1

MetodeMetode folositefolosite îîn n kinetologiekinetologie

LP_LP_KKSS.8..8.

MetodeMetode de de reeducarereeducare neuromotorieneuromotorie-- ffolosescolosesc informainformaţţii de origine labirinticăii de origine labirintică, ,

muscularămusculară, a, articularărticulară, v, vizuală izuală şşi tactilă cu i tactilă cu scopul reeducării motricităscopul reeducării motricităţţii automate ii automate şşi i reflexe, care preflexe, care participă la comanda articipă la comanda voluntarăvoluntară

2

motricitatea automată motricitatea automată şşi reflexă se i reflexă se manifestă manifestă îîn urma unor programe n urma unor programe neuromotorii predeterminateneuromotorii predeterminate

intrarea unor anumite cantităintrarea unor anumite cantităţţi de i de informainformaţţii proprioceptive declanii proprioceptive declanşşează ează programulprogramul

Reeducarea neuromotorieReeducarea neuromotorie Principiul de bazăPrincipiul de bază: :

urmăreurmăreşşte etapele dezvoltării te etapele dezvoltării ontologice neuromotorie:ontologice neuromotorie:

–– mobilitatemobilitate, , –– stabilitatestabilitate, , –– mobilitatemobilitate controlatcontrolatăă, , –– abilitateabilitate

3

––mobilitateamobilitatea –– reprezintă capaciatatea reprezintă capaciatatea iniiniţţierii ierii şşi executării unor mii executării unor mişşcări cări îîn AM n AM fizilogică fizilogică (modelul (modelul suptului, rostogosuptului, rostogolirea, lirea, postura păpupostura păpuşşii)ii)

–– stabilitateastabilitatea –– capacitatea de mencapacitatea de menţţinere a poziinere a poziţţiilor iilor gravitagravitaţţionale, antigravitaionale, antigravitaţţionale ionale şşi a echilibrului i a echilibrului îîn n pozipoziţţiile de balans (pe genunchi,iile de balans (pe genunchi, şşezând, ezând, ortostatsim)ortostatsim)

4

mobiltatea controlatămobiltatea controlată –– capacitatea de a capacitatea de a executa miexecuta mişşcări cări îîn timpul pozin timpul poziţţiilor de iilor de îîncărcare ncărcare prin greutatea corpului, cu segmentele distale prin greutatea corpului, cu segmentele distale fixe (rotarea capului, trunchiului fixe (rotarea capului, trunchiului îîn jurul axului n jurul axului longitudinal, mers longitudinal, mers îîn patrupedie, mers )n patrupedie, mers )

abilitateaabilitatea –– este cel mai este cel mai îînalt nivel al nalt nivel al contolului motor, reprezincontolului motor, reprezintă capacitatea tă capacitatea individului de a executa cu extremităindividului de a executa cu extremităţţile distile distaalleemimişşcări libere precisecări libere precise, cu scop func, cu scop funcţţional ional (prehensiune)(prehensiune)

5

Metodele reeducării neuromotoriiMetodele reeducării neuromotorii

Se sistematizează Se sistematizează îîn:n:–– analitice: analitice: Kenny, PhelpsKenny, Phelps

–– funcfuncţţionale:ionale: Vojta, Montessori, Tardieu, Vojta, Montessori, Tardieu, PetPetőő, p, pedagogia conductivăedagogia conductivă, integrare , integrare senzorialsenzorialăă (Ayres, TSMT)(Ayres, TSMT)

–– globale:globale: Bobath, Margaret Rood, Bobath, Margaret Rood, BrBrüünnstrom, Frenkel, Temple Faynnstrom, Frenkel, Temple Fay

6

Metoda KennyMetoda Kenny originalitatea metodei constă originalitatea metodei constă îîn n importanimportanţţa a

acordată muacordată muşşchilor antagonichilor antagoniţţti aflati aflaţţi i îîn n spasmspasm

se utilizează se utilizează îîn n paraliziparaliziaa flascflascăă prin leziuni prin leziuni de neuron motor perifericde neuron motor periferic

iniiniţţial a fost utilizat la b.cuial a fost utilizat la b.cu poliomielită poliomielită ((==boalaboala HeineHeine--MedinMedin==inflamainflamaţţia substania substanţţei ei cenucenuşşii a măduvei spinăriiii a măduvei spinării, neuroni motori , neuroni motori din coarnele anterioare)din coarnele anterioare)–– dezechilibrările musculare se produc prin paralizia dezechilibrările musculare se produc prin paralizia

unui m. sau unor grup muscular caracteristic unei unui m. sau unor grup muscular caracteristic unei mimişşcări cotidienecări cotidiene

–– durerea apare pe antagonidurerea apare pe antagonişştii grupului paralizat, tii grupului paralizat, hipertonie, spasm,hipertonie, spasm, tendintendinţţă involuntară a mă involuntară a m.lui .lui de a se contracta de a se contracta şşi scurta, pt.adoptarea unor i scurta, pt.adoptarea unor pozipoziţţii antilagiceii antilagice

–– insuf.respinsuf.resp..

Metoda Kenny Metoda Kenny

Presupune:Presupune:–– pposturarea corectăosturarea corectă a segmentului, pe a segmentului, pe

tot parcursul zilei, prin suluri moi, tot parcursul zilei, prin suluri moi, scripescripeţţi, manuali, manual

–– ttermoterapie localăermoterapie locală–– sstimularea electicătimularea electică a contraca contracţţiei fibrelor iei fibrelor

musculare restantemusculare restante

7

Metoda Kenny Metoda Kenny

SScop:cop:–– rrefacerea imaginii miefacerea imaginii mişşcăriicării ((engrameengrame))

–– rrestabilirea coordonării miestabilirea coordonării mişşcărilorcărilor

–– rrestabilirea miestabilirea mişşcărilor utilitarecărilor utilitare

Metoda PhelphsMetoda Phelphs sse utilizează e utilizează îîn paralizia spastică n paralizia spastică

cerebralăcerebrală Scopul: reeduScopul: reeducarea analitică a mucarea analitică a muşşchilor chilor

afectaafectaţţi, i, cu urmărirea progresului realizatcu urmărirea progresului realizat

Metoda respectă principiul progresivităMetoda respectă principiul progresivităţţii ii efortului: ex simpleefortului: ex simple-- compuse, nr. compuse, nr. aarticularticulaţţiilor, AM, iilor, AM, duratădurată

8

Metoda PhelphsMetoda Phelphs stimularea contracstimularea contracţţiei musculare se iei musculare se

realizează inirealizează iniţţial prin ial prin mimişşcări pasivecări pasive, apoi , apoi active asistate, active libere, active cu Ractive asistate, active libere, active cu R

pozipoziţţii cu bază largă de susii cu bază largă de susţţinereinere

mobilizările trebuie să fie lentemobilizările trebuie să fie lente, ritmice, , ritmice, perfect simetriceperfect simetrice şşi alese din grupul i alese din grupul mimişşcărilor comunecărilor comune, utilizate , utilizate îîn activităn activităţţile ile curentecurente

Metoda PhelphsMetoda Phelphs Phelps susPhelps susţţine că miine că mişşcarea reciprocă carea reciprocă

voluntară poate fi voluntară poate fi îînvănvăţţată prin miată prin mişşcări cări pasive repetate pasive repetate îîn mod reciprocn mod reciproc ddeci, eci, proprioceppropriocepţţia normală a membrului ia normală a membrului sănătossănătos influeninfluenţţează favorabil ează favorabil şşi i induce induce o mio mişşcare normală a membrului lezatcare normală a membrului lezat

9

meloterapia & ortezemeloterapia & orteze

oo şşedinedinţţă executată la două zile are ă executată la două zile are eficieneficienţţă maximăă maximă

Metoda Metoda VOJTAVOJTA

Prof. Dr. VProf. Dr. Vááclav Vojta (1917 clav Vojta (1917 –– 22000000) ) neuropsihiatruneuropsihiatru

10

Metoda Metoda VVojtaojta autorul considerăautorul consideră, , că că îîn tratamentul n tratamentul

sechelelor motorii ale encefalopatiilor sechelelor motorii ale encefalopatiilor infantile infantile un rol important un rol important îîl au primele l au primele mimişşcări din evolucări din evoluţţia neuromotorie: ia neuromotorie: rostogolirea rostogolirea şşi târâreai târârea

aceste miaceste mişşcări pot fi stimulate prin cări pot fi stimulate prin exercitarea unor exercitarea unor „„puncte cheie (principale)puncte cheie (principale)””şşi i „„puncte auxiliare (secundare)puncte auxiliare (secundare)”” localizate localizate pe corpul pacientuluipe corpul pacientului

Metoda VojtaMetoda Vojta

11

Puncte de stimulare Vojta Puncte de stimulare Vojta MS:MS:

–– Puncte cheie: condPuncte cheie: condil humeral intern, il humeral intern, apofiza apofiza stiloidă stiloidă a a radiradiusuluiusului

–– Puncte auxiliare : extePuncte auxiliare : extermitatea anterioară rmitatea anterioară la la acromion, margineacromion, margine medială medială la la omoplatomoplat

MI:MI:–– Puncte cheie: condil femural intern, calcaneuPuncte cheie: condil femural intern, calcaneu–– Puncte auxiliare :cap femural Puncte auxiliare :cap femural îîn plica inghinalăn plica inghinală, ,

marginea posterioară marginea posterioară al al trohantertrohanteruluiului maremare

C. C. îîn DV., se n DV., se acacţţionează asupra acestor ionează asupra acestor punctepuncte impulsionând miimpulsionând mişşcările de târâre cările de târâre şşi i rostogolirerostogolire

îîn primul stadiu se pretinde o n primul stadiu se pretinde o mimişşcare care homolateralăhomolaterală, ob, obţţinută prin stimularea inută prin stimularea punctelor cheiepunctelor cheie

îîn stadiul al doilea se execută n stadiul al doilea se execută târârea târârea heterolateralăheterolaterală

apoi apoi mimişşcările de rostogolirecările de rostogolire

12

Metoda VojtaMetoda Vojta - Kt. poziţioneză capul, apoi acţioneză asupra punctelor

13

Metoda VojtaMetoda Vojta

târârea reflexătârârea reflexă este o schemă de este o schemă de mimişşcare, care cuprinde componentele care, care cuprinde componentele importante ale locomoimportante ale locomoţţiei:iei:

1.1. direcdirecţţionarea anumitelor poziionarea anumitelor poziţţii ii 2.2. opunere de rezistenopunere de rezistenţţăă3.3. mobilizarea/mimobilizarea/mişşcarea voluntară carea voluntară şşi progresivă a MS i progresivă a MS şşi i

MIMI

-- cu aceste lucruri cu aceste lucruri îîndeplinendeplineşşte târârea reflexă te târârea reflexă schema de bază a locomoschema de bază a locomoţţieiiei

MetodaMetoda VojtaVojta

14

Scopurile metodei VojtaScopurile metodei Vojta

Activizarea musculaturii: Activizarea musculaturii: –– pt. mipt. mişşcările MS cările MS şşi MI, sprijin, i MI, sprijin,

ortostatism, prehensiune, mers, ortostatism, prehensiune, mers, –– musculatura respiratorie, planmusculatura respiratorie, planşşeului eului

pelvinpelvin–– musculatura vezicii, musculatura vezicii, –– m. pt.mim. pt.mişşcări de degluticări de deglutiţţieie–– m. pt. mim. pt. mişşcări ale globului ocularcări ale globului ocular, etc., etc.

Metoda VojtaMetoda Vojta

poate fi utilizat la noupoate fi utilizat la nou--născunăscuţţi, copii i, copii mici mici şşi la aduli la adulţţi i –– pt.prevenirea pt.prevenirea şşi i tratarea gretratarea greşşelilor de mielilor de mişşcarecare

îîn dezvoltare neuromotorie n dezvoltare neuromotorie sechelarăsechelară, t, tulburări cerebraleulburări cerebrale, d, după upă AVC, tuAVC, tulburări de statică vertebralălburări de statică vertebrală, , etc.etc.

15

Metoda Tardieu Metoda Tardieu se bazează pe observase bazează pe observaţţia inventatorului, ia inventatorului,

potrivit căreiapotrivit căreia, r, reeducarea neuromotorie se eeducarea neuromotorie se realizeză prin realizeză prin îînvănvăţţarea miarea mişşcărilor pe care cărilor pe care individul le foloseindividul le foloseşşte te îîn activităn activităţţile obiile obişşnuitenuite

scopul: scopul: transformarea unui infirm transformarea unui infirm îîntrntr--un un individ independentindivid independent

metoda este mai ales un mijloc de educametoda este mai ales un mijloc de educaţţie, ie, care care îîşşi propune adaptarea leziunilor i propune adaptarea leziunilor existente la condiexistente la condiţţii de viaii de viaţţă acceptabilăă acceptabilă

se aplică se aplică îîn infirmitate motorie cerebrală n infirmitate motorie cerebrală (I.M.C.)(I.M.C.)

IMC.IMC.se caracterizează printrse caracterizează printr--o:o: paralizie (diplegie, hemiplegie sau tetraplegie), paralizie (diplegie, hemiplegie sau tetraplegie), mimişşcări involuntare cări involuntare şşi anormale, i anormale, o pierdere a echilibrului, o pierdere a echilibrului, o abseno absenţţă a coordonării ă a coordonării îîn min mişşcări cări şşi i uneori prin tulburări neurologiceuneori prin tulburări neurologice, s, senzitive, senzorienzitive, senzoriale, ale,

mintale sau nervoase (tulbumintale sau nervoase (tulburări de auzrări de auz, crize de , crize de epilepsie) epilepsie)

gradul de incapacitate este extrem de variabil gradul de incapacitate este extrem de variabil şşi merge i merge de la o ude la o uşşoară neoară neîîndemânare ndemânare şşi mii mişşcări stângace cări stângace îîn n mers până la o imobilitate completă mers până la o imobilitate completă

Boala Little

16

Metoda Tardieu Metoda Tardieu Obiective:Obiective:

–– inducerea relaxării prin eliberarea de fricăinducerea relaxării prin eliberarea de frică, , p.tb.p.tb.să dobândească să dobândească îîncredere ncredere îîn forn forţţele ele proprii proprii şşi săi să--şşi dezvolte reaci dezvolte reacţţiile de echilibru, iile de echilibru, adoptarea posturilor reflexadoptarea posturilor reflex--inhibitoriiinhibitorii

–– reeducarea mireeducarea mişşcărilorcărilor, f, folosind utilaje olosind utilaje adaptate activităadaptate activităţţilor cotidiene ilor cotidiene şşi i profesionale (ADL, autoprofesionale (ADL, autoîîngrijire,educative, ngrijire,educative, recreative, recreative, şşcolare, profesionale) colare, profesionale)

Metoda PetMetoda Petőő

Medicul PetMedicul Petőő AndrAndráás, s, inventatorul considerăinventatorul consideră, , că că reeducarea neuromotorie nu depinde de FM reeducarea neuromotorie nu depinde de FM

programul de exerciprogramul de exerciţţii urmeză schema miii urmeză schema mişşcării cării neuromotorii neuromotorii şşi cuprinde: i cuprinde: –– controlul capului controlul capului şşi corpului, i corpului, –– coordonarea simetrică coordonarea simetrică şşi asimetrică i asimetrică

este indicată copiilor peste este indicată copiilor peste 3 ani cu paralizii 3 ani cu paralizii spastice cerebrale spastice cerebrale

17

Paralizia cerebrală Paralizia cerebrală (CP) (CP) = = cerebral palsycerebral palsy

este o tulburare cronică de postură este o tulburare cronică de postură şşi de i de mimişşcare provocată de leziunea care provocată de leziunea sistemului sistemului nervos centralnervos central

constă constă îîn min mişşcări reflexe involuntare cări reflexe involuntare şşi i contraccontracţţii (sii (spasme) muscpasme) musculare care pot ulare care pot afecta o regiune, juafecta o regiune, jumătate de corp sau mătate de corp sau corpul corpul îîn totalitaten totalitate

o serie de afeco serie de afecţţiuni ca retardarea mintalăiuni ca retardarea mintală, , crizele convulsive sau disfunccrizele convulsive sau disfuncţţii vizuale ii vizuale şşi i auditive sunt frecvent asociate cu paralizia auditive sunt frecvent asociate cu paralizia cerebralăcerebrală

Metoda PetMetoda Petőő

IndicaIndicaţţii metodice:ii metodice: grupuri de 10grupuri de 10--22 de22 de p p.. se execută numai se execută numai mimişşcări activecări active la la

comandă comandă şşi corectate de KT.i corectate de KT. se se îîncepe cu mincepe cu mişşcări cări globaleglobale, i, iar ar

după o perioadă după o perioadă îîndelungată se ndelungată se execută miexecută mişşcări cări analiticeanalitice, c, care are solicită o coordonare solicită o coordonare şşi finei fineţţee

18

Metoda PetMetoda Petőő pregătirile ptpregătirile pt. ADL. . ADL. îîncepe din DD, pozincepe din DD, poziţţia ia

şşezând, p. ezând, p. executând miexecutând mişşcări simetrice cări simetrice şşi i asimetrice ale MSasimetrice ale MS., ., cu sau fără presiunecu sau fără presiune

îîn etapa următoare n etapa următoare îînvanvaţţă ă menmenţţinerea inerea echilibruluiechilibrului din poz.din poz.şşezând, ezând, mobilizând MS mobilizând MS şşi i trunchiul trunchiul îîn toate direcn toate direcţţiileiile

apoi apoi îînsunsuţţeeşşte poz.te poz.şşezând, cu MI sprijinite pe ezând, cu MI sprijinite pe podea (mipodea (mişşcările cările îînaintenainte--îînapoi, lateral napoi, lateral drepatadrepata--stânga)stânga)

repetări repetări & fotolii rulante, balansoare, cârje & fotolii rulante, balansoare, cârje

Metoda MontessoriMetoda Montessori

Maria Maria Montessori Montessori (1870(1870-- 1952)1952)

19

Metoda Montessori Metoda Montessori

„„ajutăajută--mămă, c, ca să fac singura să fac singur!!””

Principii de bazăPrincipii de bază: : observaobservaţţia, mia, mediul ediul pregătit pregătit şşi libertate individualăi libertate individuală

Kt. tKt. tb.b.să cunoască pragul de să cunoască pragul de intervenintervenţţie, nie, nevoile fiecărui copilevoile fiecărui copil

BibliografieBibliografie BarbuBarbu--PetruPetruţţ, G. (, G. (2009)2009) Copilul Copilul şşi motricitatea. Cluji motricitatea. Cluj--

Napoca: Napoca: Ed. Ed. CordunCordun, M. (1999). , M. (1999). KinetologieKinetologie medicalmedicalăă.. BucureBucureşşti: ti:

Ed. AXA 385Ed. AXA 385--387;394387;394--397;397; PPáásztai, Z. (2004). sztai, Z. (2004). Kinetoterapie Kinetoterapie îîn neuropediatrien neuropediatrie. .

Oradea: Ed.ARIONDA. 205Oradea: Ed.ARIONDA. 205--210;210;