Nichita Stănescu

“Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai mareaţă

sau mai puţin mareaţă.”

……despre Nichita Stdespre Nichita Stăănescunescu

NăscutNăscut 31 martie 1933 la Ploiesti31 martie 1933 la Ploiesti

DecedatDecedat 13 decembrie 1983 Bucuresti13 decembrie 1983 Bucuresti

FamiliaFamilia TataTata: Nicolae H. Stănescu - născut : Nicolae H. Stănescu - născut

la 19 aprilie 1908. În linia paternă, la 19 aprilie 1908. În linia paternă, Nichita Stănescu se trage dintr-o solidă Nichita Stănescu se trage dintr-o solidă familie de mici mestesugari si familie de mici mestesugari si comercianti români, la origine tărani comercianti români, la origine tărani prahoveni veniti în Ploiesti pe la prahoveni veniti în Ploiesti pe la începutului secolului nouăsprăzece.începutului secolului nouăsprăzece.

MamaMama: Tatiana Cereaciuchin - : Tatiana Cereaciuchin - născută în 16 februarie 1910, la născută în 16 februarie 1910, la Voronej, într-o familie de conditie nobilă Voronej, într-o familie de conditie nobilă din părtile Donetului, refugiată apoi în din părtile Donetului, refugiată apoi în România. Se mută la Ploiesti unde România. Se mută la Ploiesti unde îl îl va va întâlni pe Nicolae Stănescu. Tinerii se întâlni pe Nicolae Stănescu. Tinerii se vor căsători la 6 decembrie 1931.vor căsători la 6 decembrie 1931.

Iubirile lui Iubirile lui NichitaNichita

În 1952, s-a În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din căsătorit cu a doua dragoste a sa din

adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-doi se vor despărți după un an. În 1962 s-

a căsătorit cu poeta și eseista Doina a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi

tema volumului tema volumului O viziune a sentimentelorO viziune a sentimentelor. Ulterior. Ulterior,, fiind fiind

împreună cu poeta și autoarea Gabriela împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a Melinescu, se vor inspira reciproc în a

scrie și a construi universuri abstracte. În scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora)

Tărâță .Tărâță .

StudiiStudii1944-1952 - Liceul "Sf. Petru si Pavel", devenit "I.L. Caragiale" 1944-1952 - Liceul "Sf. Petru si Pavel", devenit "I.L. Caragiale"

din Ploiedin Ploieşşti ti

1952-1957 - Facultatea de filologie a Universit1952-1957 - Facultatea de filologie a Universităţăţii din Bucureii din Bucureşşti ti

Activitatea literarActivitatea literarăă 19551955 - Transcrie - Transcrie " Argoticele"" Argoticele" sale, care nu au fost publicate sale, care nu au fost publicate , ci, ci

vvăăzute ca profund neserioase zute ca profund neserioase 19571957 - În martie Nichita St - În martie Nichita Stăănescu debuteaznescu debuteazăă simultan în simultan în revistele revistele Tribuna Tribuna şşi i Gazeta literarGazeta literarăă din Cluj cu trei poezii din Cluj cu trei poezii 1957-19681957-1968 - Este pentru scurt timp corector - Este pentru scurt timp corector şşi apoi redactor la seci apoi redactor la secţţia ia de poezie a de poezie a Gazetei literareGazetei literare (director Zaharia Stancu) (director Zaharia Stancu) 19601960 - La sfâr - La sfârşşitul anului debuteazitul anului debuteazăă cu volumul cu volumul " Sensul iubirii"," Sensul iubirii", 112 112 de pagini de poezii de pagini de poezii 19631963 - Primul pas peste hotare al poetului, în Cehoslovacia - Primul pas peste hotare al poetului, în Cehoslovacia 19641964 - Apare la încep - Apare la începuutul anului tul anului " O viziune a sentimentelor"," O viziune a sentimentelor", un un volum cu care poetul primevolum cu care poetul primeşşte Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoate Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaşşte pe te pe Gabriela MelinescuGabriela Melinescu şi, şi, în tensiunea rela în tensiunea relaţţiei loriei lor,, poetul creeaz poetul creeazăă cele mai cele mai explozive operexplozive operee 19651965 - Apare în martie volumul de poezii - Apare în martie volumul de poezii " Dreptul la timp"," Dreptul la timp", 84 de 84 de pagini pagini 19661966 - Public - Publicăă doar doar " 11 Elegii"," 11 Elegii", toate Elegiile vor ap toate Elegiile vor apăărerea a îîn anul n anul urmurmăător, în prima sa antologie, tor, în prima sa antologie, " Alfa"" Alfa" 19671967 - Trei c- Trei căărrţţi ale sale sunt tipi ale sale sunt tipăăriterite:: " Ro" Roşşu Vertical",u Vertical", antologia antologia "Alfa","Alfa", şşi volumul de poezii i volumul de poezii " Oul " Oul şşi sfera".i sfera". Poemele sale încep s Poemele sale încep săă aib aibăă o o auraurăă melancolic melancolicăă învăluită într-învăluită într-o stare de regret o stare de regret

19691969 - Tip - Tipăărereşşte te " Necuvintele"," Necuvintele", care primeste Premiul Uniunii care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare Scriitorilor. Mai apare şşi volumul de poezii i volumul de poezii " Un p" Un păământ numit România".mânt numit România". Este numit redactorEste numit redactor-- şşef adjunct al revistei ef adjunct al revistei LuceafLuceafăărulrul, al, alăături de Adrian turi de Adrian PPăăunescu unescu

1970-1973 - Este redactor- sef adjunct la România literară, revista condusă de Nicolae Breban

1970 - Publică " În dulcele stil clasic" şi a doua sa antologie

" Poezii". Sustine o rubrică lunară în revista Argeş 1971 - Apar în Iugoslavia două cărţi traduse, " Belgradul în

cinci prieteni", editie bilingvă de poezii inedite şi " Nereci" 1972 - Publică două noi volume de poezii, " Belgradul în cinci prieteni" si " Măreţia Frigului". Pentru volumul de eseuri "

Cartea de recitire" obţine pentru a treia oară Premiul Uniunii Scriitorilor

1973 - Scoate o antologie numai de poezii de dragoste " Clar de inimă"

1974 - În martie, de ziua lui, are o revelaţie a morţii sub forma unui îngrozitor tunel oranj - odiseea sa "spaţială" va continua

1975 - Obţine pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor şi i se atribuie premiul international "Gottfried von Herder". Tipăreşte a

patra sa antologie, " Starea poeziei", în populara colecţie "Biblioteca pentru toţi". E publicist comentator la România literară. Se mută în

ultima sa locuinţă, Str. Piata Amzei nr. 9 1977 - La cutremurul din 4 martie în Bucureşti poetul

încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ştefănescu, şi este lovit de prăbuşirea unui zid după cutremur. În urma şocului face o

scurtă paralizie a părţii stângi a corpului care va lăsa urme şi după vindecare

1978 - Publică volumul de poezii " Epica Magna", care primeşte premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române

CeCe bine c bine căă eşti eşti

““Du-mă, fericire, în sus, si izbeste-miDu-mă, fericire, în sus, si izbeste-mi ttââmpla de stele, până cândmpla de stele, până când

lumea mea prelunglumea mea prelungăă şşi în nesfi în nesfâârrşşireirese face coloanse face coloanăă sau altceva sau altceva

mult mai mult mai îînalt nalt şşi mult mai curând.i mult mai curând.””

Ce bine cCe bine căă e eşşti, ce mirare cti, ce mirare căă

sunt!sunt!

DouDouăă cântece diferite, lovindu- cântece diferite, lovindu-se amestecse amestecâându-se,ndu-se,

doudouăă culori ce nu s-au văzut niciodat culori ce nu s-au văzut niciodatăă,,

una foarte de jos, intoarsuna foarte de jos, intoarsăă spre pământ, spre pământ,

una foarte de sus, aproape ruptuna foarte de sus, aproape ruptăă

în în îînfrigurata, neasemuita luptnfrigurata, neasemuita luptăă

a minunii ca minunii căă e eşşti, a-ntti, a-ntââmplmplăăririii c căă sunt. sunt.

Nichita Nichita StStănescuănescu