Jocuri de Comunicare Clasa a VIIa

5/14/2018 Jocuri de Comunicare Clasa a VIIa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/jocuri-de-comunicare-clasa-a-viia 1/104

Realizarea acestui material a fost coordonat` de Direc]ia General` pentru Activit`]i Extra[colare

din cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii. Mul]umim pentru colaborare urm`toarelor institu]ii:

UNICEF – România, Asocia]ia Na]ional` pentru Educa]ie din România, UNHCR – România, Funda]ia CODECS for Leadership,

Asocia]ia Român` pentru Oratorie, Dezbateri [i Retoric`, Asocia]ia ArtEd, Liga de Ap`rare a Drepturilor Omului,

Salva]i Copiii – România, ßcoala Interna]ional` Mark Twain, Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România,

Agen]ia EUROTIN, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural`, Funda]ia AMOBA.

Educa]ie pentrucet\]enie democratic\

clasa a VII-a



2

Programul Naþional de Educaþie pentru Cetãþenie Democraticã este coordonat de: Ioan Leon Naroºi,Rodica Diana Cherciu ºi Cãtãlina Chendea.

AUTORI:Marian BanuAdriana AncuMihai MandaMarian Popescu

Constantin Oneþ

GRAFICÃ:Constantin OneþMarian Banu

Educaþie pentru cetãþenie democraticã: clasa a IV-a

Minsierul Educaþiei ºi CercetãriiUNICEF - reprezentanþa în RomâniaISBN: 973 - 8411 - 31 - 9



3

CAPITOLUL I



4

I.1. PODURI ÎNTRE INIMILE NOASTRE

Exerciþiu - joc: „Prezentarea – poarta spre sufletul celuilalt”

Joc teatral „Registrele comunicãrii”:

Fiecare echipã va avea ca sarcinã de lucru realizarea portretului colectivului si va exersa comunicarea inter- personalã a sentimentelor, pasiunilor ºi calitãþilor, exclusiv la nivel verbal ºi în combinaþie cu celelalte niveluri: vocal,mimicã, gesticã. Astfel, echipa verde va mima trei calitãþi, echipa roºie va realiza un grup statuar care sã sugereze treisentimente, echipa albastrã va realiza reclame care sã sugereze trei pasiuni, iar cu ajutorul echipei observatorilor se vaevalua mãsura în care:

- se folosesc propriile mijloace ºi abilitãþi de comunicare;- se exprimã sensibilitate la mijloacele de comunicare;

- existã abilitate în emiterea mesajelor (expresie/emisie) ºi în recepþionarea mesajelor (recepþie/sensibilitate).Completaþi grilele de mai jos, pentru fiecare registru al comunicãrii (vocal – informaþie transmisã prin tonul,

ritmul ºi inflexiunile vocii; mimicã - informaþie transmisã prin fizionomie, privire ºi mimica feþei; gesticã - informaþietransmisã prin limbajul trupului):

„Comunicarea dintre oameni

trebuie sã ilustrezefrumuseþea ºi adâncimea gândurilor,limbajul trebuie sã-i apropie peoameni, nu sã-i îndepãrteze. ”

Vor fi distribuite trei bileþele de culori diferite (roºu, verde, albastru); fiecare elev va nota: pe cel verdeo calitate a sa, pe cel roºu un sentiment, ºi pe cel albastru o pasiune. Pe baza însemnãrilor, se vor alcãtui patruechipe (echipa verde – elevi care au aceleaºi calitãþi, echipa roºie – elevi animaþi de aceleaºi sentimente,echipa albastrã – elevi cu aceeaºi pasiune ºi o echipã a observatorilor).



5

EMISIE / EXPRESIE

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicãrii, evaluaþi modul în care fiecare s-a fãcut înþeles, pe o scarã de la 1 la 4.

RECEPÞIE / SENSIBILITATE

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicãrii, evaluaþi modul în care fiecare s-a conectat la persoanã din faþã, pe o scarã de la 1 la 4

NU UITAComunicarea este prezentã în tot ce facem în viaþã!Comunicarea umanã opereazã cu trei categorii de limbaje (mijloace de transmisie, moduri de

conduitã verbalã sau simbolicã): limbaj verbal – cuvântul rostit sau scris; limbaj paraverbal – vocea (volum, ton, ritm, dicþie, accent, râs, tuse etc); limbajul trupului – posturã, distanþe, mimicã,gesticã, privire, haine.

Vocea ºi trupul indicã atitudini, emoþii, sentimente. Cuvântul indicã idei, noþiuni, concepte. Cuvintele transportã conþinutul infor-maþional al mesajelor iar vocea ºi trupul definesc relaþia care ianaºtere între interlocutori.

Relaþia se dezvoltã în plan emoþional ºi poate fi: pozitivã (grijã, atenþie, iubire, prietenie, simpatie, etc.) neutrã (indiferentã) negativã (respingere, dezaprobare, duºmãnie, dispreþ, etc.)

NIVEL VOCAL MIMICÃ GESTURI

1 absent absent absent

2 slab slab slab

3 bun bun bun

4 excelent excelent excelent

NIVEL VOCAL MIMICÃ GESTURI

1 absent absent absent

2 slab slab slab

3 bun bun bun

4 excelent excelent excelent



6

Comunicarea are o mulþime de înþelesuri, o mulþime de scopuri ºi tot atâtea metode de exprimare ºi mani-festare (comunicarea nonverbalã este generatã de orice transmite un mesaj iar oamenii transmit mesaje prin: expre-siile faciale, expresiile emoþionale, modulaþiile vocii, gesturile ºi poziþiile corpului, îmbrãcãmintea).

Comunicarea eficientã este condiþionatã de înþelegerea comunã a mesajului.Mesajul reprezintã conþinutul comunicãrii: idei, sentimente transpuse în simboluri, semne, coduri.Sentimentele sunt stãri afective moderate ca intensitate, cu o duratã lungã de exprimare: plãcerea/neplãcerea,

iubirea/ura, mândria/umilinþa etc.Emoþiile sunt definite ca stãri afective de intensitate mare, cu o duratã scurtã de exprimare, stãri zguduitoare:

mânie, furie, spaimã, fricã, bucurie, tristeþe.Faptele au ºi ele semnificaþie în comunicare: „Faptele spun mai mult decât vorbele!”

Coduri:- verbale: prin cuvinte- nonverbale: prin gesturi, mimicã, poziþia corpului etc.

Scopul comunicãrii: sã ne câºtigãm încrederea de sine; sã atenþionãm pe alþii; sã informãm pe alþii; sã explicãm ceva; sã distrãm; sã descriem; sã convingem.

Stiaþi cã… Existã un limbaj al florilor, al culorilor, al iubirii, al timpului, al tãcerii? Încercaþi sã-l descoperiþi! Cuvântul este sunet ºi culoare, e mesagerul gândului uman? Alegeþi un cuvânt – asociaþi o culoare ºio melodie. Credeþi cã se potrivesc? De ce? Important este cum ºi cât comunicãm? Explicaþi! Excesul în gesturi distrage sau devine plicticos? Daþi exemple. A înþelege un sentiment înseamnã mai întâi a-l trãi, a pãtrunde în misterele lumii formelor, a culorilorºi a luminii?

Activitate extraºcolarãRealizati în cadrul Consiliului elevilor a unui Cod al comunicãrii interumane care sã

cuprindã un set de reguli, norme ºi mesaje de promovare a imaginii colectivului, prin respect ºiînþelegere. Acesta va reprezenta un ghid de modelare permanentã a comportamentelor ºi atitudinilor.



7

I.2. O IMAGINE CÂT O SUTÃ DE CUVINTE

Exerciþiu: Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

Joc de rol: Se vor forma patru echipe de elevi care vor avea ca sarcinã:

Echipa A: Stabilirea grilei de programe la un post de televiziune privatã, pentru o zi de week-end(emisiuni ºi subiecte care sã asigure un rating ridicat).Echipa B: Realizarea unui jurnal care sã surprindã evenimente inedite din viaþa ºcolii (utilizarea de

fotografii).Echipa C: Imaginaþi o posibilitate de prezentare a echipei pe Internet, pentru a câºtiga câþi mai mulþi

prieteni virtuali.Echipa D: Va revizui produsele celor trei echipe ºi va analiza impactul mesajelor transmise n cele trei

situaþii.

“Sã fim atenþi la mesajele pe care le primim,sã nu devenim prizonierii imaginilor!” Emiþãtor Receptor Impact

1. Dacã ar fi sã realizaþi un film despre ºcoalã, ce subiect aþi alege? De ce?2. Cum aþi reda o stare de încordare sau o stare de liniºte? Aþi apela la culoare ºi muzicã? Dacã da, justificaþi

ºi exemplificaþi.3. Printre personajele filmelor voastre preferate aþi identificat eroi îndrãgiþi? Îi consideraþi modele de urmatîn viaþã?4. Cum comentaþi atitudinea unor colegi care uitã sã treacã pe la ºcoalã, preferând sã-ºi petreacã timpul laInternet café?



8

NU UITA!Mass media rãspunde ºi nevoilor fireºti ale tinerilor:

- nevoia de a comunica- curiozitatea- dorinþa de a trãi experienþe inedite- interesul faþã de o gamã largã de mesaje- evadarea din realitate- participare afectivã intensã

Tehnici de comunicare: mijloace tipãrite (cãrþi, reviste, ziare, afiºe) mijloace bazate pe film (fotografia, cinematograful) mijloace electronice (radio, televiziune, fax, telefon, calculator)Schema comunicãrii:Emiþãtor Mesaj Mijloc Receptor ImpactCine? Ce spune? Prin ce mijloc? Cui? Cu ce efect?

Mass media transmite o multitudine de imagini care informeazã, instruiesc, cultivã ºi delecteazã.Impresiile ºi atitudinile formate în urma receptãrii mesajelor determinã ºi influenþeazã comportamentul. Mass

media construieºte modele de comportament.Depinde în primul rând de voi ce veþi alege! Pentru a fi siguri cã nu greºiþi, nu ezitaþi sã cereþi sfatul!Sfaturile nu costã nimic, dar pot oferi totul!

Activitate extraºcolarã:Invitaþi la o dezbatere un reprezentant al unui post local de televiziune, unui post de radio ºi

unui ziar pentru a aborda subiecte legate de calitatea programelor si a ºtirilor, de concurenþa între pos-turi ºi ziare în scopul câºtigãrii telespectatorilor, ascultãtorilor ºi cititorilor.



9

I.3. FRUMUSEÞEA GESTULUI MÃRUNT

Studiu de caz:1. Imagineazã-þi cã eºti invitat la o aniversare a celui mai bun prieten. Acolo sunt ºi alþi colegi, dar

ºi necunoscuþi. Alege prietenul la care eºti invitat. Spune câteva lucruri despre acest coleg (calitãþi ºidefecte) în aºa fel încât ceilalþi sã-l recunoascã. Motiveazã alegerea. Ce cadou crezi cã i se potriveºte? Ce

þinutã crezi cã va fi potrivitã cu aceastã ocazie? Cum te vei comporta cu colegii tãi, cu pãrinþii prietenului tãu, cunecunoscuþii? Ce gesturi crezi cã ar putea sã lase o bunã impresie ºi care, dimpotrivã, te-ar pune într-o luminã nefa-vorabilã? Crezi cã gesturile unei persoane pot configura în timp „personalitatea acesteia”?

2. Imaginaþi-vã o situaþie în care toate regulile de politeþe ar fi suspendate. Cum s-ar purta colegii tãi? Dartu? Cine ar avea de câºtigat? Cum s-ar purta membrii grupului dupã aceea?

„Nu poþi învãþa pe nimeni ceea ce ºtii,nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eºti”

(C. Brâncuºi)



NU UITA! Conduita civilizatã, politeþea se învaþã ºi se educã!A fi politicos înseamnã a fi natural. Politeþea nu trebuie sã fie o mascã, ci o trãsãturã de carac-

ter. Politeþea înseamnã: limbaj, gest, atitudine pentru a respecta pe ceilalþi ºi a te respecta pe tine însuþi.

Gestul reprezintã miºcarea exterioarã a corpului, cu ajutorul cãreia se exprimã un gând, un sentiment sauinclude un act sau o faptã.

Gesturile se învaþã, se imitã sau se educã: þinuta vestimentarã - adevãrata eleganþã se observã dintr-un acord perfect între hainã, împrejurare ºi per-sonalitatea celui ce o poartã; comportamentul în grup – caracterizat prin bunã-cuviinþã, respect ºi amabilitate în relaþiile cu ceilalþi; atitudinile în locuri publice – arta de a fi tu însuþi ºi ai cunoaºte pe ceilalþi.Viaþa socialã presupune existenþa ºi respectarea unor norme ºi reguli:

- scrise (regulamente ºi legi)- nescrise (þin de fireasca ºi normala desfãºurare a relaþiilor dintre oameni)

Stiaþi cã…Limbajul cadourilor – plãcerea de a oferi, bucuria de a primi…Cadoul este un mesaj extrem de personalizat pe care o persoanã îl trimite altei persoane, ºi pe care

aceasta din urmã îl retransmite „în oglindã” prin intermediul atitudinii sale.

Sã mergi la sigur când e vorba sã oferi un cadou… Nu te simþi obligat sã faci cadouri. Ele sunt obligatorii pentru anumite ocazii: Crãciun, aniversãri, etc.

Trebuie sã ºtii cã ºi o dovadã de atenþie, o favoare, un cuvânt amabil sunt cadouri. Dacã nu suporþi sã faci cadouri cuaceste ocazii ºi sã te supui „ritualurilor” sociale, nu le face, dar asumã-þi responsabilitatea actului!

Alege cu atenþie cadoul, gândindu-te la cealaltã persoanã ºi la relaþia cu aceasta. Nu oferim cadouri pen-tru sine, pentru a satisface propriul ego, ci pentru a oferi bucurie ºi o dovadã de ataºament. Fiecare cadou este un simbol.

Nu aºtepta un cadou în schimbul celui oferit. A dãrui este un act gratuit!

A învãþa sã accepþi un cadou… Exprimã-þi sentimentele. Nu ºtii sã spui „mulþumesc”? Dacã simþi cã nu þi-ai exprimat îndeajuns bucu-

ria sau recunoºtinþa, de ce sã nu dai un telefon sau sã scrii un scurt bilet prin care sã o faci?

Refuzã cadoul dacã crezi cã este necesar. Dacã cadoul nu îþi place (sau dacã ai deja acel obiect) ºi vinedin partea unei persoane apropiate, este mai bine sã îi aduci acest lucru la cunoºtinþã cu gentileþe!

10



11

Aplicaþie:

Activitate extraºcolarãRealizaþi un concurs de eseuri cu tema: „pledoarie pentru o comunicare eficientã”, care va

conþine termenii: politeþe, apreciere, iubire, refuz, model, mesaj, frumuseþe, respect, gest.

Constituiþi cinci grupe care vor analiza comportamentul elevilor la ºcoalã, la spectacol, pe stradã,în mijloacele de transport, cu prilejul unei aniversãri ºi sãrbãtoririi unui coleg.

Stabiliþi cinci reguli de comportament pentru fiecare situaþie în parte.



12

I.4. GÂNDUL, VORBA, FAPTA

IMPORTANT! Ajutaþi o persoanã sã se simtã liberã sã vorbeascã! Încercaþi sã vã apropiaþi ºi sã vã cunoaºteþi mai bine! Fiþi deschiºi, sinceri ºi toleranþi!

Arãtaþi interes! Fiþi constructivi! Fiþi rãbdãtori! Pãstraþi-vã calmul! Fiþi circumspecþi cu critica ºi argumentãrile! Puneþi întrebãri!

„Sufletul tãu sã fie întotdeauna la fel cu gândul,gândul cu vorba ºi vorba cu fapta, cãci numai astfelvei obþine echilibrul statornic între tine ºi lumea din afarã”

(L. Rebreanu)



13

Exerciþiu-joc: Completaþi sarcinile din fiºa de lucru:

Fiºa de lucru1. „Cine sunt eu?”

Completeazã urmãtoarele fraze:Oamenii de care îmi pasã cel mai mult sunt………………………………Mã simt mândru de mine pentru cã ………………………………………Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt……………………………….Îmi doresc sã ……………………………………………………………...

Unul dintre cele mai bune lucruri fãcute de mine este …………………....Îmi propun sã ………………………………………………………………Prefer sã ………………………….decât sã ……………………………….

2. „Cum ar arãta un afiº publicitar despre tine?” Deseneazã-l! Sunt colegii tãi de acord ? Ce lipseºte sauce este prea îndrãzneþ în acest afiº?

3. „Faþa umanã” - Desenaþi profilul unei feþe umane ºi poziþionaþi rãspunsurile la urmãtoarele cerinþe acolounde consideraþi cã se potrivesc în interiorul feþei.Filmul care þi-a plãcut cel mai mult?Cea mai interesantã idee pe care am auzit-o?Cel mai frumos lucru pe care l-am vãzut!Cartea care þi-a plãcut cel mai mult!Muzica preferatã!

Cel mai urât lucru pe care l-am vãzut sau auzit!Cea mai fericitã zi din viaþa mea!Mâncarea preferatã!iscutaþi despre ce s-a întâmplat ºi cu ce aþi rãmas: Ca grup?, Ce v-a surprins?, Pe ce v-aþi

bazat primele impresii? Prezentaþi exemple de situaþii în care v-aþi format o primã impresie complet greºitã desprecineva.

Ce ne spune aceastã activitate despre noi înºine?

Organizaþi patru grupe de elevi. Fiecare grupã va avea ca sarcinã de lucru sã gãseascã exemple care sã ilus-treze mesaje transmise prin cântec, reclamã, ºtire, opere de artã. Se vor identifica diferenþele dintre mesajele pozitiveºi cele negative. Se vor clarifica modalitãþile de transpunere a mesajului ºi de înþelegere a acestuia. Se vor comentacapacitãþile de interpretare.



14

Completaþi urmãtoarea schemã:

Aplicaþie

Probele concursului:1. Proba teoreticã care va consta într-un test grilã cu 10 întrebãri legate de modalitãþi de comunicare.

2. Menþionaþi greºeli de comportament în urmãtoarele situaþii: la dans, la spectacol, pe stradã, în clasã.3. Cum vorbim la telefon?

< cu dirigintele;< cu un pãrinte;< cu un prieten;< cu un necunoscut;

4. Cum ne informãm?5. Realizaþi un spot publicitar al clasei voastre care sã cuprindã text ºi imagine. Textul va include urmãtoarele

Organizaþi un concurs la care vor participa toþi elevii împãrþiþi în douã grupe. Proba concursuluiva fi ca cele douã grupe sã identifice douã modalitãþi noi de comunicare, respectiv douã modalitãþi de auto-cunoaºtere. Se vor analiza cele mai eficiente modalitãþi de comunicare ºi de autocunoaºtere.



15

cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barierã, culoare, exuberanþã, apreciere.



16

CAPI-

TOLUL II

“ Descoperirea altora înseamnã descoperirea relaþiilor ºi nu a barierelor”

(Claude Levi-Strauss)

Comunitaþi multiculturale Discriminare

Toleranþã



17

II.1. DIFERIÞI – ÎMPREUNÃ

NU UITA!Cultura unei societãþi/grup social este datã de maimulte coordonate, între care: spaþiul geografic; contactele cu alte grupuri umane; istoria comunã trãitã de-a lungul generaþiilor;

limba vorbitã; religia sau religiile la care aderã membrii grupului; structura(organizarea) grupului respectiv; obþinerea ºi exercitarea puterii;

concepþia despre lume ºi despre fiinþa umanã; modalitãþi de petrecere a timpului liber.

Constituþi cinci grupe de elevi. Fiecare grupã va forma un cerc ºi îºi va alege un elev observator ºi un altelev care intenþioneazã sã intre în cerc (outsider = persoanã din afara cercului ).

Outsiderul va încerca sã intre în cerc nefiind lãsat de ceilalþi. Observatorul va nota atât strategiilecelor din cerc pentru a-l împiedica pe outsider sã intre în cerc, cât ºi strategiile outsiderului de a pãtrundeîn cerc. Totul se va realiza contracronometru. Dupã 3 minute, indiferent dacã a reuºit sau nu sã intre în cercoutsiderul se schimbã. Activitatea se încheie în momentul în care toþi elevii care au dorit, au forþat cercul.



18

Multiculturalitatea face trimitere la un nivel larg, social, în care diferite grupuri socio- culturale trãiesc într-un spaþiu fizic comun.

Comunitaþile multiculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase etc. care trãiesc în acelaºi spaþiu,întreþin relaþii deschise de interacþi-une, schimb ºi recunoaºterem u t a l ã ,respectând val-orile, tradiþiileºi modurile de

viaþã alefiecãruia.Discriminare – constatare

a deosebirilor pe criterii de rasã,religie, sex, naþionalitate, statutsocial, opinie.

Non-discriminare –

acceptarea deosebirilor pe criteriica: rasã, religie, sex, naþionalitate, statut social, opinie.Aplicaþie:

Dupã terminarea exerciþiului, veþi participa la o dezbatere bazatã pe urmãtoarele teme:Cum v-aþi simþit când eraþi în cerc?

Cum v-aþi simþit ca outsideri?Cei care nu au reuºit sã intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reuºit?

Întrebãri pentru observator:Ce strategii au folosit outsiderii? Dar membrii cercului?Consideraþi cã aceste strategii au fost corecte ºi morale?

Joc de rolCând vã simþiþi în minoritate sau ca outsideri in viatã ºi când apreciaþi cã faceþi parte din grup sau din majori-

tate?

InterculturalitateComunicareCooperare

Etnie



19

Activitate extraºcolarã

Daþi exemplu de o situ-aþie realãd i n

clasã/ºcoalã/comunitate în care un copil/elev a fost sau este respins de grup pe motive etnice ºi culturale.

CATEGORIA ASEMÃNÃRI DEOSEBIRI

Membrã/membru al familiei1.2.3.

1.2.3.

Oameni care au altã religie1.2.

3.

1.2.

3.Oameni care au altã etnie 1.

2.3.

1.2.3.

Oameni de altã rasã 1.2.3.

1.2.3.

Realizaþi oexpozitþie în

cadrul ºcolii cu elementereprezentative (imagini,fotografii, desene, porttradiþional, unelte etc.)ale diferitelor etnii, cul-turi existente pe teritoriulRomâniei.



20

CAPITOLUL III



21

III.1. UN SPORT TOLERANT, LOIAL, DEMOCRATIC

Este sportul un drept al omului? Documentele internaþionale referitoare la drepturile omului nu conþin pro-cedee specifice privind practicarea sportului sau accesul la sport. Totuºi, putem considera sportul ca o componentãesenþialã a celor douã drepturi: dreptul la educaþie ºi dreptul la culturã.

Sportul apropie persoanele ºi comunitãþile. Echipele sportive sunt, deseori, compuse din persoane care aunaþionalitãþi ºi confesiuni diferite. Spectatorii, la rândul lor, sunt de origini diferite. În consecinþã, sportul contribuiela depãºirea diferenþelor ºi încurajeazã dialogul, eliminând prejudecãþile, ignoranþa, intoleranþa, discriminarea.

AplicaþieActivitatea are bazã un eveniment sportiv real, desfãºurat în cadrul ºcolii voastre: finala campionatu-

lui de fotbal pe ºcoalã.Elevii vor fi constituiþi pe trei grupe, care vor reprezenta: jucãtorii, organizatorii ºi suporterii.Vor fi analizate aspectele de organizare ºi implicare a conducerii ºcolii ºi a cadrelor didactice, arbi-

trajul prestat, modul de cooperare ºi comunicare între participanþi, incidentele din teren (violenþe fizice ºi verbale) ºicele din afara terenului (spectatori, galerie). Se propune oferirea diplomelor pentru cea mai bunã echipã de fotbal, celmai tehnic jucãtor ºi premii speciale fair - play oferite jucãtorilor ºi spectatorilor.

Jucãtorii vor analiza prestaþia arbitrajului ºi a suporterilor. Suporterii vor aprecia corectitudinea arbitrilor ºimodul de implicare al jucãtorilor. Organizatorii ºi arbitrii vor prezenta prestaþia jucãtorilor ºi a suporterilor.

Elevii vor sublinia importanþa respectãrii principiilor de toleranþã ºi a spiritului de fair – play.

Toleranþã Fair play

“Practicarea sportului face parte din drepturile omului. Fiecare are posibilitatea de a practica un sport în funcþiede aptitudinile sale. “

(Cartea Olimpicã - Principiul nr. 8)



22

1. ACÞIUNEA “OPEN FUN FOOTBALL SCHOOL”

“Open Fun Football School” este o Asociaþie umanitarã din Danemarca. Scopul acestei asociaþii se bazeazã pe prin-cipiul “ Sportul pentru toþi ”, si îºi propune antrenarea copiilor ºi a adolescenþilor care aparþin unor comunitãþi etnice

ºi religioase diferite în întreceri sportive.In ultimii ani Asociaþia “Open Fun Football School” a organizat 15 manifestaþii sportive în stradã, adicã mini-între-ceri de cartier între copii, întreceri care s-au bucurat de o largã participare. Acþiunea a fost extinsã ºi în Kosovo, o zonãextrem de tensionatã, ca urmare a conflictelor interetnice între comunitãþile sârbã ºi albanezã. Cu toate greutãþileîntâmpinate, în prezenþa Forþelor Internaþionale de Menþinere a Pãcii (KFOR), ca urmare a programului “ Sportul în stradã ”, mai mult de 6.000 de copii ºi tineri între 14 ºi 18 ani, sârbi ºi albanezi, au participat la întreceri sportive ces-au desfãºurat pe strãzile localitãþilor din Kosovo, într-o atmosferã de înþelegere, toleranþã ºi fair - play.

2. SPORTUL ºI POLITICA

Uneori, sportul a fost un mijloc de a lupta în mod paºnic împotriva injustiþiei. Astfel, la Jocurile Olimpice din 1968din Mexic, sportivii John Carlos ºi Tommie Smith au înapoiat medaliile cucerite, protestând astfel împotriva discrim-

inãrii negrilor din Statele Unite.Sportul poate fi, din pãcate, utilizat în mod abuziv de miºcãrile naþionaliste, extremiste. În timpul Jocurilor Olimpicede la Munchen, din 1972, opt teroriºti palestinieni au pãtruns, înarmaþi, în cantonamentul delegaþiei israeliene ºi auomorât doi sportivi. În luptele ulterioare cu forþele de securitate germanã au mai fost asasinaþi de cãtre teroriºti încãnoua persoane, luate ca ostatici.



23

3. SPORTUL ºI VIOLENÞAÎn anul 1985, pe stadionul Heysell din Bruxelles, s-a desfãºurat un meci decisiv, în cadrul Cupei Campionilor la fotbal, între o echipã britanicã ºi una italianã. În timpul meciului, au început incidente grave între suporterii celor douãechipe. Zidul despãrþitor între cele douã galerii a cedat, înregistrându-se violenþe greu de descris.

In urma acestor incidente dramatice, aproape 100 de suporteri, în majoritate italieni, au fost uciºi ºi mai multe mii aufost rãniþi. La 21 septembrie 2001, Gaston Taument, atacantul echipei S.K. Viena, a fost obiectul unei insulte rasisteîn timpul meciului, desfãºurat în cadrul Cupei UEFA, disputat împotriva echipei F.K. Belgrad. Taument, care a fosttimp de 15 meciuri cãpitanul echipei naþionale a Olandei, este originar din Surinam (Antilele olandeze).În luna martie 2004, în timpul desfãºurarii unei partide importante de fotbal, pe un stadion din Roma, a fost lansatzvonul (ulterior neconfirmat), privind moartea accidentalã a unui suporter - copil pe una din strãzile din jurul sta-dionului. Au început brusc incidente grave, meciul a fost întrerupt, iar strãzile Romei au fost devastate. În ciocnirile

care au avut loc între suporteri ºi forþele de ordine, au fost rãniþi 39 de poliþiºti.



24

4.INSTITUÞII ºI INSTRUMENTE INTERNAÞIONALE PRIVIND SPORTUL

Consiliul Europei pentru dezvoltarea sportului (COOS) este o instituþie europeanã care îºi propune pro-movarea sportului pentru toþi ca modalitate de ameliorare a calitãþii vieþii, de facilitare a înþelegerii sociale, a toler-

anþei prin intermediul sportului.Carta europeanã a sportului pentru toþi, elaboratã în 1975 ºi actualizatã în 1992, este instrumentul internaþional alactivitãþii sportive ºi vizeazã practicarea pe scarã largã a sportului moral, viguros ºi sãnãtos, precum ºi o cooperare câtmai extinsã cu putinþã.

Conferinta Mondiala asupra Educaþiei ºi Sportului pentru o cultura a pãcii, UNESCO - Paris, 9 iulie 1994.

Activitate extraºcolarã:

Realizaþi medalioane ºi articole de presã care sã cuprindã activitatea unor sportivi celebri (deexemplu: Nadia Comãneci, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaº, Leonard Doroftei, Pele, Ronaldo).



25

III. 2. NUMAI UN MINUT *

AplicaþieElevii vor lucra pe grupe ºi vor primi în mod aleator o fiºã de lucru ce cuprinde o afirmaþie legatã de

sport ºi drepturile omului. Aveþi la dispoziþie 5 minute pentru a pregãti o expunere de un minut despreconþinutul biletului primit.

Fiecare grupã îºi va susþine expunerea punând accentul pe relaþia dintre sport ºi respectarea drep-turilor omului.

Fiºe de lucruFiºa nr. 1 - SPORTUL ªI DREPTURILE OMULUIPoliþia are dreptul sã opreascã intrarea în stadion a suporterilor agitaþi ºi agresivi care au venit din altã þarã pentru aasista la meciul echipei lor favorite? Este aceasta o încãlcare a dreptului liberei circulaþ ii, a dreptului de asociere?

Fiºa nr. 2 - SPORTUL ªI COPIIICe spuneþi voi pãrinþilor ambiþioºi ºi antrenorilor care supun copiii la grele ºi nesfârºite ore de antrenament? Cine aredreptul de a decide în privinþa sãnãtãþii unui tânar ºi a dreptului acestuia de a dispune de timpul sãu liber?

Fiºa nr. 3 – SPORTUL ªI DREPTURILE SOCIALECredeþi cã sportivii ºi sportivele trebuie sã se bucure de aceleaºi drepturi ca ºi muncitorii, de exemplu, dreptul de a

forma sindicate?Fiºa nr. 4 - SPORTUL ªI MEDIUL ÎNCONJURÃTOR Amenajarea unor terenuri sportive presupune scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeþe cultivate sau împãdurite, precum ºi folosirea unor cantitãþi importante de apã ºi pesticide. Este aceasta o problemã legatã de drepturile omului?



26

Fiºa nr. 5 - SPORTUL ªI EGALITATEA SEXELOR Consideraþi cã echipa olimpicã a unei þãri trebuie sã cuprindã mai multe femei sau mai mulþi bãrbaþi?

Fiºa nr. 6 - SPORTUL ªI CETÃÞENIA

Multe persoane nãscute într-o þarã, devin, pe parcurs, cetãþenii altei þãri. Cu toate acestea, ele continuã sã susþinãechipele naþionale ale þãrilor în care s-au nãscut, în detrimentul echipei din þara unde s-au stabilit. Care consideraþi cãeste echipa pe care aceºtia ar trebui sã o susþinã?

Fiºa nr. 7 - SPORTUL ªI DISCRIMINAREAÎn ce mãsurã Jocurile Olimpice pentru persoane handicapate contribuie la lupta împotriva prejudecãþilor ºi sprijinulacestor persoane?

Fiºa nr. 8 - SPORTUL ªI EDUCAÞIAConsideraþi cã sportul trebuie sã fie obligatoriu în perioada anilor de ºcoalã?

Fiºa nr. 9 – SPORTUL ªI SÃNÃTATEACe se poate face pe plan local pentru a împiedica utilizarea drogurilor în sport?

Fiºa nr. 10 – SPORTUL ªI MEDIAConsideraþi cã dreptul de a transmite întrecerile sportive poate fi cumpãrat de o singurã societate de televiziune?

Analizaþi desfãºurarea activitãþii, pe baza urmãtoarelor întrebãri:Este dificil sã vorbim despre aceste subiecte într-un timp scurt?Care au fost aspectele cele mai delicate ºi de ce?Care au fost cele mai controversate ºi de ce?

Care dintre participanþi a rãmas cel mai surprins?

ExerciþiuIdentificaþi cazuri concrete din mass media din care sã reiasã încãlcarea drepturilor omului în sport.

Activitate extraºcolarãParticiparea elevilor clasei la o întrecere

sportivã cu echipe profesioniste din campionatulnaþional.



27

CAPITOLUL IV



28

IV. 1. DACÃ VREI PACE, PREGÃTEºTE PACEA ! *

Exerciþiu:Constituiþi în 3 grupe, completaþi ”Roata pãcii”, prin gãsirea a 21 de termeni care se regãsesc în

proverbe ºi zicãtori din lumea întreagã.

Fiºã de lucru - PROVERBE ºI ZICÃTORICuvintele care trebuie introduse sunt:

frumuseþe, corp, compasiune, cooperare, culturã, economie, emoþie,mediu natural, perseverenþã, armonie, sãnãtate, individ, informaþie, bucurie, dreptate, cunoaºtere, viaþã, dragoste, spirit, respect, viaþã socialã, societate, solidaritate, esenþã, adevãr, bunãstare, înþelepciune.

Zona 1 – E xperienþa este mama ________________ Zona 2 a) – Acolo unde existã ________________, nu existã întuneric.

b) ________________ ºi perseverenþa au efectul magic de-a face sã disparã dificultãþile ºi obsta-colele.

c) Omul poate sã vâneze ________________ din tot sufletul, dar Dumnezeu nu o va face niciodatã. d) Nu promite nimic când eºti ________________; nu rãspunde scrisorilor când eºti mânios. (proverb

chinezesc) Zona 3 – Cel care are ________________ este bogat. Zona 4 – Îndoiala este cheia tuturor ________________ (proverb persan) Zona 5 – Dacã vrei sã fii respectat, trebuie sã ai ________________ pentru tine (proverb spaniol) Zona 6 – A atinge pãmântul înseamnã a fi în ________________ cu natura (proverb al indienilor din Amer-

ica) Zona 7 – Pentru ________________ celorlalþi este la fel de important sã nu neglijezi propria

________________ (proverb budist). Zona 8 – Guvernarea ºi ________________ sunt peste tot legile vieþii; anarhia ºi competiþia sunt legile morþii. Zona 9 a) ________________ fãrã înþelepciune este ca o floare în noroi (proverb românesc).

b) Mai devreme sau mai târziu, _____ ___________ va ieºi la ivealã (proverb olandez). c) ________________, ________________ încã _______________ totdeauna, cãci unirea înseam-

nã putere! d) Când violenþa intrã în casã, ordinea ºi _____________ vor ieºi afarã prin sobã (proverb turc)

Zona 10 – ________________ spiritului trebuie supusã sufletului (Mahatma Ghandi) Zona 11 – ________________ ºi înþelegerea trebuie sã fie împreunã. Zona 12 – Nu poþi avea ________________ fãrã eficienþã.



29

Zona 13 – N u vã lãsaþi înºelaþi de aparenþa lucrurilor, cãci prezentarea nu este sinonimã cu ________________ (proverb englez) Zona 14 – U n moment de rãbdare poate evita o mare catastrofã ºi un moment de nerãbdare vã poate ruina întreaga _______________ (proverb chinezesc)

Zona 15 – Unde se gãseºte înþelepciunea pe care noi am pierdut-o în cunoºtinþã ? Unde se gãseºte cunoºtinþa pe carenoi am pierdut-o în ________________ ? Zona 16 – E ste mai uºor de a supune _______________ decât voinþa (proverb chinezesc) Zona 17 – A scunzând _______________ noi devenim fãrã umor, mai rigizi ºi cu stereotipuri. De aceea trebuie sã lecultivãm, pentru cã ele parfumeazã viaþa. Zona 18 – Priveºte cu _______________, ascultã cu sufletul (proverb kurd) Zona 19 – Omul se formeazã de-a lungul deciziilor sale, care formeazã _______________ sãu.

Zona 20 – Fiecare inimã este inima altuia. Fiecare suflet este sufletul altuia. Fiecare imagine este imaginea altuia _______________ este o iluzie. Zona 21 – Poþi judeca valoarea unei ______________ dupã cantitatea de deºeuri pe care o recicleazã.

FORMATUL I – “ROATA PÃCII”

8



30

AplicaþieGrupa 1. Pacea cu tine însuþiCe semnificã pacea cu tine însuþi ?Care sunt acþiunile ºi cuvintele noastre cotidiene care aratã cã noi suntem în rãzboi cu noi înºine ºi cã

nu avem o calitate a pãcii interioare ?Existã o relaþie între corp, spirit ºi emoþie ?Cum putem noi sã dezvoltãm calitãþile care ne ajutã sã fim în pace cu noi înºine ?Existã posibilitatea de a avea o relaþie pozitivã cu alþii fãrã a fi în pace cu noi înºine ?Grupa 2. Pacea cu alþiiSuntem noi capabili de a trãi în pace cu alþii ?A bsenþa rãzboiului înseamnã cã noi suntem în pace cu alþii ?

Putem noi sã învãþãm sã fim paºnici cu alþii în viaþa noastrã cotidianã? Cum ?Care sunt raþiunile care ne fac sã sperãm cã lumea de mâine va fi paºnicã ?Putem sã uitãm rãnile rãzboiului pentru a trãi în pace ?Grupa 3. Pacea cu naturaSocietatea þine la mediul înconjurãtor ?Ce înseamnã a trãi în armonie cu natura ?Cum trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor ?

NU UITA!A treia zi de marþi a lunii septembrie este « Ziua internaþionalã a pãcii ».În luna mai 1999, 10.000 de militanþi pentru pace s-au reunit în Olanda, în localitatea La Haye, cu

scopul de a studia noile strategii pentru instaurarea pãcii secolului al XXI-lea. Printre ei, au fost prezenþi1.500 de tineri ºi copii. « Programul de la La Haye pentru pace ºi justiþie în secolul XXI », prezentat de Khofi Annan,secretarul general al ONU, a devenit document oficial al ONU;

Deceniul 2001-2010 a fost proclamat de UNICEF « Deceniul internaþional pentru o culturã a pãcii ºi nonvi-olenþei pentru copiii din lumea întreagã ».

DOCUMENTAR



31

DOCUMENTAR

„EDUCAÞIA PENTRU PACE – AXA PRINCIPALÃ A EDUCAÞIEI PENTRU VALORILE UMANE”

« P ACEA PENTRU RÃZBOI ESTE CA SÃNÃTATEA PENTRU BOALÃ »Concepte: dreptul la pace, pacea negativã, pacea pozitivã Dreptul la pace face parte din ceea ce numim « a treia generaþie a drepturilor omului » sau drepturi legate de

solidaritate.UNESCO reprezintã principala instituþie care acþioneazã pentru promovarea dreptului la pace. Comisia pen-

tru Drepturile Omului a adoptat, la începutul anului 2001, « Rezoluþia privind promovarea dreptului popoarelor lapace ».

Politologul norvegian Johan Galtung, cercetãtor de valoare în acest domeniu, consacra în dreptul internaþion-al conceptele de « pace negativã » ºi « pace pozitivã ». Pacea negativã semnificã absenþa rãzboiului. Pacea pozitivã reprezintã un concept global care cuprinde nu numai absenþa rãzboiului sau conflictului vio-

lent ci, în primul rând, presupune dezvoltarea popoarelor în armonie, apãrarea, promovarea ºi dezvoltarea drepturiloromului, democraþie, dezarmare, cultura pãcii care înlocuieºte cultura violenþei.

O nouã perspectivã asupra pãcii se referã la cele trei componente: pacea interioarã, pacea socialã ºi pacea

cu natura. Pacea interioarã constituie un mod de viaþã care semnificã respectul propriei demnitãþi ºi echilibrul emoþion-al ºi comportamental. Pacea interioarã urmãreºte dezvoltarea abilitãþilor sociale care ne ajutã sã comunicãm la nivelafectiv, sã ne înþelegem, sã ne manifestãm sentimentele, sã învãþãm sã câºtigãm ºi sã pierdem.

Pacea cu ceilalþi ( socialã) pune în valoare ºi cultivã drepturile fundamentale ale omului. De altfel,« Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului » reprezintã un mare pas înainte pentru o culturã a pãcii.

Pacea cu natura nu poate fi separatã conceptului general de pace. Mediul social nu poate fi rupt de mediul

naþional. Pãmântul este un patrimoniu al întregii omeniri. Copiii, oamenii au datoria de a lãsa moºtenire generaþiilorviitoare un Pãmânt în care dreptul la viaþã nu trebuie distrus.Educaþia pentru pace nu este suficientã în sine pentru a garanta pacea. Ea reprezintã o condiþie necesarã pen-

tru a o consolida.Pacea reprezintã una dintre cele mai nobile aspiraþii ale umanitãþii. Pacea este singura cale posibilã pentru pro-

gresul popoarelor, persoanelor ºi al tuturor valorilor umane.Educaþia pentru pace este o educaþie militantã, transformatoare. O persoanã este pacifistã pentru cã este destul

de sensibilã ºi conºtientã sã înfrunte injustiþia ºi atacul la demnitatea umanã.O persoanã pacifistã este o persoanã care luptã ºi care nu suportã fatalitatea destinului.



32

E E D D U U C C AAT T I I AA

P P E E N N T T R R U U

P P AAC C E E



33

IV. 2. a . ATENTATE ÎMPOTRIVA DREPTULUI LA VIAÞÃ

Studii de caz: « Douã întâmplãri adevãrate »

1. 11 septembrie 2001. O zi liniºtitã ºi seninã de toamnã la New York. Pe cerul albastru se zãreau la orizontclãdirile uriaºe ale metropolei americane. Mike, un copil de 12 ani, era elev într-o ºcoalã din Manhattan. Tocmai seterminase a doua orã de curs, când a sunat alarma. Direcþiunea dispune evacuarea urgentã a sãlilor de clasã ºi grupareaelevilor în incinta exterioarã a ºcolii. Pe strãzi, toatã lumea alerga agitatã ºi speriatã în toate pãrþile. La orizont, douã

coloane uriaºe de fum se conturau deasupra celebrilor “gemeni”, clãdiri emblematice din World Trade Center, din NewYork. Douã avioane, deturnate de teroriºti, au fost direcþionate ºi s-au prãbuºit peste aceste construcþii. Treceau într-un ritm infernal maºini de politie, salvare, pompieri. Imediat, gândurile lui Mike au zburat spre tatãl sãu, care era ofiþer- pompier în cadrul municipalitãþii. În momentul când cele douã clãdiri imense s-au prãbuºit, într-un nor imens de praf care a acoperit întreg oraºul, Mike a avut un presentiment. A ajuns acasã, mai mult alergând. Mama îl aºtepta cu ochiiîn lacrimi.

În seara zilei de 11 septembrie 2001, primarul New York-ului, Rudolph Giuliani, a confirmat printr-o declar-

aþie televizatã cã aproximativ 300 de pompieri ºi poliþiºti au cãzut la datorie încercând sã salveze vieþi omeneºti. ºi nuau fost puþine. Mai mult de 3.000 de oameni au murit în acest incalificabil act de barbarie.

În urmãtoarele zile colegii, prietenii, profesorii au fost alãturi de Mike, l-au îmbãrbãtat, au încercat sã fie sol-idari cu el. Personal, preºedintele SUA i-a strâns mâna, spunându-i cã trebuie sã fie mândru de tatãl sãu.

Terorism



34

La câþiva ani de la aceastã zi de 11 septembrie, data care a schimbat practic nu numai viaþa lui Mike, dar ºi

întregul curs al istoriei, acesta se întreabã: “de ce, pentru cine, în numele cui?” au fost sãvârºite aceste acte de teror-ism, care au lãsat, fãrã de pãrinþi, unii copii.11 martie 2004. Dimineaþa, ora 7:30. Maria se grãbeºte sã ajungã la ºcoalã, împreunã cu o colegã de clasã.

Familia Mariei locuia într-o localitate lângã Madrid. Venise cu aproape trei ani în urmã dintr-un sat de pe malulSiretului. Pãrinþii lucrau ºi erau împreunã multumiþi de situaþia lor. Câºtigau relativ bine ºi se gândeau sã strângã bani pentru a cumpãra o locuinþã în þarã. Doreau din toatã inima sã se reîntoarcã acasã, peste câþiva ani. Maria îºi aminteamereu de foºtii ei colegi de clasã, de bunicii rãmaºi singuri în þarã. În acest an au dorit sã sãrbatoreascã Paºtele în

România. Se întorceau, pentru prima datã dupã trei ani, pentru o scurta vacanþã.Nu a fost sã fie aºa. O mânã criminalã a curmat viaþa mamei sale. Mai multe bombe au explodat în trenuriledin gãrile Madridului. Un atentat terorist a fãcut peste 200 de morþi ºi 1.000 de rãniþi.

Printre cei uciºi în atentat au fost 16 cetãþeni români. Guvernul român a declarat imediat zi de doliu naþionalîn memoria victimelor atentatului. Guvernul spaniol, solidar, a acordat sprijin material ºi cetãþenie spaniolã rudelorvictimelor.

Maria se întreabã, ca ºi Mike: “de ce, pentru cine, în numele cui?” a murit mama, ºi, oare, aceºti teroriºti

demenþi, criminali, nu au ºi ei copii?

TERORISMUL LOVEºTE EUROPA!!!



35

Globalizarea eforturilor de a nimici aceastã încrengã-turã mondialã nefastã este, de aceea, o condiþie oblig-

atorie pentru supravieþuirea, la standarde umane, aomenirii.”

(Ziarul Timpul din 23 martie 2004)

„Cei ce se mai legãnau în iluzia – periculoasã – cã terorismul mondial este un fenomen limitat la sfidarea

ucigaºã ºi demenþialã a unor fundamentaliºti fanaticiîmpotriva unei Americi – dupã pãrerea lor – arogantã ºiautodominatoare au primit o tragicã ºi necruþãtoareinfirmare. „Joia neagrã” a atentatelor din Spania aver-tizeazã cã terorismul a devenit, încã de la 11 septembrie2001, un flagel global, iar principala înfruntare a epociieste între lumea raþionalã – din fericire, covârºitoare – ºi

un mãnunchi de sceleraþi mistuiþi de instincte ucigaºeobscure, care-i mânã sã ucidã ºi sã terorizeze în primul rând vieþi inocente, adicã a cãror singurã vinã este cã sunt fiinþe umane. Nu pretinse idealuri politice, etnice,religioase, sociale îi îndeamnã sã ucidã cu sânge rece peaceºti scutieri ai Apocalipsei, ci doar minþile lor bol-nave, înfierbântate ºi constituite într-un pericol global

printr-o gregaritate criminalã. Planisfera e tot mai însângeratã. În mãreaþa Americã, în fermecãtoarea insulã Bali, în LocurileSfinte, în vatra unor strãvechi civilizaþii asiatice, iar acum în însorita Spanie, teroriºtii au lovit ºi au ucis fãrã a ºovãi o clipã. La Madrid, dupã Irak, România a plãtit,din nou , un dureros tribut de vieþi sacrificate. Dacã,

totuºi, cineva s-ar mai fi putut întreba pentru ce îºi riscã viaþa militarii români în Irak sau Afganistan, carnagiul din 11 martie le dã o lecþie cumplitã. Mãrãºeºtii sunt astãzi la N assiria ºi Basra, munþii Tatra sunt astãzimunþii Afganistanului, locurile de vitejie în luptã dinistoria românilor sunt astãzi oriunde rãzboiul mondial antitero le necesitã prezenþa pentru a reîntrona pacea ºinormalitatea. Globalizarea, inerentã în acest stadiu decivilizaþie al umanitãþii, are, din pãcate, insinuate perfid,în impresionanta sa zestre de capacitãþi ºi potenþialitãþibenefice ºi salutare, excrescenþele virulente ale teroris-mului care se ambiþioneazã, ºi el, sã devinã omniprezent.

T ERORISMUL LOVE ºTE EUROPA!!!

Aplicaþie



36

p þIdentificaþi drepturile omului ºi ale copilului încãlcate în aceste acþiuni teroriste. Prezentaþi ele-

mentele care caracterizeazã actele de terorism ºi violenþã, prin prisma metodelor ºi consecinþelor acestora.Menþionaþi alte zone ºi state unde au avut loc acþiuni teroriste.

Activitate extraºcolarãPe baza celor douã cazuri, redactaþi o scrisoare de solidaritate cu Mike ºi Maria.

NU UITA!Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, Articolul 3 - Dreptul la viaþã:“Orice fiinþã are dreptul la viaþã, la libertatea ºi la securitatea sa.”

Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice, adoptat de Adunarea generalã aONU la 16 decembrie 1966 la New York, Articolul 6:“Dreptul la viaþã este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi pri-

vat de viaþa sa în mod arbitrar.”Convenþia Pentru Apãrarea Drepturilor Omului ºi Libertãþilor Fundamentale, Consiliul Europei,

Articolul 2:“Dreptul la viaþã al oricãrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzatã cuiva în mod

intenþionat, decât în executarea unei sentinþe capitale pronunþate de un tribunal, în cazul în care infracþiunea este sancþionatã cu aceastã pedeapsã prin lege.”



37

IV. 2. b. AL ARMÃ FALSÃ

« Alarmã falsã »„Într-o unitate de învãþãmânt este primit un telefon anonim prin care se anunþã existenþa în interiorul clãdiriia unei bombe. Evident se procedeazã la evacuarea imediatã a elevilor. Anunþate operativ, sosesc unitãþile specializateîn acþiuni antiteroriste ale Politiei.

Dupã mai bine de douã ore de cercetãri, s-a dovedit cã telefonul de ameninþare a constituit o glumã cât se poate de nefericitã a unuia dintre elevii ºcolii. În cele din urmã, autorul telefonului anonim a fost descoperit. El ºi pãrinþii sãi vor suporta consecinþele extrem de aspre ale legislaþiei referitoare la ameninþarea cu acte de terorism”.

ExerciþiuElevii vor dezbate acest caz, identificând drepturile copiilor ameninþate, evaluând costurile materi-

ale ºi emoþionale ale unui asemenea act necugetat.Care trebuie sã fie opinia, atitudinea noastrã în faþa unor asemenea cazuri? Identificaþi soluþii pentru elim-

inarea unor astfel de fapte grave.

NU UITA!Terorismul reprezintã o ameninþare gravã la adresa pãcii ºi securitãþii internaþionale. Acþiunile teror-

iste pot fi reduse la trei tipuri fundamentale: acþiuni contra bunurilor – distrugerea cu explozivi a clãdirilor,a bunurilor, a maºinilor; acþiuni contra persoanelor, a libertãþii lor – rãpiri, sechestrãri, luãri de ostatici indi-viduale sau colective, sau a integritãþii lor fizice, asasinate sub diferite forme; acþiuni combinate împotriva

bunurilor ºi persoanelor – deturnãri de avioane, maºini – capcanã ºi altele.A devenit tot mai evident cã dupã momentul 11 septembrie 2001, terorismul este o problemã a tuturor statelor

lumii. Terorismul internaþional – din nefericire realitatea a demonstrat – poate sã se manifeste practic oriunde în lume.Din acest motiv, principala îndatorire a comunitãþii internaþionale este solidaritatea internaþionalã care sã permitã oluptã eficientã în toate zonele lumii.

19 septembrie 2001 – Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptã deciziade participare a þãrii ca aliat de facto al NATO la lupta împotriva terorismului internaþional cu toate mijloacele, inclu-siv cele militare.

CONVENÞIA EUROPEANÃ PENTRU REPRIMAREA TERORISMULUI, RATIFICATÃ LA STRASBOURG LA 27 IANUARIE 1977

Statele membre al Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenþii, considerând cã scopul ConsiliuluiEuropei este sã realizeze o uniune mai strânsã între membrii noi, conºtiente de neliniºtea crescândã cauzatã de

înmulþirea actelor de terorism, dorind sã se ia mãsuri eficace pentru ca autorii unor astfel de acte sã nu scape de



38

þurmãrire ºi de pedeapsã, convinse cã extrãdarea este un mijloc deosebit de eficace pentru a se ajunge la acest rezultat,au convenit dupã cum urmeazã:

Articolul 1. Pentru cerinþele extrãdãrii între statele contractante nici o infracþiune menþionatã mai jos nu va fi

consideratã ca infracþiune politicã:- infracþiunile cuprinse în câmpul de aplicare privind capturarea ilicitã de aeronave;- infracþiunile grave constând într-un atac împotriva vieþii, integritãþii corporale sau libertãþii persoanelor;- infracþiunile care au ca obiect rãpirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegalã;- infracþiunile care au ca obiect folosirea de bombe, grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori sau

colete - bombã.

Activitate extraºcolarãRealizaþi o expoziþie de afiºe, postere, fotografii care sã transmitã un mesaj împotriva actelorteroriste ºi a consecinþelor acestora.



39

IV. 3. CARE ESTE PREÞUL VIOLENÞEI ARMATE?

NU UITA!Gravele încãlcãri ale drepturilor omului în timpul celui de-al Doilea rãzboi mondial ºi dorinþa instau-

rãrii pãcii, sunt la originea realizãrii documentului fundamental în problematica drepturilor omului.Adunarea Generalã a ONU a adoptat la 10 decembrie 1948 Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.

Considerând cã recunoaºterea demnitãþii inerente tuturor familiilor umane ºi a drepturilor egale ºi inalien-abile constituie fundamentul libertãþii, dreptãþii ºi pãcii ìn lume,considerând cã ignorarea ºi dispreþuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltã conºtiinþaomenirii ºi cã fãurirea unei lumi în care fiinþele umane vor beneficia de libertatea cuvântului ºi a convingerilor, elib-

erate de teroare ºi de mizerie, a fost proclamatã drept cea mai înaltã aspiraþie a omului…

Preambul (fragment) - Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului

Pentru a exista, un individ sau un grup social trebuie sã apere valorile fundamentale ºi, în primul rând, drep-tul la viaþã. Orice act împotriva dreptului la viaþã este un act de violenþã împotriva omului. Violenþa, în general, esteun act brutal, în afara normelor ºi legilor, care lezeazã integritatea fizicã, psihicã ºi moralã ºi, totodatã, semnificã

negarea existenþei unei persoane.Existã numeroase definiþii ºi forme ale violenþei. Ne propunem sã prezentam aspectele legate de violenþadirectã (violenþa fizicã) ºi violenþa indirectã (violenþa structuralã). Violenþa indirectã poate fi definitã prin sãrãcie,exploatare, nedreptate socialã, absenþa democraþiei, intoleranþã etc.

Genocid Crime împotriva umanitãþii

Holocaust

Violenþa directã1 Al D il Rã b i M di l fã i i 50 ili d i i



40

1. Al Doilea Rãzboi Mondial a fãcut aproximativ 50 milioane de victime umane;2. În Bosnia – Herþegovina, în pofida acordului de pace din 1995, în timpul conflictului, circa 1,2 milioane de per-soane au fost forþate sã-ºi pãrãseascã domiciliul ºi sã se refugieze; mai mult de 17.000 de persoane sunt considerate

dispãrute;3. În cursul conflictului din Rwanda (Africa) au fost ucise peste 800.000 de persoane;4. Între anii 1990 – 2000 conflictele armate diverse au avut ca urmãri 6 milioane de rãniþi ºi peste 50 de milioane derefugiaþi;5. Minele terestre au omorât peste 800 de persoane pe lunã.

Violenþa indirectã

1. Mai mult de 17 milioane de persoane mor în fiecare an datoritã lipsei de medicamente;2. Aproximativ 24.000 de persoane mor zilnic din cauza foametei;3. Mai mult de 300.000 de copii mor zilnic din cauza unor boli care ar fi putut fi prevenite;4. 100 de milioane de copii nu sunt cuprinºi în sistemul de învãþãmânt;5. 150 de milioane de copii suferã de foame ºi alimentaþie sãracã;6. Cheltuielile militare mondiale în anul 2001 au depãºit 756 miliarde de dolari;7. Pentru eliminarea foametei în þãrile sãrace ar fi suficiente 5 miliarde dolari.

Exerciþiu:Urmãrind aspectele violenþei directe ºi indirecte prezentate mai sus, identificaþi care dintre drepturile omului

au fost încãlcate.

NU UITA !Genocid – exterminarea sistematica a unei comunitãþi umane, lipsitã de apãrare;Crime împotriva umanitãþii – uciderea, exterminarea, asasinarea, deportarea ºi orice act inuman

comis împotriva populaþiei civile înainte sau în timpul rãzboiului;Holocaust – ansamblul genocidurilor ºi crimelor comise de naziºti ºi aliaþii acestora împotriva

evreilor ºi a altor categorii de victime.“ O lume demnã pentru noi „ - Sesiunea Specialã dedicatã Copiilor a Adunãrii Generale a ONU - 2002

… Vedem încheierea tuturor rãzboaielor.Conducãtorii lumii rezolvã conflictele prin dialog paºnic în loc sã recurgã la forþã.Copiii refugiaþi ºi copiii – victime ale rãzboiului se bucurã de toate formele de protecþie ºi dispun de aceleaºi opor-tunitãþi cu toþi ceilalþi copii. Dezarmare, eliminarea comerþului cu arme ºi renunþarea la folosirea copiilor ca soldaþi



41

AplicaþieAnalizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor.

INSTITUÞII IMPLICATE ÎN MENÞINEREA PÃCII:ONU Organizaþia Naþiunilor Unite creatã în 1945 prin adoptarea Cartei de la San Francisco Principalele



42

- ONU – Organizaþia Naþiunilor Unite, creatã în 1945 prin adoptarea Cartei de la San Francisco. Principaleleobiective ale ONU sunt: menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale, dezvoltarea relaþiilor amicale între naþiuni pe principiul egalitãþii în drepturi ºi al autodeterminãrii, realizarea cooperãrii internaþionale în plan economic, social ºi

umanitar. România a devenit membru al ONU din 14 decembrie 1955.- OSCE – Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. A fost instituþionalizatã prin « Carta de laParis pentru o noua Europã », în noiembrie 1990. Urmãreºte cu prioritate menþinerea pãcii ºi securitãþii în Europa pe baza respectãrii principiilor dreptului internaþional: respectarea drepturilor omului, a democraþiei ºi a statului de drept.Are un rol important în prevenirea ºi stoparea conflictelor pe continentul nostru.

- NATO – Organizaþia Tratatului Nord - Atlantic, alianþã cu caracter defensiv, creatã în 1949, la Washington.Preºedintele de atunci al SUA, Henry Truman, în discursul rostit cu ocazia semnãrii tratatului, menþiona: “Acest tratat

este o garanþie a dorinþei de libertate ºi pace a popoarelor ºi a oamenilor”. La 29 martie 2004, în cadrul unei ceremoniila Washington, România devine membru de facto al NATO. La 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles, în prezenþa Secretarului General NATO, Jaap de Hoop Scheffer, este înãlþat steagul României.

ExerciþiuRealizaþi un eseu cu titlul «Ce este pacea?», folosind datele din discursul de mai jos.« … A stãzi pacea presupune o evoluþie ascendentã de la simpla coexistenþã la colaborare ºi conlu-

crare a þãrilor ºi popoarelor. Pacea este o miºcare cãtre universal a civilizaþiei mondiale. Pacea este unitate îndiversitate, convieþuire ºi bunã înþelegere între ceea ce este diferit. Pacea înseamnã absenþa violenþei, eticaînãlþatã la valoarea supremã. »

(Mihail Gorbaciov – Discurs þinut la Oslo la 5 iunie 1991, cu prilejul acordãrii Premiului Nobel pentrupace)

PREMIUL NOBEL PENTRU PACE:- este decernat personalitãþilor ºi organizaþiilor pentru merite deosebite în promovarea idealului de pace în

lume.O distinctie cum este Premiul Nobel pentru pace îþi oferã, încã o datã, ocazia sã-þi pui întrebarea: «Ce este

pacea?»

Activitate extraºcolarãImaginaþi-vã cã aþi devenit Secretarul General al ONU Ce mãsuri aþi decide în domeniul



43

Imaginaþi-vã cã aþi devenit Secretarul General al ONU. Ce mãsuri aþi decide în domeniulasigurãrii pãcii în lume ?

CAPITOLUL V



CAPITOLUL V

44

Ã Ã Ã



45

V. 1. VIOLENÞA – FORMÃ PARTICULARÃ A AGRESIVITÃÞII

Agresivitate

Violenþã umanã

NU UITA!Agresivitatea umanã este o modalitate de a

intra în relaþie cu alþii; reprezintã o expresie a acþiu-

nilor ºi proiectelor individului ºi nu se transformãobligatoriu în atitudini sau comportamente violente.În sens pozitiv, agresivitatea este îndreptãþitã atâta timp

cât nu prejudiciazã natura, viaþa ºi demnitatea omului (dorinþa dea trãi, dinamism, capacitatea de afirmare, de schimbare, deadaptare)

În sens negativ, agresivitatea are efecte distrugãtoare

asupra unei persoane sau unui grup, afectând relaþiile interu-mane.Cum putem combate agresivitatea?Prin: Semnale de liniºtire Un zâmbet prietenos O strângere de mânã

Cadouri Cultura (lectura, muzica, pictura) Sportul PrieteniaViolenþa reprezintã deteriorarea relaþiilor interumane presupunând lezarea integritãþii fizice, psihice ºi

morale; utilizarea forþei ºi a constrângerii de cãtre un individ, grup sau clasã socialã în scopul impunerii voinþei asupraaltora.

Unde poate fi întâlnitã violenþa? În familie (violenþa domesticã) In ºcoalã (violenþa între elevi; violenþa profesori-elevi) În grupul de prieteni În societate(comportament antisocial, comportament infracþional)

Exerciþiu - joc:Fiecare elev va gãsi un simbol pentru violenþã ºi-l va prezenta în faþa clasei explicând semnificaþia



46

g p þ º p þ p þacestuia.

Elevii vor lucra în 4 echipe pentru a îndeplini sarcinile menþionate în fiºele de lucru. Fiºã

de lucru în echipã Analizaþi semnificaþia urmãtoarelor acþiuni ºi precizaþi formele agresivitãþii în care se pot încadra:- Îmbrâncire vs rãnire accidentalã- Poreclã vs diminutiv- Sentimente rãnite vs afectivitate- Intrigã vs surprizã

- Furt vs dãruire Identificaþi acþiuni violente ºi încadraþi-le în schema de mai jos:Violenþa fizicã …………………………………………………

(intenþii materializate)psihicã ………………………………………………..(deteriorarea imaginii de sine)instituþionalã ………………………………………………..(negarea drepturilor)

Existã sporturi agresive sau violente? Justificaþi ºi exemplificaþi. Fiecare echipã va analiza pe rând fiecare caz propus ºi va completa urmãtorul tabel.

Cazul I. De mai multã vreme, elevul C. îi spunea colegului lui „grãsanul” Acest lucru se întâmpla nu numaiîntre ei, între colegi, dar ºi în curtea ºcolii, în pauze, încât ºi elevii din celelalte clase au început sã i se adreseze la fel.L-a rugat o datã, de douã ori, sã înceteze, dar degeaba. Când i-a repetat sã înceteze, l-a lovit ºi astfel s-a iscat bãtaia,deºi erau prieteni….

Cazul II. Un elev din clasa a VIII-a ºicana un elev mai mic. Îi punea piedicã, îl înghiontea, îl urmãrea, îi lua

mâncarea ºi banii… pânã când un coleg i-a luat apãrarea celui mic ºi a început bãtaia…Cazul III. Un elev foarte bun nu a dat colegului sãu tema sã o copieze, deºi acesta nu o cerea prima datã. Dedata asta însã, s-a iscat ºi bãtaia…

Cazul IV. Un simplu mesaj pe telefonul mobil – un act de teribilism. De aici a fost un pas pânã la bãtaie întredoi colegi care au apelat ºi la „gãºtile” de cartier...

Violenþa observatã Cauzele ce au dus la întâmplarea relatatã

Persoane/ împrejurãri

Modalitãþi derezolvare

Cum aþi continuapovestirea?

ExerciþiuAnalizaþi fiºele fiecãrei echipe ºi comentaþi cauzele care au generat aceste situaþii: lipsa comunicãrii,



47

þ º º þ þlipsa respectului, a afecþiunii, a voinþei.

Activitate extraºcolarãRealizaþi o dezbatere pe tema „Mass media ºi violenþa” la care sã participe un reprezentant

al unui ziar local, al unui post de televiziune, un psiholog ºi elevi de la clasele a VII-a ºi a VIII-a ºio expoziþie cu imagini, publicaþii care sã ilustreze acest lucru, puse la dispoziþie de cãtre elevi.

V 1 TOLERANÞA ARTA DE A FACE FAÞÃ CONFLICTELOR



48

V.1. TOLERANÞA - ARTA DE A FACE FAÞÃ CONFLICTELOR

Conflict

Toleranþã NU UITA!

Societatea ne influenþeazã sistemul de valori, principii ºi credinþe, comportamentul ºi punctelede vedere asupra conflictelor.Conflictul este o realitate a vieþii sociale ºi a proprie vieþi.Cauzele agravãrii conflictului pot fi: disconfortul, incidentele, neînþelegerile, tensiunea ºi criza.

Conflictul poate fi soluþionat pe cãi pozitive (devine o sursã de maturizare ºi învãþare, ajutã ladescoperirea propriilor valori ºi credinþe) sau negative (devine o sursã de distrugere în plan emoþional, spiritu-al ºi fizic)

Sursele conflictelor: nevoile fundamentale insuficiente (aer, apã, hranã); valorile diferite (oamenii fac parte din culturi diferite ºi împãrtãºesc credinþe diferite); percepþiile diferite (oamenii vãd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el); interesele diferite (oamenii au preocupãri diferite); resursele limitate; nevoile psihologice alterate(iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine ºi corectitudinea ).

Conflictele pot fi soluþionate atunci când suntem mai toleranþi ( sã înþelegem, sã aflãm ce doreºte cel de lângãnoi, ce vrea sã facã)Toleranþa nu înseamnã însã umilinþã, laºitate, acceptare de a se încãlca drepturile, pasivitate, indifer-

enþã, superioritate.16 noiembrie – Ziua Internaþionalã a Toleranþei

Brainstorming: Asociaþi un cuvânt termenului „conflict ” ºi unul termenului „toleranþã ” pe o foaie de hârtie

comunã, care va circula pe la fiecare într-un timp foarte scurt (1 minut).Cine a reuºit sã-ºi înscrie ideile pe coalã? Cine nu a reuºit? Ce v-a împiedicat? S-ar putea numi aceastã situ-aþie de „conflict”?

Exerciþiu-joc: Prima impresie poate fi foarte înºelãtoare. Ea este foarte importanta, ºi e foarte uºor sã faci presupuneri greºite la adresa celor pe care nu-i cunoºti.

„Multe conflicte ar putea fi evitate dacã în momentul declanºãrii ne-am întreba pe noi înºine cine a greºit ”

Alegeþi imagini din reviste cu oameni care au feþe interesante / ºocante / diferite. Lipiþi figurile pe o foaiede hârtie ºi lãsaþi spaþiu mult dedesubt.

Î



49

Notaþi la capãtul paginii, prima impresie despre persoana din imagine. Îndoiþi capãtul paginii pentru aascunde ceea ce aþi scris ºi daþi-o elevului urmãtor. Acesta scrie ºi el prima impresie pe care o are despre persoana

din imaginea pe care a primit-o, ascunde ceea ce a scris ºi dã mai departe foaia. Desfaceþi apoi foile ºi comparaþi“primele impresii”.

ExerciþiuConstituiþi 3 grupe. Fiecare grupã va analiza apariþia conflictului ºi va încerca sã gãseascã modal-

itãþi de rezolvare pentru urmãtoarele situaþii.:Toleranþã etnicã

Marian, un bãiat de etnie romã, îi furã lui Silviu, banii de buzunar. Silviu se ceartã cu Marian ºitoatã clasa sare de partea lui Silviu ca sã-l batã pe Marian, deoarece „toþi rromii furã”.

Toleranþã religioasãLa ºcoalã se fac pregãtiri pentru sãrbãtoarea de Crãciun. Ahmed este musulman ºi stã deoparte, fãrã a partic-

ipa alãturi de colegii sãi.Toleranþã între generaþii“Existã un bloc în apropiere. Unul dintre apartamente e închiriat unui grup de tineri care are deseori musafiri

ºi organizeazã frecvent petreceri. Câþiva vecini, în special cei care locuiesc în apartamentele apropiate de cel al tiner-ilor sunt deranjaþi ºi se plâng cã aceºtia fac zgomot, nu-i lasã sã se odihneascã ”.

Fiecare grupã îºi va prezenta dupã aceea rãspunsul, motivând alegerea soluþiei pentru rezolvarea problemei.Persoanele trebuie sã ºtie sã comunice, sã fie sensibile la nevoile altora, ºi sã aibã imaginaþie ºi încredere astfel încâtsã poatã explora problemele în mod cinstit. E mai uºor când persoanele discutã despre interesele lor ºi încearcã sãgãseascã un teren comun sau consens pentru câºtigul comun.

Fiecare grupã va da exemplu de conflicte întâlnite: în clasã, în ºcoalã, în comunitate, în familie, între pri-eteni. Ce comportamente aþi aborda în aceste situaþii? Cum se poate împiedica un astfel de conflict?ExerciþiuFiecare grupã de elevi va alege cinci idei de pe fiºa urmãtoare, pentru a stabili reguli de a face faþã

conflictelor.„Când este vorba de un conflict, cei mai mulþi oameni:

- se ceartã - se ajutã - au încredere

- se mint - strigã unii la alþii - îºi zâmbesc- se aflã în competiþie - colaboreazã - se lovesc- se înºealã - lucreazã împreunã - se ascultã- înþeleg ce simt alþii - sunt suspicioºi - se iartã- încearcã sã câºtige - cer ajutor - se înfurie. ”

Dupã aceea, se va realiza „arborele lui Daniel Sapiro”:Solul – mediile sociale în care izbucnesc conflicteRãdã i l fli t l



50

Rãdãcina – cauzele conflictelorTulpina – pãrþile implicateScorbura

– problema clarã a conflictelorFlorile – emoþiile celor implicaþi în conflicteFrunzele – acþiunile concrete ale persoanelor implicateFructul – soluþia rezolvãrii conflictelor.Elevii vor fi conºtienþi ºi vor ºti sã facã diferenþe între atitudinile pe care le adoptãm faþã de strãini sau de per-

soanele care sunt diferite ºi modul în care tratãm problemele de zi cu zi ce implicã abilitãþi de comunicare ºi inter- p r e t a r e .

Activitate extraºcolarãDesemnaþi în cadrul clasei un comitet reprezentativ, care se va implica în rezolvarea ºi pre-

venirea conflictelor. El va fi susþinut de consilierul psihopedagog al ºcolii. Lansaþi un concurs de afiºe pe calculator cu tema „toleranþã vs intoleranþã”.

V 3 DIALOGUL GENERAÞIILOR



51

V. 3. DIALOGUL GENERAÞIILOR

NU UITA!

Transmiterea valorilor morale, a ideilor fenomenelor culturale ºi artistice generaþiilor careurmeazã a fost una din preocupãrile fundamentale ale generaþiilor adulte.Ce putem transmite generaþiilor de mâine?

- atitudinea de a învãþa, formarea capacitãþii de a elabora rãspunsuri noi la situaþii noi;- o lume locuibilã, scutitã de greºeli ireparabile, cu resurse nesecate;- un mod de selecþie realã a valorilor;- progresul ºtiinþei ºi tehnicii;

- certitudinea cã sunt mai capabili, mai adaptaþi;- încrederea ºi nãzuinþa spre colectivitatea umanã.Însã: totul cu mãsurã ºi la timpul sãu!

ExerciþiuRãspundeþi la urmãtorul test:Ce asemãnãri gãsiþi între voi ºi pãrinþii voºtri? (fizice, morale, temperamentale)

Numiþi câteva lucruri pe care le consideraþi deosebit de utile, învãþate de la pãrinþi. Motivaþi-leutilitatea!Ce vi se pare nepotrivit, în sensul cã vã deranjeazã ori cã vã provoacã reacþii de neasimilare, din ceea

ce vise cere. Cum le explicaþi?Aveþi rude, prieteni, cunoscuþi, prin care, cunoscând realitãþile vieþii, sã adãugaþi ºi sã adânciþi îndem-

nurile ºi sfaturile pãrinþilor? Arãtaþi câteva din aceste idei, considerate de voi a vã fi de folos ºi argumentaþi în ceconstã utilitatea lor!

Spuneþi, în esenþã, ce reprezintã pentru fiecare dintre voi pãrinþii!Brainstorming: Se vor forma 4 echipe. Fiecare echipã va stabili un set de responsabilitãþi ale unui adult ºi

libertãþi ale unui tânãr ºi în final se va realiza un portret al copilului de astãzi – adultul de mâine.

„Existã un copil în fiecare dintre noi ºi bineînþeles cã toþi am avut o copilãrie.Cum a fost? Privind la copilãria cuiva

e un mod interesant de a-i înþelege ºi respecta pe ceilalþi”

Jocul „Copacul vieþii”:Partea A1 Se va reaminti grupului definiþia conceptului de arbore genealogic



52

1. Se va reaminti grupului definiþia conceptului de arbore genealogic.2. Elevii vor fi întrebaþi dacã s-au gândit vreodatã sã-ºi facã arborele genealogic sau dacã cineva

dinfamilie are unul.

3. Elevii vor desena “copacul vieþii”, dupã ce au cules informaþii de la pãrinþi, bunici, rudeapropiate.

4. Profesorul îi va anunþa din timp ºi le va sugera o parte din întrebãrile pe care elevii le vor adresa pãrinþilor.

Partea BElevii îºi vor împãrtãºi descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru poate fi fãcut în diverse moduri:

1. Participanþii sã-ºi arate copacul, punctând pânã unde se întinde, în timp.2. Participanþii nu-ºi aratã copacul, dar discutã despre lucrurile gãsite despre familia lor pe care nu le-au ºtiut.Partea C1. Fiecare elev sã se gândeascã la 3 evenimente publice care i-au marcat viaþa, ºi sã-ºi scrie numele în drep-

tul anului în care au avut loc evenimentele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale.2. Elevii sã spunã de ce le considerã importante, ce reprezintã ºi de ce le-au ales.Depinzând de mãrimea grupului, aceastã activitate poate fi fãcutã prima data în grupuri mai mici. Fiecare grup

spune lucruri comune pe care le-au descoperit. Vor rãspunde la întrebãri precum:Cum crezi cã ar trebui sã fie familia idealã?Existã momente când simþi nevoia sã fi singur? Este familia exclusã total în astfel de momente?Crezi cã e normal sã ridici bariere faþã de nevoile oamenilor de a gãsi alte oportunitãþi în alte locuri sau în alte

þãri?Dacã ai putea sã-þi alegi altã familie, al cui copil ai dori sã fii ?Cum te-ai simþi dacã nu ai putea sã: iþi practici religia, sã vorbeºti

limba ta, sau sã ai drepturi mai puþine decât alte persoane?

Activitate extraºcolarã- Realizaþi un eseu pornind de la trei evenimente care v-aumarcat destinul în viaþã.

- Organizaþi un concurs între fete ºi bãieþi cu tema: „Cum trebuie sã fiefamilia idealã?”



53

CAPITOLUL VI

Alta poza

VI. 1. SCARA VALORILOR ºI DREPTURILE OMULUI



54

VI. 1. SCARA VALORILOR ºI DREPTURILE OMULUI

Drepturile omului

ExerciþiuDupã constituirea a cinci grupe de lucru; fiecare grup îºi alege 3 drepturi din „Declaraþia Universalã

a Drepturilor Omului” pe care le considerã cele mai importante. Le decupeazã din fiºa de lucru.Clasaþi cele 3 drepturi într-o ordine decrescãtoare, conform pãrerii voastre asupra importanþei drep-

turilor respective ºi fixaþi-le pe o hârtie mare, sub forma unei scãri. Pe grupe, prezentaþi scãrile ºi motiveleamplasãrii drepturilor în ordinea respectivã.

Aplicaþie: Þinând cont de clasificarea drepturilor omului, unde aþi încadra urmãtoarele drepturi:- dreptul la libertate ºi la securitate;- dreptul la viaþã;- dreptul la educaþie;

- dreptul la respectarea vieþii de familie ºi a vieþii private;- dreptul la azil;

- libertatea de întrunire;- libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de credinþã religioasã;- dreptul la pace;- dreptul la muncã;- dreptul la hranã, îmbrãcãminte, locuinþã, asistenþã medicalã.

Fiºã de lucruDECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI

(varianta simplificatã)



55

(varianta simplificatã) Toate fiinþele umane se nasc libere ºi egale în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raþiune ºi conºtiinþã ºi trebuie sã se

comporte unele faþã de celelalte în spiritul fraternitãþii. Orice fiinþã umanã are dreptul la viaþã, la libertate ºi la securitatea sa. Nimeni nu poate fi þinut în sclavie, nici în robie; sclavia ºi traficul de sclavi sunt interzise sub toate formele lor. Nimeni nu va fi supus la torturã, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Toti oamenii sunt egali în faþa legii ºi au dreptul fãrã deosebire la o protecþie egalã împotriva oricãrei discriminãri. Nimeni nu poate fi arestat, deþinut sau exilat în mod arbitrar. Nimeni nu va fi supus unor imixtiuni arbitrare în viaþa sa particularã, în familia sa, în domiciliul sãu ori în core-

spondenþã. Orice persoanã are dreptul la azil. Orice persoanã are dreptul la cetãþenie. Orice persoanã are dreptul la proprietate. Orice persoanã are dreptul la libertatea gândirii, a conºtiinþei ºi a religiei. Orice persoanã are dreptul la libertatea de opinie ºi de exprimare. Orice persoanã are dreptul la libertatea de întrunire ºi asociere paºnicã.

Orice persoanã are dreptul sã participe la conducerea treburilor politice ale þãrii. Orice persoanã, în calitate de membru al societãþii, are dreptul la securitatea socialã; ea este îndreptãþitã sã obþinãsatisfacerea drepturilor economice, sociale, culturale. Orice persoanã are dreptul la muncã, la libera alegere a muncii. Orice persoanã are dreptul la odihnã ºi la timp liber. Orice persoanã are dreptul la un nivel de viaþã corespunzãtor asigurãrii sãnãtãþii sale, bunãstãrii proprii ºi a fami-liei, cuprinzând hrana, îmbrãcãmintea, locuinþa, îngrijirea medicalã.

Orice persoanã are dreptul la învãþãturã; învãþãmântul trebuie sã fie gratuit, cel puþin în ce priveºte învãþãmântulelementar ºi general. Orice persoanã are dreptul sã ia parte în mod liber la viaþa colectivitãþii. Fiecare om are îndatoriri faþã de colectivitatea în care trãieºte, numai în cadrul acesteia fiind posibilã dezvoltarearapidã ºi liberã a personalitãþii sale.

NU UITA!Drepturile omului sunt inalienabile › inerente existenþei fiinþei umane. Drepturile omului nu se

cumpãrã, nu se vând ºi nu se transmit ereditar; ele se numesc „inalienabile” pentru cã nimeni nu are drep-tul sã le ia vreunei persoane pentru nici un motiv.Drepturile omului sunt universale › se aplicã în mod egal tuturor oamenilor ºi peste tot în lume,

indiferent de rasã, culoare, sex, religie, limbã, opinie politicã, origine socialã, bogãþie etc.Drepturile omului sunt interdependente ºi inseparabile

CATEGORII DE DREPTURI ºI LIBERTÃÞI

În ordinea în care au fost instituite ºi recunoscute de cãtre comunitatea internaþionalã, putem structura, în gen-



56

º þeral, drepturile omului în trei categorii:

Drepturi de prima generaþie (drepturi civile ºi politice): dreptul la viaþã, libertate ºi securitatea persoanei;dreptul la protecþie egalã în faþa legii; interzicerea sclaviei, a torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane,degradante; libertatea de opinie ºi exprimare; libertatea de gândire, conºtiinþã ºi de religie; dreptul de vot; libertateade întrunire ºi de asociere;

Drepturi de a doua generaþie (drepturi economice, sociale ºi culturale): dreptul la muncã; dreptul la bunãstare; dreptul la securitate socialã; dreptul la educaþie; dreptul la odihnã ºi recreere; dreptul la hranã,îmbrãcãminte, locuinþã, asistenþã medicalã; dreptul de a participa la viaþa culturalã a comunitãþii;

Drepturi de a treia generaþie (drepturi colective, participative, de solidaritate): dreptul la pace; dreptulla dezvoltare; dreptul minoritãþilor; dreptul la un regim democratic.

De reþinut! - 10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului

ExerciþiuIdentificaþi interdependenþa dintre urmãtoarele articole din “Declaraþia Universalã a Drepturilor

Omului“: Articolul 3, Articolul 23 ºi Articolul 26.

Activitate extraºcolarãÎn cadrul Consiliului Elevilor, elaboraþi o Convenþie a drepturilor ºi responsabilitãþilor

elevilor din ºcoalã.

VI. 2. PÃREREA TA CONTEAZÃ



57

Egalitate

Solidaritate

Mutualitate

ExerciþiuElevii vor fi împãrþiþi pe grupe. Fiecare grupã va realiza o compunere despre un caz real sau imagi-

nar în care este încãlcat dreptul la libera exprimare ºi la opinie, în care personajul principal sã fie un copil. Dupãcitirea fiecãrei compuneri, se vor cãuta soluþii pentru ca acest drept sã nu mai fie încãlcat.

Studiu de caz:- Directorul interzice elevilor sã iasã din curtea ºcolii în timpul pauzelor, chiar dacã nu existã chioºc

alimentar. Ionel a încãlcat regula, a fost prins ºi pedepsit. A încercat sã explice directorului motivul pen-tru care a ieºit din curtea ºcolii în pauzã, dar acesta i–a interzis sã vorbeascã .

- Într – o familie se discutã viitorul copilului, ce va face dupã ce va termina liceul. Tatãl vrea ca fiul sã dev-

inã inginer, mama vrea ca fiul sã devinã profesor, iar bunicii vor sã fie muzician.Copilul i–a ascultat pe toþi, mirân-du–se cã pe el nu–l întreba nimeni ce ºi–ar dori sã facã ºi, dupã ce s–a gândit, a încercat sã le spunã cã ar vrea sã dev-inã doctor. Nimeni nu l–a ascultat ºi nu l–a bãgat în seamã aºa cã nu i–a rãmas decât sã tacã. Se dovedeºte astfel lipsade încredere a pãrinþilor în posibilitãþile copilului ºi ignorarea dorinþei acestuia.

Analizând cele douã cazuri, precizaþi:Ce drepturi au fost încãlcate ?Cine apãrã aceste drepturi ?

Cum acþionaþi ºi ce soluþii gãsiþi pentru astfel de situaþii ?AplicaþieIdentificaþi în presa scrisã 3 – 5 articole care trateazã încãlcarea dreptului la exprimare ºi la opinie.

„Tãcerea este alegerea cea mai cuminte

pentru cel care nu are încredere în el însuºi”(La Rochefoucauld)

NU UITA!Declaraþia universalã a drepturilor omuluiArticolul 19: Orice individ are dreptul la libertatea de opinie ºi de exprimare, ceea ce implicã drep-

l d fi lb i iil l i l d ã d i i i d ã â di fã ã id ii



58

tul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale ºi acela de a cãuta, de a primi ºi de a rãspândi, fãrã consideraþiide frontierã, informaþii ºi idei prin orice mijloc de exprimare.

Constituþia RomânieiArticolul 30:1. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel, prinviu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.2. Cenzura de orice fel este interzisã.3. Libertatea presei implicã ºi libertatea de a înfiinþa publicaþii.4. Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã.5. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masã obligaþia de a face publicã sursa finanþãrii.6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaþa particularã a persoanei ºi nici drep-tul la propria imagine.7. Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agresiune, la urã naþionalã, rasialã,de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenþã publicã, precum ºimanifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri.

Activitate extraºcolarãRealizaþi un sondaj de opinie privind încãlcarea dreptului la exprimare în ºcoala voastrã.NU UITA!

DE REÞINUT!„Vorbeºte cãci ºi tu poþi ajuta.”„Vorbeºte fãrã teamã.”„Doar libertatea este în stare sã cunoascã adevãrul ºi sã–l rosteascã.”

„Dreptul de a spune ºi a tipãri ceea ce gândim este dreptul oricãrui om liber, pe care nu l–am putea lipsi de el fãrã sã exercitãm cea mai odioasã tiranie.”„Opinia guverneazã lumea, dar înþelepþii cãlãuzesc pânã la urmã aceastã opinie.”„A te declara pentru opinia unuia, împotriva opiniei altuia înseamnã a lua partea unei grupãri ca într–un rãzboicivil.”

Valori etice de grupEgalitate = toþi cetãþenii sunt trataþi la fel din puct de vedere al drepturilor, obligaþiilor ºi accesu-

lui la resurse colective;Mutualitate =ajutor reciproc, solidaritate, acord;

Solidaritate = unitate ce decurge din comunitatea de interese, idei, credinþe;Respect = preþuire, consideraþie faþã de o persoanã, valori, societate;

VI. 3. UNU VA FI ÎNTOTDEAUNA EGAL CU UNU



59

Rasism

Discriminare

Studiu de caz„Elevii unei ºcoli intrã în clasã dupã recreaþie. Profesorul o întreabã pe Dana: „Ce-ai fãcut înrecreaþie?”. Dana îi rãspunde: „M-am jucat în curte”. Profesorul rãspunde: „Bine, scrie la tablã, ºi dacãscrii corect <<curte>>, te iert”.

Apoi profesorul îl întreabã acelaºi lucru pe Mihai, care rãspunde: ”In recreaþie m-am jucat cu Dana”.Profesorul îi spune: „Foarte bine. Dacã scrii corect cuvântul <<recreaþie>> te voi ierta”.

Apoi, profesorul cere elevului Ismail sã-i spunã ce a fãcut. Acesta îi rãspunde: „Am încercat sã mã joc cu Dana

ºi Mihai, dar ei au aruncat cu pietre în mine ºi m-au jignit spunându-mi <<înapoiat>>”. Profesorul întreabã: „Au arun-cat cu pietre ºi te-au jignit? Este o discriminare rasialã nejustificatã. Dacã poþi scrie pe tablã << discriminare rasialãnejustificatã>>, te iert...”

Pornind de la aceastã întâmplare, rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:Cum apreciaþi comportamentul lui Mihai ºi al Danei?A fost corectã decizia profesorului faþã de cele întâmplate?Ce atitudine ar trebui sã luaþi faþã de cele întâmplate?

Cum credeþi cã s-a simþit Ismail în urma faptei celor doi colegi?Cum v-aþi simþi voi dacã aþi fi fost în locul lui Ismail?Ce atitudine ar fi necesar sã adoptaþi la nivelul clasei în cazul de faþã?Cum puteþi împiedica situaþiile în care se manifestã atitudini antirasiale?Care sunt consecinþele la nivelul comunitãþii locale în urma unor astfel de manifestãri antirasiale?

DE REÞINUT!RASISMUL este credinþa privind superioritatea unei „rase” asupra celorlalte.Ideea principala a acestei concepþii este aceea conform cãreia „rasa superioarã” are dreptul de a

domina toate celelalte rase ca fiind inferioare” ºi de a exercita puterea asupra acestora Totodatã rasis-



60

domina toate celelalte rase ca fiind „inferioare ºi de a exercita puterea asupra acestora. Totodatã, rasismul presupune puncte de vedere, comportamente colective ºi individuale specifice.

A fi rasist înseamnã a crede cã anumite caracteristici particulare (în general fizice) ale unor grupe din ambelesexe le fac superioare sau inferioare altora.Comportamentul rasist iese în evidenþã prin tratamentul acordat oamenilor în funcþie de culoarea ºi rasa lor.

Comportamentul rasist genereazã discriminarea rasialã ºi, în mod inevitabil, marginalizarea, excluziunea, exploatarea,hãrþuiala. Acesta este justificat, de adepþii rasismului, prin „incompatibilitatea” culturalã, religioasã ºi de civilizaþie.

Originile azilului

Starea refugiaþiilor lumii 1993, Provocarea Protecþiei UNHCR



61

þ þ(Harmondsworth, Penguin 1993)

Conceptul de azil existã de cel puþin 3500 de ani ºi poate fi gãsit într-o formã sau alta în textele ºi tradiþiile multor soci-etãþi antice. La mijlocul celui de al doilea mileniu înainte de Cristos, când au început sã se dezvolte în Orientul Apropiat entitãþiasemãnãtoare statelor moderne, cu graniþe bine delimitate, s-au încheiat între conducãtori o mulþime de tratate.Acestea includeau provizii pentru protecþia exilaþilor internaþionali. De exemplu, un rege hitit a încheiat un tratat cu un conducãtor al altei þãri încare declara : “în privinþa refugiaþilor, declar sub jurãmânt urmãtoarele: când un refugiat vine din þinutul tãu la mine, el nu îþi vafi returnat. Sã trimiþi înapoi un refugiat de pe pãmântul hitiþilor nu este corect.” În secolul al 14-lea înainte de Christos, alt regehitit, Urhi-Teshup, care fusese detronat de cãtre unchiul sãu, a fost primit ºi i s-a oferit refugiu de faraonul egiptean, Ramses II.

În secolul al 7-lea înainte de Christos un rege asirian, Assurbanipal, se referea la un refugiat din þinutul Elam “care mi-a apucat picioarele regale”- ceea ce însemna cã ceruse ºi i se acordase protecþie.

În Grecia Anticã, au fost înfiinþate numeroase sanctuare religioase interne. Totuºi, exista si ideea de protecþie externã.Herodot, care a fugit in Sydia( azi Turcia), dupa ce îºi ucisese din greºalã fratele s-a prezentat la palatul lui Cresus, care l-a prim-it cu dragã inima ºi i-a spus cã poate sta cât doreºte. Protecþia apare de asemenea în Grecia Anticã în teatru: în tragedia lui Sofocle“ Oedip la Colona” regele atenian, Tezeu, îi face o primire plinã de compasiune exilatului Oedip.

În anul 8 A.D. poetul roman Ovidiu a fost alungat de împãratul Augustus la Tomis pe malul Marii Negre (azi Constanþa,

România) la capãtul cel mai îndepartat al Imperiului. Aºa cum ne spune el în “Tristia” (Dureri), locuitorii din Tomis l-au primitcu cãldurã. Deºi el a continuat sã-i perceapã ca barbari, a fost copleºit de ospitalitatea lor, le-a învaþat limba-getica- ºi a rãmas printre ei pânã la moartea sa, în anul 17 A.D.

“Numerii” din Vechiul Testament îl prezintã pe Dumnezeu instruindu-l pe Moise sã numeasca 6 oraºe ca locuri derefugiu, “ ºi pentru fiii lui Israel ºi pentru strãini ºi pentru cei strãmutaþi ( 35:9-15). În Noul Testament – Sf. Evanghelie dupãMatei- îl prezintã pe copilul Christos ºi pe familia lui ca refugiaþi fugind în Egipt. Sanctuarele creºtine au fost recunoscute primaoara sub legea romanã în sec. 4 A.D., ºi scopul lor fizic a fost extins cu timpul. În sec. 6 Imparatul Iustinian, anticipând legile deazil – a limitat acest privilegiu la oamenii care nu sunt vinovaþi de infracþiuni majore.

În anii de început ai Islamului, profetul Mahomed ºi urmaºii lui au fost obligaþi sã se refugieze faþã de cei care sesimþeau amenintaþi de noua credinþã. Hijra, zborul lui de Mecca la Medina in 622 e.n. marcheaza începutul erei islamice dupãcalendarul religios. Coranul subliniazã importanþa noþiunii de azil în Islam: “Cei care au avut credinþa ºi au ales exilul ºi au lup-tat pentru Credinþã, ºi cei care le-au asigurat ajutor ºi azil, aceia sunt adevaraþii.” (8:74)

Din timpurile stravechi, azilul a avut atât dimensiuni politice cât ºi umanitare. Practica strãveche de acordare de adã- post intern – deseori mai de grabã temporar decât permanent- în locurile sfinte reflecta respect pentru zeitate si bisericã, în timpce acordarea de azil de cãtre regi, republici ºi oraºe libere era o manifestare a suveranitãþii.

În timp ce puterea monarhiei creºtea, dreptul de a acorda azil devenea din ce în ce mai mult un prerogativ al statului ºi

inviolabilitatea azilului intern în locuri sfinte a scazut în mod corespunzãtor. În sec 16, de exemplu regele Henry 7 al Angliei aabolit mai multe sanctuare religioase ºi a numit în locul lor 7 “oraºe de refugiu”.

Revocarea edictului de Nantes din 1685, care a forþat 250000 de protestanþi francezi (hughenoþi) sã fugã din þarã, a mar-cat începutul tradiþiei moderne de azil în Europa. Marchizul de Brandenburg a fost nevoit sã promulge Edictul din Postdam prin

care permitea hughenoþilor sã se stabileascã pe teritoriul sãu. Dupã Revoluþia Franceza, a început sã capete importanþã categoriarefugiaþilor care fugeau de persecuþia politicã mai degrabã decât de cea religioasã.

Deºi prima folosire documentatã a termenului “dreptul de azil” a apãrut încã din 1725, azilul a continuat pânã în prim-ii ani ai secolului al 20-lea sã fie considerat mai degrabã ca o prerogativã a suveranului decât ca un drept al individului la pro-



62

tecþie.

DOCUMENTAR

A. COMBATANÞI PENTRU DREPTURILE OMULUI



63

I. Nelson Mandela

-simbol al luptei împotriva discriminãrii populaþiei de culoare din Africa de Sud

S-a nãscut în 1918 într-un sat apropiat de Umtata, în Africa de Sud.Dupã terminarea studiilor juridice devine unul dintre conducãtorii Congresului Naþional African. Aluptat con-

tra apartheid-ului, a sistemului rasist promovat de guvernanþii albi. În anul 1964 este arestat ºi condamnat pe viaþã. Afost închis 26 de ani într-o închisoare de maximã siguranþã. În 1990 a fost eliberat, dar continuã hotãrât lupta împotri-va discriminãrii rasiale. În 1993, visul sãu a fost împlinit. În faþa realitãþii, dar ºi a opiniei publice mondiale, regimulde apartheid a fost abolit. În anul 1993 este laureat al Premiului Nobel pentru pace. Este, ºi în prezent, una dintre per-sonalitãþile unanim recunoscute ºi respectate în plan mondial pentru dârzenia ºi credinþa sa.

„M -am bãtut toata viaþa contra dominaþiei albilor ºi mã voi bate împotriva dominaþiei negrilor. Am dorit ide-alul unei societãþi libere ºi democratice, în care fiecare sã trãiascã în armonie ºi sã se bucure de aceleaºi sanse. Acesta a fost idealul vieþii mele, dar un ideal pentru care am fost pregãtit sã mor, în caz de eºec”.

Nelson Mandela

II. Martin Luther King

- nãscut la Atlanta, în Georgia (SUA), în 1925, într-o perioadã în care legea interzicea negrilor sã ocupe înautobuz sau în sãlile de spectacol locurile rezervate numai albilor.

A înfiinþat la vârsta de 28 de ani o organizaþie religioasã a negrilor, în calitate de pastor, încurajând marºurileºi manifestaþiile non-violente contra segregaþiei rasiale. A fost arestat dupã o manifestaþie la Birmingham, în Alabama,ºi condamnat. Dupã ce a fost eliberat, în anul urmãtor a fost asasinat prin împuºcare. A rãmas simbolul luptei popu-laþiei de culoare din SUA pentru drepturi ºi demnitate.

B. DECLARAÞIA DE LA VIENA – adoptatã la 9 octombrie 1993

„Noi, ºefi de stat ºi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei,Convinºi cã diversitatea tradiþiilor ºi culturilor constituie de secole una dintre bogãþiile Europei ºi cã princip-



64

º þ º g þ p º p piul toleranþei este garanþia menþinerii în Europa a unei societãþi deschise ºi respectuoase privind diversitatea culturala,cãreia îi suntem ataºaþi;

Convinºi cã realizarea unei societãþi democratice ºi pluraliste, respectând egalitatea demnitãþii tuturor fiinþelorumane, rãmâne unul dintre obiectivele principale ale construcþiei europene;

Alarmaþi de recrudescenþa actualã a fenomenelor rasismului, xenofobiei ºi antisemitismului, de dezvoltareaunui climat de intoleranþã, de multiplicarea actelor de violenþã, mai ales cu privire la migranþi ºi persoane provenitedin imigrãri, tratamente degradante ºi practicile discriminatorii care le însoþesc;

Alarmaþi, de asemenea, de recrudescenþa naþionalismului agresiv ºi de etnocentrism, care constituie noi expre-

sii ale xenofobiei; Neliniºtiþi de degradarea condiþiilor economice care ameninþã coeziunea societãþilor europene, provocând

forme de excluziune susceptibile de a favoriza tensiuni sociale ºi manifestãri xenofobe;Convinºi cã fenomenele de intoleranþã ameninþã societãþile democratice ºi valorile lor fundamentale ºi cã ele

submineazã bazele construcþiei europene;Confirmând Declaraþia din 14 mai 1981, a Comitetului de Miniºtri, prin care a condamnat deja în mod solemn

toate formele de intoleranþã, precum ºi pe cele de violenþã care le produc;Reafirmând valorile de solidaritate care trebuie sã inspire pe toti membrii societãþii în vederea reducerii mar-

ginalizãrii ºi excluderii sociale;Convinºi de surplusul pe care viitorul Europei îl cere din partea indivizilor ºi grupurilor, dincolo de toleranþã,

o voinþã de a acþiona împreunã combinând aportul lor divers,Condamnãm de maniera cea mai ferma rasismul, sub toate formele, xenofobia, antisemitismul, ca ºi intoler-

anþa ºi toate formele de discriminare religioasã;Încurajãm statele membre sã continue eforturile deja întreprinse în vederea eliminãrii acestor fenomene ºi ne

angajãm sã întãrim legile naþionale ºi instrumentele internaþionale ºi sã adoptãm mãsuri apropriate pe plan naþional ºieuropean;

Ne angajãm sã acþionãm împotriva tuturor ideologiilor, politicilor ºi practicilor care incitã la ura rasialã, laviolenþã ºi la discriminare, precum ºi contra oricãrui act sau limbaj, de naturã a întãri temerile ºi tensiunile între gupede apartenenþã rasialã, etnicã, naþionalã, religioasã sau socialã diferite;

Lansãm un apel presant popoarelor, grupurilor, cetãþenilor europeni ºi, mai ales, tinerilor, pentru ca ei sã seangajeze în mod hotãrât în lupta contra tuturor formelor de intoleranþã ºi sã participe activ la construirea unei societãþi

europene democratice, tolerante ºi solidare, pe baza valorilor comune.

Date semnificative:21 martie – Ziua internaþionalã pentru eliminarea discriminãrii rasiale8 aprilie – Ziua internaþionalã a Rromilor2 decembrie – Ziua internaþionalã a abolirii sclaviei



65

þ

AplicaþieÎn urma analizei materialului documentar, identificaþi alte situaþii privind manifestãrile rasiale care au

fãcut subiectul unor evenimente reale prezentate în filme. Exemplificaþi personalitãþi artistice impli-cate în lupta contra rasismului.

Activitate extraºcolarã:Realizaþi un grupaj de presã privind cazurile concrete de discriminare rasialã.

VI. 4. ªCOALA NOASTRÃ - LOC AL RESPECTÃRII DREP-TURILOR OMULUI



66

TURILOR OMULUI

Exerciþiuªcoala poate fi, uneori, locul „lipsei drepturilor” sau a „încãlcãrii” lor. Cum transformãm ºcoala

noastrã într-un loc al respectãrii drepturilor?Dupã constituirea grupelor de elevi fiecãreia i se distribuie câte o fiºã de lucru ce cuprinde unele întâmplãri

reale petrecute în ºcolile din lume. Alegeþi câte trei evenimente prezentate ºi identificaþi drepturile încãlcate ºirealizaþi o dezbatere în care sã gãsiþi modalitãþi de prevenire a unor asemenea situaþii.

Fiºã de lucru -EVENIMENTE REALE CARE AU AVUT LOC ÎN ºCOLILE DIN LUME

Elevii unei ºcoli primare au fost insultaþi, bãtuþi ºi apoi excluºi pentru douãzeci ºi patru de ore pentru cã nuau mãturat clasa înaintea venirii profesorului.

Niºte fete au fost insultate, respinse sau hãrþuite de bãieþi. Un elev obez este batjocorit de colegii lui. Un profesor îºi numeºte elevii imbecili ºi îºi bate joc de cei care au dificultãþi ºcolare. Un director de ºcoalã susþine necondiþionat adulþii atunci când existã altercaþii cu elevii. Un profesor a lipit cu scotch gura unui elev de 14 ani care vorbise neîntrebat. Un mare numãr de elevi absenþi de la ºcoalã a doua zi dupã o sãrbãtoare religioasã au primit nota zero pen-

tru cã profesorul a decis sã dea o lucrare scrisã în acea zi. Directorului ºcolii îi este fricã sã pedepseascã elevii care au atacat un profesor care îºi fãcea datoria. Un elev de 9 ani este pedepsit ºi condamnat sã scrie douãzeci de pagini: „Eu nu trebuie sã râd la ºcoalã”. Într-o ºcoalã gimnazialã un profesor de istorie a afirmat cã holocaustul nu a existat niciodatã. Directorul unei ºcoli solicitã unui elev care a furat sã facã publicã aceastã „crimã” în faþa întregii ºcoli spe-

cial adunatã în recreaþie în acest scop. Directorului unei ºcoli nu îi plãcea faptul cã bãieþii îºi prindeau pãrul la spate cu un elastic. Într-o zi, el a

tãiat coada unui elev care se comportase într-un mod neconvenþional. Douã fete musulmane sunt date afarã din ºcoalã pentru cã au refuzat sã-ºi dea jos baticurile în clasã. Într-o zi de decembrie, un elev este pedepsit pentru cã a utilizat toaleta rezervatã profesorilor. Cele pentru

elevi se aflau în curte ºi nu erau încãlzite. Un elev a denunþat alþi elevi cã fumau în ºcoalã. În recreaþie, un numãr de camarazi l-a insultat. În parcarea ºcolii, un profesor ºi-a gãsit maºina acoperitã cu graffiti ºi cu pneurile înþepate.

AplicaþieElaboraþi un Cod al drepturilor ºi responsabilitãþilor în ºcoala în care învãþaþi.



67

NU UITA!Drepturile omului presupun în mod necesar responsabilitãþile care decurg din ele.„Orice persoanã are îndatoriri faþã de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilã

dezvoltarea liberã ºi deplinã a personalitãþii sale”.(“Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului“ – articolul 24)

Activitate extraºcolarã:Un club al drepturilor omuluiConstituiþi, în ºcoala în care învãþaþi, unui club al drepturilor omului, având în vedere:

- definirea clarã a obiectivelor ºi modalitãþile de activitate;- personalizarea rãspunderilor pentru membrii clubului;

- lansarea unui concurs pentru alegerea unei embleme a clubului;- realizarea unor legitimaþii de aderent cu aceastã emblemã;

- instalarea unor panouri de afiºare, prezentare, privind cunoaºterea activitãþii clubului;- informarea, documentarea privind activitatea unor cluburi ºi asociaþii cu preocupãri comparabile în plannaþional ºi internaþional (adrese, corespondenþã, publicaþii);- constituirea, în cadrul clubului, a unui punct de informare ºi documentare pe problematica drepturilor omu-lui cu materiale de la Consiliul Europei, Uniunea Europeanã, UNESCO, UNICEF, „Salvaþi copiii”, „Ligaapãrãrii drepturilor omului” etc.;- alcãtuirea unui program concret de activitãþi, care sã cuprindã tematica, obiectivele, modalitãþile de realizare,

mijloacele educaþionale, invitaþi etc.Activitãþile programate a se desfãºura vor avea un caracter atractiv, atât ca tematicã, cât ºi ca formulã de

realizare. Se recomandã organizarea unor concursuri, a unor activitãþi recreative, muzicale, de dans, hobby etc. înfuncþie de vârstã, preocupãri, mediu social – economic.

VI. 5. CINE SUNT EU? CINE ESTE EA?



68

Egalitate între sexe

Respect

Comunicare

Cadru de discuþie: Bãieþii ºi fetele sunt diferiþi ºi totodatã egali. Aceastã egalitate nu este întotdeauna accep-tatã. Uneori, bãieþilor le este greu sã accepte cã fetele pot obþine performanþe mai mari, cã pot fi depãºiþi. La rândullor fetele reproºeazã bãieþilor cã nu le „protejeazã” ºi cã le exclud din anturajul lor.

Ideea de egalitate a femeilor cu barbatii a fost si este acceptata cu mare dificultate.Exemple de încãlcare a drepturilor femeilora) Violenþa domesticã

Forma cea mai comunã de violenþã în privinþa femeilor este violenþa domesticã. Aceasta este nu numai oformã a violenþei fizice ºi psihologice, este ºi o formã de atac direct al drepturilor omului.Cifrele privind violenþa în rândul femeilor sunt surprinzãtoare. Astfel, în Europa, zilnic, o femeie din cinci este

victima violenþei. În fiecare an, 14.500 de femei din Rusia mor în urma violenþelor fizice executate asupra lor.Conform unui studiu fãcut de o instituþie de protecþie a femeii, 95% din actele de violenþã se produc în cadrul domi-ciliului familial sau conjugal.

b) Discriminarea femeilor la locul de muncã

Problema referitoare la inegalitatea de remuneraþie a muncii diferã de la þarã la þarã. Femeile au fost întot-deauna defavorizate în domeniul economic, social ºi politic. Discriminarea în domeniul muncii începe încã dinmomentul recrutãrii ºi angajãrii femeilor. Ea se materializeazã prin existenþa unor salarii inferioare în comparaþie cucele ale bãrbaþilor.

„Eu sunt ceea ce sunt, tu eºti ceea ce eºti,ea este ceea ce este... în mod sigur

noi avem multe lucruri în comun”

AplicaþiePornind de la exemplele prezentate, rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

- Ce alte drepturi ale omului au fost încãlcate în cazurile de violenþã domesticã menþionate?- Aceste forme de discriminare a femeilor au justificare în lumea contemporanã?

De ce pentru aceeaºi calitate ºi cantitate a muncii bãrbaþii sunt mai bine plãtiþi în comparaþie cu femeile?



69

- De ce pentru aceeaºi calitate ºi cantitate a muncii, bãrbaþii sunt mai bine plãtiþi în comparaþie cu femeile?

- Cum se manifestã în clasa ºi ºcoala în care învãþaþi, încãlcarea principiului egalitãþii între sexe?

NU UITA!

8 martie este ziua Naþiunilor Unite pentru drepturile femeii25 noiembrie este Ziua internaþionalã pentru eliminarea violenþei contra femeii



70

„Inegalitãþile ºi diferenþele între femei ºi bãrbaþi în materie de drepturi ale persoanei umane sunt contrare prin-cipiului unei democraþii adevãrate”.

(Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, Rezoluþia 1216/2000)„Vor fi luate urmãtoarele mãsuri pentru:- abolirea legilor, obiceiurilor, reglementãrilor ºi practicilor care constituie o discriminare cu privire la

femei...;- asigurarea, fãrã discriminare, a dreptului femeilor de a vota ºi de a alege;

- asigurarea femeii mãritate sau nemãritate a egalitãþii drepturilor cu bãrbatul;- asigurarea drepturilor egale cu bãrbaþii în ceea ce priveste educaþia la toate nivelele;- asigurarea drepturilor egale în privinþa dreptului la muncã, egalitãþii remuneraþiei ºi egalitãþii serviciilor

sociale.”( Declaraþia ONU asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare cu privire la femei, 1979)

Activitate extraºcolarã

Organizaþi un concurs complex cu urmãtoarele probe: culturã generalã ºi activitãþi sportive,între echipaje separate de fete ºi bãieþi. Apoi, acelaºi concurs se va organiza cu echipe mixte.Comentaþi ºi comparaþi rezultatele obþinute în cele douã cazuri.

VI. 6. OAMENI PRINTRE OAMENI



71

AplicaþieDescoperiþi, pe baza imagii s, elementele de referinþã ale statutul refugiatului - o persoanã care,

datoritã unui motiv bine întemeiat de persecuþie din motive de rasã, religie, naþionalitate, apartenenþã la ungrup social sau opinie politicã, este în afara þãrii de origine ºi nu poate, sau datoritã fricii, nu doreºte sã seîntoarcã neputând beneficia de protecþia þãrii sale de origine.

Identificaþi care dintre articolele Declaraþiei Universale a Drepturilor Omului sunt relevante pentru refugiaþiºi oamenii din þãrile gazdã.

NU UITA!Cine este refugiat?Un refugiat este o persoanã care, „din cauza unei temeri bine întemeiate de a fi persecutatã datoritã

rasei, religiei, naþionalitãþii, apartenenþei la un grup social sau opiniei politice, se aflã în afara þãrii a cãrei cetãþenie oare ºi care nu poate sau, datoritã acestei temeri, nu doreºte sã se punã sub protecþia acestei þãri”. (din Convenþia din1951 privind Statutul de Refugiat).

Cauze: Oamenii devin refugiaþi pentru cã unul sau mai multe dintre drepturile de bazã ale omului au fostîncãlcate sau ameninþate. Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului subliniazã cã „toate persoanele au dreptul sãcaute în altã þarã ºi sã beneficieze de azil contra persecuþiilor”.

Drepturile refugiaþilor = drepturile omuluiUn refugiat are dreptul la un azil sigur. Totuºi, protecþia internaþionalã cuprinde mai mult decât siguranþa per-

soanei. Refugiaþii trebuie sã primeasca cel puþin aceleaºi drepturi ºi ajutor de bazã ca oricare alt strãin care este rezi-dent legal, inclusiv anumite drepturi fundamentale ale fiecãrui individ. Refugiaþii beneficiazã de drepturile civile fun-damentale, inclusiv libertatea de gândire ºi de miºcare, libertatea faþã de torturã ºi tratament degradant. În acelaºi mod,refugiaþilor li se aplicã drepturi economice ºi sociale la fel ca ºi celorlalþi indivizi. Fiecare refugiat trebuie sã aibã drep-

tul la muncã. Nici un copil refugiat nu trebuie sã fie lipsit de educaþie, sau sã fie recrutat pentru serviciul militar sau prostituþie.

Pe de altã parte, refugiaþii au ºi anumite obligaþii. Ei trebuie în special sã respecte legile þãrilor de azil



72

NU UITA!Care este rolul UNHCR?In 1951, când s-a înfiinþat Biroul Înaltului Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi (United

Nation High Comissioner for Refugees – UNHCR), exista un numãr de 1 milion de refugiaþi care trebuiau

protejaþi, majoritatea fiind europeni. În prezent, UNHCR protejeazã aproape 22,4 milioane de oameni, din-tre care 12 milioane sunt refugiaþi, cea mai mare parte din Africa ºi Asia. 80% dintre ei sunt femei ºi copii. Pe lângafuga individualã de persecuþie, forma pe care o iau astãzi miºcãrile refugiaþilor este cea de exod, cauzat de conflicteleetnice ºi de violarea drepturilor minoritãþilor.

ExerciþiiRãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

Cum sugereazã UNHCR, prin aceste postere, cã populaþia poate ajuta refugiaþii?Sunteþi solidari cu aceastã categorie de oameni?Ce altceva pot face guvernele pentru a proteja drepturile refugiaþilor?Ce responsabilitãþi credeþi cã pot avea refugiaþii în þãrile gazdã?Care dintre drepturile omului au legãturã directã cu statutul ºi situaþiarefugiaþilor?

Activitate extraºcolarãRealizaþi o scrisoare deschisã cãtre copiii refugiaþi,

proveniþi din zonele de conflict în care îºi exprimã solidaritateacu aceºtia.

VI.7. OM BOGAT, OM SÃRAC...“În viaþã cei mai mulþi se luptã pe ntru



73

Mondializare

Securitate socialã

Sãrãcie

DezbatereSe vor constitui douã grupe de elevi care simbolizeazã sãrãcia ºi bogãþia.Dezbaterea va avea în vedere urmãtorul plan de discuþie:- Ce înþelegeþi prin termenul de sãrãcie?- Ce înþelegeþi prin termenul de bogatie?- O persoanã poate fi consideratã bogatã într-o þarã sãracã ºi sãracã într-o þarã bogatã?- In societatea noastrã, din ce cauzã unele persoane sunt bogate ºi unele sunt sãrace?- Sunt oamenii responsabili de situaþia lor de sãrãcie?- Copilul care provine dintr-o familie sãracã poate deveni sãrac sau bogat?- Sãrãcia face, deseori, pereche cu situaþiiile de sãnãtate precarã, foame, malnutriþie, lipsa educaþiei, ºoma- jul?- Cum trebuie sã privim oamenii în situaþiie de sãrãcie când discutãm despre drepturile omului?- In ce mãsurã educaþia este un mijloc de a reduce sãrãcia în lume?- Identificaþi drepturile ºi libertãþile omului afectate de sãrãcie.- Care sunt instituþiile internaþionale implicate în combatere stãrii de sãrãcie?

NU UITA!Sãrãcia este un fenomen mondial care se accentueaza ca amploare din zi în zi. Zonele cele mai afec-

tate sunt Africa, Asia ºi America Latinã; chiar în Europa, sãrãcia afecteazã milioane de persoane.Noþiunea de sãrãcie este strâns legatã de tradiþii, norme, valori existente în fiecare regiune a lumii.

În prezent se recunoaºte de cãtre organismele internaþionale cã „ sãrãcia este un fenomen multidimensional,având componente social – economice, psihologice, politice, culturale”.

Sãrãcia are mai multe faþete; ea poate fi urbanã, ruralã, permanentã sau temporarã.

realizarea visurilor lor,alþii pentru bogãþie ºi putere”

O altã dimensiune a sãrãciei este „feminizarea sãrãciei”. Aceasta înseamnã cã femeile sunt predominante încategoria „sãracilor”.

UNICEF – Forumul Naþiunilor Unite pentru Copii, instituþie specializatã a ONU, se ocupã cu protecþia copi-ilor din þãrile în curs de dezvoltare, acordã asistenþã medicalã, hranã, educaþie, etc;

UNESCO – Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ºtiinþã ºi Culturã, instituþie specializatã autonomã,



74

þ þ þ º þ º þ

creatã în 1946. Activitatea este coordonatã de Consiliul Economic ºi Social al ONU. Cuprinde patru sectoare: edu-caþie, ºtiinþe naturale; ºtiinþe umanitare ºi culturã; informaþii ºi schimburi internaþionale. România este membru din1956.

NU UITA!- o cincime din populaþia lumii, consideratã bogatã, consumã 86% din veniturile, serviciile ºi bogãþia

de pe planetã;

- 130 de milioane de copii din lume, care urmeazã sã înceapã ºcoala, nu au condiþiile necesare pen-tru aceasta. 75 de milioane dintre aceºtia sunt fete;

- 150 de milioane de copii suferã de malnutriþie;- 10 milioane de copii în vârstã pâna la 5 ani mor anual de foame;- 2 milioane de oameni nu au acces la condiþiile de salubritate minime;- 13 milioane de copii rãmân, în fiecare an, orfani, numai din cauza maladiei SIDA.

17 octombrie – Ziua internaþionalã pentru eliminarea sãrãciei22 martie – Ziua internaþionalã a apei7 aprilie – Ziua internaþionalã a sãnãtãþii15 iunie – Ziua internaþionalã împotriva f oamei16 noiembrie – Ziua internaþionalã a toleranþei (UNESCO)

Exerciþiu

Identificaþi modalitãþi de sprijin pentru colegii voºtri aflaþi în dificultate social-economica

Activitate extraºcolarãRealizaþi un grupaj de presã compus din articole

care evidenþiazã diferenþele dintre lumea celor bogaþi ºia celor sãraci ºi consecinþele acestora.

VI. 8. a. PORÞI MEREU DESCHISE „Existã douã feluri de a împrãºtia lumina:



75

Studiu de caz:Identificaþi relaþiile existente între educaþie ºi alþi factori care pot

influenþa educaþia (ex: educaþie-bani; educaþie-alimentaþie; educaþie-internet; educaþie-mediu; educaþie-egalitate; educaþie-sport etc. ).

Dezbatere pe tema: „Vor fi profesorii înlocuiþi de computere? ”. Argumentaþi pro ºi contra.

NU UITA!CONSTITUÞIA R OMÂNIEIArticolul 32:

1. Dreptul la învãþãturã este asigurat prin învãþãmântul general obligatoriu, prin învãþãmântul liceal ºicel profesional, prin învãþãmântul superior, precum ºi prin alte forme de instrucþie ºi perfecþionare.2. Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã. În condiþiile legii, învãþãmântul se poatedesfãºura ºi într-o limbã de circulaþie internaþionalã.3. Dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a învãþa limba lor maternã ºi dreptul de a putea fi instruite în aceastã limbã sunt garantate; modalitãþile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.4. Învãþãmântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordã burse sociale de studii copiilor ºi tiner-ilor proveniþi din familii defavorizate ºi celor instituþionalizaþi, în condiþiile legii.5. Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în unitãþi destat, particulare ºi confesionale, în condiþiile legii.6. Autonomia universitarã este garantatã.7. Statul asigurã libertatea învãþãmântului religios, potrivitcerinþelor specifice fiecãrui cult. În ºcolile de stat, învãþãmân-tul religios este organizat ºi garantat prin lege.

Activitate extraºcolarãConcurs de postere care sã reprezinte rolul fami-

liei, ºcolii ºi al comunitãþii în educaþie.

sã fii lumânarea sau sã fii oglinda care o reflectã”(Edith Wharton)

VI. 8. b. PORÞI MEREU DESCHISE



76

Exerciþiu:Gândindu-vã la tema: „ºcoala viitorului”, menþion-

aþi disciplinele pe care aþi dori sã le studiaþi în anul 2010.

NU UITA!Asigurarea unui învãþãmânt de calitate:“Educaþia estre un drept al omului ºi un element

esenþial pentru reducerea sãrãciei ºi muncii în rândul copi-ilor, dar ºi pentru promovarea democraþiei, pãcii, toleranþei ºi dez-voltãrii. Totuºi, peste 100 de milioane de copii de vârsta ºcolii pri-mare, majoritatea fete nu sunt cuprinºi în ºcoli. Alte câteva milioaneînvaþã în ºcoli ce au cadre didactice fãrã pregãtire adecvatã ºi caresunt prost plãtite, în sãli de clasã supraaglomerate, nesãnãtoase ºislab dotate. Iar o treime dintre copii nu ajung sã termine nici mãcarcinci clase, numãrul minim de ani de ºcoalã pentru asigurarea alfabet-izãrii. Vom urmãri ca, pânã în anul 2015, toþi copiii sã aibã acces ºi sã poatã absolvi învãþãmântul primar gratuit, oblig-atoriu ºi de bunã calitate ºi asigurarea progresivã a învãþãmântului secundar pentru toþi copii.”

(O lume demnã pentru copii - Sesiunea Specialã dedicatã Copiilor a Adunãrii Generale a O.N.U., mai 2002)

8 septembrie –Ziua Internaþionalã a alfabetizãrii5 octombrie - Ziua Internaþionalã a Educaþiei

AplicaþiePe baza afirmaþiilor de mai jos realizaþi un eseu. Comentaþi importanþa educaþiei în formarea voastrã pentru societatea viitorului.

NU IUTA!„ Învãþãtura, mai mult decât orice invenþie de origine umanã, este marele egalizator al condiþiei

umane – balanþa maºinãriei sociale.”„Sã înveþi pentru tine, dar sã ºtii pentru toþi.”

„Poþi învãþa în patru feluri: pentru ºcoalã, pentru viaþã, pentru tine ºi pentru oricine.”



77

„ A ºti carte nu înseamnã a ºti înþelepciune.”„Copiii învaþã bunãtatea de la naturã iar rãutatea de la oameni.”„ Uunde educaþie nu este, apare ignoranþa.”„Educaþia este cea mai buna garanþie a libertaþii.”

Activitate extraºcolarãDECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 26:1. Orice persoanã are dreptul la educaþie. Educaþia trebuie sã fie gratuitã, cel puþin în ce

priveºte învãþãmântul elementar ºi de bazã. Învãþãmântul elementar este obligatoriu. Învãþãmântul tehnic ºi profe-sional trebuie sã fie accesibil tuturor; accesul la studii superioare trebuie sã fie deschis tuturor pe baza deplinei egal-itãþi, în funcþie de merit.

2. Educaþia trebuie sã urmãreascã dezvoltarea deplinã a personalitãþii umane ºi întãrirea respectului pentrudrepturile omului ºi pentru libertãþile fundamentale. Ea trebuie sã stimuleze înþelegerea, toleranþa ºi prietenia între

toate popoarele ºi între toate grupãrile rasiale sau religioase, precum ºi dezvoltarea activitãþii Organizaþiei NaþiunilorUnite pentru menþinerea pãcii.

3. Pãrinþii au, cu prioritate, dreptul sã alegã felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copiilor lor.

În conformitate cu acest articol, învãþãmântul trebuie sã urmãreascã dezvoltarea deplinã a personalitãþii umaneºi întãrirea respectului faþã de drepturile omului ºi libertãþile fundamentale. Consideraþi cã ºcoala voastrã rãspundeacestor cerinþe? Motivele ºi soluþiile vor fi realizate pe afiºe.

VI. 9. DREPTURILE OMULUI NE PRIVESC PE NOI TOÞI

Exerciþiu:



78

Pornind de la cele trei categorii de drepturi ale omului:- civile ºi politice;- economico-sociale ºi culturale;- colective ºi de participare,Realizaþi o comparaþie între cele douã documente fundamentale care stau la baza drepturilor omului:

“Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului” ºi “Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului”.

Aplicaþie:Se dau urmãtoarele afirmaþii:

- Bãrbaþii au mai multe drepturi decât femeile.- Drepturile omului funcþioneazã în mod abstract, ele nu sunt con-

crete.- Tinerii nu au nevoie sã li se vorbeascã despre drepturile omului,

ei vor doar sã fie respectate de adulþi.- Drepturile omului sunt un lux pe care ºi-l pot permite numai þãrile

bogate.- Nu ne putem bucura de drepturile omului atâta timp cât nu avem

ce mânca.- Nu este treaba mea sã protejez drepturile omului; este treaba

guvernului.- Nu trebuie protejate drepturile toxicomanilor pentru cã ei încalcã

legea.Precizaþi care dintre aceste afirmaþii sunt adevãrate ºi care sunt

false, argumentând alegerea fãcutã.

CONVENÞIA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI

VERSIUNEA SIMPLIFICATÃ A UNOR ARTICOLE DIN CONVENÞIA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI



79

Articolul 1. Obligaþia de a respecta drepturile omuluiStatele membre trebuie sã recunoascã tuturor persoanelor drepturile conþinute de Convenþie.Articolul 2. Dreptul la viaþã

Dreptul fiecãrei persoane la viaþã este protejat de lege.Articolul 3. Interzicerea torturii

Nimeni nu are dreptul sã rãneascã sau sã tortureze pe cineva. Chiar ºi în detenþie, demnitatea umanã trebuie respec-tatã.

Articolul 4. Interzicerea sclaviei ºi a muncii forþate Nimeni nu poate fi tratat ca un sclav sau forþat sã munceascã.Articolul 7. Nici o pedeapsã fãrã temei legal

Nu puteþi fi judecat ca vinovat de o infracþiune daca acþiunea incriminatã nu constituia o infracþiune în momentul încare a fost comisã.

Articolul 8. Dreptul la respectarea vieþii private ºi de familieToate persoanele au dreptul la respectarea vieþii private ºi de familie, a domiciliului ºi a corespondenþei lor.

Articolul 9. Libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religieToate persoanele au dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie. Puteþi practica liber religia dumneav-oastrã acasã sau în public ºi puteþi sã o schimbaþi dacã doriþi.

Articolul 10. Libertatea de exprimareFiecare are dreptul sã spunã ºi sã scrie ce gândeºte, sã primeascã sau sã transmitã informaþii. Acest drept include lib-ertatea presei.

Articolul 11. Libertatea de întrunire ºi de asociereToate persoanele au dreptul de a lua parte la reuniuni paºnice ºi de a crea asociaþii, inclusiv sindicate ºi de a adera laacestea.

Articolul 12. Dreptul la cãsãtorieToate persoanele au dreptul la cãsãtorie ºi sã întemeieze o familie.

Articolul 13. Dreptul la un recurs efectivDacã drepturile dumneavoastrã au fost încãlcate, puteþi depune o plângere oficialã la tribunal sau la alte organe pub-lice.

Articolul 14. Interzicerea discriminãriiFiecare se bucurã de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbã, convingeri politice sau religioase sauorigine.

Articolul 15. Derogarea în caz de urgenþã

În caz de rãzboi sau alte cazuri de urgenþã, un guvern poate lua mãsuri care aduc atingere acestor drepturi, dar în lim-itele strict necesare. Chiar ºi în acest caz, un guvern nu are dreptul, de exemplu, sã tortureze sau sã omoare în modarbitrar.

Articolul 16. Restricþii ale activitãþii politice a strãinilorGuvernele pot restrânge activitãþile politice ale strãinilor, chiar ºi dacã aceste restricþii intrã în conflict cu articolele10,



80

11 sau 14.Articolul 17. Interzicerea abuzului de drept

Nici o dis poziþie a Convenþiei nu poate fi folositã în detrimentul drepturilor ºi libertãþilor pe care aceasta le apãrã.Articolul 18. Limitarea restrângerii drepturilor

Marea majoritate a drepturilor conþinute în aceastã Convenþie pot fi restrânse printr-o lege generalã care se aplicãtuturor. Astfel de restricþii sunt autorizate numai dacã ele sunt strict necesare.

Articolele 19 – 51

Aceste articole definesc funcþionarea Curþii europene a drepturilor omului.Articolul 34. Plângerea individualãDacã drepturile dumneavoastrã aºa cum sunt ele recunoscute în Convenþie au fost încãlcate de un stat membru, trebuie întâi deschis un proces la nivelul autoritãþilor naþionale competente. Dacã astfel nu obþineþi satisfacþie, puteþi sãva adresaþi apoi, direct, Curþii europene a drepturilor omului de la Strasbourg.

Concepte cheie: Consiliul Europei

Curtea Europeanã Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului

CONSILIUL EUROPEI - Scurt istoric

Consiliul Europei a fost creat în anul 1949 ºi a reprezentat materializarea voinþei istorice a popoareloreuropene de a trãi într-o Europã a unitãþii, cooperãrii ºi înþelegerii. Intr-un discurs celebru, pronunþat laZurich în anul 1946, Winston Churchill propunea constituirea unei structuri care sã garanteze libertatea ºi

i l â d î fii i “C ili l E i”



81

prosperitatea statelor europene, sugerând înfiinþarea unui “Consiliu al Europei”.La 5 mai 1949, la Londra, zece state - Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea

Britanie, Olanda, Norvegia ºi Suedia - semnau tratatul prin care se înfiinþa Consiliul Europei.Statutul Consiliului Europei, semnat cu acest prilej, defineºte cu claritate locul ºi rolul instituþiei.“Convinse cã edificarea pãcii, bazatã pe justiþie ºi cooperare internaþionalã, este de interes vital pentru

pãstrarea societãþii umane ºi civilizaþiei,Reafirmând ataºamentul lor pentru valorile spirituale ºi morale care sunt moºtenirea comunã a popoa-

relor lor ºi sursa realã a libertãþii individuale, a libertãþii politice ºi a statului de drept, principii care formeazabaza oricãrei democraþii autentice,

Convinse cã, pentru menþinerea ºi realizarea pe mai departe a acestor idealuri ºi interesul progresuluieconomic ºi social, se impune o unitate mai strânsã între þãrile europene care sunt animate de aceleaºi senti-mente,

Considerând cã, pentru a rãspunde acestor necesitãþi ºi aspiraþiilor manifestate în aceastã privinþã depopoarele lor, este necesar a crea un organism care sã grupeze statele europene într-o asociaþie mai strânsã, audecis, în consecinþã, sã înfiinþeze un Consiliu al Europei...”

Constituit din dorinþa întãririi unitãþii continentului ºi a garantãrii demnitãþii cetãþenilor Europei, prinrespectarea valorilor umane fundamentale, democraþia, drepturile omului, Consiliul Europei va cuprinde, trep-tat, în cei peste 50 de ani de existenþã, toate statele libere de pe continentul nostru. Anul 1989, an de referinþã în istoria Europei, va marca decisiv ºi istoria Consiliului Europei. Dispariþia Zidului Berlinului ºi a regimurilorcomuniste totalitare vor crea condiþiile primirii de noi state din Centrul ºi Estul Europei.

Astãzi, pentru prima data în istorie, aproape întreaga Europã este unitã în mod liber sub un singuracoperiº, cel al Consiliului Europei.

Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este oraºul Strasbourg. Actualul Palat al Europei, unmonumental edificiu, a fost inaugurat la 27 ianuarie 1977 de cãtre preºedintele de atunci al Frantei, ValeryGiscard d’Estaing.

România a devenit membrã a Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, o datã cu depunereainstrumentului de aderare la Statutul organizaþiei.

In prezent, România este reprezentatã în toate structurile organizatorice ale Consiliului Europei ºi adovedit cã este un factor important în demersurile Consiliului de a instaura stabilitatea, democraþia ºi securi-tatea în Sud-Estul Europei ºi în întreaga zonã balcanicã.

2. Obiectivele ºi activitatea

Consiliul Europei constituiecea mai veche organizaþie intergu-vernamentalã ºi interparIamentarã

ã U t t t ã d i ã



82

europeanã. Un stat poate sã devinãmembru al Consiliului Europei cucondiþia acceptãrii principiuluisupremaþiei legii.

Obiectivele ConsiliuluiEuropei sunt:

- Apãrarea drepturilor omu-

lui ºi principiilor democratice;- Gãsirea de soluþii pentru problemele majore cu care este con-fruntatã societatea europeanã(intoleranþa, rasismul, discriminareafaþã de minoritãþi, excludereasocialã, abuzul de droguri, corupþia,

protecþia mediului etc.);- Promovarea conºtien-tizãrii identitãþii europene ºi dez-voltarea înþelegerii reciproce între popoare ºi culturi diferite;

- Sprijinirea statelor din Estul ºiCentrul Europei în procesul materializãrii ºi

consolidãrii reformelor politice, legislative ºiconstituþionale, ajutorul unor importante programe de cooperare.

Competenþele ºi responsabili- tateaConsiliului Europei sunt foarte întinse. C uexcepþia aspectelor militare, Con- siliul esteabilitat sã se preocupe de cele mai i m p o r t a n t e

probleme: drepturile omului, democraþia plu-ralistã, supremaþia legii, activitãþile locale ºiregionale, educaþia, sãnãtatea, cultura, mass-media,sportul, tineretul etc.

Drepturile omului reprezintã nucleul activitãþilor Consiliului Europei. Principala realizare în acest sens esteConvenþia Europeanã a Drepturilor Omului, document definitoriu al Consiliului Europei care urmãreºte protecþiadrepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale celor 800 de milioane de cetãþeni europeni. Orice persoanã care considerãcã au fost încãIcate drepturile sale garantate de convenþie poate depune o plângere, dupã ce a epuizat cãile legale na-þionale, Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Coeziunea sociaIã ºi caIitatea vieþii Consiliul Europei este ferm angajat în apãrarea ºi garantarea drepturilor



83

Coeziunea sociaIã ºi caIitatea vieþii. Consiliul Europei este ferm angajat în apãrarea ºi garantarea drepturilorsociale. Cartea Socialã Europeanã vizeazã promovarea urmãtoarelor drepturi de bazã ale omului: dreptul la muncã,drepturile femeii, protecþia copilului, interzicerea angajãrii în muncã a minorilor, dreptul la învãþãmânt. Aceastã pre-ocupare este însoþitã de o politicã fermã de protejare a mediului înconjurãtor în beneficiul tuturor.

Consiliul Europei a creat “diplomele europene”, destinate sã ocroteascã cele mai frumoase regiuni ºi zoneecologice din Europa.

Coeziunea culturalã ºi pluralismul cultural. Programele Consiliului Europei în sfera educaþiei ºi culturii sunt

coordonate de Consiliul de Cooperare Culturalã ºi vizeazã problemele educaþiei, învãþãmântului, culturii ºi patrimo-niului cultural. Ele urmãresc transmiterea cãtre tânãra generaþie a valorilor democratice ºi pregãtirea acesteia pentru atrãi într-o Europã pluriculturalã, promovarea unei identitãþi culturale europene ºi protecþia patrimoniului.

Consiliul Europei acordã o deosebitã importanþã problemei educaþiei, consideratã o investiþie de viitor aEuropei. Au fost iniþiate mari proiecte în domeniul învãþãmântului secundar ºi superior ºi în domeniul educaþieiadulþilor, sunt promovate relaþii ºi schimburi pentru cunoaºterea reciprocã, au fost elaborate, împreunã cu UNESCO,convenþii referitoare la recunoaºterea diplomelor acordate de sistemele educative europene, au fost publicate studii,

manuale ºi alte lucrãri destinate factorilor de decizie ºi cadrelor didactice. Elocvent este programul “un învãþãmântsecundar pentru Europa”, care îºi propune a studia modul în care ºcolile secundare au datoria sã pregateascã tinerii pentru studii, formarea profesionalã, muncã, mobilitate, petrecerea timpului liber ºi viaþa cotidianã, într-o Europãdemocraticã ºi pluriculturalã.

În scopul amplificãrii înþelegerii, cooperãrii ºi mobilitãþii internaþionale, Consiliul Europei a contribuit la punerea la punct a unei abordãri comunicative a învãþãrii ºi predãrii limbilor moderne pentru a favoriza “libera circu-laþie a persoanelor ºi ideilor”. Lucrãrile au fost utilizate în reformarea programelor de învãþãmânt, a conceperii cur-

surilor ºi manualelor ºcolare ºi a formãrii cadrelor didactice. În prezent, funcþioneazã la Gratz, în Austria, CentrulEuropean pentru Limbi Moderne.Cooperarea juridicã. Consiliul Europei a contribuit su bstanþial la crearea unui spaþiu juridic european prin

armonizarea legislaþiilor naþionale ale statelor membre. Existã peste 170 de convenþii ºi acorduri europene care staula baza cooperãrii juridice europene. Aceastã cooperare se bazeazã pe urmatoarele coordonate:

Prevederea principiului primatului dreptului în relaþiile sociale ºi internaþionale;Modernizarea ºi armonizarea legislaþiilor naþionale;

Eficientizarea justiþiei;Lupta împotriva criminalitãþii organizate, a corupþiei ºi a altor forme noi de criminalitate informaticã, daune provocate mediului înconjurãtor.

Consiliul Europei se defineºte ca un deschizãtor ºi inspirator al justiþiei europene a secolului al XXl-lea.

` 3. Simbolurile Europei Imnul EuropeiÎn anul 1972, Consiliul Euro pei adopta imnul european. Acesta constituie un aranjament orchestral fãrã ver-

suri al preludiului la “Oda Bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven, aranjament semnat de Herbert von Karajan.Fiecare þarã îºi pãstreaza imnul naþional.

Ziua Europei



84

Ziua EuropeiComitetul Miniºtrilor din Consiliul Europei a hotãrât ca data de 5 mai (aniversarea creãrii ConsiliuluiEuropei) sã devinã Ziua Europei.

Scopul acestei zile este de a implica cetãþenii mai puternic în unificarea europeanã. Premiul EuropaPremiul reprezintã cea mai înaltã distincþie pe care o poate primi o localitate pentru contribuþia ei la coope-

rarea europeanã. Comisia de mediu, amenajare a teritoriului ºi a puterilor locale ale Adunãrii Parlamentare desem-

neazã localitatea laureatã. Premiul este în valoare de 40.000 de franci francezi, care sunt destinaþi tinerilor din locali-tatea premiatã.

Ziua europeanã a ºcolilor Aceastã manifestare anualã recompenseazã cele mai bune eseuri ºi cele mai bune desene realizate de copii pe

o temã anume, cu caracter european. Scopul acestui concurs este de a cultiva interesul pentru Europa al ºcolarilor.

AplicaþieAlegeþi câte trei drepturi conþinute în: Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, Convenþia

Europeanã a Drepturilor Omului ºi Constituþia României.Identificaþi elementele comune ºi diferenþele. Prezentaþi apoi semnificaþia acestor elemente comune.

CONSTITUÞIA ROMÂNIEI despre:

Egalitatea în drepturi:Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discriminari. Nimeni nu este

mai presus de lege (articolul 16).

Libertatea conºtiinþei:Lib t t â di ii i i iil



85

Libertatea conºtiinþei:Libertatea gândirii ºi a opiniilor pre-cum ºi libertatea credinþelor religioase nu potfi îngrãdite sub nici o formã. Nimeni nu poate fi constrâns sã adopte o opinie sau sãadere la o credinþã religioasã, contrareconvingerilor sale.

Libertatea conºtiinþei este garantatã;ea trebuie sã se manifeste în spirit de toler-anþã ºi de respect reciproc (articolul 29).

Libertatea de exprimare:Libertatea de exprimare a gân-

durilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi liber-tatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin

scris, prin imagini, prin sunete sau altemijloace de comunicare în public sunt invio-labile.

Cenzura de orice fel este interzisã.Sunt interzise de lege defãimarea

þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agre-siune, la ura naþionala, rasialã, de clasã sau

religioasã, incitarea la discriminare, la sepa-ratism teritorial sau la violenþã publicã, pre-cum ºi la manifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri (articolul 30).

CAPITOLUL VII



86

VII. 1. CUM SÃ DEVII UN MIC „ÎNTREPRINZÃTOR”?„Mai bine greºeºti din prea multã îndrãznealã,

decât din prea multã prudenþã”(Alvin Toffler)



87

ExerciþiuComentaþi rãspunsurile la urmãtorul “test de judecatã economicã”:- Calul de dar nu se cautã la dinþi.- Atunci când faci un lucru, fã-l cât poþi mai bine.- Viaþa omului este nepreþuitã.

- Când un negustor câºtigã, un cumpãrãtor pierde.

JocConstituiþi 5 grupe. Fiecare grupã va avea câte o pungã în care se gãsesc diferite obiecte, repartizate inegal.

O pungã va conþine doar o listã cu rãspunsuri la diferite întrebãri, alta, lucruri pe care aparent nu le apreciazã nimeni,iar celelalte mai multe exemplare ale aceluiaºi obiect.

Faceþi schimb cu lucrurile pe care le-aþi primit ºi se aflã în pungi. Dupã aceea, expuneþi lucrurile pe care le-

aþi obþinut în urma schimbului.Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:- Ce lucruri aþi schimbat? Exemplificaþi.- De ce aþi fãcut acest schimb?- Ce beneficii sau pierderi aþi avut în urma schimbului?- Aþi fost mulþumiþi de rezultatele schimbului?

STIAÞI CÃ…Formulele câºtigãtoare pentru a te lansa în afaceri sunt: Sã descoperi ce te intereseazã sã înveþi ºi sã menþii pasiunea pentru învãþãturã! Sã iei decizii conform propriilor opþiuni ºi capacitãþi! Sã fi curios, sã te adaptezi realitãþii, sã ºti sã alegi! Sã nu iroseºti timpul! Sã valorifici urmãtoarele calitãþi: încrederea, controlul ºi corecþia.

Reuºita unui proiect (afaceri):Apariþia ideii realiste ºi practice Elaborarea proiectului (Plan de afaceri: ce pot sã ºtiu? ce trebuie sã fac? ce este permis sã sper?) Lansarea activitãþilor.

p p þ( )

Modul economic de gândire Orice lucru presupune un costAlegerea se bazeazã pe motive întemeiate Comerþul înseamnã câºtig Preþul unui bun sau al unui serviciu este influenþat de alegerile pe care le fac oamenii.

Comerþul este un schimb de bunuri ºi servicii fãcut cu un anumit scop.



88

þ º p

DezbatereSe va discuta pe baza urmãtoarelor întrebãri:- Care sunt resursele necesare pentru producerea de bunuri ºi servicii?- Cât de importantã este ideea ºi creativitatea în realizarea bunului lansat pe piaþã?- De ce este important profitul?

- De ce este necesarã o selecþie atentã a resurselor utilizate în realizarea produselor?- De ce unii întreprinzãtori realizeazã pierderi?- În calitate de consumator, cum aþi decis ce obiect sã cumpãraþi?

Activitate extraºcolarãOrganizaþi jocul “Trei paºi spre a fi un bun întreprinzãtor”:a) Realizarea unui buget simplu de venituri ºi cheltuieli la nivelul clasei.

b) Analiza permanentã a celor douã aspecte: Ce ne dorim? / Ce ne trebuie?c) Realizarea unui mini-proiect al clasei pentru a realiza o revistã a clasei.

Nu cu mulþi ani în urmã, calculatoarele erau maþini electronice uriaþe folosite de oamenii de ºtiinþã, de ingineriþi de marile companii pentru a înmagazina informaþie ºi pentru a face calcule complicate. Astãzi, milioane de oamenifolosesc computere, care sunt suficient de mici pentru a intra într-o valizã sau pentru a sta pe masa din bucãtãrie.

In 1970, Steven Jobs a folosit banii obtinuþi din vânzarea vechiului sãu Volkswagen, pentru a construi primulcomputer Apple. EI a avut convingerea cã oamenii vor cumpãra computere dacã acestea vor fi uþor de folosit þi vor

avea preþuri accesibile. Jobs a avut dreptate þi aþa s-a nãscut industria computerelor personale.Bill Gates a fost fascinat de primele computere personale Dar el avea ideea ca succesul lor depindea de exis-



89

þ þ þBill Gates a fost fascinat de primele computere personale. Dar el avea ideea ca succesul lor depindea de existenta unor softuri usor de utilizat. In 1975, el a fost printre fondatorii firmei Microsoft Corporation, care a proiectatsistemele de operare de bazã pentru computerele IBM si IBM-compatibile. Microsoft a devenit cea mai mare companie de soft de pe glob si Bill Gates a devenit cel mai tânãr miliardar al lumii.

Gates þi Jobs sunt amândoi antreprenori (întreprinzãtori). Termenul antreprenor este folosit adesea pentru adesemna orice persoanã care lucreazã în afaceri. Dar un adevãrat antreprenor este cel care gãseþte un mod nou sau mai

bun de a produce sau de a vinde un produs. Probabil vã sunt cunoscuþi câþiva antreprenori celebri.

Iatã câþiva antreprenori care au dezvoltat produse de uz curent:Doamna C.J.Walker a creat produse cosmetice pentru pãr, destinate populatiei afro-americane, iar Ron Rice

a fabricat în propriul lui garaj uleiul Hawaiian Tropic Tanning.Ed Lowe a împachetat granulele de argilã folosite la staþiile de benzinã pentru a absorbi uleiul, sub formã de

chit (kitty litter) þi a pornit o companie care acum câþtigã milioane.

Debbie Fields (Mrs. Fields) a creat un nou tip de prãjiturã cu ciocolatã.

Iatã câþiva antreprenori care au dezvoltat moduri noi de a vinde produsele:Ray Kroc, fondatorul lui Mac Donald’s nu a inventat hamburgerul, dar a inventat un mod nou ºi creativ de a

vinde milioane de hamburgeri.Lane Nemeth, fondatorul lui Discovery Toys, a descoperit cã jucãriile educaþionale nu se gãsesc întotdeauna

în magazinele de jucãrii. Ea a descoperit o metodã de a vinde jucãrii acasã, la petrecerile cu jucãrii.

Fred Smith a înþeles cã existã necesitatea expedierii peste noapte a poþtei þi a inventat Federal Express.

Unii antreprenori au inventat noi produse sau procese:Henri Ford; ºi-a dat seama cã poate produce maºini mai multe ºi într-un mod mai eficient, folosind linia de

asamblare.Fraþii Kellogg au dezvoltat metoda de a produce fulgi de cereale, iar Clarence Birdseye a descoperit cã

legumele congelate sunt aproape tot atât de bune ca þi cele proaspete.

Unii antreprenori au inceput foarte tineri: Naeemah Suluki a combinat supravegherea copiilor mici cu meditaþiile ºi a câºtigat mai mult decât o bonã

obiþnuitã.

Daryl Bernstein începuse mai bine de 50 de afaceri, înainte de a avea 15 ani. Cele mai multe implicau serviciifãcute în cartier, cum ar fi plimbatul câinilor sau pusul cutiilor cu gunoi pe bordurã pentru a fi ridicate mai rapid.

Brad Boisvert þi-a fãcut loc în industria de catering, inventând pentru petreceri platouri speciale cu fructe þilegume.

Harold DeLoach ºi Jeff Johnson au fructificat experienþa lor de DJ, într-o afacere care oferã sisteme de sunet

þi lumini pentru evenimente speciale.M lþi oameni se gândesc la antreprenori ca la persoane foarte norocoase dar marea majoritate a antrepreno



90

Mulþi oameni se gândesc la antreprenori ca la persoane foarte norocoase, dar marea majoritate a antrepreno-rilor lucreazã din greu þi sunt creativi. Þi-ar place sã fii antreprenor?

DI C Þ I O N A R I N S T I T U Þ I I, P R O G R A M E,D O C U M E N T E I N T E R N A Þ I O N A L E

Adunarea ParlamentarãOrganism deliberativ al Consiliului Europei, cuprinde circa 600 de membri reprezentând principalele curente

politice din parlamentele naþionale. Se întruneºte în sesiune plenarã de patru ori pe an.

BIRDBanca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, denumitã ºi Banca Mondialã, instituþie specializatã dincadrul Fondului Monetar Internaþional, are sediul la Washington.

Carta Socialã EuropeanãConsiliului Europei, urmãreºte protejarea drepturilor sociale ºi economice fundamentale ale cetãþenilor; este

compusa din trei capitole principale: protecþia muncii ºi drepturile sindicale; drepturile copiilor, mamelor, persoanelorhandicapate; dreptul privind sãnãtatea persoanelor vârstnice. Romania a aderat la Cartã în octombrie 1994.

Centrele Europene pentru TineretFuncþioneazã sub egida Consiliului Europei la Strasbourg ºi Budapesta ºi constituie locuri de întâlnire ºi for-

mare pentru tinerii Europei.

Centrul Nord – SudCentrul european pentru interdependenþã ºi solidaritate globalã, înfiinþat în 1988, la Lisabona, urmãreºte încu-

rajarea, dezvoltarea relaþiilor între Europa ºi þãrile din Sud (þãri în dezvoltare).Comisia EuropeanãConstituie instituþia executivã a Uniunii, alcãtuitã din douãzeci de membri. Rolul comisiei este de a veghea la

respectarea tratatelor ºi de a iniþia ºi implementa legislaþia europeanã.

Comitetul Naþional pentru Drepturile Copilului (Convenþia ONU)Organism neguvernamental, a funcþionat pânã la 1 august 2001 sub denumirea de “Comitetul Naþional Român

pentru UNICEF”. Obiectivul principal îl constituie sprijinirea copiilor aflaþi în dificultate, ga rantarea drep-

turilor acestora din perspectiva prevederilor Convenþiei ONU privind Drepturile Copilului.



91

Consiliul EuropeiOrganizaþie internaþionalã, cu sediul a Strasbourg, alcãtuitã din 43 de state democratice din Europa. Creatã în

1949, cu scopul întãririi unitãþii continentului ºi garantãrii demnitãþii cetãþenilor, prin respectarea valorilor fundamen-tale: democraþia, drepturile omului ºi supremaþia legii.

Convenþia Europeanã a Drepturilor OmuluiDocument juridic fundamental al Consiliului Europei, stabileºte un sistem de apãrare a drepturilor ºi lib-ertãþilor fundamentale ale celor aproximativ 800 de milioane de cetãþeni europeni. Orice persoanã care considerã cãau fost încãlcate drepturile sale sociale ºi economice garantate de Convenþie poate înainta o plângere, dupã ce aepuizat cãile legale naþionale, Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. România a ratificat convenþiaîn mai 1994.

Convenþia Culturalã EuropeanãDocument de referinþã al Consiliului Europei, fixeazã bazele cooperãrii interguvernamentale în sfera edu-

caþiei, culturii, patrimoniului, sportului, tineretului. România a aderat la Convenþie în decembrie 1991.

Curtea Europeanã a Drepturilor OmuluiAre sediul la Strasbourg ºi constituie singurul organism judiciar creat prin Convenþie Europeana a Drepturilor Omului,asigurã în ultimã instanþã respectarea de cãtre statele contractante a obligaþiilor impuse prin Convenþie.

Curtea Internaþionalã de JustiþieAre sediul la Haga ºi reprezintã organismul judiciar al Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Curtea Europeanã de JustiþieI nstituþie a Uniunii Europene, formatã din 15 judecãtori. Are importantul rol în a decide dacã un stat membru

a respectat prevederile tratatelor Uniunii Europene.



92

Declaraþia Universalã a Drepturilor OmuluiDocument internaþional fundamental adoptat de ONU în 1948. Declaraþia este primul tratat internaþional care

cuprinde standardele privind promovarea drepturilor civile, politice, economice, sociale ºi culturale ale omului.

Declaraþia Drepturilor Copilului

Adoptatã de Adunarea Generalã a ONU în 1959, reafirmã unele din prevederile Declaraþiei Universale aDrepturilor Omului, aplicabile copilului. Declaraþia afirmã cã toþi copiii trebuie sã beneficieze de protecþie specialã ºide toate posibilitãþile ºi facilitãþile care sa le permita o dezvoltare normalã ºi sãnãtoasã în condiþii de libertate ºi dem-nitate.

FMIFondul Monetar Internaþional, instituþie specializatã din sistemul Naþiunilor Unite, care urmãreºte promovarea

cooperãrii monetare internaþionale, facilitarea dezvoltãrii comerþului internaþional. România a devenit membrã a FMIdin 1972.

NATOOrganizaþia Tratatului Nord-Atlantic, alianþã cu caracter defensiv, creatã în 1949 la Washington de: SUA,

Marea Britanie, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Canada, Portugalia, Norvegia, Danemarca ºi Islanda.Ulterior, au aderat Turcia, Grecia, RF Germania, Spania. În 1994 NATO a creat un program de cooperare militarã

numit Parteneriatul pentru Pace; prima þarã care a aderat la acesta a fost România. În 1997 NATO s-a lãrgit prin ader-area Poloniei, a Cehiei ºi a Ungariei. În anul 2004 România a devenit membrã NATO.

ONUOrganizaþia Naþiunilor Unite, organizaþie internaþionalã creatã în 1945 prin adoptarea Cartei de la San

Francisco. Principalele obiective ale ONU sunt: menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale; dezvoltarea relaþiiloramicale între naþiuni pe principiul egalitãþii în drepturi ºi al autodeterminãrii; realizarea cooperãrii internaþionale în

plan economic, social ºi umanitar. România a devenit membrã a ONU din 14 decembrie 1955.OSCEOrganizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa a fost instituþionalizatã prin Carta de la Paris pentru o

nouã Europã, în noiembrie 1990. Urmãreºte, cu prioritate: menþinerea securitãþii în Europa, pe baza respectãrii celorzece principii ale dreptului internaþional; respectarea drepturilor omului, a democraþiei ºi a statului de drept. Are unrol important în prevenirea ºi rezolvarea conflictelor pe continentul nostru.

Parlamentul European

Organism parlamentar al Uniunii Europene, grupeazã 626 de deputaþi ai celor 15 state membre. MembriiParlamentului European se reunesc în sesiuni plenare o sãptãmânã pe lunã.



93

PHAREProgram financiar al Uniunii Europene destinat sprijinirii statelor candidate. Fondurile sunt concentrate în

domeniile cheie ale dezvoltãrii, precum învãþãmânt, formare profesionalã, dezvoltarea sectorului privat, protecþiamediului, infrastructura. În perioada 1991 - 1999 România a beneficiat de peste un miliard de euro prin Programul

PHARE.

SAPARDProgram Special de Aderare pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, are rolul de a sprijini þãrile est ºi central

europene în perioada de preaderare în domeniul politicii agricole comune.

UNESCO

Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ºtiinþã ºi Culturã, instituþie specializatã autonomã, creatã în1946. Activitatea este coordonata de Consiliul Economic ºi Social ONU. Cuprinde patru sectoare: educaþie; ºtiinþe nat-urale; ºtiinþe sociale, umanitare ºi culturã; informaþii ºi schimburi internaþionale. România este membrã din anul 1956.

Uniunea EuropeanãUniune politicã, economicã ºi militarã, cuprinde 25 state europene, are sediul la Bruxelles. Creatã iniþial de

ºase state, în 1951 - Belgia, Germania, Franþa, Italia, Luxemburg ºi Olanda - Comunitatea Europeanã s-a extins la

Danemarca, Irlanda ºi Regatul Unit în 1973, Grecia în 1981, Spania ºi Portugalia în 1986. În 1995 Comunitatea,devenita Uniunea Europeanã s-a lãrgit prin aderarea Austriei, a Finlandei, a Suediei. În anul 2004 au mai aderat 10state. România va deveni membrã a Uniunii Europene în anul 2007.

UNICEFForumul Naþiunilor Unite pentru Copii, instituþie specializatã a ONU, se ocupã cu protecþia copiilor din þãrile

în curs de dezvoltare, acordã asistenþã medicalã, hranã, educaþie etc.

AD R E S E D E C O N TA C T

CONSILIUL EUROPEIF - 67075 STRASBOURG CEDEXTel.: 33(0)388412033

Fax: 33(0)388412745E-mail:



94

Website:

CENTRUL DE INFORMARE ºI DOCUMENTARE ALCONSILIULUI EUROPEI LA BUCUREºTI

Str. Alexandru Donici nr. 6,

70224, Bucureºti, sector 2Tel.: 211 68 10Fax: 211 99 97E-mail:Website:

CENTRUL DE INFORMARE PRIVIND DREPTURILE OMULUI

F - 67075 STRASBOURG CEDEXTel.: 33(0)388412024Fax: 33(0)388412704E-mail:Website:

DIRECÞIA DE SPORT A CONSILIULUI EUROPEI

F - 67075 STRASBOURG CEDEXTel.: 33(0)388413307Fax: 33(0)388412755/3783E-mail:Website:

DIRECÞIA PENTRU EDUCAÞIE ºI ÎNVÃÞÃMÂNT SUPERIOR A CONSILIULUI EUROPEI

F - 67075 STRASBOURG - CEDEXFax: 3338841270633388412788Website:

DIRECÞIA GENERALÃ PENTRU EDUCAÞIE ºI CULTURÃSectorul “Multimedia, Culturã, Educaþie ºi Formare”Fax: 32-2 296 69 92E-mail:Website:

DELEGAÞIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA



95

DELEGAÞIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIAB-dul Primãverii nr. 48 A, BucureºtiTel.: 203 54 00

CENTRUL DE INFORMARE AL COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA

Calea Victoriei nr. 88Tel./fax: 315 34 70E-mail:Website:

UNICEF ROMÂNIAStr. Olari nr. 23, sector II 70317, Bucureºti

Tel.: 252 17 51, 252 27 29Fax: 252 57 50E-mail:

COMITETUL NAÞIONAL ROMÂN PENTRU DREPTURILE COPILULUI - CONVENÞIA ONUStr. ºtirbei Vodã nr. 37, sector 1, BucureºtiTel.: 311 33 57, 314 98 15

Fax: 312 31 57

F F F F F F F F F F F F F

BIBLIOGRAFIE

Audigier, François - Concepte de bazã ºi competenþe – cheie ale educaþiei pentru cetãþenie democraticã , ver-

siune în limba francezã, Strasbourg, 25 mai 2000, Consiliul EuropeiLagelée Guy Drepturile omului dosar pedagogic Ghid de predare a drepturilor omului pentru



96

Lagelée, Guy - Drepturile omului – dosar pedagogic, Ghid de predare a drepturilor omului pentruînvãþãmântul secundar 2000, Consiliul Europei

Bârzea, Cezar - E ducaþia pentru cetãþenia democraticã: un proces care se deruleazã pe parcursul întregii vieþi, versiune în limba francezã, Strasbourg, 27 iulie 2000, Consiliul Europei

Duerr, Karlheinz º.a. - Strategii pentru a învãþa cetãþenia democraticã , versiune în limba francezã, Strasbourg,20 iulie 2000, Consiliul Europei

Lador, Ives - Manual pedagogic asupra Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, E.I.P., Geneva,1997

Taylor, Mark - Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului – puncte de plecare pentru profesori ,Departamentul de Comunicare ºi Cercetare, Consiliul Europei, iulie 2000

* * - M anual pentru educaþia privind drepturile omului în rândul tinerilor , Ediþie aConsiliului Europei, octombrie 2002

* * - O E uropã de descoperit , publicatã de Comitetul Miniºtrilor Consiliului Europei, mai1999

* * - Educaþia pentru pace în timpul liber – culegeri de bune practici , versiune în limba

francezã, Fundacia Catalana, Barcelona, Spania, initiative CONNECT* * - Generaþia Integrãrii Europene, Buletin de informare ºi documentare, publicat de

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, 2002

* * - O lume demnã pentru copii, lucrare publicatã de Reprezentanþa UNICEF în România,Sesiunea S pecialã dedicatã Copiilor a Adunãrii Generale a ONU, mai 2002

- Ghid de practici pozitive pentru educaþia copiilor rromi, CRISS, 2003



97



98



99



100



101



102



103



104

Documents

Jocuri de Comunicare Clasa a VIIa