7/17/2019 Invatarea Si Formarea Personalitatii

http://slidepdf.com/reader/full/invatarea-si-formarea-personalitatii 1/2

ÎNVĂŢAREA CA PREMIZĂ A FORMĂRII ŞIDEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII

-Referat -

 

Elev,Manolache Mihai

ANL I AAM!

7/17/2019 Invatarea Si Formarea Personalitatii

http://slidepdf.com/reader/full/invatarea-si-formarea-personalitatii 2/2

ÎNVĂŢAREA CA PREMIZĂ A FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRIIPERSONALITĂŢII

În cadrul dezvoltării psihice şi al formării personalităţii adulte, învăţarea ocupa un

loc central, datorita faptului ca prin învăţare individul dobîndeste noi comportamente.Începînd cu deprinderile şi priceperile şi terminînd cu cunoştinţele şi operaţiileintelectuale, toate se dobîndesc prin activitatea de învăţare. Învăţarea este un procesdinamic, energizant, fiind primul element cronologic al oricarei activităţi.

La baza motivatiei sta un principiu din biologie si anume cel al homeostaziei, potrivitcăruia organismele tind să-şi menţină aceeaşi stare, un echilibru constant.

Personalitatea umana este predederminată de mai multi factori nativi genetici! dar şi dee"perienţele acumulate pe parcursul vieţii. Paul Popescu-#eveanu spunea că $în psihologie toate drumurile duc la personalitate%, iar procesul învăţării nu face e"ceptie.

&ste un factor determinant în formarea personalităţii umane deoarece, cum am mentionatmai înainte, este cauza prima a tuturor comportamentelor noastre, iar în sens larg, personalitatea poate fi definită ca o sumă a conduitelor noastre constante, ce suntasimilate prin învăţare şi sunt definitorii şi carcateristice pentru individ.

Potrivit conceptului homeostatic, atunci c'nd echilibrul este perturbat, fiinţa viereactionează în vederea restabilirii lui. (ezechilibrele se traduc în plan psihic prin aparitiaunei trebuinţe conforme cu planurile de dezvoltare ale personalitatiipredeterminatgenetic, avem trebuinţe fiziologice primare ) nevoia de hrană ,de apa, de căldură,tendinţede aparare-autoconservare-, atasament, instinctul se"ual,etc.,dar şi trebuinţe formate încursul vieţii cum ar fi) nevoia de a fuma-în general viciile-,de a privi un film, de a te

 plimba, etc!. *poteza conform căreia învăţarea şi-ar avea sursa într-un deficit nu severifică însă în toate cazurile, e"cepţii făc'nd curiozitatea şi impulsul de manipulare.+cestea sunt efectele unui surplus energetic, conform teoriei lui harlotte uhler,care astudiat comportamentele copiilor foarte mici-/ luni!. 0tudiile encefalografice arată prezenţa activităţii electrice a creierului chiar şi în somnul lent, energie nervoasa ce cautasă se declanşeze.

1neori motivatia se contopeste cu însăşi acţiunea la care da nastere ) c'nd cinevaciteşte o carte pentru placerea pe care i-o provoaca sau e"ploreaza o peşteră pentru a-şisatisface curiozitatea,vorbim de motivatie intrinseca.(acă însă activitatea desfaşuratăreprezintă doar un mi2loc pentru realizarea unui scop, atunci motivatia ei este e"trinsecă.

To" #e$%&e o 'o"iva(ie e)"&in$ec* vo&+i' i -n ca./l %&oce$/l/i #e -nv*(a&e0(e cele mai multe oridacă nu întotdeauana!învaţarea este doar un mi2loc pentrurealizarea unui scop. +spiratiile noastre şi nevoia de realizare pe plan social ne conducspre acest proces, atunci c'nd conştientizăm importanţa poziţiei în societate şi satisfacţiile pe care le conferă.