E o ntmplare a fiintei melesi atunci fericirea dinlauntrul meue
mai puternica dect mine, dect oasele mele,pe care mi le scrsnesti
ntr-o mbratisare mereu dureroasa, minunata mereu.
Sa stam de vorba, sa vorbim, sa spunem cuvintelungi, sticloase,
ca niste dalti ce despartfluviul rece n delta fierbinte,ziua de
noapte, bazaltul de bazalt.
Du-ma, fericire, n sus, si izbeste-mitmpla de stele, pna
cndlumea mea prelunga si n nesfrsirese face coloana sau altcevamult
mai nalt si mult mai curnd.
