iomen

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 iomen

    1/4

  • 8/16/2019 iomen

    2/4

    e se pun într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări,apoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din vremecând ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bine

    ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40 g (să, din cel de la plafar, cu care este bine să ne spălăm pe cap când avem mătrea ă), sau, în lui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). Se pot stropi cu po iunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile. Arbuştii şi pomii fructiferi vor fi stropi i din momentul în care au început mugurii să se umfle, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad ca secerate, iar recolta este curată. Salata o po i mânca direct de pe brazdă.

    Curse și momeliCărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. Uita i ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colec ie reviste dedicate grădinii:

    1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. În cazul acesta, pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi nevoie, putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii) maronii.

    2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se pun cam 100 g de sămân ă, sunt suficiente pentru un pom/arbust.

    3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse:

    în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada este mare, montăm surse de lumină (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un recipient cu apă sărată, în care am picuat nişte gaz lampant (cam 10 picături). Cărăbuşii vor dăn ui o vreme pe lângă sursa de luminea, răpuşi de osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem și sărugem.

    bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele cărora montau surse de lumină. Pe suprafa a luminată, se strâng mai ales exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fără ei femelele nu mai au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă insectelor femeste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor

    grăbi să depună ouăle în aceste grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să împrăşganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentru căcoropişni elor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivit lucu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripa i în livezile și grădinile noastre, construindu-le căsu e de tot felul. În cazul momelilor, eficien a folosirii lor este în strânsălegătură cu re eta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) merilor (sămân oaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui să ştim că ea alee noaptea ca moment prielnic de ac iune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente umplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează doar pe timpul nop ii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în ele său cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros. Recipienteleot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confec ionăn mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită în ac scop. Dintre re etele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folosesc și eu și prietenii mei.

    Re eta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele care este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferi.Pregătim din 500 g de căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulcea ae de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care, după ră adăugăm 0,5 l zer, 250 ml o et de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zahăr.

  • 8/16/2019 iomen

    3/4

    Toate acestea se pun la dospit, la loc căldu . În momentul în care s-a pornit fermenta minunea este gata de atac. O por ionăm în mai multe recipiente, pe care le agă ăm din lloc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura deosebire că

  • 8/16/2019 iomen

    4/4

    17. LUCRĸRI SILVICE NECESARE AMENAJĸRII BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENÅ¢IASTATIONALA A TERENURILOR DEGRADATE IN SCOP SILVOAMELIORATIV (Metoda C.Traci1.1.ConsideraÅ£iuni generale. Necesitatea cartĦrii terenurilor degradate, rezultĦ din diversitatea de situaÅ£ii din bazinul hidrografic torenÅ£ial,în urma acÅ£iunii de degradare a teului, derivatĦ din intensitatea de manifestare a acestor procese pe diferite suprafeÅ£e . Prin cartarea terenurilor degradate în scop silvo-ameliorativ se înÅ£elege stabiliree teren ÅŸi pe hĦrÅ£i a unor unitĦţi de mediu, cu deosebire a unor suprafeÅ£e omogene,întte sub raportul condiÅ£iilor staÅ£ionale(forma si intensitatea degradĦrii terenului,relief,substrat litologic, sol ,etc.), condiÅ£ii care conduc la un anumit potenÅ£ial silvoproductiv al acestor unitĦţi ÅŸi care reclamĦ mĦsuri diferenÅ£iate de consolidare ÅŸi amelioravegetaÅ£iei forestiere. AÅŸa cum s-a arĦtat,instalarea sau refacerea înveliÅŸului vegetal Å

    a vegetaţiei forestiere,reprezintĦ calea fundamentalĦ de urmat în combaterea fenomenelorenţiale şi cu procesul mult mai complex care rezultĦ din interacţiunea acestor fenomene rectiv procesul torenţial. De aceea principiul fundamental care trebuie urmĦrit în lucrĦride amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale(lucrĦrile de stingere a proceselor torenţiale) este cel al conjugĦrii(îmbinĦrii) armonioase a lucrĦrilor hidrotehnice cu celee. In procesul cartĦrii terenurilor degradate se disting urmĦtoarele etape: