Modulul IConcepte de bază ale tehnologiei Informaţiei

1.1 Prelucrarea informaţiei

Pentru omenire, apariţia informaticii constituie cea de-a cincea revoluţie informaţională după: apariţia limbajului articulat - principalul mijloc de comunicare între oameni; inventarea scrisului - se compensează limitele memoriei biologice; descoperirea tiparului - a pus bazele memoriei sociale constituită din cărţi şi publicaţii; utilizarea sistemelor de telecomunicaţii-înlăturarea limitelor determinate de distanţă.

Mijloacele utilizate în prelucrarea datelor s-au situat la nivelul tehnologiilor vremii. Au fost folosite degetele şi apoi s-au întrebuinţat pietricelele. Mai târziu au apărut răbojul, tăbliţele de lut ars, abacul, rigla de calcul logaritmic. În sec. Al XVII-lea apar maşinile mecanice de calculat cu două şi apoi cu patru operaţii.

Era calculatoarelor automate a fost deschisă de către firma Bell Telephone din SUA(1940) şi inginerul german K. Zuze(1941) care au realizat calculatoarele electromagnetice.

Primul calculator electromecanic automatizat a fost MARK I sau ASCC realizat de fizicianul H. Aiken şi firma IBM în 1939-1944. Trecerea la tehnologia electronică a permis ca în 1946 americanii J. Mauchly şi J. Eckert să construiască primul calculator electronic - ENIAC, bazat pe utilizarea tuburilor electronice. În 1950 se realizează primul calculator electronic comercial, UNIVAC I.

De atunci capacitatea de memorare, viteza de calcul, diversitatea dispozitivelor periferice, complexitatea şi fiabilitatea calculatoarelor au sporit continuu.

Informatica este ştiinţa care se ocupă cu prelucrarea automată a informaţiilor. Informatica a apărut acum cca 50 de ani ca o necesitate de a găsi noi metode de culegere, transmitere, prelucrare şi stocare a informaţiilor referitoare la cunoaşterea şi conducerea fenomenelor complexe de societate, ştiinţă, tehnică, economie, etc. Conceptul de informaţie datează din momentul în care oamenii au comunicat între ei.

Orice activitate omenească se bazează pe schimbul şi prelucrări de informaţii. Informaţiile sunt prezentate printr-un număr sau un şir de caractere

1

susţinute pe un suport, adică pe hârtie sau suport magnetic pentru a putea fi prelucrate. Informaţia este esenţa tuturor activităţilor intelectuale ale omului. Informaţiile se produc, se prelucrează, se stochează, sunt perisabile în timp, se distribuie şi au un preţ de cost ca orice bun material.

În reflectarea realităţii o informaţie trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

- să fie cuprinzătoare, completă şi furnizată la timp;- să fie obiectivă, bazate pe date verificabile;- să fie prezentă sub forma cea mai accesibilă;- să nu fie costisitoare;

Cea mai mică unitate de măsură a informaţiei este Bitul.Multiplii bitului sunt:

Byte(octet)=23 biţi;Word(cuvânt)=24 biţi;D Word(dublu cuvânt)=25 biţi;Totalitatea metodelor, mijloacelor, tehnicilor privite ca un ansamblu integrat

prin care se asigură culegerea, înregistrarea, prelucrarea, transmiterea şi valorificarea informaţiilor de orice natură se numeşte sistem informaţional.

Sistemul informaţional care foloseşte tehnici de calcul şi calculatoare electronice pentru a realiza o eficienţă sporită se numeşte sistem informatic. În principiu un sistem informatic are în componenţa sa următoarele categorii:

- calculatoare electronice;- metode şi tehnici de prelucrare a informaţiilor;- colecţii organizate de date;- proceduri şi programe de prelucrare a datelor;- personal de specialitate;

2

1.2 Evoluţia calculatoarelor

Momentul iniţial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele matematicianului englez Charles Babbage. El a propus în anul 1830 o Maşină Analitică care a anticipat în mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile sale au devansat cu peste 100 de ani posibilităţile tehnologice ale vremii sale. Înaintea a mai fost încercări în acest domeniu ale lui Leibnitz şi Pascal (sec al XVII-lea) .

Următorul moment de referinţă este anul 1937, când Howard Aiken, de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secvenţă de Comandă Automată, bazat pe o combinaţie între ideile lui Babbage şi calculatoarele electromecanice, produse de firma IBM. Construcţia acestuia a început în anul 1939 şi s-a terminat în anul 1944, fiind denumit Mark I . El a fost în principal primul calculator electromecanic, fiind alcătuit din comutatoare şi relee.

Înlocuirea releelor cu tuburi electronice a constituit un important pas înainte. Rezultatul a fost concretizat în calculatorul ENIAC ( Electronic Numerical Integrator And Computer ), primul calculator electronic digital. El conţine circa 18.000 de tuburi electronice şi executa 5.000 de adunări pe secundă, având o memorie de 20 de numere reprezentate în zecimal. Programarea sa se realiza prin poziţionarea a circa 6.000 de comutatoare, cu mai multe poziţii. O semnificaţie aparte o are faptul că în arhitectura calculatoarelor Mark I şi ENIAC, intrau mai multe elemente de calcul, ce lucrau în paralel la o problemă comună, fiind dirijate de o singură unitate de comandă . Această soluţie a fost aleasă datorită vitezei reduse a fiecărei unităţi de calcul, în parte. La versiunea următoare s-a renunţat la această structură paralelă de calcul, deoarece s-a considerat că viteza unei unităţi de calcul, realizată cu circuite electronice, este suficientă . Soluţia prelucrării paralele a fost reluată ulterior după anii 80’ pentru mărirea performanţelor unui sistem de calcul; astfel în 1996 Firma INTEL a realizat un supercalculator ce foloseşte peste 7000 de procesoare PENTIUM utilizând tehnica „de calcul masiv” (utilizat pentru simularea testelor nucleare, în cercetări genetice, spaţiale, meteorologice).

De remarcat că la realizarea primelor calculatoare, în calitate de consultant al echipei, a lucrat şi matematicianul John von Neumann, unul dintre matematicienii importanţi ai secolului XX. De altfel, la realizarea calculatorului EDVAC ( primul calculator cu circuite electronice ) el a stabilit 5 caracteristici principale ale calculatorului cu program memorat :

3

1. Trebuie să posede un mediu de intrare, prin intermediul căruia să se poată introduce un număr nelimitat de operanzi şi instrucţiuni .

2. Trebuie să posede o memorie, din care să se citească instrucţiunile şi operanzii şi în care să se poată memora rezultatele.

3. Trebuie să posede o secţiune de calcul, capabilă să efectueze operaţii aritmetice şi logice, asupra operanzilor din memorie.

4. Trebuie de asemenea să posede un mediu de ieşire, prin intermediul căruia un număr nelimitat de rezultate să poată fi obţinute de către utilizator.

5. Trebuie să aibă o unitate de comandă , capabilă să interpreteze instrucţiunile obţinute din memorie şi capabilă să selecteze diferite moduri de desfăşurare a activităţii calculatorului pe baza rezultatelor calculelor .

Date Date Rezultate Rezultate şi instrucţiuni şi instrucţiuni

Stări Comenzi Stări

Stări Instrucţiuni

Adrese

Comenzi Rezultate/Comparaţii Comenzi

Figura reprezintă Organizarea unui calculator numeric

Primul calculator comercializat a fost UNIVAC (UNIversal Automatic Computer ) realizat pe structura calculatorului EDVAC, în anul 1951. În anii următori, dezvoltarea calculatoarelor a devenit explozivă, la mai puţin de zece ani intervenind câte o schimbare care a fost interpretată drept apariţia unei noi generaţii de calculatoare. Ele pot fi clasificate astfel :

4

Section I.01Unitate de intrare

Section I.02Memorie

Unitate de ieşire

Article II. Unitate de Comandă

Unitate de calcul

Generaţia I (1946-1956) caracterizată prin : Hardware: relee, tuburi electronice ; Software: programe cablate, cod maşină, limbaj de asamblare ; Capacitate de memorie : 2 Kocteţi ; Viteză de operare : 10.000 de operaţii/sec.  ; Calculatoare : ENIAC, UNIVAC, IBM ;

Generaţia a II–a (1957-1963) marcată de apariţia tranzistorului Hardware: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat ; Software : limbaj de nivel înalt ( Algol, Fortan) Memorie : 32 Kocteţi ; Viteza : 200.000 de instrucţiuni/sec Calculatoare : IBM 7040, NCR501 ;

Generaţia a III–a (1964- 1981) caracterizată prin : Hardware : circuite integrate ( la început pe scară redusă, apoi pe

scară medie şi largă ; scara de integrare se referă la numărul de componente electronice pe unitatea de suprafaţă ), cablaje imprimate multistrat , discuri magnetice, apariţia primelor microprocesoare ;

Software : limbaje de nivel foarte înalt, programare orientată pe obiecte B. Pascal, programare structurată LISP, primele programe pentru grafică şi baze de date .

Memorie : 1÷2 Mocteţi ; Viteza : 5.000.000 de operaţii/sec ; Calculatoare : IBM 370 , FELIX Comunicaţii : Primele comunicaţii prin satelit, transmisia de date prin

fibră optică.Generaţia a IV-a (1982-1989) caracterizată prin :

Hardware: circuite integrate pe scară foarte mare ( VLSI ) , sisteme distribuite de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 biţi, primele elemente optice (discurile optice ) ;

Software : Pachete de programe de largă utilizare, sisteme expert , sisteme de operare, se perfecţionează limbajele de programare orientate pe obiect, baze de date relaţionale ;

Memorie : 8÷10 Mocteţi ; Viteza : 30 de milioane de instrucţiuni/sec ; Calculatoare : INDEPENDENT, CORAL, IBM (apar mai multe

versiuni)

Generaţia a V-a ( 1991- 2002 ) în curs de dezvoltare

5

Hardware : circuite integrate pe scară ultralargă ULSI ( proiectare circuite integrate 3D ), arhitecturi paralele, alte soluţii arhitecturale noi ( reţele neurale etc. ), proiectele galiu-arsen .

Software : limbaje concurente, programare funcţională, prelucrare simbolică , baze de cunoştinţe, sisteme expert evoluate, programe de realitate virtuală, acum apar şi sistemele de operare windows. Această perioadă este marcată de apariţia internetului şi extinderea rapidă a acestei reţele mondiale.

Memorie : de la zeci, sute de Mocteţi până la Gocteţi ; Viteza : 1G de instrucţiuni /sec – 3 G de instrucţiuni/sec Comunicaţiile: au atins un nivel nemaiîntâlnit. Emisiile radio de

ordinul GHz, reţele globale pe fibră optică , reţele de comunicare prin satelit.

Calculatoare : o gamă foarte largă de calculatoare .

1.3. Calculatorul electronic - instrument de largă utilitate în prelucrarea automată a datelor

Calculatorul este format dintr-o regiune de echipamente fizice numite generic hardware, care, împreună cu un sistem de programe numite software asigură prelucrarea informaţiei în conformitate cu un algoritm impus.

Algoritmul reprezintă o succesiune de operaţii riguros definite, care permit obţinerea unui rezultat cu precizia dorită, într-un finit de paşi.sistem de calcul = calculator = computer = echipament de calcul.

1.3.1. Componenta hardware

6

Componenta hardware reprezintă structura fizică( care se poate vedea) a unui calculator.Un calculator compatibil IBM-PC este compus din:1.3.1.1. Unitatea centrală a unui PC

1. Placa de baza

Placa de baza este principala componenta HARD dintr-un calculator. Alcătuirea unei placi de baza nu este uşor de făcut deoarece ea are multe componente care au un rol foarte important.Cele mai importante sunt:

a)Slotul procesorului in care se pune practic inima calculatorului si anume procesorul.

b)Sloturile PCI care ajuta la conectarea unor placi care suporta acest sloc , cum ar fi : plăcile de sunet , plăcile de reţea , unele placi video si nu in ultimul rând plăcile modem. Uitându-ne mai atent la aceste sloturi se poate observa ca distanta dintre pini este medie. Sloturile PCI sunt cele mai folosite si cele mai importante deoarece majoritatea plăcilor se bazează pe acest standard. De obicei sunt in număr de 3 sau 4 , dar pot fi si mai multe.

c)Sloturile AGP (Accelerated Graphics Port).Pe acest port se pot conecta doar unele placi video care au o viteza mai mare de 143 Mhz. Avantajul pe care îl aduc aceste porturi este faptul ca ele nu se limitează doar la memoria plăcii video, ci la întreaga memorie RAM a calculatorului in cazul in care memoria plăci video nu este îndeajuns. Spre deosebire de PCI, in cazul AG-ului distanta dintre pini este foarte mica. Niciodată nu vom întâlni mai mult de un Port AGP pe o placa de baza. AGP-ul poate avea o viteza de la 1x pana la 4x sau chiar mai mult.

d)Sloturile ISA. Sunt sloturile cele mai puţin folosite in cadrul unui calculator. In aceste porturi se pun plăcile care nu au cerinţe mari, cum ar fi:plăcile de radio si unele placi de reţea. Pe plăcile de baza mai noi acestea dispar lăsând locul PCI-ului.

2. Procesorul

7

Este componenta de bază a unui calculator, alegerea lui impunînd performanţele generale, date de viteza de prelucrare a informaţiei.a)Tipul microprocesoruluiDefineşte apartenenţa acestuia la o familie de procesoare ce au caracteristici comune. Piaţa este dominata de 2 mari familii de procesoare.- Intel ~ folosite la calculatoarele IBM-PC realizate sau de alte firme.- Motorola ~ folosite de calculatoarele realizate de firma APPLE.Cele 2 tipuri de procesoare nu sunt compatibile intre ele.

b)Frecventa de lucruEste frecventa de tact a ceasului. Ea se măsoară in MHZ adică in milioane de impulsuri pe secunda (33Mhz- 1,9 Ghz)Viteza de lucru mai este data si de numărul de octeţi care pot fi prelucraţi la u moment dat de procesor.(8 – 64 biţi)Toate aceste elemente determina viteza de lucru a PC-ului. Viteza se măsoară in milioane de instrucţiuni pe secunda (MIPS) Un PC performant are o viteza de 2-20 MIPSPe calculatoarele Intel se întâlnesc procesoare de forma 80x86 unde x = 0,1,2,3,4,5,6.

3. Memoria interna - se întâlneşte sub forma unor DIMM-uri care se conectează in socketul special care este reprezentat in schema de pe prima pagina. Este de doua feluri:a)RAM(Random Acces Memory) Este o memorie din care se poate citi si pe care se poate scrie, se foloseşte ca memorie operativă pentru stocarea temporară a datelor şi programelor aflate în execuţie la un moment dat. Conţinutul acestei memorii se pierde la deconectarea sistemului de la reţea, fiind o memorie volatilă. Capacitatea memoriei reprezintă volumul maxim de informaţie care poate fi înmagazinat în memorie la un moment dat. Memorie se organizează pe unităţi de memorare a informaţiei, numiţi biţi. Un byte reprezintă o colecţie de 8 biţi. Bytes reprezintă unitatea de măsură a datelor din calculator. Multiplii bytes sunt:1KB(kilobytes)=210 bytes (o mie de bytes)1MB(megabytes)=220 bytes (un milion de bytes)1GB(gigabytes)=230 bytes (un miliard de bytes)b)ROM(Read Only Memory). Este o memorie de unde doar se poate citi fără a se putea scrie; rămâne nemodificată la dispariţia tensiunii de alimentare. Este o memorie reziduală, nevolatilă.

8

4. Hard-Diskul sau discul fixEste un dispozitiv de stocarea informaţiei cu ceas mai mare capacitate de stocare din calculator. În Hard-Disk au loc 2 mişcări:

a)Miscarea de translatie a capetelor de citire. b)Miscarea de rotatie in jurul axului.(3600 – 15000 RPM) Unităţile de măsurare a capacităţii diskului sunt: bytes , kilobytes , megabytes, gigabytes. Hard-disk-ul face parte din categoria diskurilor fixe spre deosebire de FLOPPY care face parte din categoria discurilor flexibile.

1. Floppy disk-ul

Este un echipament de citire-scriere a datelor de pe sau pe o dischetă.Discheta este un suport magnetic, necesar memorării datelor şi are o capacitate mică de stocare a datelor, de 1,44Mb.

2. CD-ROM

Este denumirea unui dispozitiv de citire a informaţiei stocate pe un CD. Există şi dispozitive care inscripţionează informaţii pe CD numite CD-WRITER. Capacitatea de stocare uzuală a unui CD este de 650MB.

7. DVD-ROM

Este denumirea unui dispozitiv de citire a datelor stocate pe un DVD. Există şi dispozitive care inscripţionează DVD-uri, numite DVD-WRITER.Capacitatea uzuală de stocare a datelor pe un DVD este de 4,7GB.

1.3.1.2. Periferice de bază

Monitorul - este echipamentul de ieşire principal pentru un PC; permite vizualizarea informaţiilor necesare dialogului între utilizator şi calculator. Există mai multe tipuri de monitoare: monitor monocrom; monitor color; cele mai uzuale monitoare la ora actuală sunt cele de tip TFT, care pot să atingă o rezoluţie de 1920 x 1200 pixels şi chiar mai mult şi să recunoască peste 256 de nuanţe de culori. [1024x768 pixeli înseamnă 768 de linii orizontale, fiecare linie conţinând 1024 de puncte(pixeli), timpul de răspuns fiind de 4ms.

9

Tastatura - este un echipament de intrare de la care utilizatorul poate introduce comenzi şi date. Este mijlocul de comunicare dintre om şi calculator.

Mouse-ul - este un dispozitiv electromagnetic conectat la calculator printr-o interfaţă serială.

1.3.2.Componenta software

Un sistem de calcul nu poate să prelucreze date fără să fie programat. Un program este o succesiune de instrucţiuni care converg către soluţia problemei.Există două categorii de programe:

a) programele de sistem sunt proiectate astfel încât să faciliteze utilizarea eficientă a resurselor sistemului de calcul şi oferă instrumente pentru dezvoltarea şi execuţia programelor de aplicaţie.(software de bază)

b) Programele de aplicaţie efectuează prelucrări ale datelor, în concordanţă cu cerinţele informaţionale necesare şi sunt destinate să rezolve probleme specifice unei aplicaţii.(software de aplicaţie)

Un sistem de operare constă dintr-un ansamblu de proceduri şi module de programe de sistem, care administrează resursele sistemului de calcul(procesoare, memorie, echipamente periferice, informaţii memorate sub formă de fişiere), asigură utilizarea eficientă în comun a acestor resurse şi oferă utilizatorului o interfaţă cât mai comodă pentru utilizarea sistemului de calcul.

Exemple de sisteme de operare: MS-DOS, WINDOWS 9X(95 , 98), WINDOWS XP, etc.

1.4. Viruşii calculatoarelor

Ce este un virus de calculator?

Un virus de calculator este de obicei un program proiectat să se autoreplice şi să se împrăştie, infectând cât mai multe calculatoare, fără ca utilizatorii să îşi dea seama de acest lucru. Viruşii se împrăştie ataşându-se de alte programe, fişiere EXE sau COM, iar mai recent, si documentelor WORD, EXCEL, chiar si fişierelor HLP, sau unii pot să infecteze sectorul de boot al discului. Când se lansează în execuţie un fişier infectat, sau când se porneşte calculatorul de pe un disc sau o dischetă virusată, se lansează şi virusul in execuţie. Adesea,

10

virusul rămâne rezident în memoria calculatorului, pentru a putea infecta următorul program lansat în execuţie, sau următoarea dischetă accesată.

Ceea ce fac viruşii periculoşi este abilitatea lor de a executa acţiuni în calculator. În timp ce unele din aceste acţiuni sunt sâcâitoare (cum ar fi afişarea unui mesaj la o anumită dată sau ca răspuns la o anumită acţiune a utilizatorului calculatorului) iar altele enervante (cum ar fi reducerea performanţelor calculatorului), există viruşi care pot provoca adevărate catastrofe, distrugând fişiere de date, documente, sau făcând calculatorul inutilizabil.

Primii viruşi au apărut acum câteva decenii, însă nu au cunoscut o răspândire la scară mondială decât după apariţia primelor PC-uri. În 1981 firma IBM scotea pe piaţă, alături de gigantele mainframe-uri care îi aduseseră succesul, un calculator "personal" bazat pe noul (pe atunci) procesor produs de firma Intel, 8088. Preţul acestuia era extrem de ridicat, însă produsul a fost un succes. Ca sistem de operare IBM a cumpărat MS-DOS de la firma Microsoft, care la rândul ei l-a scris pe baza sistemului de operare CP/M. Primele versiuni de DOS erau extrem de compacte (numai câteva zeci de Kb) şi nu aveau nici un protocol de securitate inclus.

Trec 5 ani si ajungem în 1986 când apăreau primele rapoarte publice indicând entităţi virale pe IBM-PC. Era vorba de virusul Brain, un virus de boot. Apar astfel programe de tip antivirus create pentru a elimina viruşii informatici. Dacă primele programe antivirus erau extrem de simple, ca si viruşii de pe atunci, programele din ziua de astăzi sunt adevărate "capodopere" de algoritmi si cod.

Cum se răspândesc viruşii?

Viruşii pot proveni dintr-o varietate de surse. Pentru că un virus reprezintă cod executabil, el poate fi transmis pe toate căile normale de transmitere a informaţiei între calculatoare:

Într-un studiu din 1991 al companiei Dataquest realizat la cererea National Computer Security Association din Statele Unite, cel mai des viruşii se transmiteau prin dischete infectate (87 %). 43% din dischetele infectate, responsabile pentru introducerea viruşilor pe calculatoarele întreprinderilor erau dischete aduse de acasă. Aproape trei sferturi (71%) din infecţii au apărut în întreprinderi cu reţele de calculatoare, crescând pagubele prin rapida împrăştiere a viruşilor în toată reţeaua. În mediile de reţea, riscul infectării cu viruşi este mult crescut. Şapte la suta (7%) din viruşi proveneau din fişiere preluate de pe diverse BBS-uri (la acea dată reţeaua Internet nu avea

11

răspândirea actuală). Alte surse de dischete infectate erau dischetele demo sau conţinând software arhivat - circa 6% din infecţiile raportate.

Ce pot face viruşii?

Aşa cum am spus şi mai devreme, unii viruşi sunt enervanţi, iar alţii pot fi deosebit de periculoşi. În cazul cel mai fericit, viruşii cresc dimensiunea fişierelor şi reduc viteza de răspuns, afectând performanţele calculatorului dumneavoastră. Mulţi viruşi caută doar să se răspândească, nu să afecteze calculatorul, astfel încât nu produc daune în mod intenţionat. Totuşi, există posibilitatea ca si viruşi benigni să interacţioneze întâmplător cu alte programe sau chiar cu hardware-ul şi să încetinească sau să oprească sistemul. Alţi viruşi sunt mult mai periculoşi. Aceştia pot modifica sau distruge datele, sau pot şterge fişierele şi pot reformata hard-discul.

Care sunt simptomele unui sistem virusat?

Cei care sunt iniţiaţi în domeniul viruşilor de calculatoare nu vor avea probabil dificultăţi în a spune dacă un calculator este suspect de a fi infectat cu un virus nou. Viruşii se pot răspândi nestingheriţi doar atâta timp cât rămân nedetectaţi. Din acest motiv, majoritatea viruşilor nu îşi manifestă prezenţa în sistem. Numai programele antivirus pot detecta prezenta unei asemenea infecţii. Există, totuşi, mai mulţi viruşi, ce îşi fac simţită prezenţa în sistem prin efectele secundare generate. Câteva "simptome" specifice calculatoarelor virusate (lista este orientativã, cazurile reale fiind mult mai numeroase si diverse): fişierele sistem cresc în lungime (de exemplu în DOS 6.20 fişierul

command.com are 54619 octeţi, iar pe un calculator virusat el poate avea, să zicem cu 1200 de octeţi mai mult, respectiv 55819);

blocări frecvente - majoritatea viruşilor sunt extrem de prost scrişi si blochează calculatorul extrem de des. Viruşii sunt de altfel cunoscuţi ca cele mai incompatibile programe (exceptând viruşii multiplatforma, ca de exemplu clasa "Concept" - viruşii de .doc Word);

mesaje ciudate, melodii sau sunete suspecte în difuzor. Mulţi viruşi îşi fac anunţata prezenţa prin astfel de efecte;

distrugerile de date sunt alt efect al viruşilor. Dispariţia subită a unui fişier sau erori ale sistemului de fişiere sunt clasice;

încetinirea accesului la disc este produs de unii viruşi stealth care se interpun între programe şi sistemul de acces la discuri;

12

la apăsarea tastelor CTRL+ALT+DEL calculatorul boot-ează instantaneu fără a mai trece prin ecranul de POST (power on, self test);

la comanda chkdsk majoritatea programelor executabile sunt raportate ca având o lungime incorectă: efect al unor viruşi stealth;

dimensiunea memoriei afişată de programele specializate este mai mică decât 640Kb. Uneori acest efect este generat de unele managere de memorie fără a fi vorba de un virus, dar de obicei indică prezenţa unui virus;

programele de tip self-check raportează ca au fost modificate; nu mai porneşte Windows sau se raportează că accesul la disc se face prin

BIOS; schimbări ale marcajului de timp al fişierelor; încărcarea mai grea a programelor; operarea înceată a calculatorului; sectoare defecte pe dischete.

1.5. Antiviruşii

Ce sunt antiviruşii?

Programe care pot detecta, elimina viruşi şi preveni contaminarea sistemului de calcul. Programele antivirus se compun din mai multe părţi şi anume:

- o parte care detectează prezenţa viruşilor;- o parte care identifică integritatea softului;- o parte care elimină viruşii, atunci când sunt detectaţi;- o parte care supraveghează sistemul împotriva infestării.

Sfaturi utile de protejare împotriva viruşilor:- instalează un program antivirus pe calculatorul pe care lucrezi;- scanează orice dischetă înainte de a o utiliza;- protejează dischetele la scriere;- fă o copie de rezervă pentru toate programele şi datele importante;- reînnoieşte la timp versiunea programului antivirus.

Modulul IIUtilizarea calculatorului şi organizarea fişierelor

13

1. Primii paşi cu calculatorul

Sistemul Windows porneşte automat, o dată cu pornirea calculatorului. Pentru a părăsi sistemul Windows, executăm paşii:

Start→Shut down→Shut down→YesStart→Închidere Computer→Închidere

1.1. Elementele ecranului

Fundalul pe care sunt afişate ferestrele şi pictogramele poartă numele de suprafaţă de lucru(în engleză desktop). De aici, utilizatorul poate folosi majoritatea funcţiilor şi aplicaţiilor Windows.

În partea de jos a ecranului apare bara de programe, în care sunt afişate toate programele care rulează la momentul respectiv sub Windows.

1.2. Elementele ferestrei Majoritatea ferestrelor au câteva elemente comune.1. Bara de titlu - indică numele aplicaţiei, documentului, grupului,

directorului sau a fişierului ce ocupă fereastra respectivă.2. Bara de meniu - cuprinde meniul comenzilor disponibile ferestrei

respective.3. Bara de defilare - permite vizualizarea unui document sau a unei liste

cu dimensiuni mai mari decât dimensiunea ferestrei.4. Butonul de minimizare - a ferestrei permite reducerea ferestrei la

dimensiunea unui buton. Aplicaţia corespunzătoare ferestrei minimizate continuă să fie deschisă, iar fereastra poate fi din nou mărită prin executarea unui clic pe butonul ce o reprezintă.

5. Butonul de închidere a aplicaţiei - permite închiderea atât a ferestrei, cât şi a aplicaţiei corespunzătoare.

6. Butonul de maximizare - lărgeşte fereastra astfel încât să ocupe toată suprafaţa de lucru.

7. Butonul de restaurare - aduce fereastra la dimensiunea anterioară maximizării. Apare numai în cazul ferestrelor maximizate.

14

Cum mutăm o fereastră prin tragere cu mouse-ul?

Pas1: puneţi indicatorul mouse-ului pe bara de titlu a ferestrei.Pas2: apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul din stânga mouse-ului.Pas3: duceţi fereastra în locul dorit.Pas4: eliberaţi butonul mouse-ului.

Cum redimensionăm o fereastră prin tragere cu mouse-ul?

Pas1: mişcaţi uşor indicatorul mouse-ului pe un colţ sau pe o margine a ferestrei până când cursorul se transformă într-o săgeată dublă.Pas2: apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul din stânga al mouse-ului.Pas3: aduceţi fereastra la dimensiunea dorită.Pas4: lăsaţi liber butonul mouse-ului.

1.3. Aranjarea pictogramelor

Puteţi aranja pictogramele dintr-o fereastră astfel încât să fie egal depărtate. Aranjarea pictogramelor în diverse moduri se realizează cu ajutorul opţiunilor din meniul View.

Cum aranjăm pictogramele echidistant?

Pas1: executaţi clic pe bara de meniu.

15

Pas2: alegeţi comanda View, Arrange icons, Auto arrange.

1.4. Lansarea unei aplicaţii în lucru

Atunci când lansam în lucru o aplicaţie se va deschide automat şi o fereastră în care utilizatorul va vizualiza şi va comunica cu aplicaţia respectiva .

Cum se deschide o aplicaţie dintr-un meniu ?

Se execută clik pe numele directorului care conţine aplicaţia respectivă, apoi selectăm printr-un clik programul dorit.

Cum se deschide o aplicaţie dintr-o fereastră?

16

Când vrem să lansăm în execuţie o aplicaţie reprezentată printr-o pictogramă, efectuăm dublu clik cu butonul stâng al mouse-ului pe pictograma corespunzătoare.

Cum activăm o fereastră?

Se execută clik pe bara de titlu a ferestrei pe care vrem să o activăm, iar aceasta este mutată în prim plan pe suprafaţa de lucru.

1.5. Aplicaţia Windows Explorer

Programul Windows Explorer este un gestionar de fişiere. Acesta permite copierea, mutarea, redenumirea, ştergerea, vizualizarea şi deschiderea fişierelor , directoarelor sau subdirectoarelor.

1. Lansarea în execuţie a programului Windows Explorer

Pas1. Click pe butonul Start;Pas2. Selectaţi opţiunea Programe;Pas3. Click pe aplicaţia Windows Explorer;

2. Administrarea dosarelor(folders)

Dosarele sunt utilizate pentru organizarea conţinutului discului fix, precum şi al disketelor.

Cum creăm un dosar(folder)?

Pas1. Lansăm aplicaţia Windows Explorer; Pas2. Selectăm unitatea de disc sau dosarul în care dorim să creăm noul dosar; Pas3. Alegem din meniu comanda Fişier, Nou, Folder; Pas4. Introducem de la tastatură numele noului folder, lîngă pictograma ataşată automat; Pas5. Apăsăm tasta Enter.

Cum ştergem un dosar cu Windows Explorer?

17

Pas1. Clik pe dosar;Pas2. Alegeţi comanda Fişier , Delete;Pas3. Clik pe butonul Da.

Cum copiem un dosar cu Windows Explorer?

Pas1. Căutăm folderul pe care dorim să îl copiem;Pas2. Clik pe folder;Pas3. Editare→Copiere;Pas4. Alegem destinaţia, iar din meniul Editare alegem opţiunea Lipire.

3. Administrarea fişierelor

Cum deschidem un fişier?

Pas1. Clik pe fişier cu butonul din dreapta mouse-ului;Pas2. Clik pe comanda Deschide;

Cum ştergem un fişier?

Clik dreapta , selectaţi comanda Delete, executaţi clik pe butonul Da pentru confirmare.

Cum copiem un fişier?

Căutăm fişierul dorit, iar din meniul Editare alegem opţiunea Copiere. Alegem apoi destinaţia la care dorim să ajungă fişierul şi din meniul Editare alegem Lipire.

Cum redenumim un fişier?

Pas1. Clik dreapta pe fişier;Pas2. Selectaţi comanda Redenumire;Pas3. Introduceţi de la tastatură noul nume dorit;Pas4. Clic pe butonul Enter.

Cum creăm o scurtătură?

18

Scurtătura permite accesul uşor şi rapid la documentele sau programele pe care le utilizaţi des. Astfel, pentru a deschide fişierul, nu mai este nevoie să-l căutăm pe hard, cir pur şi simplu vom executa dublu clik pe pictograma corespunzătoare fişierului respectiv. Se pot crea scurtături pentru orice fel de obiecte, inclusiv dosare, unităţi de disc, imprimante.

Crearea unei scurtături(shortcut)

Pas1. Căutaţi obiectul pentru care doriţi să creaţi scurtătura;Pas2. Cu butonul drept al mouse-ului apăsat trageţi obiectul pe suprafaţa de lucru.Pas3. Selectaţi comanda creaţi shortcut here;Pas4. Apăsaţi tasta Enter.

Cautarea fisierelor

Pas1. În aplicaţia Windows Explorer selectăm in meniul Instrumente, Găsire, Fişiere sau foldere;Pas2. Executaţi clic pe eticheta Numele şi locaţia;Pas3. Introduceţi în dreptul etichetei ”denumire” numele fişierului ce urmează a fi căutat.Pas4. Pentru a specifica unitatea sau directorul în care vreţi să căutaţi executaţi clic pe săgeata de la eticheta „Priveşte în” sau pe butonul „Răsfoire”.

Pas5. Pentru a porni căutarea executaţi clic pe butonul Caută acum; Pas6. Executaţi dublu clic pe fişierul găsit pentru a-l deschide.

3. Utilizarea dischetelor

Cum vizualizăm conţinutul unei dischete?

Pentru a vizualiza conţinutul unei unităţi de disc se execută clic pe numele acesteia în fereastra stângă a utilitarului Windows Explorer.Pentru a reveni la situaţia anterioară vizualizării se execută dublu clic pe pictograma cu semn „-” din dreptul unităţii de disc. Cum copiem un fişier pe o dischetă?

19

Pas1. Cu ajutorul aplicaţiei Windows Explorer se caută fişierul pe care dorim să îl copiem;Pas2. Executăm clic pe fişier;Pas3. Executăm clic în bara de meniu pe opţiunea Editare, comanda Copiere; sau apăsăm clic pe butonul din dreapta al mouse-ului şi selectăm comanda Copiere;Pas4. Alegem destinaţia(drive-ul A), dăm clic în bara de meniuri pe Editare, comanda Lipire; sau apăsăm clic pe butonul din dreapta al mouse-ului şi selectăm comanda Lipire.

Cum formatăm o dischetă?

Pas 1. Introduceti discheta în unitate;Pas 2.În programul Windows Explorer, executaţi clic cu butonul din dreapta mouse-ului pe pictograma unităţii de disc care conţine discheta;

Pas 3. Selectaţi opţiunea ‘Formatare’Pas 4. Alegeţi capacitatea dischetei;Pas 5. Alegeti tipul de formatare;Pas 6. Bifaţi opţiunile dorite în caseta „ Alte opţiuni ”

Pas 7. Executaţi clic pe butonul Start. Pas 8. După formatare executaţi clic pe butonul Închide.

20

Modulul 3Procesare de text

Pachetul de programe Microsoft Office conţine patru programe cu facilităţi complete care pot lucra independent sau impreună pentru a ne uşura activitatea.

Word-este un puternic procesor de texte şi are facilităţi încorporate care permit crearea şi salvarea (memorarea) documentelor cu uşurinţă. Aplicaţia asigură funcţiunile elementare ale unui editor de texte şi anume : introducerea textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere , definirea diferitelor tipuri de pagină, alinierea automata a textului, aranjarea textului în pagină, tipărirea textului. Spre deosebire de versiunile anterioare , aplicatia Word 2003 aduce noutati privind procesul de automatizare a editarii(creare de stiluri, verificare ortografica şi gramaticala automată , asistenţi OfficeAsistant care oferă informaţii de tip Help în funcţie de activitatea desfăşurată de utilizator ), modalităţi rapide de formatare şi trasare a tabelelor , posibilităţi suplimentare de desenare, suport multilingv pentru editare de texte în mai multe limbi europene etc.

Excel –program de calcul tabelar utilizat pentru gestionare si trasare de diagrame .

Acces-este un sistem de baze de date care poate stoca informaţii care în mod normal se găsesc pe liste.

PowerPoint-este un program de prezentare utilizat în scopul creării de titluri sau prezentari pe ecran , demonstraţii de produse sau sesiuni de comunicări .

Puteţi creea un obiect in Excel si să – l transferaţi in Word, puteţi folosi un text editat în Word transferat in PowerPoint etc. Această integrare a produselor înseamnă ,o dată realizat un document, nu este nevoie să- l creaţi din nou pentru a utiliza informaţia cuprinsă în acesta într-un alt program Microsoft Office .

21

Noţiuni de bază

1.1. Lansarea aplicatiei Microsoft Office Word

Pas1. Executa clic cu mouse-ul pe Start →Programe →Microsoft Office →Microsoft Word.

În momentul imediat următor va apare o fereastră compusă din: Bara de titlu-indică numele aplicaţiei, documentului, grupului,

directorului sau fişierului ce ocupă fereastra respectivă. Dacă sunt deschise mai multe ferestre, bara de titlu a ferestrei active este de culoare sau intesitate diferită.

Bara de meniu- cuprinde meniul comenzilor disponibile ferestrei respective.

Bara de derulare- permite vizualizarea unui document sau a unei liste cu dimensiuni mai mari decât dimensiunea ferestrei. Pentru aceasta folosim săgeţile existente la capetele barei. O fereastră poate avea bară de derulare orizontală, verticală sau ambele.

Butoanele sunt: Butonul de minimizare a ferestrei permite reducerea ferestrei la

dimensiunea uni buton. Butonul de închidere a aplicaţiei permite închiderea atât a ferestrei, cât

şi a aplicaţiei corespunzătoare. Butonul de maximizare lărgeşte fereastra astfel îcât să ocupe toată

suprafaţa de lucru. Butonul de restaurare aduce fereastra la dimensiunea anterioară

maximizării.

22

1.2. Crearea documentelor Word

1. Introducerea textului

Veţi observa o linie care apare şi dispare. Acesta este cursorul şi indică locul unde vor fi plasate caracterele pe care le introducem de la tastatură.

Procesoarele de text au o facilitate numită word wrap care mută automat cursorul pe linia următoare atunci când textul introdus depăşeşte marginea din dreapta a documentului, deci nu se apasă tasta Enter la sfârşitul fiecărui rând. Se apasă tasta Enter numai la sfârşitul paragrafului, pentru a trece pe un rând nou.

Tastele utilizate cele mai frecvent sunt:

23

Tastă Semnificaţii tastă

TabDeplasezi cursorul spre dreapta cu un număr definit de

caractere (de cele mai multe ori 8 caractere)

Caps Lock

Când această tastă se apasă (LED-ul din dreapta sus corespunzător se aprinde) literele obţinute sunt în

formă majusculă. Această setare este valabilă până la următoarea apăsare pe această tastă.

Shift

Este o tastă de alternare a tastaturii. Când se apasă simultan pe această tastă şi o altă tastă caracter, se

obţine majusculă (dacă Caps Lock nu este activată), se obţine literă normală (dacă Caps Lock este activat) sau se pot folosi simbolurile trecute în partea superioară a

tastelor.

Ctrl

Este folosită împreună cu alte taste pentru a transmite calculatorului anumite comenzi.

Exem,plu: Ctrl + C = copiază într-o memorie tampon textul sau imaginea selectată.

Alt

Este folosită împreună cu alte taste pentru a transmite calculatorului anumite comenzi.

Paşii necesari acstei combinaţii sunt:Pas1. se apasă tasta Alt;

Pas2. se apasă tasta dorită;Pas3. se eliberează tasta dorită;

Pas4. se eliberează tasta Alt.

Backspace Şterge caracterul din stânga cursorului.

EnterMută cursorul pe rând nou după terminarea

paragrafului.

InsertEste utilizată pentru schimbarea modului de lucru într-

un editor (suprascriere sau inserare de caractere).Delete Şterge caracterul din dreapta cursorului.

HomeComandă deplasarea cursorului la îceput de linie sau în

combinaţie cu alte taste (Ctrl+Home) la început de document.

End Comandă deplasarea cursorului la sfârşitul liniei sau în

24

combinaţie cu alte taste (Ctrl+End) la sfârşiotul documentului.

Page Up Determină deplasarea cu o pagină în sus într-un text.Page down Determină deplasarea cu o pagină în jos într-un text.

←,↓, →, ↑Tastele direcţionale determină deplasarea cursorului în direcţia specificată. De asemenea sunt folosite pentru

deplasarea într-o fereastră, ecran sau plasarea pe o opţiune dintr-un meniu.

Num LockSetarea ON/OFF a blocului numeric din dreapta

tastaturii.

Taste literePrin acţionarea acestor taste se obţine caracterul

specificat pe tastă.

Taste numerice

Prin acţionarea acestor taste se obţine caracterul specificat în partea de jos a tastei, iar prin apăsarea

Shift + tastă numerică se obţine carcterul poziţionat în partea superioară a tastei.

2. Selectarea textului

Cum selectezi un text de orice dimensiune cu ajutorul mouse-ului?

Pas1. Clic la începutul acesteia şi menţii apăsat butonul din stânga al mouse-ului.Pas2. Tragi mouse-ul până la sfârşitul selecţiei.

Cum selectezi un text folosind tastatura?

Combinaţia de taste AcţiuneaShift+ săgeată dreapta Selectează un caracter înspre dreaptaShift + săgeată stânga Selectează un caracter înspre stânga

Shift + săgeată sus Selectează în sus o linieShift + săgeată jos Selectează în jos o linie

Shift + Home Selectează până la începutul linieiShift + End Selectează până la sfârşitul liniei

Shift+ Page Up Selectează până la începutul paginiiShift + Page Down Selectează până la sfârşitul paginii

Ctrl+Shift+săgeată dreapta Selectează până la sfârşitul cuvântului

25

Ctrl+Shift+săgeată stânga Selectează până la începutul cuvântuluiCtrl+Shift+săgeată sus Selectează până la sfârşitul paragrafuluiCtrl+Shift+săgeată jos Selectează până la începutul paragrafului

Ctrl+Shift+HomeSelectează până la începutul

documentuluiCtrl+Shift+End Selectează până la sfârşitul documentului

Ctrl+A Selectează tot documentul

3. Ştergerea textului

Poţi elimina text dintr-un document caracter cu caracter, cuvânt cu cuvânt sau în blocuri mai mari de text, în funcţie de dimensiunea pe care o are.

Pas1. Selectezi caracterul, cuvântul sau textul care urmează a fi şters;Pas2. Apeşi tasta Delete.

Dacă doreşti să apelezi la taste:

Combinaţia de taste

Acţiunea

DeleteŞterge caracterul care se află în dreapta punctului de

inserareBackspace Şterge caracterul din stânga cursorului

Ctrl + Delete Şterge cuvântul care se află în dreapta cursoruluiCtrl + Backspace Şterge cuvântul care se află în stânga cursorului

4. Trecerea la o pagină nouă

Pas1. Poziţionăm cursorul acolo unde dorim să înceapă o pagină nouă.Pas2. Din meniul Inserare alegem comanda Întrerupe.Pas3. Selectăm opţiunea Pagină întreruptă.Pas4. Clic pe butonul OK.

Notă: putem folosi şi combinaţia de taste Ctrl+ Enter pentru a trece la o pagină nouă.

26

1.3. Operaţii cu documentele Word

1. Salvarea unui document Word

Prima dată când salvaţi un document word vi se cere să specificaţi numele acestuia precum şi folderul, unde fişierul va fi stocat. După ce aţi salvat un fişier, salvările ulterioare a aceluiaşi document vor actualiza fişierul existent de pe hard disk.

Pas1. Executaţi clic pe pictograma Salvare din bara de instrumente (sau comanda Salvare din meniul Fişier);Pas2. Selectaţi o altă unitate de disc sau un alt folder, dacă doriţi acest lucru.Pas3. Introduceţi numele fişierului în câmpul Numele fişierului;Pas4. Executaţi clic asupra butonului Salvare.Dacă doriţi să salvaţi documentul sub un alt nume, selectaţi comanda Salvare Ca din meniul Fişier şi urmaţi paşii 2, 3, 4 de mai sus.

2. Închiderea unui document Word

Pas1. selectaţi comanda Închide din meniul Fişier(sau executaţi clic pe butonul de închidere al ferestrei);Pas2. executaţi clic pe butonul: Da- pentru a salva modificările la închiderea fişierului; Nu- pentru a închide fără a salva modificările efectuate în document; Revocare- pentru a anula operaţia de închidere.

3. Deschiderea unui document Word

Pas1. Executaţi click pe butonul Deschidere din bara cu instrumente(sau selectaţi comanda Deschidere din meniul Fişier);Pas2. Selectaţi folderul care conţine fişierul dorit;Pas3. Selectaţi fişierul;Pas4. Apăsaţi butonul Deschidere.

27

Pentru a deschide un document nou, selectaţi comanda Nou din meniul Fişier (sau executaţi clic pe butonul Nou din bara de instrumente).

28

Operaţii cu blocuri de text

1. Copierea unui text

a) Copierea şi lipirea unui text

Pas1. Selectezi textul pe care doreşti să îl copiezi;Pas2. Execuţi clic pe butonul Copiere (sau selectezi comanda Copiere din meniul Editare);Pas3. Poziţionezi cursorul în locul în care urmează să apară copia textului selectat;Pas4. Execuţi clic pe butonul Lipire (sau selectezi comanda Lipire din meniul Editare).

b) Copierea unui text folosind tehnica „Drag and drop” Pas1. Selectezi textul pe care doreşti să îl copiezi; Pas2. Ţii apăsată tasta CTRL; Pas3. Execuţi clic şi menţii apăsat butonul mouse-ului în textul selectat; Pas4. Deplasezi (drag) indicatorul mouse-ului în locul unde doreşti să copiezi textul; Pas5. Eliberezi butonul mouse-ului (drop).

2. Mutarea unui text

a) Decuparea şi lipirea unui text

Pas1. Selectezi textul ce doreşti să îl muţi;Pas2. Execuţi clic pe butonul Decupare (sau alege comanda Decupare din meniul Fişier);Pas3. Muţi punctul de inserare în locul în care urmează să fie adus textul selectat;pas4. Execuţi clic pe butonul Lipire (sau alegi comanda Lipire din meniul Editare).

29

b) Mutarea unui text folosind tehnica „Drag and drop”

Pas1. Selectezi textul pe care doreşti să îl muţi;Pas2. Execuţi clic şi menţii apăsat butonul mouse-ului în textul selectat;Pas3. Deplasezi (drag) indicatorul mouse-ului în locul în care doreşti să muţi textul;Pas4. Eliberezi butonul mouse-ului (drop).

3. Inserarea simbolurilor speciale şi simbolurile internaţionale

Pas1. Poziţionezi punctul de inserare în locul în care vrei să inserezi un caracter sau simbol;Pas2. Alege comanda Simbol din meniul Inserare;Pas3. Execuţi clic pe eticheta Simboluri,Pas4. Parcurgi lista cu fonturi şi selectezi fontul dorit;Pas5. Alegi simbolul dorit;Pas6. Execuţi clic pe butonul Inserare;Pas6. Alegi butonul Inchidere.

30

Formatarea documentelor

În timp ce editarea documentelor este o abilitate esenţială pentru procesarea de text, cunoaşterea m,odalităţilor de formatare a unui document determină diferenţa dintre un utilizator obişnuit şi unul expert.

Formatarea reprezintă modificarea asoectului unei părţi dintr-un document sau a documentului în întregime.

1. Aşezarea în pagină

a) Definirea paginii

În momentul în care dorim să formatăm un document trebuie să definim mărimea paginii de lucru(A4, A5, sau alte formate; Portrait sau Tip Vedere).

Pas1. Din meniul Fişier alegem opţiunea Iniţializare Pagină;

În acest moment apare o casetă de dialog cu următoarele opţiuni: Margins(margini), Paper Size(mărimea paginii), Paper Source(sursa paginii), Layout(aşezarea în pagină).

Cum stabileşti dimensiunea şi orientarea paginii?

Pas1. Alegi eticheta Paper Size;Pas2. Alegi formatul şi orientarea de care ai nevoie.

Cum defineşti marginile paginii?

Pas1. Executaţi clic pe eticheta margins şi selectezi marginile, modul de aplicare a lor (doar dacă doreşti să modifici valorile predefinite ale marginilor).

Specificaţia butoanelor:

Top- margine sus Left- margine stângaBottom- margine jos Right- margine dreaptaGutter- margine îndosariere

31

Cum stabileşti aşezarea în pagină?

Pas1. Execuţi clic pe eticheta Layout;Pas2. Bifaţi opţiunea Different odd and even pentru a avea antetul şi subsolul diferit pentru paginile pare faţă de cele impare;Pas3. Bifaţi opţiunea Different first pagepentru a stabili un alt antet şi subsol pentru prima pagină;Pas4. Bifaţi opţiunea Vertical alignament pentru a centra textul pe verticală;Pas5. Alege opţiunea dorită din lista Apply to pentru a stabili domeniul de aplicare a opţiunilor setate (Whole Document-tot documentul, This Section- secţiunea curentă, This Point Forward- de aici mai departe);Pas6. Clic pe butonul OK.

b) Aşezarea textului în pagină pe mai multe coloane

32

Pas1. Poziţionezi punctul de inserare în locul în care doreşti să înceapă coloana sau coloanele;Pas2. Alegeţi din meniul View, comanda Page Layout;Pas3. Alegi din meniul Format comanda Columns;Pasa4. Selectezi un tip de coloană predefinit şi schimbi valorile curente, dacă doreşti;Pas5. Selectezi opţiunea This Point Forward, dacă doreşti să aplici coloanele doar pe o parte a documentului;Pas6. Execuţi clic pe opţiunea Line Between (linie între coloane) dacă doreşti acest lucru;Pas7. Execuţi clic pe butonul OK;Pas8. Tastezi normal pentru a adăuga textul dorit.

2. Formatarea caracterelor

Fonturile sunt un set de caractere care au o anumită înfăţişare. Se pot utiliza mai multe stiluri şi dimensiuni. Unele fonturi le putem utiliza pentru realizarea titlurilor decorative, altele pentru a scoate în evidenţă un anumit mesaj şi altele pentru a scrie textul propriu zis.

Atributele Bold, Italic, Underline sunt cele mai utilizate în cazul evidenţierii unui text. Acest program îţi permite să evidenţiezi un text şi cu ajutorul altor atribute, cum ar fi: text umbrit, majuscule, mici sau letrine.

1. Schimbarea unui font

Pas1. Selectezi textul pentru care doreşti să utilizezi un font nou;Pas2. Alegi comanda Font din meniul Format;Pas3. Selectezi fontul pe care doreşti să-l utilizezi;Pas4. Selectezi dimensiunea fontului;Pas5. Selectezi stilul de font;Pas6. Clic pe butonul OK.

2. Schimbarea unui font utilizând bara de instrumente

Pas1. Selectezi textul pentru care doreşti să utilizezi un font nou;Pas2. Execuţi clic pe butonul Font;Pas3. Parcurgi lista pentru a alege fontul dorit;

33

Pas4. Selectezi fontul dorit;Pas5. Clic în afara textului pe care l-ai selectat.

3. Dimensionarea unui font utilizând bara de instrumente

Pas1. Clic pe butonul Font Size;Pas2. Parcurgi lista pemntru a alege dimensiunea dorită:Pas3. Selectezi dimensiunea dorită;Pas4. Clic în afara textului.Aplicarea atributelor Bold, Italic sau Underline unui text selectat

Pas1. Selectezi textul pe care doreşti să îl evidenţiezi;Pas2. Clic pe butonul B, I sau U;Pas3. Execuţi clic în afara textului pe care l-ai selectat.

4. Adăugarea altor atribute textului

Pas1. Selectezi textul pe care doreşti să-l evidenţiezi;Pas2. Alegi comanda Font din meniul Format;Pas3. Clic pe eticheta Font;Pas4. Selectezi atributele dorite;Pas5. Clic pe butonul OK.

5. Anularea atributelor

Pas1. Selectezi textul dorit;Pas2. Alegi comanda Font din meniul Format;Pas3. Anulezi marcajele de validare corespunzătoare atributelor care nu mai doreşti să le utilizezi;Pas4. Clic pe butonul OK.

6. Adăugarea de letrine(Drop Cap)

Pas1. Alegi comanda Page Layout din meniul View;Pas2. Selectezi caracterul ce doreşti să devină letrină;Pas3. Alegi comanda Drop Cap din meniul Format;Pas4. Alegi una din opţiunile pentru letrină;Pas5. Selectezi celelalte opţiuni dorite;Pas6. Clic pe butonul OK.

34

3. Formatarea paragrafelor

1. Afişarea delimitatorilor de paragraf

Pas1. Executaţi clic pe butonul Show/Hide;

Atenţie: toate informaţiile privind formatarea unui paragraf se află stocate în delimitatorul de paragraf. Dacă accidental ştergeţi un delimitator de paragraf, pierdeţi formatarea pentru acel paragraf.

2. Alinierea paragrafelor

Textul poate fi centrat între margini(Center), aliniat la marginea din stânga(Align Left), sau din dreapta (Align Right), sau aşezat proporţionat între cele două margini (Justify).

Pas1. Selectezi paragrafele care urmează a fi aliniate;Pas2. Execuţi clic pe unul din butoanele de aliniere;

Dacă doreşti să aliniezi paragrafele cu ajutorul combinaţiilor de taste vei utiliza combinaţiile corespunzătoare acţiunii care urmează să o desfăşori.

Tasta sau combinaţia de taste AcţiuneaCTRL+E Text centratCTRL+J Text aliniat stânga-dreaptaCTRL+L Text aliniat la stângaCTRL+R Text aliniat la dreapta

3. Afişarea riglei

Rigla vă permite să poziţionaţi şi să mutaţi rapid tabulatorii, să orientaţi paragrafele. Pas1. Alegi comanda View;Pas2. Selectezi comanda Ruler pentru activarea sau dezactivarea riglei, în funcţie de existenţa sau nu a semnului de validare.

4. Definirea unui tabulator

35

Tabulatorii se folosesc pentru a alinia coloanele de text sau de numere.

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Clic pe butonul tab Alignament şi alegi tabulatorul preferat;Pas3. Clic pe riglă acolo unde urmează să-ţi poziţionezi tabulatorul;Pas4. Apeşi tasta Tab pentru a ajunge la poziţia tabulatorului unde urmează să introduci textul.

5. Ştergerea unui tabulator

Pas1. Tragi tabulatorul în afara riglei;Pas2. Eliberezi butonul mouse-ului;

6. Ştergerea tabulatorilor

Pas1. Alegi comanda Tabs din meniul Format;Pas2. Clic pe butonul Clear All pentru eliminarea tuturor tabulatorilor;Pas3. clic pe butonul OK.

7. Definirea tabulatorilor leader punct, linie întreruptă, sau linie continuă

Pas1. Alegi comanda Tabs din meniul Format;Pas2. Selectezi tabulatorul pentru care doreşti să aplici un tip de leader;Pas3. Alegi tipul de leader dorit;Pas4. Clic pe butonul OK.

8. Identarea unui paragraf

A indenta un paragraf înseamnă a deplasa paragraful faţă de marginile paginii. De asemenea puteţi indenta numai primul rând al paragrafului.

Pas1. Selectezi paragraful dorit;Pas2. Clic pe butonul Increase Indent pentru a indenta până la următorul tabulator;

36

9. Utilizarea riglei în timpul identării

Pas1. Alegi comanda Ruler din meniul View pentru a afişa rigla;Pas2. Selectezi paragrafele pe care doreşti să le indentezi;Pas3. Deplasezi marcajele de indentare care se află pe riglă.

10.Modificarea indentării unui paragraf folosind comanda Paragraph din meniul Format

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Alegi comanda Paragraph din meniul Format;Pas3. Selectezi valorile dorite pentru indentarea paragrafului folosind opţiunile din zona Indentation a ferestrei Paragraph;Pas4. Clic pe butonul OK.

Semnificaţia opţiunilor este următoarea:Left- indentare stânga; Right-indentare dreapta;Special- permite stabilirea tipului de indentare a primului rând dintr-un paragraf:First line- primul rând deplasat în interior faţă de celelalte;Hanging- celelalte rânduri ale paragrafului sunt deplasate înspre interior faţă de primul rând;By- valoarea de indentare pentru opţiunea din caseta Special.

11. Modificarea spaţiului dintre rânduri

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Alegi comanda Paragraph din meniul Format;Pas3. Selectezi meniul derulant Line Spacing;Pas4. Alegi opţiunea dorită şi execuţi clic pe ea;Pas5. Clic pe butonul OK.

12. Modificarea spaţiului dintre paragrafe

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Alegi comanda Paragraf din meniul Format;Pas3. Modifici valoarea Spacing After şi/sau Spacing Before;Pas4. Clic pe butonul OK.

37

4. Crearea unei liste cu paragrafe numerotate sau marcate cu simboluri de evidenţiere

1. Crearea unei liste cu paragrafe numerotate

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Execuţi clic pe butonul Numbering din bara cu instrumente de formatare;Pas3. Clic în afara textului selectat.

2. Crearea unei liste cu paragrafe marcate cu simboluri speciale

Pas1. Selectezi paragrafele;Pas2. Execuţi clic pe butonul Bullets din bara cu instrumente de formatare;Pas3. Clic în afara textului.

5. Numerotarea paginilor

Pas1. Din meniul Insert alegi comanda Page Number;Pas2. Selectezi poziţionarea numărului de pagină din caseta Position;Pas3. Selectezi o opţiune de aliniere din caseta Alignment;Pas4. Deselectezi opţiunea Show number on First page dacă doreşti ca prima pagină să nu fie numerotată;Pas5. Clic pe butonul OK.

6. Antete şi subsoluri de pagină

1. Crearea antetelor şi subsolurilor de pagină

Antetele şi subsolurile de pagină sunt porţiuni de text ce apar în partea de sus sau de jos a fiecărei pagini din document. Aceste odată introduse pentru o pagină vor fi incluse pe fiecare pagină a documentului.

Pas1. Poziţionezi punctul de inserare în pagina unde doreşti să introduci antetul sau subsolul;Pas2. Din meniul View alegi comanda Header and Footer;Pas3. Execuţi clic pe butonul Switch Between Header and Footer dacă doreşti să comuţi între antet şi subsol;

38

Pas4. Introduci informaţia care vrei să o scrii în antet sau subsol şi o formatezi după preferinţe;Pas5. Alegi butonul Close.

2. Modificarea parametrilor pentru antete şi subsoluri

Pas1. Activează antetul sau subsolul respectiv;Pas2. Execuţi clic pe butonul Page setup din bara cu instrumente Header and Footer;Pas3. Selectezi opţiunea Different odd and even pentru a opta pentru antete sau subsoluri diferite pentru paginile de stânga şi de dreapta;Pas4. Selectezi opţiunea Different first page pentru un antet/subsol distinct pentru prima pagină;Pas5. Pentru a modifica dimensiunile antetelor/subsolurilor selectează pagina Margins şi modifică valorile din casetele Header/Footer din zona From edge;Pas6. Clic pe butonul Close.

39

7. Note de subsol şi note de final

1. Inserarea unei note de subsol/notă de final

Pas1. Poziţionezi cursorul în locul în care doreşti să apară marcatorul notei;Pas2. Alegi comanda Footnote din meniul Insert;Pas3. Alegi opţiunea Footnote pentru notă de subsol sau opţiunea Endnote pentru notă de final;Pas4. Alegi opţiunea Autonumber pentru marcatorul numeric sau Custom mark dacă doreşti ca marcatorul să fie un caracter. Pentru a stabili ce caracter foloseşti execuţi clic pe butonul Symbol;Pas5. Clic pe butonul OK;Pas6. Introduci textul explicativ;Pas7. Muţi cursorul din zona notei pentru a continua editarea textului.

2. Stabilirea opţiunilor referitoare la notele de subsol

Pas1. Clic pe butonul Options;Pas2. Alegi din lista Place at opţiunea Bottom of page pentru a plasa nota la sfârşitul paginii, sau opţiunea Beneath text pentru a plasa nota la sfârşitul textului de pe pagină;Pas3. Alegi din lista Number format, formatul de numerotare al notelor;Pas4. În câmpul Start at, selectezi valoarea de la care să înceapă numerotarea;Pas5. Alegi opţiunea:

continuous- dacă doreşti ca numerotarea să fie continuă în tot documentul;

restart each section- dacă doreşti ca numerotarea să fie iniţializată la începutul fiecărei secţiuni;

restart each page- dacă doreşti ca numerotarea să fie iniţializată la începutul fiecărei pagini;

Pas6. Clic pe butonul OK.

3. Ştergerea unei note de subsol/notă de final

Pas1. Selectezi marcatorul;Pas2. Apeşi tasta Delete sau CTRL+X

40

Folosirea stilurilor în formatarea unui document

Un stil de paragraf reprezintă un ansamblu de parametri ce caracterizează un paragraf(font, stil de afişare, dimensiune a caracterelor, aliniere, spaţiere, indentare, eventuale chenare şi umbre), căruia i se atribuie un nume şi care poate fi aplicat oricărui paragraf al unui document.

1. Aplicarea unui stil

Pas1. Selectezi paragrafele vizate;Pas2. Clic pe butonul Style de pe bara de formatare;Pas3. Parcurgi lista pentru a găsi stilul dorit;Pas4. Clic pe stilul dorit;

2. Modificarea unui stil

Pas1. Format→Style;Pas2. Alegi din listă stilul vizat pentru modificare;Pas3. Clic pe butonul Modify;Pas4. Faci modificările dorite;Pas5. Clic pe butonul OK.

3. Crearea unui stil nou

Pas1. Format→Style;Pas2. Clic pe butonul New;Pas3. În câmpul Name introduce numele câmpului;Pas4. Din lista Based On alegi stilul de bază;Pas5. Din lista Style For Following alegi stilul paragrafului următor;Pas6. Bifezi opţiunea Add to Template pentru a salva stilul în documentul model;Pas7. Din lista ascunsă Format stabileşti caracteristicile stilului;Pas8. Clic pe butonul OK.

4. Ştergerea unui stil

Pas1. Format→Style;Pas2. Clic pe butonul Delete.

41

Notă: stilurile de bază: normal, heading1, heading2,...., nu pot fi şterse, ci doar modidficate.

42

Imagini

1. Inserarea unei imagini din Clipart Galery

Pas1. Alegi locul unde doreşti să apară imaginea şi poziţionezi punctul de inserare în locul respectiv;Pas2. Insert→Picture→Clipart;Pas3. Selectezi imaginea pe care doreşti să o insererezi;Pas4. Clic pe butonul Insert şi imaginea va fi inserată.

2. Inserarea unei imagini dintr-un fişier grafic

Pas1. Alegi locul unde doreşti să apară imaginea şi poziţionezi punctul de inserare în locul respectiv;Pas2. Insert→Picture→From File;Pas3. Selectezi fişierul grafic pe care doreşti să-l utilizezi;Pas4. Clic pe butonul Insert şi imaginea se va insera.

3. Redimensionare unei imagini

Pas1. Clic pe imagine pentru a o selecta;Pas2. Clic şi menţii apăsat butonul mouse-ului pe un punct de mânuire şi deplasezi punctul respectiv pentru a redimensiona imaginea;Pas3. Clic în afara imaginii pentru a deselecta.

4. Mutarea unei imagini

Pas1. View→Page Layout;Pas2. Clic pe imaginea ce urmează a fi mutată;Pas3. Deplasezi cu ajutorul mouse-ului, imaginea în poziţia dorită;Pas4. Eliberezi butonul mouse-ului.

5. Modificarea modului în care textul se va aranja în jurul unui obiect grafic

Pas1. Clic pe imagine pentru a o selecta;Pas2. Clic dreapta şi alegi opţiunea Format Picture;

43

Pas3. Alegi opţiunea Wrapping;Pas4. Alegi din zona Wrapping style, modul dorit de înfăşurare a textului în jurul imaginii;Pas5. Alegi din zona Wrap to, opţiunea dorită;Pas6. Stabileşti distanţa dintre text şi imaginile din căsuţele din zona Distance from text;Pas7. Clic pe butonul OK.

6. Stabilirea modului de suprapunere a obiectelor

Pas1. Clic pentru selectarea imaginii;Pas2. Clic dreapta şi alegi opţiunea Order;Pas3. Clic pe opţiunea dorită de suprapunere;

Opţiunile de suprapunere sunt:

Bring to front- aduce obiectul curent în prim plan;Send to back- trimite obiectul curent în ultimul plan;Bring in front of text- obiectul grafic acoperă textul;Send behind text- textul apare peste obiectul grafic.

7. Ştergerea unei imagini

Pas1. Clic pe imagine;Pasa2. Apeşi tasta Delete;

44

Tabele

1. Crearea unui tabel

Pas1. Execuţi clic cu mouse-ul în locul în care doreşti să înceapă tabelul.Pas2. Din meniul table alegi comanda Insert Table;Pas3. Introduci numărul de rânduri şi coloane în tabel;Pas4. Clic pe butonul OK.

2. Deplasarea într-un tabel

Pas1. Execuţi clic în orice celulă pentru a te muta în ea;Pas2. Apeşi tasta Tab pentru a trece la următoarea celulă care se află în dreapta;Pas3. Apeşi combinaţia de taste Shift+Tab pentru a trece în celula anterioară;Pas4. Apeşi tasta Tab din ultima celulă a tabelului pentru a crea un nou rând.

3. Modificarea lăţimilor coloanelor

Pas1. Execuţi clic pe chenarul coloanei ce urmează a fi modificată;Pas2. Tragi marginea coloanei în poziţia dorită.Notă: - trage spre dreapta pentru a mări lăţimea coloanei;

- trage spre stânga pentru a micşora lăţimea acesteia;- pentru a stabili dimensiunea exactă foloseşte comanda Cell Height and

Width din nmeniul table.

4. Modificarea înălţimii liniilor

Pas1. Execuţi clic pe chenarul liniei ce urmează a fi modificată;Pas2. Trage marginea liniei în poziţia dorită.Notă: - trage în jos pentru a mări înălţimea liniei;

- trage în sus pentru a micşora înălţimea acesteia;- pentru a stabili dimensiunea exactă foloseşte comanda Cell Height and

Width din meniul Table.

45

5. Inserarea de linii sau coloane

Pas1. Selectezi liniile sau coloanele din tabel unde doreşti să inserezi noile linii sau coloane.Pas2. Execuţi clic şi alegi comanda Insert Rows sau Insert Columns din meniul Table.

6. Ştergerea de rânduri sau coloane

Pas1. Selectezi liniile sau coloanele din tabel ce urmează a fi şterse;Pas2. Execuţi clic dreapta şi alegi comanda Delete Rows sau Delete Columns din meniul Table.

7. Concatenarea(unirea )celulelor

Pas1. Alegi prima celulă din celulele ce urmează a fi unite;Pas2. Tragi spre ultima celulă ce urmează a fi unită;Pas3. Execuţi clic dreapta şi alegi comanda Merge Cells.

8. Împărţirea unei celule în două sau mai multe celule

Pas1. Selectezi celula vizată;Pas2. Execuţi clic dreapta şi alegi comanda Split Cells.Pas3. Introduci în caseta Number of Columns, numărul de coloane şi în caseta Number of Rows, numărul de linii;Pas4. Clic pe butonul OK.

9. Egalizarea dimensiunilor liniilor/coloanelor unui tabel

Pas1. Selectezi liniile/coloanele;Pas2. Execuţi clic pe butonul Distribute Rows Evently/Distribute Columns Evently din bara Tables and Borders;

10. Schimbarea direcţiei de scriere a textului

Pas1. Selectezi liniile/coloanele vizate;Pas2. Execuţi clic pe butonul Change Text Direction;

46

11. Copierea capului de tabel pe pagina următoare

Pas1. Selectezi liniile ce reprezintă capul de tabel;Pas2. Alegi comanda Headings din meniul Table.

12.Modificarea chenarului unui tabel

Pas1. Execuţi clic pentru a trage sau selecta întregul tabel;Pas2. Alegi din lista Line Style formatul liniei;Pas3. Alegi din lista Line Weight grosimea liniei;Pas4. Execuţi clic pe butonul Outside Border.

13. Schimbarea formatului tabelului

Pas1. Execuţi clic în interiorul tabelului;Pas2. Alegi comanda Table AutoFormat din meniul Table;pas3. Selectezi un format predefinit;Pas4. Execuţi clic pe butonul OK.

47

Modulul IIIAplicaţia Microsoft Excel

1.1 . Lansarea aplicaţiei

Start→Programe→Microsoft Office→Microsoft Excel

Programul Excel se va lansa şi implicit va deschide un document nou, reprezentând un caiet cu foi de calcul, numit agendă de lucru. Acesta este alcătuit din mai multe foi de calcul, prima din ele fiind cea activă.

1.2 . Închidere aplicaţiei

a) din meniul Fişier alegem comanda ieşire;b) din meniul Sistem comanda Închidere(ALT+F4);c) click pe butonul de închidere situat în colţul din dreapta sus al ecranului,

pe bara de titlu.

1.3 . Ce este o foaie de calcul?

Fiecare foaie de calcul este alcătuită din linii şi coloane. Intersecţia dintre o linie şi o coloană generează o celulă, în care utilizatorul va introduce diferite informaţii(numere, texte, formule, reprezentări grafice, etc.).

Fiecare agendă de lucru conţine iniţial trei foi de calcul, care pot fi modificate pe parcursul unei sesiuni de lucru.

Elementele aplicaţiei Excel:1. bara de titlu;2. bara de meniuri;3. barele de instrumente;4. bara de formule;5. bare de defilare;6. zona de lucru;7. etichetele foilor de calcul.

O foaie de calcul este formată din 256 de coloane şi 65536 de linii, iar în fiecare celulă pot fi introduse 32000de caractere. Codul ataşat liniilor este 1,2,3,.....etc. iar cel al coloanelor este A,......Z, AA,........AZ, BA,.......BZ.....etc.

48

O celulă se află deci, la intersecţia unei linii cu o coloană, adresa acesteia fiind dată de litera coloanei şi numărul liniei pe care se află.

1.4. Introducere datelor

Pentru introducerea datelor dorite, în prealabil se va selecta în foaia de calcul, celula din care se va începe tastarea. În timpul tastării, datele vor apare atât în celula activă precum şi în linia de formule. Într-o foaie de calcul se pot introduce texte, numere, date de tip calendaristic, sau formule pentru realizarea anumitor calcule.

a) Introducerea unui text

Pentru a introduce date de tip text într-o celulă, se execută următoarele secvenţe:Pas1: se execută clic pe celulă;Pas2: introduceţi textul dorit;Pas3: pentru a accepta textul, se acţionează tasta Enter;

49

Este posibil ca un text să cuprindă mai multe celule de pe aceeaşi linie, însă acesta va aparţine unei singure celule, şi anume, celei în care a fost introdus.

Dacă datele au fost introduse incorect sau se renunţă la introducerea lor, atunci se va acţiona tasta ESC.

b) Introducerea valorilor numerice

Datele de tip numeric sunt utilizate în general pentru realizarea diferitelor calcule dintr-un tabel. Acestea se construiesc folosind caracterele: 0,1,2,3,,....,9,+,-,(,),/,$,%, virgula, punctual, E sau e.Pas1: executaţi clic asupra celulei în care doriţi să introduceţi numărul;Pas2: tastaţi numărul;Pas3: executaţi clic pe o altă celulă.

c) Introducerea timpului şi a datei calendaristice

Pas1: se selectează celula;Pas2: se introduce ora sau data calendaristică dorită;Pas3: se execută clic pe o altă celulă:

Observaţii:1. pentru datele de tip calendaristic se va păstra formatul: d/m/yy;2. data calendaristică poate fi afişată în 13 formate, iar orele în 8 formate

prestabilite;3. ca separator caracterul “/” poate fi înlocuit cu “-” sau “:”.4. utilizatorul are posibilitatea de a alege formatul dorit pentru datele de tip

calendaristic sau timp prin două variante:I. din meniul Formatare alegem opţiunea Celulă;II. se selectează celula în care se doreşte introducerea datei respective

apoi se execută clic pe butonul drept al mouse-ului, alegând din meniul local opţiunea Formatare celule.

1.5. Poziţionarea şi deplasarea în foaia de calcul

50

Tasta Efectul

Săgeată josDeplasează indicatorul în jos cu un

rând

Săgeată susDeplasează indicatorul în sus cu un

rând

Săgeată dreaptaDeplasează indicatorul cu o coloană

la dreapta

Săgeată stângaDeplasează indicatorul cu o coloană

la stânga

EnterDeplasează indicatorul în jos cu un

rând

Shift +EnterDeplasează indicatorul în sus cu un

rând

TabDeplasează indicatorul o coloană la

dreapta

Shift+TabDeplasează indicatorul o coloană la

stânga

Page DownDeplasează indicatorul cu un ecran în

jos

Page UpDeplasează indicatorul cu un ecran în

sus

Alt+Page DownDeplasează indicatorul cu un ecran la

dreapta

Alt+Page UpDeplasează indicatorul cu un ecran la

stânga

Ctrl+Page DownMută indicatorul pe următoarea foaie

din agendă

Ctrl+Page UpMută indicatorul pe următoarea foaie

din agendă

HomeDeplasează indicatorul pe prima

celulă din linia curentă

Ctrl+HomeDeplasează indicatorul pe celula A1

din foaia de calcul curentă.

1.6. Generarea unui şir de valori pentru umplerea automată a unui grup de celule

51

a. generarea unui şir existent în lista Liste particularizate„Liste particularizate ”reprezintă o listă predefinită de serii, ce se pot genera automat în cadrul unei foi de calcul. Aceasta poate fi consultată din meniul Instrumente, comanda Opţiuni.

Pas1: se introduce textul dorit în două celule adiacente, apoi se va selecta ultima celulă.Pas2: se execută clic şi se deplasează butonul Autoumplere către dreapta.(pătrăţelul din dreapta jos a celulei selectate).Pas3: se eliberează butonul mouse-ului după generarea seriei dorite.

b. introducerea unui şir nou în lista Liste predefinitePas1: se selectează comanda Opţiuni din meniul Instrumente;Pas2: se execută clic asupra listei Liste particularizate;Pas3: se va selecta Listă nouă şi se execută clic asupra butonului Adaugă;Pas4: se introduce şirul dorit în zona Listă intrări(câte o valoare pentru fiecare linie);Pas5: executaţi clic pe butonul OK pentru a fi acceptat şirul creat.

c. Generarea unui şir de tip numericPas1: se introduc primele două valori ale şirului;Pas2: se vor selecta cele două celule;Pas3: se execută clic şi se deplasează butonul Autoumplere în jos;Pas4: eliberaţi butonul mouse-ului.

d. Generarea unui şir de acelaşi felPas1: se editează textul într-o celulă;Pas2: se selectează celula şi se deplasează butonul Autoumplere în direcţia dorită;Pas3: se eliberează butonul mouse-ului.

2. Gestiunea agendelor de lucru

52

2.1 Deschiderea unui caiet cu foi de calcul

Programul Microsoft Excel, deschide la lansarea sa o agendă de lucru în care utilizatorul poate introduce diferite date şi realiza anumite calcule.Pas1. se execută clic pe butonul de comandă Nou, situat pe bara de unelte Standard.Pas2. clic pe butonul OK

2.2 Deschiderea unui caiet cu foi de calcul existent pe hard-disc

Pas1. se execută clik pe butonul Deschidere din bara cu instrumente sau din meniul Fişier se selectează comanda Deschidere.Pas2. se selectează directorul care conţine fişierul dorit.Pas3. se selectează fişierul printr-un clik pe butonul mouse-ului.Pas4. se acţionează butonul Deschidere.

2.3. Salvarea unui caiet cu foi de calcul

Pas1. clic pe pictograma Salvare din bara cu instrumente sau comanda Salvare din meniul Fişier.Pas2. se va selecta o altă unitate de disc sau un alt folder în zona Salvare în, dacă se doreşte.Pas3. se va tasta numele dorit pentru fişierul creat, în câmpul Numele fişierului.Pas4. se apasă butonul Salvare.

Observaţie!!Excel va salva orice caiet cu foi de calcul cu extensia ”xls”.

2.4. Redenumirea unui caiet cu foi de calcul

Pas1. din meniul fişier alegem comanda Salvare Ca.Pas2. se va selecta o altă unitate de disc sau un alt folder în zona Salvare în, dacă se doreşte.

53

Pas3. se va tasta numele dorit pentru fişierul creat, în câmpul Numele fişierului.Pas4. se apasă butonul Salvare.

2.5. Salvarea unui caiet cu foi de calcul într-un format diferit de fişier

Pas1. din meniul Fişier alegem comanda Salvare Ca.Pas2. se selectează formatul de fişier dorit din lista Salvare Ca tip.

Pas3. clic asupra butonului Salvare.

2.6. Închiderea unui caiet cu foi de calcul

Pas1. se selectează comanda Închidere din meniul Fişier.

54

Pas2. după apariţia ferestrei de dialog, printr-un clic pe butonul stâng al mouse-ului, utilizatorul va indica operaţia dorită alegând unul din cele trei butoane declanşatoare. Da- pentru salvarea modificărilor făcute, la închiderea fişierului; Nu- pentru închiderea fără salvare;

Revocare- pentru anularea operaţiei de închidere.

3. Operaţii fundamentale de editare a datelor

Într-o foaie de calcul, asupra datelor se pot efectua diverse operaţii, care pot fi structurate în operaţii fundamentale de editare şi operaţii speciale.Operaţiile fundamentale de editare asupra datelor sunt considerate următoarele:

Ştergerea datelor; Copierea datelor; Mutarea datelor; Inserarea datelor.

3.1. Ştergerea datelor

Pas1. se va selecta celula al cărui conţinut dorim să îl ştergem.Pas2. se va acţiona tasta Delete.

Mai pot exista două variante de ştergere a conţinutului unei celule:a) se activează meniul Editare şi se alege submeniul Clear, apoi comanda

Clear Content ;b) se efectuează clic pe butonul drept al mouse-ului poziţionat pe celula

selectată şi din meniul local se va alege comanda Clear Contents.Semnificaţia comenzilor submeniului Clear sunt:

- All- ştergerea conţinutului, formatărilor şi a comentariilor unei celule;- Formats- ştergerea formatărilor;- Contents Del- ştergerea conţinutului;- Comments- ştergerea comentariilor.

Ştergerea conţinutului unui grup de celule

55

Pas1. se va selecta grupul de celule al căror conţinut se va şterge;Pas2. se apasă tasta Delete.

3.1. Copierea datelor

3.1.1. Copierea datelor cu ajutorul comenzilor Copy şi Paste

Pas1. se vor selecta datele ce urmează a fi copiate;Pas2. din meniul editare se acţionează comanda Copiere( sau combinaţia de taste CTRL+C, sau butonul copiere de pe bara de instrumente, sau clic dreapta şi alegem copiere);Pas3. se poziţionează indicatorul de celulă activă pe celula din stânga sus a l regiunii destinaţie;Pas4. din meniul Editare se alege comanda Lipire(sau combinaţia de taste CTRL+V, sau clic pe butonul Lipire de pe bara de instrumente, sau clic dreapta şi alegem comanda Lipire).

3.1.2. Copierea datelor cu ajutorul tehnicii Drag and drop

Pas1. se va selecta zona pe care doriţi să o copiaţi;Pas2. se va plasa indicatorul mouse-ului pe marginea zonei selectate;Pas3. cu tasta CTRL apăsată şi executarea unui clic se va deplasa zona selectată într-o nouă poziţie finală.Pas4. se eliberează butonul mouse-ului şi tasta CTRL.

3.2. Mutarea datelor

a)Mutarea datelor cu ajutorul comenzilor Decupează şi Lipeşte

Pas1. se vor selecta datele ce urmează a fi mutate;Pas2. din meniul Editare se va acţiona comanda Decupare(sau combinaţia de taste CTRL+X, sau clic pe pictograma Decupare de pe bara de instrumente, sau clic dreapta şi alegem comanda Decupare).Pas3. se va poziţiona indicatorul de celulă activă pe celula din colţul stânga sus al regiunii destinaţie.Pas4. din meniul Editare se alege comanda Lipire.

b)Mutarea datelor cu ajutorul tehnicii Drag and drop

56

Pas1. se va selecta zona care se va muta;Pas2. se va plasa inidcatorul mouse-ului pe marginea zonei selectate;Pas3. se va executa un clic şi se va deplasa zona selectată într-o nouiă poziţie finală;Pas4. se va elibera butonul mouse-ului.

3.3. Inserarea datelor

Prin inserarea datelor se înţelege operaţia de mutare sau copiere a conţinutului unei celule sau a unui domeniu compact într-o altă regiune care conţine deja anumite date. Astfel, în această regiune, se vor creea celule noi, realizându-se deplasarea la dreapta sau în jos a celor existente din domeniul destinaţie. Inserarea poate fi realizată atât cu ajutorul comenzilor din meniu cât şi cu ajutorul mouse-ului.Pas1. se selectează zona care urmează a fi mutată sau copiată;Pas2. din meniul Editare alegem comanda Decupare (pentru mutarea documentului selectat) sau Copiere (pentru copierea documentului selectat).Pas3. se poziţionează indicatorul mouse-ului în cadrul domeniului destinaţie, pe celula dorită;Pas4. din meniul Inserare se alege comanda Celule decupate (pentru mutare) sau Celule copiate (pentru copierea domeniului selectat);Pas5. se alege opţiunea Shift cells right pentru deplasarea celuleor existente spre dreapta, sau shift cells down pentru deplasarea celulelor existente în jos.Pas6. clic pe butonul OK.

4. Operaţii speciale de editare

57

În cadrul unei foi de calcul, pe lângă operaţiile fundamentale de editare a datelor, pot fi realizate şi alte operaţii deosebit de utile.Acestea reprezintă facilităţi destinate modificării conţinutului celulelor, ştergeri, diferite căutări de date şi înlocuiri, precum şi operaţia utilă de protecţie a datelor dintr-o foaie de calcul.

Operaţiile speciale sunt reprezentate de:1. modificarea datelor;2. căutarea şi înlocuirea datelor;3. protecţia datelor.

4.1. Modificarea datelor conţinute într-o celulă

a) Înlocuirea conţinutului unei celule

Pas1. se selectează celula ale căreia date doriţi să le înlocuiţi;Pas2. se tastează noul conţinut al celulei.Pas3. se apasă tasta Enter.

b) Modificarea parţială a conţinutului unei celule

Pas1. se execută dublu clic sau se apasă tasta F2 în celula al cărei conţinut se doreşte modificat.Pas2. se va stabili poziţia cursorului, de la care va începe inserarea noilor date.Pas3. se vor introduce noile date;Pas4. se apasă tasta Enter.

c) Ştergerea parţială a datelor dintr-o celulă

Pas1. se execută dublu clic sau se apasă tasta F2 în celula al cărei conţinut se doreşte şters parţial.Pas2. se va selecta fragmentul de conţinut pe care doriţi să-l ştergeţi;Pas3. se apasă tasta Delete.Pas4. se apasă tasta Enter.

58

4.2. Căutarea şi înlocuirea datelor

a) Căutarea rapidă a datelor

Pas1. se selectează domeniul în care se doreşte căutarea;Pas2. se va selecta comanda Găseşte din meniul Editare;Pas3. se va tasta în câmpul Găseşte Ce... ce date se caută;Se apasă butonul Caută în continuare;Pas5. se apasă butonul Caută În Continuare încă o dată pentru a localiza următoarea apariţie a câmpului căutat;Pas6. clic pe butonul Închide dacă operaţia de căutare a luat sfârşit.

b) Înlocuirea datelor

Pas1. se selectează domeniul în care se va efectua căutarea;Pas2. se selectează comanda Înlocuieşte din meniul Editare;Pas3. se tastează în câmpul Găseşte Ce... informaţia căutată;Pas4. se tastează în câmpul Înlocuieşte Cu informaţia înlocuitoare;Pas5. se apasă butonul Caută în Continuare;Pas6. clic pe butonul Înlocuieşte pentru efectuarea înlocuirii indicate la pasul anterior şi începerea unei noi căutări;Pas7. clic pe butonul Închidere.

4.3. Protecţia datelor

a) Activarea protecţiei pentru foaia de calculPas1. se selectează comanda Protecţie din meniul Instrumente şi

subcomanda Foaie Protejată;Pas2. se activează opţiunea dorită dintre cele trei comutatoare: 1. Conţinut- prevenirea modificării conţinutului;2. Obiect- prevenirea modificării obiectelor din foaia de calcul;3. Scenarii- prevenirea modificării scenariilor.Pas3. se tastează parola dorită în câmpul Parolă;Pas4. se tastează încă o dată parola pentru confirmare ;Pas5. OK.

b) Dezactivarea protecţiei pentru foaia de calcul

59

Pas1. se selectează comanda Protecţie din meniul Instrumente şi subcomanda Foi Neprotejate;Pas2. se tastează parola în câmpul Parola;Pas3. OK.

5. Gestiunea liniilor şi a coloanelor

Într-o foaie de calcul, asupra liniilor şi a coloanelor se pot efectua următoarele operaţii:

1. inserare;2. ştergere;3. formatare;4. ascundere.

5.1. Operaţia de inserare

a) Inserarea liniilor într-o foaie de calcul

Pas1. se execută clic cu butonul drept al mouse-ului, având cursorul poziţionat pe nr. liniei unde doriţi inserarea;Pas2. se selectează opţiunea Inserare;

b) Inserarea coloanelor într-o foaie de calcul

Pas1. se execută clic cu butonul drept al mouse-ului, având cursorul poziţionat pe codificarea coloanei unde doriţi inserarea;Pas2. se selectează opţiunea Inserare;

5.2. Operaţia de ştergere

a) Ştergerea liniilor dintr-o foaie de calcul

60

Pas1. se execută clic dreapta pe numele liniei care se doreşte a fi ştearsă;Pas2. se apasă tasta Delete.

b) Ştergerea coloanelor dintr-o foaie de calcul

Pas1. se execută clic dreapta pe numele coloanei care se doreşte a fi ştearsă;Pas2. se apasă tasta Delete.

c) Ştergerea unui grup de celule dintr-o foaie de calcul

Pas1. se selectează grupul de celule care se doreşte a fi şters;Pas2. clic dreapta pe grupul de celule selectat;Pas3. se selectează opţiunea Delete;Pas4. se va alege direcţia în care se vor deplasa celulele;Pas5. OK.

5.3. Ascunderea liniilor şi a coloanelor

a) Ascunderea unei coloane

Pas1. Se executa clic dreapta pe numele coloanei.Pas2. Se selectează opţiunea Ascunde, din meniul local afişat.

OBSERVAŢIE.Conţinutul celulelor coloanelor ascunse nu se va pierde ,ci devine doar

invizibil.

b) Reafişarea unei coloane ascunse

Pas1. Se selectează o regiune care cuprinde coloana ascunsa (sau coloanele ascunse ); Pas2. Se executa clic dreapta cu mouse-ul poziţionat pe zona selectată;Pas3. Se selectează opţiunea Afişează.

61

OBSERVAŢII:Selectarea se realizează cuprinzând inclusiv titlurile coloanelor;

Dacă a fost ascunsă chiar prima coloană a unei foi de calcul, pentru reafişarea acesteia, se va selecta o linie arbitrară şi se va alege din meniul local comanda Afişează.

c) Ascunderea unei linii

Pas1. se selectează linia sau liniile pe care dorim să le ascundem;Pas2. se execută clic dreapta pe liniile selectate;Pas3. se selectează opţiunea Ascunde, din meniul local asişat;OBSERVAŢIE:

Conţinutul celulelor conţinute în liniile ascunse nu se va pierde, ci devine doar invizibil.

d) Reafişarea unei linii

Pas1. se selectează o regiune care cuprinde linia ascunsă;Pas2. se execută clic deapta cu mouse-ul poziţionat pe numărul liniilor selectate;Pas3. se selectează opţiunea Afişează.OBSERVAŢII:

Selectarea se realizează cuprinzând inclusiv numărul liniilor;Dacă a fost ascunsă chiar prima linie a unei foi de calcul, pentru reafişarea

acesteia, se va selecta o coloană arbitrară şi se va alege din meniul local comanda Afişează.

6. Formatarea celulelor

Prin formatare se înţelege atribuirea unor caracteristici referitoare la aspectul exterior al unor celule, linii sau coloane. Într-o celulă arbitrară pot fi stabilite următoarele caracteristici:

1. alinierea datelor;

62

2. formatarea numerelor;3. fontul utilizat;4. aplicarea chenarelor şi a culorilor;5. adăugarea unei culori de fond şi a modelelor de haşurare.

6.1. Alinierea datelor

Programul Excel stabileşte implicit trei modalităţi de aliniere:- alinierea datelor numerice la marginea dreaptă a celulei;- alinierea datelor de tip text la marginea stângă;- constantele logice centrate.Alinierea datelor într-o celulă poate fi stabilită rapid cu ajutorul butoanelor

din bara de formatare astfel:Pas1. se selectează datele care se doresc a fi aliniate;Pas2. se acţionează butonul Aliniere la dreapta, sau Aliniere la stânga, sau Centrare, după cum dorim sa aliniem datele.OBSERVAŢII:Toate comenzile de formatare ale unei celule sau a unei regiuni de celule, sunt accesibile şi prin intermediul meniului Formatare, comanda Celule, sau prin intermediul meniului local, care se afişează în urma unui clic dreapta pe regiunea selectată, urmat de alegerea comenzii Formatare celule.

6.2. Formatarea numerelor

Pas1. se selectează celulele cu valori numerice , pentru a fi formatate;Pas2. se alege comanda Celule din meniul Formatare;Pas3. se alege fişa Număr;Pas4. alegeţi categoria dorită din lista etichetată Categorii;

6.3. Formatarea fontului:

Pas1. se selectează celula sau celulele pentru care se va utiliza alt font;Pas2. se alege comanda Celule din meniul Format;Pas3. se alege fontul dorit din fişa Font;Pas4. se alege dimensiunea dorită din fişa Dimensiune;Pas5. se alege culoarea dorită din fişa Culoare;Pas6. se aleg stilul dorit din fişa Stil;

63

Pas7. se apasă butonul OK.

6.4. Aplicarea chenarelor şi a culorilor

Pas1. se selectează datele dorite pentru formatare;Pas2. se alege comanda Celule din meniul Formatare;Pas3. se alege fişa Borduri;Pas4. se selectează varianta de plasare a unei linii sau a întregului chenar;Pas5. se alege culoarea pentru liniile chenarului din lista culori;Pas6. clic pe butonul OK.

7. UTILIZAREA FORMULELOR ŞI FUNCŢIILOR

7.1. Editarea formulelor

Cu datele introduse în celulele unei foi de calcul, pot fi efectuate diferite operaţii matematice, logice sau de tip text.Reguli:

1. orice formulă editată trebuie să înceapă cu semnul „=”;2. orice modificare a valorilor numerice care participă la calcule într-o

formulă, va duce la recalcularea rezultatul automat;3. operaţiile sunt executate de la stânga spre dreapta în funcţie de

prioritatea operatorilor.Operatorii matematici cu ajutorul cărora se poate edita o formulă sunt:

Nr.crt. OperatorSemnificaţia

1 + Adunare. Prioritatea 12 - Scădere. Prioritatea 13 * Înmulţire. Prioritatea 24 / Împărţire. Prioritatea 25 % Calcul procentual. Prioritatea36 ^ Ridicarea la putere. Prioritatea 3

64

Operatorii logici sunt utilizaţi pentru compararea valorilor conţinute în două celule. Rezultatul unei expresii de tip logic poate fi True (adevărat) sau False.

Operatorii logici utilizaţi în cadrul expresiilor logice sunt:Nr. Crt. Operator Semnificaţia1 <> Diferit2 = Egal3 < Mai mic4 > Mai mare5 <= Mai mic sau egal6 >= Mai mare sau egal

Introducerea unei formule:

Pas1. se selectează celula în care se doreşte apariţia rezultatului;Pas2. se tastează semnul „=” pentru a începe tastarea formulei;Pas3. se introduc componentele formulei(prin editarea coordonatelor celulelor implicate în calcul)şi operatorii necesari în expresie.Pas4. se apasă tasta Enter pentru acceptarea formulei;Pas5. se selectează celula in care a fost afişat rezultatul şi se apasă butonul Autoumplere pentru a afişa celelalte rezultatele.

7.2. Utilizarea funcţiilor

Funcţiile reprezintă formulele complexe ce efectuează o serie de operaţii cu anumite valori date.

Cele mai utilizate funcţii sunt:

Funcţie EfectAverage(x1, x2,....xn) Media aritmetică a

numerelorx1,x2...xnSum(x1,x2,...xn) Suma numerelorx1, x2,...xnMax(x1, x2,...xn) Valoarea maximă a numerelor x1,

x2,...xnMin(x1,x2,...xn) Valoarea minimă a numerelor x1,

x2,...xn

65

Product(x1,x2,...xn) Produsul numerelor x1, x2,...xnPower(a,b) Calcularea puterii ab

Mod(a,b) Calcularea restului împărţirii lui a la bIf(exp, Va, Vf) Se evaluează expresia logică exp.

Dacă aceasta returnează valoarea True, valoarea funcţiei este Va, în caz contrar se returnează Vf.

Introducerea unei funcţii:Pas1. se selectează celula în acre se doerşte introducerea funcţiei.Pas2. se tastează semnul „=” pentru a începe tastarea funcţiei dorite;Pas3. se scrie numele funcţiei urmat de paranteză decshisă;Pas4. se va selecta grupul de celule asupra căruia doriţi aplicarea funcţiei;Pas5. se apasă tasta enter.

Se mai poate introduce o funcţie utilizând aistentul pentru funcţii, alegând din meniul Inserare, comanda Funcţii.

8. Diagrame şi grafice

Într-o foaie de calcul, Excel permite prezentarea datelor prelucrate într-o formă grafică cât mai sugestivă pentru utilizator.

8.1. Crearea diagramelor

Pas1. se selectează celulele ce conţin datele care se vor reprezenta grafic;Pas2. alegeţi comanda Diagrame din meniul Inserare;Pas3. se selectează tipul de grafic dorit din lista Tipuri de diagrame;Pas4. se va selecta formatul graficului din lista Subtipuri de diagrame;Pas5. se execută clic asupra butonul Continuare;Pas6. se selectează opţiunea Rânduri dacă se doreşte reprezentarea valorilor de pe prima linie pe axa X;Pas7. se execută clic asupra butonului Continuare;Pas8. se scrie titlul graficului în zona Titlul diagramei;Pas9. se introduce eticheta axei X în zona Categoria axelor(X);Pas10. scrieţi eticheta axei Y în câmpul Valoarea axei Y;Pas11. introduceţi datele dorite în paginile ce urmează.Pas12. se execută clic asupra butonului Următorul;Pas13. se selectează opţiunea Ca foaie nouă dacă se doreşte crearea graficului pe o foaie nouă;Pas14. clic pe butonul Terminare.

66

9. Sortarea şi filtrarea

Pas1. se selectează o celulă din cadrul bazei de date;Pas2. se alege comanda Sortare din meniul Date;Pas3. se selectează câmpul după care se va realiza sortarea în fereastra sortare din meniul Sortare după;Pas4. se alege ordinea sortării bifând sortare crescătoare sau descrescătoare;Pas5. clic pe OK.

Pentru filtrare:Pas1. se selectează o celulă arbitrară din baza de date;Pas2. se alege subcomanda Autofiltrare din meniul Date, comanda Filtrare;Pas3. se execută clic pe butonul cu săgeată amplasat în câmpul după care se doreşte filtrarea;Pas4. se va selecta valoarea după care doriţi filtrarea;

67

MICROSOFT POWER POINT

1.1. Lansarea în execuţie

Pas1. START-PROGRAME-MICROSOFT OFFICE-MICROSOFT POWER POINT;

Printr-o prezentare se înţelege derularea automată cu ajutorul unui calculator a unor imagini ce conţin diferite informaţii, însoţite de anumite efecte.

O prezentare conţine una sau mai multe pagini în care sunt editate diverse informaţii sub forma unui text, a unor obiecte grafice sugestive, secvenţe audio sau video.

Pentru a crea o prezentare se alege din partea dreaptă a ecranului un şablon care se completează cu text, sau imagine.

Pentru inserarea unui nou diapozitiv(pagină in care să scriem)mergem pe şablonul ales, apăsăm săgeata care apare şi din fereastra care se va deschide alegem inserare diapozitiv nou.

Pentru formatarea textului , din meniul Format alegem comanda Font, iar de acolo ne alegem fontul dorit, stilul, dimensiunea, efecte şi culoarea dorită.

Pentru a crea animaţie unei prezentări alegem din meniul Expunere diapozitive comanda Efecte de animaţie. Se va deschide în partea dreaptă a ecranului o fereastră cu mai mute tipuri de efecte. Executăm clic pe unul din

68

efecte pentru al ataşa unui diapozitiv. Dacă se doreşte ca întreaga prezentare să aibă acelaşi efect de animaţie se apasă butonul Se aplică la toate diapozitivele. Dacă nu se doreşte ca toate diapozitivele să aibă acelaşi efect de animaţie, atunci se va selecta pe rând fiecare diapozitiv şi i se va atribui un efect de animaţie.

Pentru ca prezentarea să se deruleze pe întregul ecran făcând clic cu mouse-ul sau pur şi simplu singură atunci din meniul Expunere diapozitive se alege comanda Tranziţie diapozitiv . Se va deschide o fereastră în partea dreaptă a ecranului, iar în eticheta Avansare diapozitiv se va bifa Când se face clic cu mouse-ul, pentru a derula imaginea doar atunci când executăm clic cu mouse-ul, sau În mod automat pentru derularea prezentării în mod automat. Dacă se alege avansarea în mod automat, este absolut necesar să ataşăm un timp după care fiecare diapozitiv se va derula. Pentru a fi acceptată tranziţia este necesar să apăsăm butonul Se aplică la toate diapozitivele. În Power Point se pot insera tabele, diagrame, sunete şi imagini. Acest lucru se realizează accesând meniul Inserare, iar de aici comanda care ne interesează.

INTERNET

1.1 Ce este internetul?

Internetul este o vastă reţea de calculatoare care conectează între milioane de reţele mai mici din întreaga lume.

Legăturile între reţelele de calculatoare care compun internetul se pot realiza prin:

1. linie telefonică - este canalul cel mai des întâlnit, ruta de transfer a datelor fiind mică .

2. cablu coaxial - este un cablu de transmisii de înaltă frecvenţă care poate înlocui cablul liniilor telefonice obişnuite. Este de 80 de ori mai rapid decât linia telefonică şi este utilizat pentru conectarea la mică distanţă a calculatoarelor.

3. cablu din fire optice - este de 26000 de ori mai rapid decât linia telefonică.

4. microunde5. satelit

69

Pe internet există două tipuri de calculatoare:a. calculatoare server - sunt calculatoare pe care se depozitează informaţia,

care o sortează şi o distribuie. Ele primesc o cerere de serviciu, execută serviciul şi transmit rezultatul către calculatorul solicitant.

b. Calculatoare client - sunt calculatoare care au acces la informaţie şi o folosesc. Ele solicită un serviciu către server şi aşteaptă răspunsul.

Protocoale de comunicaţii folosite de internet:1. TCP/IP – TRANSMISSION CONTROL PROTOCOL/INTERNET

PROTOCOL2. FTP – FILE TRANSFER PROTOCOL – programe client şi servere FTP3. SMTP – SIMPLE MAIL TANSFER PROTOCOL – folosit de către

programele client şi serverele e-mail.4. HTP – HYPER TEXT TRANSFER PROTOCOL- folosit de către

programele client şi serverele web.

Limbajul utilizat de proiectanţi pentru a crea documente cu hiperlegături independente de sistemele de operare se numeşte HTML- Hyper Text Markup Language. HTML nu este un limbaj de programare ci un limbaj descriptiv de marcare. Crearea unui document HTML se poate realiza prin utilizarea unui editor de text, spre exemplu Notepad sau Wordpad.pentru ca fişierul astfel editat sî fie recunoscut ca fişier HTML va trebui să fie salvat cu extensia html sau htm. Orice altă extensie va face ca acest document să nu poată fi folosit pe Internet.

Pentru a salva un document cu extensia html :Pas1. din meniul Fişier alegem comanda Salvare ca;Pas2. în fereastra deschisă completăm câmpul Salvare în cu locul în care dorim să salvăm documentul, în câmpul Nume fişier completăm cu numele dorit, iar în câmpul Tip fişier alegem opţiunea Pagină web.

1.2. Resurse internet

Cele mai folosite resurse pe internet sunt:a. world wide webb. poşta electronicăc. chat

world Wide Web cunoscut şi sub numele de www este un sistem pentru accesul la hypertext pe internet.este făcut din documente, imagini şi sunete, şi linkuri(legături) către alte documente, servere, sau alte servicii.

70

Prin www, înţelegem paginile web pe care le putem vizita. Acestea se mai numesc şi site-uri.

Aplicaţiile care ne permit să navigăm prin world widw web se numesc browsere . Cele mai folosite browsere sunt Internet explorer realizat de firma Microsoft şi Netscape omunicator realizat de firma Netscape.

Poşta electronică înseamnă expedierea şi primirea csrisorilor prin e-mail.este posibilă comunicarea cu orice persoană din lume, dacă aceasta are o adresa de e-mail sau dacă este conectat la Internet.

2. Navigarea cu Internet ExplorerFereastra principală a programului Internet Explorer conţine câteva

elemente: -bara cu meniuri; -bara cu instrumente; - adresa curentă; - fereastra în care este vizualizată pagina.

71Bara de adrese Bara de

meniuri Bara de instrumente

Pentru a vizita un site este suficient să tastaţi adresa lui în câmpul”Adress” şi să apăsaţi Enter.Bara de instrumente din Internet Explorer Conţine butoane cu operaţiile cele mai frecvente utilizate:

back,forward(înainte, înapoi)- permite trecerea în pagina anterioară respectiv următoarea paginii curente, din lista celor vizualizate.

Stop – permite oprirea încărcării paginii; Refresh – permite reîncărcarea paginii curente; Home – permite încărcarea paginii de start, care este încărcată automat

când este pornit browserul Internet Explorer fără a tasta adresa. Search – permite căutarea în Internet a paginilor cu un conţinut dat; Favorites – deschide dosarul cu paginile favorite; History – permite consultarea unei liste cu ultimele pagini selectate; Mail – permite accesarea serviciului de e-mail, pentru a primi sau

transite mesaje. Print – permite listarea la imprimanta a conţinutului unei pagini.

3. MOTOARE DE CĂUTARE

Un motor de căutare reprezintă o pagină web sau un program care plecând de la unul sau mai multe cuvinte cheie îţi oferă o listă de adrese pe internet unde acel cuvânt cheie poate fi găsit.Exemple de motoare de căutare:

- www.yahoo.com;- www.google.com;- www.altavista.com;- www.lycos.com;- www.hotmail.com;- www.start.ro;- www.home.ro;- www.k.ro ;- www.rol.ro;

4. POŞTA ELECTRONICĂ

Poşta electronică(e-mail) reprezintă o metodă pentru transmiterea mesajelor pe cale electronică evitând poşta tradiţională. Este o metodă rapidă, sigură şi ieftină de a transmite mesaje. Se pot transmite prin e-mail şi imagini, fişiere ataşate mesajului.pentru a transmite un e-mail cuiva trebuie să-i ştiţi adresa de e-mail.

72

Adresele de e-mail sunt asemănătoare cu adresele poştale şi sunt alcătuite din două elemente: numele utilizatorului şi serverul de e-mail unite prin caracterul @.De exemplu în adresa ostaicu @ rol.ro , ostaicu este numele utilizatorului şi rol.ro este serverul de poştă unde este localizată cutia poştală a destinatarului.Pentru a crea o adresă de e-mail, se procedează astfel:Pas1. se tastează în bara de adrese a browserului Internet explorer adresa site-ului yahoo(www. yahoo.com);Pas2. din fereastra deschisă se apasă butonul Sign Up;Pas3. se completează toate rubricile din fereastra care s edeschide;Pas4. se apasă butonul I Agree;

Din acest moment aveţi o adresă de e-mail la care puteţi primi mesaje.IMPORTANT:Nu uitaţi numele de utilizator(ID) şi parola pe care v-aţi ales-o.Nu dezvăluiţi nimănui parola contului dvs.Pentru a putea fi contactaţi de către alti utilizatori este suficient să daţi doar ID.Pentru a scrie un mesaj sau a citi mesajele primite :Pas1. se tastează adresa www.yahoo.com;Pas2. din fereastra deschisă se apasă butonul Mail;Pas3. În partea stângă a ecranului este o fereastră ăn care apare butonul Inbox;Pas4. se apasă butonul Inbox;Pas5. se deschide o fereastră în care apar toate mesajele primite;Pas6. pentru a citi mesajele se apasă pe rând fiecare mesaj primit;Pas7. pentru a scrie un mesaj se apasă butonul Compose aflat în partea stângă a ecranului sus;Pas8. în fereastra deschisă se completează în câmpul To adresa destinatarului;Pas9. în câmpul Subject se completează numele subiectului;Pas10. în spaţiul alb se tastează mesajul;Pas11. după completarea mesajului pentru a fi transmis se apasă butonul Send.

73