Click here to load reader

Lecturile scolarului. Clasa a 4-a scolarului. Clasa a 4-a - Alexandra... Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba rom6ni aparfin Editurii Steaua Nordului. Reproducerea integrali

  • View
    34

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Lecturile scolarului. Clasa a 4-a scolarului. Clasa a 4-a - Alexandra... Toate drepturile asupra...

  • ALEXANDRA EFRIM

    CLASA a IV-a

    Bucuregti - 2016

  • Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba rom6ni aparfin Editurii Steaua Nordului.

    Reproducerea integrali sau parfiali sub orice formi a textului din aceasti carte este posibili numai cu acordul

    prealabil al Editurii Steaua Nordului.

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei Lecturile gcolarului : clasa a IV-a. - Bucuregti : Steaua Nordului, zot6

    ISBN 978-606-511-490-6

    82-822=t35.1

    EOITURA STEAUANORDULUI

    Pentru oferta editoriali completi: www. steauanordului. ro

    ISBN: 978'5()6'5rl'490'6

    Cogarul .........24

    Mamamea.........

    GEORGE TOPARGEANU

    ..........................40

    Rapsodii de toamni ......,,,.43 Leuldeghizat ................51 Bivolul gi cotofana........ 53

    Copertii: Redactor:

    Corecturi: Ilustra$e:

    Art Director:

    Boris Stoilov Alexandra Efrim Ionu! Dumitru Pixel Image Titel Baldo

    40

    GRIGORE AI,EXANI'NESCU ....... Dreptatea leului ............... Ciinele gi cifeluI................

    57

  • EMILGARLEANU

    ............120

    HECTORHENRTMALOT .................141

    osoaRwrLDE......... Printul fericit .................218

    PETREGHEI.MEZ O poveste adevirati......... .................232 Scrisoare invi{itorului meu ............235

    MIHAI EMINESGU.......... Fit-Frumos din lacrimi.. ....240

    267

    ION fDFAN':A ...286 MoglonRoati giVodiCuza .............287

    Amintiri din copilirie, Amintiri din copilirie,

    DA.I\IIELDEFOE

    PredaBuzescu ........... ...................................... 385 2aaVASII,EAI,ECSANI'RI

    $TEFANOCTAVIANTOSIF

  • EDMONDO DE AMICIS

    Cunoscut scriitor gi publicist italian, Edmondo de Amicis s-a remarcat prin opere ca:' ,,Cinematograful cerebral", ,,Romanul unui invil5tor", in care a abordat cAteva teme sociale gi educative, reprezentative ale epocii in care a trf,it.

    Opera cea mai indrlgit[ de copii - ,,Cuore - inimd de copil" - este ilustrativi tocmai datoritf, povegtilor care prezinti dragostea pirinteasci, pentru oamenii necijili, dar gi pentru cei care sunt aproape de suflet, la bine gi la greu - prietenii adevirali.

    CUORE . INTJVTA DE COPIT - Prima zi de scoali -

    Luni,77

    zi este prima zi de gcoal5. Parci a fost un vis vacanla de trei luni petrecuti Ia 1arf,! Mama m-a luat de minf, de diminea!f,, sI mi inscrie la $coala Baretti in clasa a treia

    primarf,, dar pe mine nu prea mi trlgea inima si merg, cici gindul imi rimf,sese la vacan![. Pe strizi erau numai copii; cele douf, libririi din orag erau pline de pirinli care cumpirau

    EDMONDO DEAM'CIs

    ghiozdane, penare sau caiete, in timp ce in fala intririi gcolii rra at6.ta puhoi de lume, ci portarul gi jandarmul de-abia reu;eau se line lucrurile in buni orinduialf,.

    Chiar ldngl poarte, cineva m-a atins pe umdr: era fostul rneu inv5litor dintr-a doua, tot cu pf,rul lui rogcat, ciufulit, t'are mi-a zis, pe un ton vesel, ca de obicei:

    - Enrico, deci aga, n-o si ne mai vedem? Asta gtiam gi eu prea bine. insi acele cuvinte m-au durut.

    Am reugit sd intr5m pind la urmi. Domni, doamne, fernei obisnuite, muncitori, ofl1eri, bunici, servitoare - flecare cu c'opiii de mdnl gi cu diplomele de promovare la ei - umpleau lrolul de la intrare gi scirile, ficdnd un tiriboi de parcf, se inghesuiau si vadi vreo piesi. Cu plf,cere am revizut acea sali mare de la parter gi ugile celor gapte clase, unde imi petrecusem cei trei ani de gcoal5. Era gloatd mare, iar irrvilf,toarele umblau de colo-colo. invSlitoarea mea din clasa intii m-a salutat din uga clasei sale gi mi-a zis:

    - Enrico, anul ista o sf, te duci la etaj; nici micar n-o si te rnai vf,d in pauzS! - gi m-a privit cu tristete.

    Directorul avea in preajmS pe mamele ingrijorate din cauzi ci pentru copiii lor nu mai rimiseseri locuri gi mi s-a parut ci barba ii mai incirunfise pulin fate de anul trecut. Am recunoscut pe unii dintre copii, cale acum crescuseri sau se ingrigaser5. La parter, unde se ficuseri repartiliile, unii r'opii de clasa intii nu voiau cu nici un chip si intre in clase ;i se impingeau ca nigte mSgirugi, de era nevoie si f,e tragi t:u for[a iniuntru; iar unii plecau din binci; altii, vezandu-se lisa;i singuri, se puneau pe pl6ns, iar pirinlii trebuiau s6 se intoarci, si-i impace gi s[-i dojeneascf,. invildtoarele nu mai iitiau ce si se faci.

    Fratele meu mai mic a ajuns la clasa invdlitoarei Delcati; eu, la domnul Perboni, sus, la etajul intii. La ora 1o.oo, toti r,levii erau in clase, cincizeci qi patru cu togii, dar doar weo 15 sun L6 dintre colegii mei dintrra doua, printre care gi Derossi, ('are nu luase decdt premiul intii pdni atunci. insi gcoala mi s-a pirut atat de mic5, r5.mas cum eram cu gAndul la munlii irrrpadurili unde imi petrecusem toata vara! gi iarisi mi

  • LECTURT LE TCOLARULUI

    g6ndeam la invilf,torul meu dintr-a doua, care era aga bun cu noi, ne f[cea tot timpul si ridem. $i unde mai pui cf, era gi mic de ind[ime, de ziceai ci este coleg cu noi. imi pirea tare riu ci nu-l aveam atunci alituri, cu pdrul lui roqcat gi ciufulit.

    invilitorul nostru este inalt, are un pf,r grizonat lf,sat sf, creascl lung gi nu poart[ barb5, iar pe frunte i-a rimas o cutf, addncf,; are o voce groasi gi ne privegte fix, pe unul cdte unul, de parci wea sd nE citeaici sufletele; 9i nu rAde deloc. imi spuneam in sinea mea: 'Asta e prima zi. Inci nou[ luni. Si vezi cite teme, cdte examene, cAte bf,tf,i de cap!". imi ff,cea bine si vorbesc cu mama gi, bucuros cf, o v[d la ugd, am alergat sf,-i sirut mAna. Ea mi-a zis:

    - Curaj, Enrico! O s[inv5!5m amdndoi. $i m-am iirtors acasi fericit. Dar nu-l mai aveam pe

    invf,litorul meu, cu surAsul lui blAnd gi vesel, 9i gcoala nu mi se mai pf,rea aqa de frumoasi ca inainte.

    12 l3

    EDMONDO DEAM'CIs

    Se bucuri biiatul de inceperea noului an gcolar? Pe cine intilnegte la poarta gcolii Enrico? Ce-l intristeazi pe biiat? Cum il glsegte b[iatul pe dasc5lul cel nou? Cine l-a incurajat pe biiat? Explicali ce inlelegegi din declaratia bliatului:

    "$i m-am intors acasd fericit. Dar nu-l mai aveam pe tnvd[dtorul meu, cu sur2sul lui bl6nd gi vesel, gi gcoala nu mi se mai p dre a a; a de frumo as d ca inainte " 7

    PlecAnd de la afirmalia,,invifitorul care ajuti pe copil si atingl obiectul dorin[elor sale, care-i procuri zilnic pl5cerea biruinfei, care il incurajeazd c0nd intdmpini unele greut5li, ii aratf, simpatie in momentul cind ob,tine o izbAndl va fi neapirat privit cu plicere. $i daci prxtarea i-e pururea in raport cu principiile, va fi iubit", alcltuili o compunere in care s[ descrieli cum vede$ voi inv5ldtorul ideal.

    1.

    2.

    3. 4. 5. 6-

  • LECTURILE

    'COLARULUI

    Virgilius Justin Capri a fost un inventator, profesor 9i inginer romAn care a inventat mai multe vehicule cu consum redus de combustibil.

    A primit diferite distinclii gi premii de anverguri precum: Premiul Arca, Premiul Ifla Eco pentru cea mai buni invenlie ecologici (triciclu electric sau hibrid, impreuni cu Marian Velcea), diploma Eureca Gold Medal pentru acelagi aparat, diploma Salonului Internalional de Invenlii de la Geneva gi multe altele.

    incl de mic copil preocupirile legate de gtiinli au inceput si se contureze. in timpul gcolii primare igi cioplegte singur nigte pipugi de lemn, le plaseazi pe un disc, pundpdu-le in migcare cu ajutorul rolilor dinlate de la un ceas stricat. Numegte lucrarea "Hora pipugilor de lemn". Principala ocupalie era si construiasci tractorage, cisule din nisip, avioane din lemn, diferite maginute cu motorage de ceas gi ii pl5cea si stea de vorbi cu bdtrAni 9i oameni marginalizagi.

    Mai tdrziu, flind elev de liceu, in primul ciclu, meqtereqte un motor care pornea la o simplf, comandd ver6aH. incurajat de reacgia profesorilor, tAn5rul va concretiza aceasti idee intr- un dispozitiv simplu, ce permitea deschiderea unui garaj de la distanli. in 1956, dupi o idee nistrugnicd din timpul stagiului militar, concepe primul aparat individual de zbor: renumitul ,,rucsac zbur5tor". ldeea se materializeaz[, f,ind transmisf, tocmai in SUA, unde va fi brevetati gapte ani mai tArziu de citre americanii Wendell Moore, Cecil Martin gi Robert Cumings.

    14

    EDMONDO DEAMICIS

    A. Tema de gnrp implicd participarea tuturor elevilor sau copiilor, sub indrumarea invilitorului sau pdrintelui B. Dezbateri gi transfer de cunogtinle intre elevi.

    ixvAlAroBul NorrBU Marfl t8

    ffitX I diminegti mi-a pl[cut gi de noul nostru invdfitor. NIPA? AgteptAndu-ne pe toli s[ intrim, el se agezase dejar*ir*x la catedri, iar din cdnd in cdnd in pragul ugii apirea vreunul dintre elevii lui de anul trecut, pentru a_l siluta. in trecere, se aritau in cadrul ugii 9i spuneau: ,,Bunt ziua, ciomnule invdlitor!" sau,,Buni ziua, domnule perboni!,,; unii intrau, ii strdngeau mdna, apoi plecau in grabf,. . - Se -vedea

    cI lineau la el gi cE ar fi wut sf, le mai fle inv[1dtor.

    intindeau, dar nu igi ridica ochii citre nici unul gi de flecare dati rimdnea serios.

    Cuta de pe frunte ii iegea in evidenli aga cum stf,tea, cu fala indreptati spre fereastrE, privind acoperigul .as"i d" peste drum, gi pirea cf,, in loc sd se bucure de acele saluturi, ele ii provocau suferinld

    Dupi aceea s-a uitat la noi cu atenfie, ludndu-ne pe fiecare in parte. Cind a inceput sE dicteze, a coborAt de li catedr5 pcntru a se plimba printre bdnci gi, vf,zind un biiat cu fata plini de bigicufe mici, rogii, s-a oprit din dictat, l-a luat de h{rbie gi l-a privit, apoi l-a intrebat ce are gi i-a pus palma pe f runte, sd vadl dacd are temperaturi.

Search related