ale diafragmului

- infiltrarea difuza a mai multor zone extraganglionare.

Diagnostic

Limfomul Hodgkin este diagnosticat printro biopsie care sa confirme prezenta celulelor Reed-Sternbe

De obicei este folosita biopsia cu ac dar extirparea intregului ganglion este preferata.Alte teste utilizate includ:

- examinare fizica a zonelor ganglionare superficiale

- istoricul medical- teste de singe - hemoleucograma, numararea celulelor, VSH

- radiografie toracica- CT sau RMN - pelvin,toracic si abdominal pentru a determina raspindirea maligna

- PET - tomografie cu emisie de pozitroni-observa punctele de activitate celulara

- scanare cu gallium - pentru a detecta inflamatia- aspiratie de maduva hematogena si examinare la microscop - pentru a determina gradul de afectare

- limfangiograma - injectarea unui lichid radio-opac in sistemul limfatic

- laparotomievizualizarea extiderii bolii estralimfatic.

Tratament

http://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatiehttp://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatiehttp://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatiehttp://www.romedic.ro/tahicardia-prin-reintrare-in-nodul-atrio-ventricularhttp://www.romedic.ro/tahicardia-prin-reintrare-in-nodul-atrio-ventricularhttp://www.romedic.ro/tahicardia-prin-reintrare-in-nodul-atrio-ventricularhttp://www.romedic.ro/tahicardia-prin-reintrare-in-nodul-atrio-ventricularhttp://www.romedic.ro/adenopatie-limfadenopatie

5/24/2018 Hemato Hodgkin

8/8

Optiunile de terapie in limfomul Hodgkin cuprind:- chemoterapia

- radioterapia.

Chemoterapia este una dintre optiunile terapeutice.Aceasta foloseste droguri pentru a opri diviziunea

celulelor maligne sau istrugerea lor. Combinatiile cele mai folosite sunt:- ABVD - adriamicina, bleomicina, vinblastina, dacarbazina

- MOPP - mechlorethamina, vincristina, prednison, procarbazina

- ChlVPP - chlorambucil, vinblastina, procarbazina, prednison.

Aceasta terapie nu este lipsita de numeroase si severe efecte secundare:- supresie medulara - risc crescut de infectii, timp de singerare prelungit, oboseala

-alopecietemporara

-anorexie,stare devoma,diaree,disfagie,ulcere bucale.Majoritatea efectelor secundare ale chimioterapiei dispar gradat in timpul perioadei de convalescenta

dupa incetarea tratamentului. Singurul efect durabil este infertilitatea.

Radioterapia utilizeaza doze mari de energie radianta - raze X, pentru a ucide celulele maligne

sensibile.Poate micsora tumorile si mentine boala sub control. Exista doua tipuri de radioterapii folosi

- iradierea externa locala- iradiere sistemica-injectii cu substanta radioactiva.

Efectele secundareale radioterapiei:

- la locul iradiat: pierderea foliculilor pilosi, eritem, uscaciunea pielii, prurit, hiperpigmentatie perman

- iradierea pieptului si a gitului - uscaciunea mucoaselor locale, ulcere, disfagie- abdomenului-greata, voma, diaree, disconfort urinar.

Modificarile dietei pot ameliora aceste simptome.

Iradierea determina supresia maduvei hematogene, cu scaderea numarului de neutrofile, si trombocite

crescind riscul de hemoragii si infectii.

Pierderea fertilitatii poate fi permanenta sau temporara,depinzind de doza de radiatii primita de ovare testicule si de virsta pacientului. Pentru barbati, pastrarea unei mostre de sperma la banca poate fi o

solutie. La femei se pot stopa ciclurile menstruale, experimenteaza bufeuri si uscaciune vaginala. Cicl

manstruale pot reveni la femeile tinere.

Alte variante sunttransplantul de maduva hematogenasau de celule stem. Celulele stem sunt celulimature care se pot transforma odata introduse in singele pacientului in oricare tip de celule sanguina.Acestea se gasesc in cordonul ombilical sau in maduva hematogena. In general pacientii care au sufer

aceste interventii vor dezvolta o complicatie numita boala grefacontra - gazda.

http://www.romedic.ro/alopecia-caderea-paruluihttp://www.romedic.ro/alopecia-caderea-paruluihttp://www.romedic.ro/alopecia-caderea-paruluihttp://www.romedic.ro/anorexiehttp://www.romedic.ro/anorexiehttp://www.romedic.ro/anorexiehttp://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/aftele-bucale-ulcerele-bucale-stomatita-aftoasahttp://www.romedic.ro/aftele-bucale-ulcerele-bucale-stomatita-aftoasahttp://www.romedic.ro/aftele-bucale-ulcerele-bucale-stomatita-aftoasahttp://www.romedic.ro/aftele-bucale-ulcerele-bucale-stomatita-aftoasahttp://www.romedic.ro/disfagiahttp://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/varsaturile-emeza-vomahttp://www.romedic.ro/anorexiehttp://www.romedic.ro/alopecia-caderea-parului