Descrierea CIP a Bibliotecii Nalioaale a RominieiPlq Jos€p

No.pte de primdvarvJosep Pla ;trad.: Aoca B[rbulescu 9i Joan Llinds Suau, -Bucuregti:RAO Intematiotral Publishing Company, 2008

rsBN 978-973-l 03-710-3

I. Blrbulescu, Arcall. Llinds Suau, Joan (tad,)

421.134.2-31-135.1

Traducerea acestei lucrtrri s-a f6cutcu sprijinul Institutului Ramon Llull

Lttt ii'#'u"uu.qo I 4l!r. orr.d

RAO IntematioDal Publishing CompanyGrupul Edilorial RAO

Str. Turda I l?-l19, Bucur6sti, ROMANIAwww.mobooks.com

wvw,iao.to

JOSEP PLANocturt de pim&cro

O Heirs ofJosep Pla, 1953

Toate dEpturile tazervatc

Traducer€ din lirnba cstalsdANCA BARBULESCUJOAN LLINAS SUAU

Ilwtralia coperleitules-Alexardre Criin

Fin de nuper

O RAO Intem.tional Publbhing Compmy, 200?pentru versiutrclh limb6 rometltr

,aa

Cuprins

IilIIIry

VIVIIuIIIxXXIx

15

273342

7784

iurie 2008

ISBN 97t-973- 103-71G3

..... 163

xxxx........... ................................... 24t

xl,r ................... ................................. 253

xxvl[....

Nu s-ar fi putut dori o weme mai buni penhu a-i invitape oameni si iasi din case. Iama este atet de lung[ gi de

neplicut6 in lara aceasta! Noaptea ce mai pirea de pe altiilume; era de o suavitate uimitoare, de un calm extatic; o

noapte in care sA te bucuri de viali fiindcd simti vantul pe

fald 9i pe piele. Mullimea de stele era fascinantd, pe o boltd

cereasci de o obscuritate albdstrie gi profundd. Confastulcu a$ezarea omeneasci ce se intindea inainte, dezorgani-

zatA Si haoticd, cu strizi shimte, case qi copaci, 9i stelele

de pe cer atit de scdnteietoare, era izbitor. Cerul instelat

esie cea mai mare minune pe car€ o pot contempla ochiinogtri. Mai mult, este o minune curate, departe de patimile

omeneqti, neintinatd de nimic.Doctorul Torrent, care era medicul cu cea mai num6-

roasi clienteli din localitate, un domn de in6ltime medie,

corpolent, purta in seara aceea hainl neagri, cu guler tare

gi cravatd albastri cu puncte albe, plldrie inalti neagri qi

pantofi admirabil lustruiti. Avea capul pulin cam mare, cuo pieptiinituri impecabili, o urmd de gugi 9i o fa16 bir-bieritd perfect, mai degrabi lati. Era un blrbat din aceia

)(LvxLVr ................. ............................. 278

............308LI

8 a losepPla

care inspird incredere iristantaneu, fhrd si aibi nevoie sispuni weun cuvint sau sd faci weun gest ca s-o merite.Primul lucru la care se gdndi cdnd pleci fu cd mai era multpani la ora petrecerii, ata ci putea si mearge IIri grabi.in acel moment, agadar, pdgea incet, cu mersul lui greoi

9i legdnat gi fuma in tihnd un trabuc. Ldsa o impresie maidegrabd anacronicd, dar de un anacronism generic, adicimai degrabi etem.

Era zece qi jumitate seara fi doctorul se indrepta spredomiciliul particular al domnului Tomas Poch, directoradministrativ al frmei Hijos de Ran6n Poch, Banqueros,care organizase o peaecere. Zona unde se afla casa ban-cherului era oarecum excentrici iar strdzile pe care heceaerau complet pustii.

,,La Fontclara, cAnd vine wemea bund - se gdndeadoctorul Torrent -, oamenii au obiceiul ca dupi cini siiasi la aer in fap casei, dar obiceiul acesta se supune, camai toati viala noastri sociali, unor tradilii de neclintit.Noaptea este intr-adev6r magnifici pentru o iegire la aer,dar, din aceleaqi motive pentru care ni s-ar pdrea insolit s6facem focul in sobd sau in vatrd inainte de Noaptea Tutu-ror Sfinlilorr - inainte de serbltofiea aceasta ne deranjeazdfocul chiar dacd ar crdpa pietrele de frig -, nu se cade s6incepi sd iegi la aer inainte de Sf:intul Ioan din iunid,oricat de indbugitoare ar fi vremea 9i oricit de incomode arfi casele. Este o fara bitran6. Iar linigtea din Fontclara parede nepdtruns, deqi, pe mdsuri ce ne apropiem de livezilede la marginea oragului, cele care dau spre riu, incepe sise audi zgomotul surd gi monoton pe care il fac broaqtelein cilduri. Este un zgomot foarte cenugiu, dar mie imi

I ln calendarul catolic. Ziua Tururor Sfinlilor este pe I noi€mbrie (n.tr.)I 24 iunie. natrerea Smntului loan Botezdtorul (n.n )

NOAPTEDEPNMAUARA I 9

place, pentru cd mi se pare cd vine tocmai din a&incurile

biologiei."Strada se stricase gi in locul ei se intindea un teren

l[sat in paragini Si un drum plin de praf, mdrginit de micilivezi din carc se ridica un iz de pdmdnt proaspit udat 9i

de legume proaspete. Calmul deplin pdrea leginat de zgo-

motul broaStelor din imprejurimi. Doctorul Torrent pdrea

sA savureze atmosfera, igi relui mersul incet. Mai intdlnea

din loc in loc cite un stalp cu felinar 9i bec. De fiecare

date cand trecea prin dreptul uneia din petele de lumind

electricd gdlbuie qi slabd, pielea felei sale, rozalie 9i intin-si, qi pantofii atAt de lustruili cepdtau o strilucire nu prea

obiqnuite in Fontclaxa. Mai ales scarfeitul pantofilor era ti-pic pentru Barcelona - ca la iesirea de la un spectacol sau

de la un concert.

Doctorul Torrent inainta, pas cu pas, lisa in urmi cAte

un norigor de fum intermitent fi privea spre cer. La un rno-

ment dat se opri 9i iqi fixi ochii pe o stea din constelalia

Arcturus, care strAlucea ca un diamant albesFui $i rece lastinga Ursei Mari - la aceeagi distanld aparentd la care se

gisegte 9i Steaua Polar6, dar la stiinga. Privirea ii rimase

fermecate; stranse intre dinli trabucul, care i se ridicd mai

sus de nas. Privi indelung steaua. Apoi aplecd pulin capul

gi igi aduse mina intinsd in cimpul vizual. Pe inelar purta

un inel cu un briliant mic, a cdrui sclipire lSsa sA se vadlpe fala lui o expresie de mullumire sufleteascd. Privi dinnou steaua, apoi spuse incet, cu un zdmbet slab:

- Au aceeagi strilucire.. . brm!

igi relui mersul (cu acelagi pas lent) 9i, tr€cend de

ugoara cotituri pe care o ftcea drumul, descoperi aspectul

desuet al locuinlei domnului Poch in seara aceea: po4ile

mari ale casei, larg deschise, rispindeau o lumini vie, ca

ti balustrada gi ferestrele de la primul etaj. in lntunericul

l0 a lorepPla

$i singuetatea locului, petele acestea de lumind aveauun efect surprinzitor. Doctorul Torrent, care trecuse peacolo de atiitea ori, la orice ord din zi gi din noapte, igidiidu seama cd nu ddduse niciodatl mare atenlie caseidomnului bancher Poch. Lumina puternicd ce venea prinfereshele casei il ajuti s6-9i faci o impresie despre cl6dire.I se pdru ci propo4iile erau foarte potrivite, de un echili-bru odihnitor gi foarte firesc. (Doctorului Tonent niciodatdnu-i pldcuseri lucrurile 9i oamenii originali; il speriau,oarecum. Pentru el, scopul oricirui efort individual saucolectiv era atingerea unui punct de normalizare, cu altecuvinte de claritate, de ordine, de utilitate. pentru el ceeace numim indeobgte inteligenli era o pur6 abstracri€, carenu avea nimic de a face nici cu birbalii, nici cu femeile,nici cu vreo nanifestare a naturii umane. Efortul de nor-malizare era o consecinJi a egoismului omenesc, creatoral experienlei ti al calculului - cu alte cuvinte al istelimii.)Casa domnului Poch era probabil o fosti rzasral care mult6weme fusese izolati de celelalte ageziri - o masia in afarapo4ilor oragului - 9i care ajunsese si facd parte cat de catdin nucleul urbanizat la jumitatea secolului trecut, candFontclara igi incepuse discreta dezvoltare. De fapt incemai pAstra un aspect de masia, in pofida micilor modi-ficdri aduse faladei 9i a construcliilor care i se adiugaseripe laturi, ale cdror acoperiguri serveau drept terase, spaliideschise qi superbe.

in timp ce o privea, fumdnd pe indelete, i se pdru c6or5cdihrl broagtelor se auzea tot mai tare, iar zgomotulsacadat, dar continuu, atat de tipic pentru o vreme c6l-duroasi, ii lntiri impresia cd se afla in fala, unei masia

I Castr lirdneascr, de piatd, de dimensiuni mari, izolati de celelalte aqeztriti inconjumti de terenuri (n.tr.)

NOAPIE DE PRIMAUARA ' 11

incluse in urbanizarea fontclareani, cum spune publi-catia locali. Nu pentru a crede cd domnul Poch aprecia

farmecul magmei aceleia biologice zgomotoase si dense.

Faptul arita doar cd bancherul dispunea de api din belgug,

de o grldini ricoroasi 9i de o livadd intinsi 9i bine irigatd.

in schimb, doctorul Torrent, care era un spidt sensibit la

orice avea aer de ora$ 9i un adept al ideii ci toate lucruriletrebuiau se capete, sistematic, un aspect curgitor gi plicut,perea incantat de broagtele bancherului gi de zgomotul

surd pe careJ flceau. Credea cd orice lucru sti bine inmediul seu ti cd broaqtele, in mediul rural, sunt o rninune.

Dimpotrivd, considera cd in cenhele urbane de o anume

importarld nu trebuie si se audi nici brotaci, nici broagte,

nici alte prezenle zoologice aberante. Uneori, in Bar-celona, fiind in viziti la prieteni care locuiau pe strizileMallorca sau Muntaner auzea cintind c6te un cocog princdte un balcon sau pe cite o terasd, fapt care il flcea s6-9i

exprime impresia de surprizi neplicutd 9i protestul fermgi clar.,,Fiecare lucru la locul sdul" spunea el cu o faldintunecatd gi o posturd severi, facAnd un gest ca $i cum

ar fi vnrt s6-gi scutue haina. in schimb, broastele pe care

le auzea acolo le considera un omament muzical perfect

adecvat, mai ales ci igi amintea cE erau de nedespi4it de

un bazin mare pe care-l folosea bancherul pentru a uda olivadd aflatd la mai bine de patru sute de metri de casi gi

care dddea o recolti bogat6.

Astfel ajunse la uga casei. Intri. Parterul pdstra toatisavoarea unei masia din vremurile bune - ceea ce pe lanoi inseamnd secolul al XVII-lea -, clddiri masive, cuparter 9i doui etaje, spalioase, cu acoperigurile foarte

asculite $i cu burlane sub acoperig, frcute din ligle su-prapuse, c:ue par create special pentru cuiburile rAndu-

nelelor. La primul nivel al fatadei po4ile erau ample $i

l2a losep PIa

elegante, iar de o parte 9i de alta erau doud ferestre zibre-lite sever. Partea centrald a primului etaj trecuse printr-omodificare care sirea in ochi. ln planul faladei se des-

chiseserd arcade rotunde, legate la bazd. de la un capdt

la altul de o balusnadl industrialS, greoaie gi inutild -luati din catalog - care, sincer vorbind, ficea o notd dis-

cordanti cu funclionalismul strict al scheletului vechi.

Renovarea aceasta ciudate fusese o gregeali; doctorulTorrent o considera o lucrare de mentuiah, dar in fond ointelegea gi o aproba, deoarece pentru el viala igienici era

importanti, fi influenla fenomenelor naturale - soarele, de

exemplu - asupra naturii umane era pozitivi gi neindoiel-

nic6. ,,Au vrut si aib6 soare 9i au fdcut arcada... Bine au

f6cut!" spuse doctorul scuturand pulin scrum din fiabuc.in partea de sus, la etajul al doilea, iegea din nou la

ivealL masia: sub triunghiul foarte larg format de cele

doud arcade ale casei se deschidea un qir de arcuri de boltimici, foarte dinamice gi elegante. Doctorul Torrent era

un spirit care, poate penau cA triia intr-un or69el cu targ

siptlmAnal, aspira la viala de ora9, dar arcada ii aducea

aminte de rogojinile cu smochine puse la uscat, de pepenii

atemafi de gdnzi, de luminozitatea cdmoasd a stafidelor de

muscat pe care le vizuse de atatea ori in vizitele sale incase 1&Snetti qi de mirosul intens, utor mucegiit, pe care

il rispAndeau fructele in lumina slabi care plutea printre

arcadele acelea odatd cu primele ploi de toamni. Falada

casei fusese zu$dviti intr-un brun deschis care se deco-

lorase cu trecerea anilor gi ajunsese sd pari murdar, ca sinu spunem mai mult, fali de casele noi gi viruite care se

construiserd in jur. Culoarea exteriorului, probabil aleasigregit, nu putuse inse inHtura impresia ci toati casa era

de piatr6.

NOAPTEDEPNMAYIP{ T 13

Parterul era spalios, cu bolti simpl6, cu podea de les-

pezi plumburii di ardezie, sub care becul bine atarnat de'ravan

raspindea o lumini femuratoare' io capitul holului

de la intrare se vedea magina domnului Poch, Renault-ul

acela foarte anacronic, cu un aer de drdcie obositi qi defec-

tatd definitix dar incd foarte bine pistrat, d€spre care toata

Fontclara spunea ci nu corespunde cu situalia sociali 9i

economicl a proprietarului. Doctorul credea cE rabla aceea

pnh{oasn, inaltd qi prea pulin gralioasA, cu un motor volu-

minos 9i "omplicut,

nu corespundea cu pozilia bancherului

local - consra-tare careJ deranja, penau ci el suslinea prin-

cipiul cd, lntr-g societate bine organizata, realititile trebuie

se fre reflectaie precis 9i exact. Asupra acestui punct po-

zilia sa era nerealistli $i destul de romantice, foane dife-

ritd de concep;ia de viali a marii majoritili a oamenilor

din jurul siu.Doctorul Torrent se opri in fala vehiculului care parea

si aibd obiqnuitul aer mortuar 9i ii veniri in minte un 9ir

de ginduri:

Lin lara noustrd, i;i spunea el, problema este' mai de-

gote, .a realitatea nu se reflectd la modul real 9i' astfel'

ieqi mu\i par sd aibi ceea ce nu au' existii 9i un numir

considerabil de oameni care au mult mai mult decit s-ar

pirea. Acest fel de a fi creeazd o situalie generald sistema-

iic fictivi, impregnati de ipocrizie - ipocrizie care' durdnd

de at61ia zeci de ani, a transformat adevirul subiectiv' per-

sonal, in adevir pur 9i simplu' Degi fala de intimplirile

vielii nu am avut niciodati atiita curiozitate pe cet aq

fi vrut, problema aceasta m-a interesat $i am incercat sd

mi ocup pulin de ea' Nu c[ aq crede in existenla weunei

societali frra anumite elemente de ficfiune permanenti'

Dar mi se pare cd in societatea noasffi acestea sunt exce-

sive gi sclpate de sub control. Este foarte surprinzitoare

l4l losep Pla

spontaneitatea aparenti, ugurinta cu care denaturim cu toliiadeverul - cu alte cuvinte, tendinla de a minli in modulcel mai nah,ual. Odatn, in cursul unei conversalii foartepufin concludente in cazinoul nostru dedpdnat, am spus

cd qtiu persoane, dintre prietenii mei, care de mai bine de

zece ani nu au spus nici un singur adevir - daci excludem,firette, constatarea ce ploul cand cad picituri de api sau

cd este ora $apte cend o arati ceasul. Am spus enormitatea

aceasta ca sA vdd ce reaclie au amicii mei. M-am l6mu-rit. Afirmalia mea n-a produs nici o agitalie, toati lumea a

considerat-o acceptabil5; mi s-a fecut sild. Sila m-a deter-

minat si fac alte presupuneri ti am ajuns sA le spun ce in

lara aceasta adevlru] simplu este un lucru atet de rar, de

special, incit atunci cind cineva se apropie de el oricdtde pulin, aceasta i se vede pe fap, pentru ci rosege ime-diat. Miam petrecut timpul comparind aceste schimbdride expresie atit de penibile pe care le suscitii fanteziile

cele mai abswde, mai ales dacd nu au nici un haz... Cdnd

md gindesc la societatea noasffi, imi vine in minte un zidde bazalt, de un cenugiu inchis, extrem de dens, compact,

f6ri fisuri, izbitor de inaccesibil, dar niciodati n-am putut

sa-mi dau seama dace ese adevarat sau pictat."Doctorul Torrent se opri. i9i mai aprinse un habuc.

Apoi igi continud gindul:

,,Degi tendinla spre infantilism este atat de generali, nusunt atet de naiv incdt si cred cd in societatea care mi-arplicea mie domnul Poch ar trebui s6-9i schimbe felul de

a gendi. il cunogteam pe Poch bdtrdnul, tatil bancheruluinostru, domnul Tomds Poch, qi imi aduc aminte de o ob-

servalie p€ care am auzit-o foarte des in casa aceasta - ofrazi care reprezintd poate fundalia afacerilor familiei gi

a pozitiei sociale la care a ajuns - conform cdreia pros-

peritatea gi siguranta unei afaceri 9i mai ales a afacerilor

NOAPTE DE PRIMAUARA ' 15

bancare nu i9i au originea niciodattr in strilucirea superfi-

ciali, in goferii 9i rnaginile de care omul de afaceri dispune

la un moment dat. ci in cantitatea de lichiditnfi din seif'

Degi dedic multii imaginalie activitelilor celorlalti, trebuie

sd mdrturisesc cI n-am o idee foarte precis[ 9i practici

despre ce ar putea insemna lichiditiilile din seiful unei

binci; de fapt, afirmatia mi s-a perut intotdeauna foarte

crud6, exagerati, foarte precisd 9i plini de bun sim|, dar de

o riceald excesivi, glaciald."

ln perelii laterali ai coridorului de la parter se deschi

deau mai multe ugi de culoare inchis[, dinhe care una du-

cea probabil ir1 nivnila. in fund, chiar sub inceputul bollii

rotunde, era o nigi ingusti cu o statuete a unui sfZint fi o

luminare in fata geamului care inchidea niga. Luminarea

aprinsi imprdgtia o lumini palidi, slabi, pe arcul boltei 9i

se reflecta stins pe plafonul caroseriei Renault'ului, pdrind

se-i accentueze aspectul funerar. in jurul maqinii, std-

teau, cu aerul acela comic pe care ll au obiectele cele mai

obiqnuite din tirgurile de azi, o anvelopa dezumflatd, nigte

bidoane de ulei, o stropitoare, o minectr semdnand cu un

$arpe mort, un burete galben qi o jacheti de piele, jupuiti

9i asudati, atiirnati inh-un cui'

il

Uga din centu de pe partea dreapttr - fa15 in fa15 cu

statuia unui sfiint de nerecunoscut, slab lumiflat, imbrdcat

cu oddjdii albe peste sutand - didea spre o scard care con-

ducea la primul etaj. Era o scari solidi 9i largd, cu un aer

de solemnitate, cu hepte de piatra ciopliti 9i balustrada cu